.:i!-:fi.:".:'.ri.,1t:

; I i

1:-l';;;i:t4".f.g:'

BgMANT* ir

t;

. Coperta:Nane Crasnean Neagoe, Cristian Mucileanu

Grafica:Cristian Mucileanu

Corectura:Viorica Horga, Luminiga Grddinariu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RominieiHEREA, GABRIEL*DINU

implratul Alb : povestea Munfilor Carpali / Gabriel Dinu Herea ;

desene de Nane Stephanie Diana Crasnean Neagoe. - Bucuresti :

Meteor Press, 2018rsBN 978 973-728-717-5

I. Cr[snean, Diana (il.)

821.135.1

@ Asocialia Prietenii Bucovinei

Gabriel Dinu HEREA

,\

IMFAWTThAhp

Ilustra[ii deNane Stephanie Diana Crasnean Neagoe

METEORffiIPBESSLUIBucureqti, zo r B

dffi

CUPRINS

Scrisoare cdtre cititori .......... rz4

l.,\

ROMANISTI

fle doud zile ningea fdrd oprire. Un

dprr.u, frumos de zFryadi se agternuse peval6a Bistritei, spre bucuria copiilor care se

intreceau in coborArea sdniilor din pod. Deprin toate magaziile se auzeau scrAgnete ale

;mirghelului cu care copiii curdtau rugina ceacoperise peste vard tdlpile de fier ale s6niilor.

BetrAnul Dumitru amesteca mdmdliga cese fierbea pe plita din bucdtdria de iarnd. Defiecare datd cAnd fdcea acest lucru isi aminteade vorbele mamei sale: ,,Sd invArti asa cumse invdrte Soarele pe cer! $i cdnd invArti sd

te rogi aga: Doamne Iisuse Hristoase, Fiullui Dumnezeu, miluiegte-md!" PAnd la urmds-a deprins cu acest mod de a amesteca inmdmdligd. Nici nu avea alt[ soluEie... c6t atrdit maicd-sa mereu supraveghea vatra sobei

;i aragazql, ca nu cumva cineva sd cuteze ainvArti altfel m6miliga.

Uunrvn ?u f,anrayr

-5*

Gabriel Herea - hnpdratul Alb

De c6te ori era intrebatd despre motivul

care face ca m5meliga sd trebuiascd invArtitd

dup[ cum merge Soarele Pe cer, bdtrAna avea

un singur rdspuns: ,,Pentru c5 aqa se face!

Strdmogii ne-au invdgat a9a gi ei ne urm[resc

ca si vad[ dacd respectdm Soarele." Maic6-sa

trecuse de mult in rAndul strdmogilor. Acum,

el gi nevasta sa ajunseser[ bdtrdni. I-au invdgat

gi ei pe copiii lor cum se invArte mim[liga

9i cum trebuie sd trliasc[ in respect fa;I de

Soare, munte, pddure gi Dumnezeu.ins[, undeva,lucrurile nu mai funcgionau!

Un blestem greu s-a abdtut asupra 95rii. Totul a

inceput atunci cdnd au venit comunigtii. Intdile-au luat oamenilor pdmdntul gi animalele.

Apoi i-au invlEat sd mint5, sd fure 9i sd agtepte

poman6. Comunismul a plecat, dar gara nu

si-a mai revenit. De cdqiva ani, oamenii au

hotdrAt sd o p[rdseascS. Plecau a9a... unulcdte unul... Ei nu mai doreau sd vin[ inapoi.

BdtrAnul Dumitru amesteca in continuare

mdmdliga, in sensul Soarelui, dar rugdciunea

lui nu mai exprima nbdejde, ci revoltS. Un^ lw ^.rn scoala u rasuna I

tin minte de

-6- -7-

Undela in Carpayii rorndnesti ...

fiecare datd c6nd termina cdte un cerc: ,,Trei,Doamne,;i toEi trei!"

- Tataieeeee! Tataieeeeeee! Bogdan spunecE sania e doar a lui...!!!!...

- Ba chiar este a mea! Eu m-am tras primadatd cu ea! Maria s-a ndscut abia acum patruani. Eu am noud ani!

B[trdnul Dumitru a luat mdmdliga de pefoc, a tras cercurile plitei peste vatraincinsl gi

a risturnat mdmdliga pe fundul mare de lemnpregdtit din vreme in mijlocul mesei.

- Tataie, vino repede!!!!!Cei doi copii se agdEaserd de sanie si trdgea

fiecare in altd direcEie. Erau singurii sdi nepogi.De cAnd copiii ii plecaserd in pribegie, nepogiiau rdmas in grija lui gi a nevesti-sii.

- Ei... Ce-ar fi dacd am l6sa sania sd se

odihneascd oleacd gi v-ag spune o poveste?Propunerea a trezit imediat atengia celor

doi fraEi. BdtrAnul gtia multe povegti pe carele invlEase de la tat519i de la bunicul lui. Prinsat, porecla lui era ,,Povestagul". Cu ani inurmd, c6nd televizorul si internetul nu furautimpul din viaEa oamenilor, in fiecare zi de

GabrielHerea - lmpdratul Alb

sdrbdtoare, toatd lumea igi dorea si fie vizitatd

de bddiga Dumitru. Veneau oameni 9i de

peste trei munfi pentru a-i asculta pove;tile.

