licenta schizofrenie

53
Şcoala Postliceală Sanitară “F.E.G.” Vaslui Proiect de diplomă Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitare Calificare profesională: asistent medical generalist Îngrijirea bolnavului cu schizofrenie Îndrumător, 1

Upload: andrei-asavei

Post on 13-Aug-2015

1.372 views

Category:

Documents


30 download

DESCRIPTION

schizofrenie

TRANSCRIPT

Page 1: licenta schizofrenie

Şcoala Postliceală Sanitară “F.E.G.” Vaslui

Proiect de diplomă

Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitareCalificare profesională: asistent medical generalist

Îngrijirea bolnavului cu schizofrenie

Îndrumător, Pana Gabriela

Candidat, Cristina-Monica Calinciuc

Promoţia 2011

1

Page 2: licenta schizofrenie

Îngrijirea bolnavului cu schizofrenie

Cuprins

2

Page 3: licenta schizofrenie

I. ArgumentII. Îngrijirea bolnavului cu schizofrenie

Obiectiv 1:Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie ale sistemului nervos centralObiectiv 2 :Schizofreniaa. Definiţieb. Clasificarec. Etiologied. Simptomatologiee. Diagnosticf. Evoluţie şi prognosticg. Tratamenth. ComplicaţiiObiectiv 3:Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavulu cu schizofrenie

a. Fişa tehnică nr. 1b. Fişa tehnică nr. 2c. Fişa tehnică nr. 3d. Fişa tehnică nr 4

Obiectiv 4:Procesul de îngrijire al unui pacient cu schizofrenie

a. Interviub. Nevoi fundamentale după V. Hendersonc. Plan de îngrijire

Obiectiv 5: Educaţie pentru sănătate la un pacient cu schizofrenia

III. BibliografieIV. Anexe

I. Argument

3

Page 4: licenta schizofrenie

Schizofrenia, este caracterizată printr-un ansamblu de simptome asociate, dominate de discordanţa ideoafectivă, incoerenţa proceselor de gândire, ambivalenţa, autism, halucinaţii şi idei delirante în general nesistematizate.

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu schizofrenie.

Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu schizofrenie şi de care trebuie să ţina seamă asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt: risc de complicaţii, limitare progresivă a mobilitaţii, scădere în greutate, alterarea dinamicii familiale, alterarea imaginii de sine, intoleranţa la efort, risc de pierdere treptată a capacitaţii de muncă, de autoservire si autoîngrijire.

Obiectivele prezentului proiect sunt: 1. Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie ale ssitemului nervos central.2. Prezentarea generală a schizofreniei.3. Rolul autonom şi delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea

bolnavului cu schizofrenia.4. Procesul de îngrijire al unui pacient cu schizofrenia.5. Educaţia pentru sănătate la un pacient cu schizofrenia.Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe profesionale:1. Analizează semnele şi simptomele specifice afecţiunilor neurologice.2. Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte diagnosticele de

îngrijire la pacienţii cu schizofrenie.3. Elaborează planul de îngrijire.4. Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii.5. Asigură echipamentele şi materialele necesare.6. Pregăteşte materialele şi medicamentele în vederea administrării.7. Aplică intervenţiile proprii şi delegate.8. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.9. Implementează programe de educaţie pentru sănătate.10.Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate.

Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţii cu schizofrenie s-a finalizat prin analiza unui caz cu schizofrenie, caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat problemele de dependenţă specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson.În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu schizofrenie respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe planul de îngrijire au fost evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire,

4

Page 5: licenta schizofrenie

intervenţiile autonome şi delegate aplicate, precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

II. Îngrijirea bolnavului cu schizofrenie

5

Page 6: licenta schizofrenie

Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie a sistemului nervos

Noţiuni de anatomie Sistemul nervos pune în contact organismul cu mediul exterior şi

coordonează unitar activitatea celorlalte aparate şi sisteme.Segmentele sistemului nervos central (SNC) sunt:

-Măduva spinării-Trunchiul cerebral-Cerebelul-Diencefalul-Emisferele cerebrale

Organele nervoase care formează nevraxul sunt învelite de sistemul meningeal, format din trei membrane:

-Piamater-Arahnoida-Duramater

Sistemul nervos, deşi unitar, este subîmparţit în două părţi:I. Sistemul nervos de relaţieII. Sistemul nervos vegetativI. Sistemul nervos de relaţie este format din:Sistemul nervos central – reprezentat de mielencefal, metencefal, mezencefal, diencefal, telencefal.Sistemul nervos periferic – reprezentat prin nervii cranieni şi nervii spinali(rahidieni).II. Sistemul nervos vegetativ este format din:Sistemul nervos simpaticSistemul nervos parasimpatic

Centrii nervoşi vegetativi sunt grupaţi distinct la nivelul sistemului central şi coordonează activitatea organelor interne prin intermediul unor fibre efectoare proprii.Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos central. Emisferele cerebrale sunt separate prin fisura interemisferică şi legate în partea bazalz prin formaţiuni de substanţă albă:- Corpul calos- Trigonul cerebral- Comisura alba anterioară- Comisura alba posterioară

6

Page 7: licenta schizofrenie

Fiecare emisferă cerebrală are trei feţe:- Convexa externă- Mediala internă- Bazala

Feţele emisferelor cerebrale sunt brazdate de numeroase şanturi, unele adânci care delimitează lobi ( frontal, parietal, temporal, occipital), altele superficiale care delimitează girusuri sau circumvoluţii cerebrale (precentral, postcentral, hipocampic etc.).

Structural emisferele cerebrale sunt alcătuite din substanţă cenuşie dispusă la suprafaţă formând scoarţa cerebrală şi substanţă albă la interior, alcătuită din fibre de asociaţie, comisurale şi de proiecţie.

