cardiologie curs viii

8/17/2019 Cardiologie Curs VIII

1/16

Când se află omul în momentele

hotărâtoare ale vieţii, nu-l maiconduce mintea; ea arată numai

alternativele. Direcţia finală o dă

inima.

Titu Liviu Maiorescu


2/16

Hiper- şi hipo-tensiunea arterială

• HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

• Hipertensiunea arteriala este un sindrom clinic determinat de cresterea de durataa valorilor tensiunii arteriale (TA sistolice si ! sau diastolice. Du"a #$%, valorilenormale ale TA sunt mai mici de &' mm )*, iar valorile TA diastolice sunt maimici decat + mm )*.

%unt incadrati in cate*oria hi"ertensivilor olnavii cu TA sistolica e*ala sau maimare de & mm )* si! sau TA diastolica mai mare sau e*ala cu + mm )*./ersoanele cu valori cu"rinse intre &'-& mm )* "entru TA% si +-+ mm )* "entru TAD, constituie *ru"ul cu )TA de *ranita.

0n functie de valorile tensiunii arteriale sistolice si diastolice e1ista trei tipuri de HTA:

- hipertensiune arteriala sistolica cu TA% e*ala sau mai mare de & mm )* si cuTAD normala;

- hipertensiune arteriala diastolica in care valorile TA% sunt normale si valorileTAD crescute;

- hipertensiune arteriala sistolodiastolica, cu amele valori tensionale crescute.


3/16


• Clasificare:

Etiologic, deoseim doua mari *ru"e de )TA2

I.HTA primara sau esentiala (oala hi"ertensiva, care re"re3inta +4 din ca3uri. 0n *ene3ahi"ertensiunii arteriale esentiale sunt im"licati factori *enetici (rasa, antecedente familiale,factori de mediu, oe3itatea, consumul de alcool, consumul e1cesiv de sare etc.

II. HTA secundara sau simptomatica, in care cau3a )TA este cunoscuta2

II.1. HTA de cauze renale2

a )TA in nefro"atii2 *lomerulonefrita acuta si cronica, "eriarterita nodoasa, lu"us eritematosdiseminat, nefro"atia diaetica, rinichiul "olichistic, "ielonefrita cronica;

)TA in rinichiul mic unilateral

c )TA in afectiuni ostructive ale arterei renale

II.2. HTA endocrina2 feocromocitom, oala Cushin*, meno"au3a

II.3. Boli ale sistemului nervos central 2 tumori si traumatisme cererale

II.4. HTA de origine cardiovasculara2 coarctatia aortei

II.5. HTA de alte cauze2 to1emia *ravidica.


4/16


• 0n evolutia sa, )TA "oate determina, intr-o "erioada scurta detim", afectarea or*anica si functionala severa a diferiteloror*ane (HTA “maligna”) sau aceasta afectare "oate fi lenta,

"e o durata lun*a de tim" (HTA “benigna”).

Cand valorile tensionale de"asesc normalul in mod durail,vorim de “HTA permanenta” ; daca "e un fond de TAnormala se su"ra"un cresteri moderate, cu durata de 3ile sausa"tamani, vorim de “HTA labila, oscilanta sau

tranzitorie”; in sfarsit cand cresterile tensionale sunt mari, suforma unor cri3e de scurta durata, vorim de “HTA

paroxistica”.


5/16


• Simptomatologie

e!aleea are un caracter "ulsatil, matinal, care cedea3a "este 3i, cuto"o*rafie in s"ecial occi"itala;

Ametelile" "re3ente mai ales la schimarea "o3itiei, au, in unele ca3uri,

caracter de verti5, insotite de *returi, varsaturi si 3*omote anormale inurechi;

Tul#urarile de vedere constau in 2 scotoame (vedere ca "rin ceata,di"lo"ie (vedere dula, hemiano"sie (vedere "e 5umatate de cam" vi3ual,amauro3a (scaderea marcata a acuitatii vi3uale sau chiar cecitate trecatoare

("ierderea vederii.

Epista$isul este frecvent intalnit.

61amenul cordului si al altor a"arate de"inde de stadiul )TA.


6/16

• Stadiul evolutiv al HTA

Conform #$%, evolutia )TA se face in trei stadii, "entru "reci3area carora un rolinsemnat revine e1amenului fundului de ochi (7#.

tadiul I: a % su#iectiv2 li"sa sim"tomelor sau cefalee, ameteli, insomnie, "al"itatii

#% o#iectiv2 cresteri moderate si "eriodice ale valorilor tensionale; 7# de *radul 0;e1amenul oiectiv al cordului este normal; ec*, e1amenul radiolo*ic si cel alfunctiilor renale sunt normale.

tadiul II:• a% su#iectiv2 sim"tome nervoase ( cefalee, ameteli, tulurari vi3uale, cardiace

("al"itatii, 5ena "recordiala, dis"nee de efort, uneori fenomene de 8encefalo"atiehi"ertensiva9 (cefalee intensa, *returi, varsaturi, stare de neliniste si convulsiitonico-clonice, accidente vasculare cererale tran3itorii ("rin s"asm sau definitive("rin hemora*ie sau tromo3a;

• #% o#iectiv2 valorile tensionale sunt, constant, crescute, e1amenul cordului arata

socula"e1ian am"lu, de"lasat in 5os si lateral, accentuarea 3*omotului 00 la aorta;7# "re3inta modificari de *radul 00; "e ec* se oserva hi"ertrofie de ventricul stan*de diferite *rade; e1amenul radiolo*ic : dilatarea ventriculului stan* si uneori chiara aortei ascendente; functia renala este, in *eneral, normala.


