reabilitarea implanto-protetică
Embed Size (px)
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„ GRIGORE.T.POPA” IAŞI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
REABILITAREA IMPLANTO-PROTETICĂ;
PRIORITATE A SOLUŢIILOR MODERNE DE
TRATAMENT AL PACIENTULUI EDENTAT
PARŢIAL ÎNTINS ŞI TOTAL
Coordonator ştiinţific
Prof. Dr. Norina Consuela Forna
Doctorand
Lupu Iulian Costin
Iaşi 2014
2
CUPRINS
INTRODUCERE 6
STADIUL CUNOAŞTERII 7
Capitolul 1 8
CONSIDERATII ANATOMICE PRIVIND REABILITAREA
ORALA PE IMPLANTURI 8
Capitolul 2 17
PARAMETRII DE APRECIERE A OFERTEI OSOASE LA
PACIENTUL EDENTAT PARŢIAL ÎNTINS ŞI TOTAL 16
Capitolul 3. 24
TIPURI DE IMPLANTE UTILIZATE ÎN TERAPIA
EDENTAŢIEI SUBTOTALE SAU TOTALE .. 24
PARTE PERSONALĂ 49
Capitolul 4 50
4.1.METODOLOGIA CERCETĂRII, CREAREA BAZEI DE
DATE 50
4.1.1 MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI: 50
4.1.2. OBIECTIVE 50
4.1.3. DIRECŢII DE CERCETARE 50
4.2.STUDIU CLINIC PRIVIND IDENTIFICAREA UNOR CAZURI
CLINICE CE NECESITĂ SOLUŢII MODERNE DE PROTEZARE 51
3
4.2.1. Scopul studiului ..................................................................... 51
4. 2.2.Material şi metodă .................................................................. 51
4. 2.3.Rezultate şi discuţii 56
Capitolul 5 62
EVALUAREA IMAGISTICĂ A PACIENTULUI EDENTAT ÎN
SCOPUL IDENTIFICĂRII CAZURILOR CLINICE CE NECESITA
SOLUTII MODERNE DE PROTEZARE ......................................... 62
5.1.Scopul studiului .......................................................................... 62
5.2.Material şi metodă ...................................................................... 62
5.3.Rezultate şi discuţii ..................................................................... 63
5.4. Concluzii ................................................................................... 88
Capitolul 6 89
IMPACTUL FACTORILOR LOCALI ŞI SISTEMICI ÎN DECIZIA
DE IMPLANTARE .......................................................................... 89
6.1.Scopul studiului .......................................................................... 89
6.2.Material şi metodă ...................................................................... 89
6. 2.1.Examinarea clinică 89
6. 2.2 Examinarea radiografică 89
6. 3. Rezultate ................................................................................... 91
6.4 Discuţii ....................................................................................... 95
4
6.5. Concluzii ................................................................................. 102
Capitolul 7 104
ANALIZA CHIMICĂ A SUPRAFEŢEI IMPLANTURILOR
DUPĂ TESTE DE ELECTROCOROZIUNE 104
7.1.Introducere ................................................................................ 104
7.2.Scop .......................................................................................... 104
7.3.Material şi metodă .................................................................... 104
7.4.Rezultate şi discuţii ................................................................... 105
7.5.Concluzii .................................................................................. 110
Capitolul 8 111
MANAGEMENTUL CLINICO-TERAPEUTIC AL
EDENTAŢIEI PARŢIALE INTINSE şi TOTALE PRIN
IMPLANTURI 111
8.1.Scopul studiului ........................................................................ 111
8.2.Material şi metodă .................................................................... 111
8.3. Rezultate şi discuţii .................................................................. 112
8.5.Concluzii .................................................................................. 147
Capitolul 9. 150
CONCLUZII GENERALE CU APLICABILITATE PRACTICĂ
............................................................................................................150
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 55
5
CUVINTE CHEIE
EDENTATIE PARTIALA,EDENTATIE TOTALA,
IMPLANTURI, FACTORI LOCALI SI
SISTEMICI,TESTE DE ELECTRO-COROZIUNE,
MANAGEMENTUL CLINICO TERAPEUTIC
6
INTRODUCERE
Pentru mulţi pacienţi edentaţi parţial sau total, implantele
dentare reprezintă singura posibilitate de ancorare a unor aparate gnato-
protetice conjuncte. Restaurările protetice dentare pe implante au
demonstrat calităţile lor superioare, funcţionale şi psihologice de care
pot beneficia purtătorii lor: dezvoltarea sentimentului libertății,
posibilitatea de a se alimenta cu cele dorite, vorbirea fără defecte de
fonaţie, zâmbetul fără nici o restricţie, o stare de sănătate personală mult
ameliorată, atracţie fizică, încredere şi securitate, recompensare
emoţională. De asemenea, cu ajutorul implantelor dentare pacienţii de
vârstă înaintată cu atrofii avansate ale crestelor alveolare, pacienţii cu
parodontopatii avansate şi cei cu osteoporoză şi-au găsit rezolvarea
problemelor lor stomatologice.