Noţiuni de fiziologieFiziologia emisferelor cerebrale

Rolul specific al creierului este de a prelucra informaţia. Informaţia pătrunde în sistemul nervos la nivelul receptorilor, de unde este transmisă la scoarţă, în ariile senzitive specifice.

Aceste informaţii sunt comparate la nivelul ariilor asociate cu cele culese de alţi analizatori, precum şi cu ariile asociative cu cele culese de alţi analizatori, precum şi datele din memorie. Pe baza sintezei complexe este elaborată starea de conştiinţă, sunt luate deciziile voliţionale şi automate.

Scoarţa cerebrală, cel mai recent apăruta filogenetic, îndeplineşte trei categorii de funcţii:

- Funcţii senzitive.- Funcţii asociative.- Funcţii motorii.

Pe baza acestor funcţii, se nasc procesele psihice caracteristice fiinţei umane: cognitive, afective, volitive. Paleocortexului sau sistemul limbic îndeplineşte trei categorii de roluri:Rolul de centru cortical

La om simţul olfactiv are şi o componenţă emoţională cu efect stimulator sau inhibitor. Pe baza mirosului animalele recunosc de la mare distanţă atât partenerul de sex şi adversarul, prada şi duşmanul.Rolul în reglarea actelor de comportament instinctual.

Reprezinta un ansamblu de activitati psihice, somatice si vegetative desfasurate în vederea satisfacerii unor necesitati primare ale organismului- alimentarea, hidratarea, functia sexuala, stapânirea unui teritoriu, obtinerea libertatii.La baza actelor de comportament se afla un proces nervos complex numitmotivatie sau impuls.

7

Page 8: licenta schizofrenie

Nu exista activitate umana fara un proces motivational.Însusi procesul de invatare si memorizare are la baza motivatia.Rolul în procesele psihice afective.

Procesele fizilogice complexe care generează aceste stări au la baza o serie de circuite funcţionale pe care sistemul limbic le realizează cu hipotalamusul, formaţIa reticulară a triunghiului cerebral, ariile corticale asociative. Pe baza acestor conexiuni sistemul limbic poate elabora unele reflexe conditionate simple. Este dificil si eronat sa localizam functiile cele mai înalte ale creierului. Nu există centri ai gândurilor sau ai voinţei , nu există centru al învăţăturii sau memoriei, nu există un centru anatomic precis al conştiintei.

Procesele nervoase de nivel superior, care au trecut graniţa fiziologiei spre psihologie, nu pot fi înţelese şi studiate cu metodele curente ale fiziologiei experimentale.

Din analiza vieţii psihice umane se disting trei compartimente psiho - fiziologice:- Compartimentul cognitiv – de cunoaştere.- Compartimentul volitiv – decizional.- Compartimentul afectiv.

Obiectiv 2: Schizofrenia

8

Page 9: licenta schizofrenie

a. Definiţie

Schizofrenia, denumită şi psihoză, este caracterizată printr-un ansamblu de simptome asociate, dominate de discordanţa ideoafectivă, incoerenţa proceselor de gândire, ambivalenţa, autism, halucinaţii şi idei delirante în general nesistematizate. Boala evoluează catre o disociaţie psihică cu o gravă dezorganizare a personalitaţii şi deficit de integrare în ambianţa.

b. Clasificare- SCHIZOFRENIA PARANOIDĂ - sau delirantă reprezintă

forma cea mai tipică de schizofrenie.- SCHIZOFRENIA HEBEFRENICĂ - este o formă ce se

instalează la pubertate şi se caracterizează prin comportament pueril, prostesc.

- SCHIZOFRENIA TARDIVĂ - apare după vârsta de 40 de ani şi este caracterizată prin predominanţa fenomenelor halucinatorii şi a delirului paranoid, mai sistematizat decat în celelalate forme de schizofrenie.

- SCHIZOFRENIA COPILULUI - boala a fost observată începând încă de la vârsta preşcolară (3-4 ani) şi prezintă în general aceleaşi forme clinice ca şi schizofrenia adultului. Apare pe nesimţite la copiii cu un anumit tip de comportament şi de personalitate.

c. Etiologie Frecvenţa cazurilor de schizofrenie este aproximativ de 1% din

populaţie.Schizofrenia afectează în egală măsură ambele sexe, indiferent de

rasă, unii autori susţinand totuşi o incidenţa mai crescută la populaţia nordică. Se remarcă un coefiecient mai crescut de morbiditate prin schizofrenie la populaţia pauperă din aglomerările urbane. Schizofrenia denumită şi psihoza hipotimică discordantă, se caracterizează printr-o bizară înstrăinare afectivă de la condiţia umană, funcţiile de cunoaştere fiind în acelaşi timp eventual intacte atunci când sunt analizate fiecare în parte.

d. Simptomatologie

9

Page 10: licenta schizofrenie

Tulburările psihice din schizofrenie ar putea fi grupate în două mari sindroame:

1. Sindromul disociativCuprinzând tulburări ale câmpului conştiinţei, tulburări ale

desfăşurării gândirii, dezogranizarea vieţii afective, comportamentul catatonic.

2. Sindromul delirant paranoidCuprinzând trăirile delirante (delirul de influenţă, depersonalizarea)

şi delirul autist consecutive acestor trăiri.Principalele tulburări psihice ce alcătuiesc conţinutul acestor

sindroame constau în urmatoarele: Tulburările de percepţie - Sunt reprezentate de halucinaţii. Cele

mai caracteristice halucinaţii sunt cele auditive.Halucinaţii corporale - Se întalnesc de asemenea frecvent: bolnavul

simte că un animal îi umbla prin abdomen, simte că i se mişcă un picior sau o mână (deşi acestea stau nemişcate) simte că cineva îi extrage sângele sau creierul etc.