7/16


8/16


9/16


• tadiul III 2 & % sunt interesate ma&oritatea organelor 2 a creier accidentevasculare cererale 8minore9 ("are3e si afa3ii trecatoare sau 8ma5ore9 (le3iuni infocar, definitive; cord insuficienta ventriculara stan*a acuta (astm cardiac,6/A, cardio"atie ischemica (an*ina "ectorala, infarct miocardic; c rinichi insuficienta renala;

2% '( de gradul III

3% modi!icarile ecg si radiologice din stadiul "recedent sunt mai avansate

4% pro#ele !unctionale renale sunt alterate

Complicatiile )TA vi3ea3a cele trei or*ane 8tinta92 1% cordul 0C stan*a (astmcardiac, 6/A sau *loala si variate manifestari ale cardio"atiei 8hi"ertensive9

(an*ina "ectorala, infarctul de miocard, tulurarile de ritm;

2% creierul hemora*ie si tromo3a cererala, encefalo"atie hi"ertensiva

3% rinichiul insuficienta renala cronica, in stadiul final al )TA.


10/16


11/16


• Tratamentul HTA

!. Tratamentul non"armacologic

- cura de slaire efectul a"are du"a o "ierdere in *reutate de cel "utin ' *r ! 3i

- efortul fi3ic de ti" isotonic mers, aler*are usoara, ciclism sau inot

- modificarea stilului de viata


12/16


• #. $rogurile anti%ipertensi&e

-diureticele tia3ide (nefri1, derivati de tia3ide (inda"amid, diuretice deansa (furosemid, umetanid, a*enti economi3atori de "otasiu(s"ironolactona, amilorid

- etalocante adrener*ice "ro"ranolol, atenolol, meto"rolol

- locanti ai canalelor de calciu nifedi"in, amlodi"in, nicardi"in,diltia3em, vera"amil

- inhiitorii en3imei de conversie ai an*iotensinei (06CA enala"ril,ca"to"ril, lisino"ril, "erindo"ril, ?uina"ril, rami"ril

- inhiitorii rece"torilor de an*iotensina 00 sartani (losartan, valsartan,telmisartan

- medicamente vasodilatatoare directe hidrala3ina, mino1idilul


13/16


• #iectivul ma5or al tratamentului antihi"ertensiv estereducerea valorilor tensionale la un nivel care minimali3ea3ariscul cardiovascular al olii.

/acientul treuie sa fie constient ca tratamentul )TA este3ilnic, "ermanent si e1tins "e durata intre*ii vieti; tratamentulnu treuie interru"t atunci cand TA a revenit la normal,eventual se "oate reduce do3a.

0deala este monotera"ia, dar "entru un efect un se "referaasocieri de medicamente, de ti"ul2 inda"amida cu 06CA,inda"amida @ sartani, inda"amid cu etalocante, inda"amid @

locanti de calciu, etc.


14/16


• HIPOTENSIUNEA ARTERIALA

Hipotensiunea arteriala este definita ca un sindrom carecuprinde numeroase situatii patologice, in care valorile

TA sunt mai mici de 100/60 mm Hg, la suiectii pestevarsta de !0 de ani, dupa mai multe determinari"

Clasificare.

#tiologic, hipotensiunea arteriala se clasifica in esentiala$cau%a nu este cunoscuta& si secundara $manifestare aunei oli cunoscute' oala Addison, infarct miocardic&


15/16


• HIPTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA

)i"otensiunea arteriala esentiala este2

)tranzitorie - hi"otensiune ortostatica idio"atica, frecvent intalnita la arati, care "oate determina sinco"e ortostatice

) permanenta oservata mai des la femei si la indivi3ii cu constitutieastenica, care nu "re3inta nici o sim"tomatolo*ie clinica (hi"otensiuneasim"tomatica sau 8constitutionala9 sau se manifesta "rin8comple$ul simptomatic hipotensiv9, format din fati*ailitate, tulurari dememorie, scaderea "uterii de concentrare, ameteli "ana la stari li"otimice,cefalee, tulurari de vedere, acrociano3a; de remarcat ca hi"otensiuneaconstitutionala moderata, desi reali3ea3a o "erfu3ie tisulara la o "resiune 5oasa, nu determina tulurari functionale in diferite or*ane, iar statistic,lon*evitatea acestor hi"otensivi este mai mare decat a normo- sihi"ertensivilor.


16/16


• HIPTENSIUNEA ARTERIALA SECUN!ARA

)i"otensiunea arteriala secundara imraca as"ect 2

) paro$istic (li"otimie, sinco"a, cola"s, soc

) tranzitoriu infarct de miocard, miocardite, oli infectioase, into1icatiimedicamentoase, insolatie

) permanent * in oli endocrine (oala Addison, cardiace (cardiomio"atii, "ericardite, valvulo"atii si neurolo*ice (miastenia *ravis, slero3a in "laci

• Tratament

0n hi"otensiunea arteriala secundara se tratea3a cau3a.

)i"otensiunea arteriala esentiala nu are tratament. %e recomanda consumul delichide suficiente, evitarea e1"unerii la caldura ("roduce vasodilatatie, evitarearidicarii ruste din "o3itie ori3ontala, eventual consumul moderat de cafea.

cardiologie curs viii

Documents