7
STADIUL CUNOAŞTERII
Capitolul 1
CONSIDERATII ANATOMICE PRIVIND REABILITAREA
ORALA PE IMPLANTURI
Capitolul 2
PARAMETRII DE APRECIERE A OFERTEI OSOASE LA
PACIENTUL EDENTAT PARŢIAL ÎNTINS ŞI TOTAL
Capitolul 3.
TIPURI DE IMPLANTE UTILIZATE ÎN TERAPIA
EDENTAŢIEI SUBTOTALE SAU TOTALE
8
PARTE PERSONALĂ
Capitolul 4
4.1.METODOLOGIA CERCETĂRII, CREAREA BAZEI DE
DATE
4.1.1 MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI:
Edentaţia totală se poate restaura protetic prin mai multe tipuri
de proteze cu sprijin implantar: proteze parţiale fixe, proteze parţiale
mobilizate de către pacient (sau doar de către medic), proteze mobile
(supraproteze menţinute şi stabilizate prin butoni sau pe mezostructuri
gen bare). Majoritatea pacienţilor solicită restaurări protetice fixe şi
doar după discuţii şi explicaţii multiple acceptă şi celelalte rezolvări.
Mulţi pacienţi edentaţi total solicită inserare de implante la
ambele maxilare, dar majoritatea întâmpină dificultăţi de adaptare cu
protezele totale la mandibulă,
Urmare a preocupărilor atât în practica curentă cât şi în cursul
pregătirii doctoratului, mi-am propus:
o adunarea unui material documentar care să integreze
datele din literatura de specialitate, privind diferitele forme de
edentaţie parţială întinsă, subtotală şi totală, cât şi variatele modalităţi
de tratament implantar .
o studierea aspectelor clinice, paraclinice si sistemice ale
pacienţilor cu edentaţie parţială întinsă şi totală, protezaţi şi neprotezaţi
luaţi în studiu, în programul complex de evidenţiere, evaluare şi
tratament al pacienţilor
o efectuarea unor studii statistice, clinice şi experimentale
pe o bază de date personale privind starea de sănătate locală si sistemică
la pacienţii edentaţi care s-au adresat pentru tratament implanto-
protetic la cabinetul personal şi în Clinica de Gnato-protetică UMF Iaşi.
9
4.1.2. OBIECTIVE
Pentru realizarea acestor scopuri, au fost nominalizate
următoarele obiective:
o elaborarea unui program complet de evaluare care
cuprinde:
o diagnosticul corelat cu stadiul evolutiv,
o obiectivele generale şi particulare ale fiecărui caz clinic,
o studierea cazuisticii care să constituie baza de date
pentru prelucrarea statistică,
o determinarea factorilor patogenici de bază,
o precizarea elementelor clinice, a investigaţiilor
paraclinice, explorări funcţionale şi teste pentru diagnosticul de
certitudine şi a diagnosticului diferenţial.
o Instituirea unui program de monitorizare a pacienţilor
luaţi în studiu
Baza de date privind selecţionarea, examinarea, şi evaluarea
cazurilor am efectuat-o într-un interval de 5 ani.