Tulburările de gândire - Sunt reprezentate de gândirea incoerentă, cu lipsa legăturii între idei sau a relaţiilor logice între aceste idei. În ceea ce priveşte conţinutul gândirii, tulburarea cea mai caracteristică este DELIRUL.

Tulburarile de vorbire - Însoţesc de regulă şi exprimă tulburările de gândire, mai ales în formele avansate ale schizofreniei. Cea mai gravă tulburare de limbaj, care exprimă gândirea incoerentă a bolnavului, este schiofazia. Schizofazia constă dintr-o înşiruire de expresii şi fraze fără nicio legatură între ele, cuvinte nou - create de bolnav (neologisme) şi care au semnificaţie numai pentru el, astfel incât limbajul bolnavului devine de neinţeles pentru ceilalţi.

Tulburările de scris - Sunt legate de tulburările de gândire şi vorbire si exprimă mai ales incoerenţa gândirii.

Tulburările de afectivitate – Sunt reprezentate de lipsa legăturii afective între trăirile delirante ale bolnavului şi comportamentul său. La începutul bolii, schizofrenii pot prezenta o scădere sau chiar o pierdere a afecţiunii pentru cei apropiaţi, care poate evolua către inversiune afectivă.

e. DiagnosticÎn prezent, diagnosticul de schizofrenie se pune în baza satisfacerii

criteriilor fie a ICD-X (criterii europene), fie a DSM-IV (criterii americane) şi care în linii mari sunt:

10

Page 11: licenta schizofrenie

1. Cel puţin două dintre urmatoarele criterii definesc tulburarea, iar un singur criteriu o face probabilă (se exclud fenomenele consecutive abuzului si sevrajului la alcool sau alte toxicomanii).a. Gânduri transmise de la distanţă, inserţia sau furtul ideilor.b. Alte deliruri decât cele de persecuţie sau gelozie cu durată mai mare de o lună.c. Idei delirante de orice tip însoţite de halucinaţii pentru cel puţin o săptămână.d. Halucinaţii auditive care comentează actele pacientului sau comportamentul acestuia, voci care conversează.e. Halucinaţii verbale nonafective care comunică cu pacientul.f. Halucinaţii de orice tip pe parcursul zilei, care durează cel puţin o lună.g. Tulburări ale gândirii acompaniate de afecte tocite sau inadecvate, deliruri, halucinaţii de orice tip sau comportament marcat dezorganizat.

f. Evoluţie şi prognosticŢinând seama de varietatea mare de evoluţie a bolii de la individ la

individ, precum şi de vârsta şi felul debutului se apreciază ca 25 – 30% dintre bolnavi se vindecă, 30 -50% evoluează către forme cornice care permit reîntoarcerea în familie şi societate, 15 – 20% ajung la forme cornice grave, care nu permit reîntoarcerea bolnavului în familie şi societate, iar între 1 – 5% din bolnavi mor datorită, direct sau indirect, bolii (sinucidere, negativism alimentar, infecţii intercurente, răniri). Prognosticul este cu atât mai întunecat cu cât boala debutează la o vârstă mai tânară cel mai nefavorabil fiind prognosticul schizofreniei infantile.

g. Tratament Tratamentul în schizofrenie are drept scop anularea fenomenelor

psihopatologice, prevenirea reapariţiei lor ca şi compensarea defectului personalităţii. Recuperarea şi reintegrarea familială şi socio – profesională a bolnavului.

CHIMIOTERAPIA, ca rezultat al psihofarmacologiei moderne a influenţat evoluţia schizofreniei şi destinul bolnavilor, considerând remisiunile bolii la 75 – 80 % pentru cei internaţi la debutul bolii, cât şi semnificativa ameliorare a evoluţiei trenante şi cronice.

Dintre fenotiazine cele mai folosite sunt:- CLORPROMAZINA : 300-600 mg/zi, considerat neurolepticul

de referinţa. - LEVOMEPROMAZIN : neuroleptic, antipsihotic, cu acţiune

sedativă intensă, inhibitor simpatic central. Se administrează oral în psihoze, doza de atac 200 – 300 mg/zi, doza de intreţinere 25 –

11

Page 12: licenta schizofrenie

50mg, în injecţii intramusculare repetat de 3 – 4 ori/zi (la bolnavii culcaţi sub controlul pulsului si presiunii arteriale)

- TRIFLUOPERAZIN – neuroleptic major, anxiolitic, antiemetic. Se administrează oral sub formă de drajeuri conţinând echivalentul a 0,0005 gr de trifluoperazin bază sau fiole de 1ml conţinând echivalentul a 0,0005 gr de diclorhidrat de trifluoperazin.

- HELOPERIDOL – neuroleptic sever care se asociază cu ROMPARKIN pentru a evita apariţia sindromului extrapiramidal.

- Tratamentul insulinic cura SAKEL a fost restrâns prin modalităţile şi eficienţa neurolepticelor

- Terapia electroconvulsivantă pastrează însă indicaţii în formele rezistente la neuroleptice.