- Tataie, ai sPus cd Pe Pdm6nturileacestea au fost;i vremuri mai grele dec0t cele

de astdzi. Mi-ai promis c[ o sd-mi poveste;ti

despre acele timpuri....

- Dragul meu Bogdan, copilSria voastrd

este plind de durere. De trei ani nu gi-ai vdzut

piringii... Despre Maria ce sd mai spun... ea

nu 9i-i mai amintegte deloc. $i totugi, trebuie

sd vd spun, din nou, c[ au fost vremuri;i mai

nenorocite pentru oamenii care au locuit

pe acest pdmAnt. De asemenea, trebuie sirecunoastem cd au existat 9i timpuri in care

oamenii erau fericili pe acest pdm6nt.

- Hai, tataie... lasi teoriile 9i sPune-ne

odatd povestea aia...

- Dragii tatei, cu mult[ vreme in urmd,

pe cdnd munfii in care locuim astdzi nu

crescuseri incd din pdmdnt, prin locurile

astea se intindea o impirigie uriag[ care avea

un singur munte, departe de aici, in marginile

dinspre apus. Cdt vedeai cu ochii se intindeau

-B- -9-

Undeta in Carpalii romdnegti ...

pdmdnturi roditoare care hrdneau

lumea. In ape migunau pqtii, iarerau pline de vAnat.

pe toatd

pldurile

Nu era in intreaga lurne o tard mai bogat[sau oameni mai fericigi. Pin[ la marginile

pdmdntului se aflase despre bucuria dinaceaste im p1ndgie.Nimeni nu pleca in pribegie

dintre locuitorii acestei g[ri. Dimpotriv6,mulgi oameni veneau din cele patru zdri gi se

adunau si locuiascd aici.

- Tataie,lara asta se nunr--ea Rom6nia?

- Nr, draga mea Maria, pe vremea aceea

nu exista acest nume. Pentru cd se invecina

cu nigte prdpdstii foarte adAnci, Turu aceasta

se numea\ara de Sus si era condusd de cel

mai bun irnpdrat care exista pe pdmdnt.

- Cum il chema pe acest irnpirat?

- I se spunea Alb-Impdrat. Nimeninu-gi aducea aminte cdnd incepuse domnia

lui. il stiau dintotdeauna, cu plrul sdu ca o

mantie albd ce curgea in valuri peste hainele

strllucitoare. Era nedespdrlit de toiagul dinramurd de paltin gi se pdrea ci timpul nu mai

adusese nicio schimbare in infdgigarea sa, de

Undeua in Carpayii romhne;ti ...

zeci de ani. Celetorea in caleagca purtatd de

patru cai albi 9i era urm6rit mereu de cdtre o

razd desoare. Oamenii care avuseser5 bucuriasd-l intAlneascd susfineau hotdr6t cd impdratultrebuie sd fie frate cu Soarele. Numai aga se

putea explica felul cum strdlucea, atdt ziua,

dar mai ales noaptea. Toate neamurile de pe

p[m6nt gi-ar fi dorit un conducdtor asemenea

imp[ratului Alb.Din pdcate insd, incd de pe atunci, mulgi

oameni tr[iau in suferingd. Stapdni plinide urd chinuiau in diferite feluri pe cei de

care ar fi trebuit s[ aibi grij6. LIn asemenea

conducdtor era implratul Negru. Acesta

reugise s5 distrugd, rdnd pe rdnd, toate E[rilepe care le-a stdpdnit. A l5sat in urma lui doar

p[mAnturi p6rjolite gi oameni nenorociEi.

De la o vreme, acestimpdrat r[u, impreun[cu slugile lui, s-a asezat in prlpdstiile de lamarginea dinspre sud-est a \irii impdratuluiAlb. De acolo urm[reau cu invidie bucuriaoamenilor si fdceau planuri pentru a Ie

distruge patria.

PIONII

il]nrranArurul $ronu

|\ fiult s-a gAndit si s-a rdzglndit Impdra-

{Y [t"l Negru incerc6nd sd gdseascd o so-

lugi6 pentru a cuceri laru de Sus. Pdrea insS

o rdutate imposibil de indeplinit. OricAt erau.de inr[ite inrdzboaie, slugile sale nu cutezau sd

iasd din prdp5stiile ad6nci in care se ascunsese-

r[. Iscoadele trimise in fbra de Sus povesteaulucruri infricosStoare:

in fiecare casd din impdrdgia Albd exisrauarme de cea mai bund calitate. Atdt bdrbagii,c6t gi femeile erau adevdratimaestriin lupta cusabia, trasul cu arcul gi in strunirea cailor

Atunci cAnd mergeau la firzboi, soldagii

impdratului AIb isi plSteau roate cheltuielilesinguri, nefiind recompensali cu nimic pentruefortul lor. in ciuda acestui lucru, nirneni nuauzise de vreun rdzboiin care vitejii acestia sd

fugd de pe cAmpul de lupt[. intotdeauna aupreferat sd moard decdt sd renunte.

pw