4.1.3. DIRECŢII DE CERCETARE
Studiul efectuat a fost orientat pe următoarele direcţii:
o Studiu clinic privind identificarea unor cazuri clinice ce necesită
soluţii moderne de protezare, .
o Evaluarea imagistică a pacientului edentat în scopul identificării
cazurilor clinice ce necesită soluţii moderne de protezare
o Impactul factorilor locali şi sistemici în decizia de implantare
o Analiza chimică a suprafeţelor implanturilor după teste de
electrocoroziune
o Managementul clinico-terapeutic al edentaţiei parţiale întinse şi
totale prin implanturi
În scopul evaluării rezultatelor reabilitării implanto-protetice; ca
prioritate a soluţiilor moderne de tratament al pacientului edentat parţial
întins si total, am abordat pluridimensional eşantionul uman cuprins în
cercetare prin investigaţii clinice, paraclinice, statistice si experimentale
10
4.2.STUDIU CLINIC PRIVIND IDENTIFICAREA UNOR
CAZURI CLINICE CE NECESITĂ SOLUŢII MODERNE DE
PROTEZARE
4.2.1. Scopul studiului
Studiul are ca scop identificarea cazurilor de edentaţie parţială
întinsă si totală care necesită soluţii moderne de protezare, aceasta
făcându-se pe baza unei evaluări stricte a statusului general - sistemic,
cât şi al celui local.
4. 2.2.Material şi metodă
Lotul luat în studiu a constat în 234 pacienţi care a constituit baza
de date prelucrată în cursul întregii cercetări, bărbaţi şi femei, cu vârste
cuprinse intre 45-75 ani, cu edentaţie parţială întinsă si totală, care au
solicitat tratament gnato-protetic. Pentru identificarea cazurilor ce pot
beneficia de soluţiile moderne de tratament implanto-protetic am
realizat analizele stării generale (cardio-vasculare, respiratorii, gastro-
intestinale, nervoase, endocrine, renale şi dermatologice) care permit
evaluarea stării generale a pacientului, precizându-se dacă pacientul este
apt să accepte o astfel de intervenţie sau prezintă un risc
Am luat în considerare contraindicaţiile absolute şi relative ale
terapiei implantare.
Tabelul 4. I. Contraindicații sistemice absolute ale tratamentului
chirurgical pentru inserarea de implante:
Starea sănătăţii
Risc
asupra
stării
generale
de
sănătate
Severitatea
complicaţiil
or imediate
Prognostic pe
termen lung
Infarct miocardic recent ++++ + ++
Proteză valvulară ++++ + +
Tulburări grave ale funcţiei
renale ++++ ++++ 0
Diabet sever +++ ++++ 0
Osteoporoză secundară
generalizată ++ ++++ +
11
Alcootitia pe grupe de vârstă
alcoolism cronic / sever
++ ++++ 0
Osteomalacie avansată + +++ + Radioterapie +++ ++++ 0
Tulburări hormonale
importante
+++ ++++ + Dependenţă de droguri ++ ++ Tabagism cronic sever ++ ++ +
Tabel 4.II.Contraindicaţii sistemice relative ale tratamentului
chirurgical pentru inserarea de implante
Starea sănătăţii Risc asupra
stării
generale de
sănătate
Prognostic pe
termen
lung în absenţa
unui diagnostic
şi
tratament corect
Prognostic
pe termen lung
SIDA ++++ 0 0
Corticoterapie îndelungată +++ ++ +++
Tulburări ale
metabolismului P-Ca
+++ ++ +++
Boli hematopoetice +++ + +++
Tumori buco-faringiene +++ ++ ++++
Chimioterapie +++ 0 +++
Tulburări uşoare ale
funcţiei renale
+ 0 +++
Boli hepato-pancreatice +++ 0 +++
Tulburări endocrine +++ 0 +++
Boli psihice + 0 +++
Stil de viaţă nesănătos ++ + +++
Tabagism ++ + +++
Lipsa motivaţiei 0 + ++
Plan de tratament incorect 0 0 ++
Numărul de + reprezintă severitatea complicaţiilor asociate
tratamentului prin implante: de la mai puţin grav (+), la cel mai grav
(+++), 0 = prognostic incert.
12
4. 2.3.Rezultate şi discuţii
Caracteristicile lotului de studiu
Lotul luat în studiu a constat în 234 pacienţi, 120 de bărbaţi şi
114 femei, cu vârste cuprinse intre 45-75 ani, din mediul urban si rural,
cu edentaţie parţială întinsă si totală, care au solicitat tratament gnato-
protetic.