În acest cadru de măsuri recuperatorii deţine o evidenţă imporantă ergoterapia şi toate procedurile psihoterapeutice de inserţie în relaţiile de viaţă şi de activitate.

h. Complicaţii Lăsată netratată, schizofrenia poate determina probleme severe emoţionale, de comportament şi de sănătate, şi chiar probleme legale şi financiare care pot afecta toate ariile vieţii pacientului. - suicid- comportament autodistructiv cum ar fi auto-mutilarea- depresie- abuz de alcool, droguri sau medicamente prescrise- conflicte familial- inabilitatea de a lucra sau de a merge la şcoală- probleme medicale datorate medicaţiei antipsihotice- afecţiuni cardiace, deseori legate de fumatul intens

12

Page 13: licenta schizofrenie

Obiectiv 3: Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu schizofrenie

Bolnavii îngrijiţi în spitalele de psihiatrie de cele mai deseori nu sunt responsabili pentru atitudinile şi faptele lor. Numeroase îmbolnăviri psihice se exteriorizează printr-o notă de agresivitatea mai mult sau mai puţin accentuată. Internarea bolnavilor psihici în instituţii închise se face cu reaspectarea unor norme juridice, pe baza stabilirii iresponsabilitătii lor, prezentând o notă de periculozitate atât pentru persoana lor proprie, cât şi pentru anturajul lor. Comportamentul deosebit al acestor bolnavi trebuie să fie bine cunoscut de personalul de îngrijire, care trebuie să manifeste o atitudine de bunăvoinţă şi înţelegătoare fată de ei. Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu schizofrenie vizează compensarea parţială sau totală a lipsei sau diminuării autonomiei, protejează, menţine şi promovează sănătatea; uşurează suferinţa şi asistă individul în ultimele momente de viaţă; stabileşte procesul de îngrijire; favorizează reintegrarea în familie sau societate. Pentru îndeplinirea rolului necesită deprinderi şi capacităţi profesionale exercitându-le astfel :

▪ asigurarea condiţiilor de mediu- saloanele commune, coridoarele şi anexele spaţioase, bine luminate, cu mult aer, bine îngrijite;- uşile închise irită şi, adesea, traumatizează bolnavii, de aceea în interiorul sectiei, uşile dintre saloane şi coridoare, camera de zi şi sala de mese trebuie tinute deschise;- încăperile anexe ca şi colţurile de coridoare trebuie să fie bine luminate, atât ziua cât şi noaptea, întrucat în aceste locuri se pot izola bolnavii depresivi şi pot comite tentative de sinucidere.

▪ îngrijiri generale- adoptarea unui comportament adecvat faţă de obsesiile bolnavului începe încă de la primirea lui in spital.- unele măsuri, ca de exemplu predarea obiectelor tăioase, briceagul, briciul, lame de ras sau chibrituri sau alte obiecte periculoase, în mâinile bolnavilor, asistentul trebuie să le execute cu tact deosebit;

▪ alimentaţia - alimentatia bolnavilor la sectia de psihiatrie nu comportă probleme deosebite de dietoterapie;- alimentatia trebuie sa fie mixtă normocalorică , cu multe fructe, legume şi preparate de lapte.

13

Page 14: licenta schizofrenie

▪ supravegherea bolnavului- în afară de supravegherea obişnuită a funcţiilor somatice,

obişnuite la toate secţiile de spital, la secţiil;e de psiatrie trebuie urmărite cu atenţie consumul cantităţile de lichide, modul de alimentare.

Rolul delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu schizofrenie vizează abilitatea ei de a îndeplini sarcini si de a aplica îngrijiri medicale sub prescripţie medicală;

Asistentului medical îi revin următoarele atribuţii: - recoltează produse patologice pentru examenul de laborator: sânge, urină;- pregăteşte pacientul pentru examenele: tomografia axială computerizată, rezonanţa magnetică nucleară , electroencefalogramă. - canulează o venă şi montează o perfuzie i.v;- injecţii- pregăteşte şi administrează medicamentele la indicaţia medicului.

14

Page 15: licenta schizofrenie

a. Fişa tehnică nr.1 Tehnica măsurării tensiunii arteriale şi notarea în foaia de observaţie

Definiţie:T.A. reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Valoarea ei este determinată de :- forţa de contracţie a inimii- elasticitatea şi calibrul vaselor- vâscozitatea sângeluiScop: evaluarea funcţiei cardio-vasculare, funcţiei de contracţie a inimii.Materiale necesare: - tensiometru cu mercur, tensiometru electronic, oscilometru Pachon - stetoscop biauricular - tampon de vată si alcool sanitar - creion sau pix de culoare roşie - foaie de temperaturăPregătirea bolnavului: - psihic: se anunţă bolnavul şi se explică tehnica - fizic: repaus fizic 15 min înainte de măsurare, bolnavul se aşează în

poziţie comodă cu braţul relaxat, se preferă măsurarea înaintea servirii mesei sau la 3 ore de la servirea mesei

Tehnica:- poziţia decubit dorsal, sezând cu braţul sprijinit- se fixează pe braţ manşeta pneumatică, se închide ventilul de la pară şi

se pompează aer în manşetă- manşeta se va umfla şi va comprima braţul oprind circulaţia- în acest timp dacă palpăm pulsul radial nu se mai simte- se dă drumul uşor la ventil, iar aerul ieşind din manşetă va

decomprima artera, sângele pornind cu putere prin pereţii arterei- în momentul când se simte prima undă puternică pe artera radială,

coloana de mercur va indica valoarea maximă a T.A., iar prin stetoscop în ureche auzim o bătaie puternică

- din ce în ce bătăile sunt mai slabe iar la un moment dat dispar brusc = T.A.minimă

Condiţii de măsurare corectă:- dimineaţa pe nemâncate sau la 3 ore după masă- repaus fizic, psihic 10 min- respectarea aceluiaşi orar- folosirea aceluiaşi aparat

15

Page 16: licenta schizofrenie

T.A. are 2 valori: a. o valoare maximă care va fi înregistrată la începutul sistolei, când

presiunea sângelui a fost împins cu putere în artere este mare b. o val. minimă, inregistrată la sf. diastolei, când presiunea sângelui

este foarte scăzută Un adult sănătos în repaus fizic şi psihic va avea T.A. 130 mmHg

val. maximă iar cea minimă 1\2 din maxim + 1= 70-90 mmHgNotare: se poate nota cifric în subrubrica rezervată acestui scop sau

grafic prin haşurarea cu creion roşu între valorile maximă şi cea minimă – 1 pătrăţel= 1 cm Hg sau 10 mm Hg.

Factori care influenţează T.A.:1.Factorii biologici:

- 1.1 sexul - la femei este mai scăzută iar la bărbaţi este mai crescută - 1.2.vârsta - tensiunea este mai mica la copil decât la adult,devine

stabila la adult; - creste usor la persoanele varstnice.

- primii ani T.A. 75- 90 mmHg\50-60 mmHg- copilărie 90-110 mmHg\60-65 mmHg- adulţi 115-130 mmHg\70-80 mmHg- peste 50 ani 150mmHg\90 mmHg

1.3. somnul - tensiunea arteriala este mai mica in timpul somnului decat in stare de veghe

1.4 - activitatea-produce cresterea tensiunii arteriale. 1.5 efortul fizic-creste tensiunea arteriala

2.Factorii sociologici: 2.1.climatul - frigul produce vasoconstrictie (tensiunea mai mare) - caldura produce vasodilatatie (scaderea tensiunii arteriale)- temperatura mediului ambiant :

- frig T.A. mare - cald T.A. mică

- tensiunea cea mai coborâtă se măsoară în timpul somnului- T.A.este crescută în : eforturi fizice, după mese abundente, emoţii

Deviaţii de la normal :- hipertensiune arterială- hipotensiune arterială

16

Page 17: licenta schizofrenie

b. Fişa tehnică nr. 2 Măsurarea pulsului şi notarea în foaia de observaţie

Definiţie: reprezintă expansiunea ritmică a arterelor (care se pot comprima pe un plan osos), sincronă cu sistola ventriculară. Pulsul i-a naştere din conflictul dintre sângele existent în sistemul arterial şi cel împins în timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizează prin destinderea ritmică a arterei.

Scop: - observarea stării pacientuluiLocul de elecţie: orice arteră ce poate fi comprimată pe plan osos:

radială, femurală, humerală, carotidă, temporală, pedioasăMateriale necesare: - ceas cu secundar - pix roşu - foaia de temperaturăPregătirea bolnavului: Psihică: se anunţa bolnavul şi se explică tehnicaFizică: se aşează în pozitie comodă (de preferat decubit dorsal) Tehnica: - se fixează artera cu vârful degetelor - se numără pulsaţiile timp de 1 min.Notare: Grafic: un pătrăţel = 4 pulsaţii, se unesc punctele într-un graficCifric: exemplu: Pd – 75 pulsaţii/min. Ps – 80 pulsaţii/min.Frecvenţa pulsului: - nou născut: 130-140 p/min. - copil mic: 100-120 p/min. - 10 ani: 90-100 p/min. - adult: 60-80 p/min. - vârstnic: 80-90 p/min.Interpretare:

- puls normal: ritmic, amplu, cu celeritate, regulat , coloraţia roz a tegumentelor, simetric

- puls patologic: superficial, ritm neregulat, filiform, asimetric, aritmic, dicrot.

- frecvenţa normală variază cu : vârsta, înalţimea corporală, somnul, alimentaţia, efortul fizic.

Factori care influenţează pulsul:

17

Page 18: licenta schizofrenie

- factori biologici: - vârsta: frecvenţa creşte la copilul mic şi vârstnic - înăltimea corporală: persoanele mai scunde au frecvenţa pulsului mai mare decat a celor înalte - somnul: frecvenţa pulsului în timpul somnului este mai redusă - alimentaţia: în timpul digestiei frecvenţa pulsului creşte - efortul fizic: determină creşterea frecvenţei pulsului care scade

după încetarea efortului - factori psihologici: - emoţiile - plânsul - produce creşterea frecvenţei pulsului - mânia - factori sociali: - mediul ambiant: prin concentraţia în oxigen a aerului inspirat,

influenţeaza frecvenţaDeviaţii de la normal: - tahicardie: creşterea frecvenţei pulsului peste normal - bradicardie: scăderea frecvenţei pulsului sub valoarea normală

18

Page 19: licenta schizofrenie

c. Fişa tehnică nr.3 Tehnica puncţiei venoase

Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin

intermediul unui ac de puncţie.Scopul:

- explorator – recoltarea sângelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice, serologice şi bacterologice)

- terapeutic – administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi a perfuziei intravenoase ; executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui.Locul puncţiei:orice vena ce poate fi punctionata

- venele de la plica cotului- venele antebraţului- venele de pe faţa dorsală a mâinilor- venele subclaviculare- venele femurale- venele jugulare şi epicraniană

Pregătirea pacientei:Psihică: - se explică necesitatea şi în ce constă tehnica, precum şi faptul că nu este dureroasăFizică:- se poziţionează confortabil pacienta- se dezinfectează tegumentele- se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, astfel încât să oprească circulaţia venoasă- se recomandă pacientei să stângă pumnul, venele devenind turgescente.Materiale necesare :

- de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză- dezinfectante- instrumentar şi materiale sterile: ace, seringi, pense, mănuşi

chirurgicale, tampoanealte materiale: garou, eprubete, etichete, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală.Tehnica:- se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile- se poziţionează garoul la circa 7-8 cm mai sus de locul de elcţie, evitând compresiunea arterei

19

Page 20: licenta schizofrenie

- se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm. Sub locul puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine- se pătrunde oblic cu acul, fluturaşul sau flexula traversând în ordine tegumentul, apoi peretele venos trecând de rezistenţa elastică până când acul înaintează în gol- se schimbă direcţia acului poziţionându-l orizontal, înaintând 1-2 cm. În lumenul venei- se aspiră pentru a controla prezenţa acului în venă- se sistează staza venoasă – după recoltare, înainte de injectare- se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei- se aplică tamponul îmbibat cu alcool şi se retrage acul brusc- se comprimă locul puncţiei 1-3 minuteIncidente şi accidente:- hematom - perforarea peretelui opus- ameţeli, paloare, lipotimie

20

Page 21: licenta schizofrenie

d. Fişa tehnică nr. 4 Tehnica efectuării electroencefalografiei

Definiţie:Electroencefalografia (EEG) este o metodă neinvazivă de

electrodiagnostic cu ajutorul căreia se măsoară activitatea electrică cerebrală (biopotenţialele corticalr din activitatea metabolică şi functională a celulelor neuronale, în special a celulelor piramidale din contextul cerebral.