51%
49% Barbati
Femei
Figura 4.1 Repartiţia pe sexe a lotului de studiu
Repartiţia pe grupe de vârstă este prezentată în tabelul 4.III. şi
figura 4.2
13
Tabelul 3.III. Repartiţia pe grupe de vârstă a lotului de studiu
Interval Barbaţi Femei
45-54 27 23
55-64 38 36
65-74 35 33
75- 20 22
45-5455-64
65-7475-
Barbaţi
Femei0
5
10
15
20
25
30
35
40
Barbaţi
Femei
Figura 4.2. Repartiţia pe grupe de vârstă a lotului de studiu
Dintre pacienţii evaluaţi, un număr de 12 bărbați şi 10 femei au
prezentat contraindicaţii sistemice absolute ale tratamentului chirurgical
pentru inserarea de implante (tabel 4.V).
14
Tabelul 4. IV. Repartiţia pacienţilor cu contraindicaţii sistemice
absolute ale tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante
Starea sănătăţii Bărbaţi Femei
Infarct miocardic recent 2 1
Proteză valvulară 1 0
Tulburări grave ale funcţiei
renale
2 1
Diabet sever 3 3
Osteoporoză secundară
generalizată
0 2
Alcoolism cronic / sever 1 0
Radioterapie 1 2
Tulburări hormonale
importante
0 1
Dependenţă de droguri 0 0
Tabagism cronic sever 2 0
15
Figura 4.3. Reprezentarea grafică a pacienţilor cu contraindicaţii
sistemice absolute ale tratamentului chirurgical pentru inserarea de
implante
Contraindicaţiile generale care vizează inserarea de implante la
edentaţii total nu diferă de contraindicaţiile generale ale domeniului. O
menţiune specială este cea pentru fumători, care în anumite ţări nu
beneficiază de această terapie prin legislaţie. Desigur există
contraindicaţii absolute: bolnavii cu hipertensiune gravă, cardiopatii
decompensate, diabeticii insulino-necesitanţi, bolnavii cu neoplasme
care sunt iradiaţi sau supuşi unor cure de chimioterapie, etc, dar şi
contraindicaţii relative şi temporare(tabelul 4.V şi fig. 4.4).
16
Tabel 4.V.Contraindicaţii sistemice relative ale
tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante
Starea sănătăţii Bărbaţi Femei
Corticoterapie îndelungată 2 1
Tulburări ale metabolismului P-Ca 0 0
Tumori buco-faringiene 0 0
Chimioterapie 1 2
Tulburări uşoare ale funcţiei renale 2 2
Boli hepato-pancreatice 1 2
Tulburări endocrine 2 3
Boli psihice 1 2
Co
rtic
ote
rap
ie
înd
elu
ng
ată
Tu
lbu
rări
ale
me
tab
olism
ulu
i P
-Ca
Tu
mo
ri b
uco
fari
ng
ien
e
Ch
imio
tera
pie
Tu
lbu
rări
uşo
are
ale
fun
cţie
i re
na
le
Bo
li h
ep
ato
-
pa
ncre
atice
Tu
lbu
rări
en
do
cri
ne
Bo
li p
sih
ice
BărbaţiFemei
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
Bărbaţi Femei
Figura 4.4. Reprezentarea grafică a pacienţilor cu contraindicaţii
sistemice relative ale tratamentului chirurgical pentru inserarea de
implante
17
In ceea ce priveşte contraindicaţii sistemice relative ale
tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante, dintre pacienţii
evaluaţi, un număr de 9 bărbați şi 12 femei au prezentat contraindicaţii
sistemice relative
82%
10%8%
Lot bărbaţi fără contraindicaţii sistemice
Lot bărbaţi cu contraindicaţii sistemice absolute
Lot bărbaţi cu contraindicaţii sistemice relative
Figura 4.5. Repartiţia lotului de bărbaţi în funcţie de
contraindicaţiile sistemice ale intervenţiei chirurgicale
18
80%
9%
11%
Lot femei fără contraindicaţii sistemice
Lot femei cu contraindicaţii sistemice absolute
Lot femei cu contraindicaţii sistemice relative
Figura 4.6. Repartiţia lotului de femei în funcţie de
contraindicaţiile sistemice ale intervenţiei chirurgicale
In funcţie de criteriul sex, la lotul de bărbaţi, 10% au prezentat
contraindicaţii absolute, 8% relative în timp ce 82% au întrunit
condiţiile sistemice pentru realizarea tratamentului chirurgical pentru
inserarea de implante.