Pentru captarea undelor emise de emisferele cerebrale se folosesc electrozii care se aplică în puncte diferite ale pielii capului.

Undele captate sunt înregistrate pe hârtie specială.Pregătirea pacientului:- psihică:

- se explică necesitatea şi în ce constă tehnica, precum şi faptul că nu este dureroasă

- fizică:- înaintea efectuării testului se recomandă spălarea părului şi evitarea

folosirii uleiurilor, sprayurilor sau lotiunilor pentru păr.- se aşează pacientul în decubit dorsal sau pe un scaun - deoarece hipoglicemie poate modifica aspectul EEG se recomandă

ca pacientul să mănânce înaintea examinării.- se interzice consumul de alcool, cafeină, băuturi ce conţin cafeină,

ceai, cacao.- se interzice fumatul.- se întrerupe cu 3 zile înainte administrarea medicamentelor

anticonvulsive, anxiolotice, sedative – care pot modifica rezultatele teastului.- nu se execută examinarea când există mişcări oculare, tremr,

hipotermie sau hipoglicemie.- când se recomandă şi examinare în stare de somn pacientul este

sfătuit să doarmă doar 4-5 ore cu o noapte înainte. Execuţie:

- se aplică uniform 8-20 electrozi pe intreg scalpul cu ajutorul unui gel.

- se aplică câte un electrod pe fiecare lob al urechii.- pacientul este rugat să stea nemişcat, cu ochii inchişi- se observă parmanent pacientul în timpul inregistrării traseului

electroencefalografic pentru a putea remarca eventualele mişcări ce ar putea modifica rezultatele.

- Se întrerupe înregistrarea la fiecare 5 minute pentru a permite pacientului să se mişte.

21

Page 22: licenta schizofrenie

- Gelul folosit se îndepărtează cu acetonă.Interpretare:- în mod normal unde cerebrale au caracteristici, amplitudine şi

frecvenţă în limite nprmale- Pe traseele obţinute se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale :

Alfa – 8-12 c/sBeta – 14-30 c/sTeta – 4-7 c/sDelta – 0,5-3 c/s

22

Page 23: licenta schizofrenie

Obiectiv 4: Procesul de îngrijire al unui pacient cu schizofrenie

Interviul1. Informaţii generale:a. Numele şi prenumele: T.Ab. Vârsta: 44 anic. Starea civilă: căsătorităd. Copii: 2e. Profesia: pensionarăf. Localitatea de domiciliu: Iaşig. Diagnosticul la internare: schizofrenie

2. Obişnuinţe de viaţă:a. consumatoare de Alcool-nu Cafea - da Tutun -nu Drog - nub. Dietă / regim alimentar – normalc. alergii cunoscute – neagă

3 Probleme de sănătatea. Antecedente medicale personale: nu suntb. Antecedente heredocolaterale: nu suntc. Motivele internării actuale: Stare de agitaţie psihomotorie, negativism verbal şi alimentar, tendinţă de izolare, dificultăţi de inserţie familială.d. Istoricul stării actuale: Pacient aflat în evidenţa Spitalului de Psihiatrie Iaşi ”Socola”, cu numeroase internări, este adus in regim de urgenţă (fiind însoţit de sora sa), pentru comportament APATO-ABULIC, negativism verbal şi alimentar, dificultate de inserţie familială.4. Examenul clinic general:a. Tegumente şi mucoase: normal colorateb. Greutate: 79 kgc. Înălţime: 1,72 md. Ţesut celular subcutanat: normal reprezentate. Sistem ganglionar şi limfatic: nepalpabilf. Aparat loco-motor: aparent integru

g. Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare, R = 16 resp/minh. Aparat cardio-vascular: cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice, AV = 80 b/min, şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculară T.A= 130/65 mm Hgi. Aparat digestiv:abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii, nedureros la palparej. Aparat uro-genital: loje renale libere, nedureroase

23

Page 24: licenta schizofrenie

k. Sistem nervos şi organe de simţ: 5. Investigaţii:

a. Examenul sângelui: HLG, Leucocite , VSH , Glicemie , Calcemie .b. Examenul urinei: sumar urină

c. Alte examene de specialitate: - tomografie axială computerizată- rezonanţă magnetică nucleară- electroencefalografie

6. Tratament:a. Tratament medicamentos:

- psihotrop major: Haloperodol, Majeptil, Levomepromazin - soluţie izotonă: Glucoză 5% - vitamine: B1, B6,B12, C- antidepresiv: Paluxetil, Mianserin7. Epicriza şi recomandări la externare:

Reinternare în regim de urgenţă medico-psihiatrică, pentru o nouă decompensare discordant – dizarmonică cu comportament apato-abulic bizarerii gestuale, negativism verbal şi alimentar, insomnii, refuzul medicaţiei dificultăţi de adaptare şi inserţie socio-familială. Se face externarea cu recomandările :

1. Tratament : FLUANXOL DEPOT – 1 fiolă la 3 saptămâni IM2. Supraveghere socio-familială3. Regim psihoprotectiv

Control periodic prin Laboratorul de Sănătate Mintală (LSM) şi tratament gratuit

24

Page 25: licenta schizofrenie

b. Nevoile fundamentale după V. Henderson

Nevoile fundamentale Manifestări de independenţă

Manifestări de dependenţă

Surse de dificultate

1. A respira şi a avea o bună circulaţie

T.A – 150/65 mm HgP – 95 b/minR – 21 r/min

- stare de agitaţie şi agresivitate- anxietate

2. A bea şi a mânca Glucide: 4 - 6g/kgC/24hProteine:4-6g/kgC/24hLipide: 1-2g/kgC/24hApa: 2000-3000ml/zi

- inapetenţă - anxietate- stare depresivă

3. A elimina

- urină Urina: aspect normal

- scaun - aspect: normal- frecvenţa: 1scaun/1-2 zile- consistenţă:omogenă

4. A se mişca şi a pătra o buna postură

- hiperactivitate- necoordonarea mişcărilor

- stare de agitaţie

5. A dormi a se odihni - insomnie - anxietate- agitatie- halucinatii auditive

6. A se imbrăca şi dezbrăca

- imbrăcăminte exagerată, caraghioasă, coafuri bizare

- tulbură de gândire- pierderea imaginii de sine

7. A menţine tegumentele curate şi ingrijite

- dezinteres faţă de măsurile de igienă

- tulburări de gândire

8. A pătra temp. corpului in limite normale

T - 36 ◦C

9. A evita pericolele - vulnerabilitate - schizofrenia

25

Page 26: licenta schizofrenie

faţă de pericole10. A comunica - comunicare

inadecvată la nivel afectiv

-insuficiente cunoştinţedespre boală-anxietate- stare depresivă

11. A se realiza - dificultate în a-şi asuma un rol social

- schizofrenia

12. A se recrea - dezintereas de a participa la activităţi recreative

- oboseală- anxietate- mediu spitalicesc necunoscut

13. A invăţa să-şi păstreze sănătatea

- dezinteres de a învăţa

- anxietate- mediu social- stare depresivă

14. A-şi practica religia - acţionează conform valorilor şi credinţelor sale

26

Page 27: licenta schizofrenie

c. Plan de îngrijire al bolnavului cu schizofrenie

Data Problema de îngrijire Obiectivele de îngrijire Intervenţiile aplicate Evaluarea îngrijirilor15.05 - stare de agitaţie şi

agresivitate

- alterarea parametrilor vitali

- inapetentă

- diminuarea stării de agitatie şi agresivitate

- readucerea parametrilor vitali în limitele normale

- reluarea apetitului

- asistentul învată pacienta tehnici de relaxare- psihoterapie- indepărtează toate elementele ameninţătoare pentru persoana sa sau alte persoane- psihotrop major Haloperidol 2 tb/zi

Măsurarea parametrilor vitali:T.A – 150/65 mm HgP – 95b/minR – 21 r/minT – 37◦ C- se aeriseşte incăperea- psihoterapie- asigurarea unui climat liniştit

- face bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate- serveşte pacientul cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate şi prezentate atrăgător

- calmarea pacientei

- ameliorarea parametrilor vitali

- apetit reluat

27

Page 28: licenta schizofrenie

- stare depresivă

- pierderea imaginii de sine

- insomnie

- diminuarea stării depresive

- recâştigarea imaginii de sine

- combaterea insomniei

alimentează pacientul parenteral cu soluţie izotonă: Glucoză 5% vitamine: B1, B6,B12, C

- asitentul va ajuta pacienta să limiteze atenţia gândurilor triste- arată calm, căldură, dar fără exuberanţăantidepresiv: Paluxetil 20mg 1/zi dimineaţa Mianserin 10mg 1/zi seara.

- asistentul ascultă pacienta şi o ajută să limiteze expresia sentimentelor negative- determină pacienta să participe la activităti recreative, educative care să-i permită recâştigarea imaginii de sine

- se favorizează odihna pacientei, prin suprimarea surselor care-i pot determina insomnie: reducerea zgomotului, evitarea discuţiilor cu voce tare, închiderea uşilor la salon- se administrează un tranchilizant:

- diminuarea stării depresive

- recâştigarea imaginii de sine

- pacienta doarme liniştită

28

Page 29: licenta schizofrenie

Diazepam tb. 1

Se administrează:- psihotrope majore: Haloperidol 2 tb/zi Majeptil 1 tb/zi Levomepromazin 3 tb/zi

16.05 - stare depresivă - ameliorarea stării depresive - asistentul va ajuta pacienta să limiteze atenţia gândurilor triste- arată calm, căldură, dar fără exuberanţă- subliniază necesitatea ingrijirii personale: coafură, manichiură- se administrează un antidepresiv: Paluxetil 20mg 1/zi dimineaţa

- Mianserin 10mg 1/zi seara.

Măsurarea parametrilor vitali:T.A – 120/65 mm HgP – 74 b/minR – 16r/minT – 37◦ C

- se pregăteşte pacientul pentru prelevarea probelor de laborator biologice:

- combaterea stării depresive

29

Page 30: licenta schizofrenie

HLG 11,5 g/dlLeucocite 18800 mc VSH 40 1 h Glicemie 137 mg% ↑Calcemie 8,6 mg% ↓- sumar urină- se pregăteşte pacientul pentru următoarele explorări:- tomografie axială computerizată- rezonanţă magnetică nucleară- electroencefalografie

Se administrează:- psihotrope majore: Haloperidol 2 tb/zi Majeptil 1 tb/zi

Levomepromazin 3 tb/zi

17.05 - uşoară depresie

- dificultate în a se odihni

- combaterea stşrii depresive

- reluarea somnului

- psihoterapie - se asigură un climat cald, confortabil

- învaţă pacienta să practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii câteva minute

- pacienta prezinta o stare de calm

- pacienta doarme liniştită

30

Page 31: licenta schizofrenie

înainte de culcare- întocmeşte un program de odihnă- se administrează :un tranchilizant Diazepam 1 tb

Se administrează:- psihotrope majore: Haloperidol 2 tb/zi Majeptil 1 tb/zi

Levomepromazin 3 tb/zi

18.05 - pacienta este externată, starea generală este bună; parametrii vitali sunt în limitele normale: TA = 130/60 mmHg, P = 78 b/min R = 16 resp/min T = 36,2˚C ;I se administrează tratamentul prescris de către medic i se explică şi i se fac recomandări de regim igieno-dietetic pentru acasă. Va urma tratamentul în ambulatoriu conform Rp. - revine la control peste 1 lună.

31

Page 32: licenta schizofrenie

Obiectiv 5: Educaţia pentru sănătate la un pacient cu schizofrenie

Educaţia sanitară prntru prevenirea bolilor psihice constă în:- Igiena sarcinii : a se evita traumele psihice, stările tensionate, alcoolul,

tutunul, medicamentele, drogurile. Asigurarea unui climat familial cald, afectuos, echilibrat, pentru o bună dezvoltare psihică a copilului.

- Abordarea adolescentului cu înţelegere şi sfaturi competente în timp util, pentru a evita deprinderile neigienice, dăunătoare dezvoltării psihice

- Asigurarea unei atmosfere de înţelegere şi respect în familie şi la locul de muncă, evitarea conflictelor relaţionale, a stărilor tensionale.

- Informarea tinerilor căsătoriţi asupra cerinţelor vieţii de familie, pentru a evita traumele psihice ulterioare (divorţ)

- Orientarea profesională conform aptitudinilor şi dorinţei individului pentru a evita traume legate de schimbarea locului de muncă sau recalificare.

- Pregătirea pentru schimbări fiziologice sau evenimente din viaţă (pensionare, menopauză), pentru a evita stările depresive, sentimentul de inutilitate.

- Evitarea surmenajului psihic- Regim de viaţă echilibrat; alterarea perioadelor de activitate cu perioade

de repaus, activitate reconfortantă, recreativă.- Evitarea consumului de alcool, droguri, cafea în exces- Tratarea precoce a afecţiunilor organice (endocrine, metabolice renale,

cardiace neurologice).Nu există o cale sigură de a preveni schizofrenia. Totuşi, tratamentul

precoce poate ajuta la controlarea simptomelor înaintea apariţiei unor complicaţii serioase şi poate ajuta la îmbunătăţirea prognosticului pe termen lung. Urmarea planului de tratament poate ajuta la prevenirea recăderilor sau agravarea simptomelor schizofreniei. Specialiştii specă că învăţând mai multe despre factorii de risc ai schizofreniei, boala să poată fi diagnosticată şi tratată mai devreme.

Pentru persoanele cu risc crescut de schizofrenie, urmarea unor paşi activi cum ar fi evitarea folosirii drogurilor ilicite, reducerea stresului, somnul suficient şi introducerea tratamentului antipsihotic cât mai precoce dacă este necesar, poate ajuta la minimizarea simptomelor şi la prevenirea ca acestea să agraveze.

Medicamentele pot avea efecte secundare nedorite, pacientul se poate simţi mânios pentru că are o afecţiune care necesită tratament toată

32

Page 33: licenta schizofrenie

viaţa. În perioadele în care se simte mai bine, poate fi tentat să oprească tratamentul, lucru care poate declanşa o recădere.

Câteva căi de a face faţă schizofreniei:- Educaţia: învăţarea cât mai multor lucruri despre boală îl poate ajuta pe

pacient să fie motivat în a urma planul de tratament- Grupul de suport: grupurile de suport îi pot ajuta pe pacienţii cu

schizofrenie să întâlnească oameni care se confruntă cu aceleaşi probleme

- Menţinerea atenţiei asupra scopurilor terapiei: recuperarea din schizofrenie este un proces continuu; menţinerea motivaţiei se poate face prin amintirea scopurilor terapiei

- Găsirea unor hobby-uri sănătoase: găsirea unui mod sănătos de a-şi canaliza energia poate fi de folos la pacientul cu schizofrenie

- Învăţarea unor tehnici de relaxare: pacientul poate încerca tehnici de reducere a stresului cum sunt meditaţia, yoga

- Structurarea timpului: se recomandă ca pacientul să-şi planifice ziua şi activităţile. În aces fel poate rămâne organizat. Pentru acest scop poate încerca să-şi facă o listă de activităţi zilnice.

III. Bibliografie

33

Page 34: licenta schizofrenie

1. P. Brânzei - PsihiatrieEditura Didactică şi PedagogicăBucureşti 1999

2. L. Enescu - Farmacologie Editura „Dimitrie Cantemir”Tg. Mureş, 1998

3. E. Minokowski - Schizofrenia Editura IRI – Bucureşti 1999

4. T. Şerbănescu - Neurologie, Psihiatrie, EndocrinologieManual pentru cadre mediiEditura medicală Bucureşti 1978

5. T. Pirozynski - Manual de psihiatrie Institutul de Medicină şi Farmacie Iaşi, 1991

6. Sub redacţia L. Titircă - Breviar de explorări funţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului pentru şcolile sanitare

Bucureşti 1998

34

Page 35: licenta schizofrenie

IV. Anexe

Electroencefalograma

35

Page 36: licenta schizofrenie

36