Date asemănătore s-au întâlnit la lotul de femei, cu 9%
contraindicaţii sistemice absolute, 11% contraindicaţii relative şi 82%
fără contraindicaţii sistemice ale tratamentului chirurgical pentru
inserarea de implante
- Pentru identificarea cazurilor ce pot beneficia de soluţiile
moderne de tratament implanto-protetic, la întregul lot s-au apreciat
19
încă de la început starea generală (investigaţii cardio-vasculare,
respiratorii, gastro-intestinale, nervoase, endocrine, renale şi
dermatologice) , care pot contraindica tratamentul implanto-protetic.
- Dintre pacienţii evaluaţi, un număr de 12 bărbați şi 10 femei au
prezentat contraindicaţii sistemice absolute ale tratamentului chirurgical
pentru inserarea de implante
- In ceea ce priveşte contraindicaţii sistemice relative ale
tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante, dintre pacienţii
evaluaţi, un număr de 9 bărbați şi 12 femei au prezentat contraindicaţii
sistemice relative.
- In funcţie de criteriul sex, la lotul de bărbaţi, 10% au prezentat
contraindicaţii absolute, 8% relative în timp ce 82% au întrunit
condiţiile sistemice pentru realizarea tratamentului chirurgical pentru
inserarea de implante.
Date asemănătore s-au întâlnit la lotul de femei, cu 9%
contraindicaţii sistemice absolute, 11% contraindicaţii relative si 82%
fără contraindicaţii sistemice ale tratamentului chirurgical pentru
inserarea de implante
- De aici rezultă obligaţia pentru specialist ca indicaţia de
implantare să fie stabilită: pe baza unor investigaţii aprofundate ale
stării generale de sănătate a pacientului edentat (o atenţie specială
trebuie acordată stării psihice) cât şi pe baza unei analize riguroase a
caracteristicilor individuale morfo-structurale, atât în ceea ce privește
forma de edentaţie, pentru a alege între protezarea clasică şi implante,
cât şi în ceea ce priveşte starea ţesuturilor care vor suporta implantul.
20
Capitolul 5
EVALUAREA IMAGISTICĂ A PACIENTULUI EDENTAT ÎN
SCOPUL IDENTIFICĂRII CAZURILOR CLINICE CE
NECESITA SOLUTII MODERNE DE PROTEZARE
5.1.Scopul studiului
Evaluarea radiografică osoasă ca element indispensabil diagnosticului
şi indicaţiei de implantare, permiţând estimarea ofertei osoase
implantare.
5.2.Material şi metodă
Pentru evaluarea pacienţilor am utilizat următoarele tipuri de
investigație imagistică
• OPT
• Tomografia computerizată
Examenul radiografic s-a realizat la toţi pacienţii care au fost
selectaţi pentru terapia implanto-protetică,
5.3.Rezultate şi discuţii
Cu ajutorul tomografului s-au obţinut imagini panoramice,
secţiuni axiale, secţiuni transversale şi imagini tridimensionale.
21
Figura 5.2 Imagine axiala maxilara cu secţiuni transversale
22
Figura 5.3 Axiala sinus cu măsurători
Figura 5.4 Evaluarea panoramică
23
Figura 5.5 Evaluarea panoramică
Figura 5.10 - Modelare 3D
Figura 5.11. Modelare 3D
Utilizarea radiografiilor convenţionale trebuie inclusă în
planificarea clinică tradiţională prin înregistrarea parametrilor
radiologici cei mai simpli
Radiografiile pot ajuta în identificarea dinţilor cu o prognoză
săracă şi la localizarea structurilor retentive de placă, a cariilor dentare
şi a patologiei periapicale ce nu au fost detectate prin evaluarea clinică.
Radiografiile cuprind metoda uzuală de estimare a imaginii osului
alveolar crestal sau a regiunilor speciale de interes.
24
Plasarea unui implant dentar impune o analiză
radiografică amănunţită a suportului alveolar. După ce a fost găsit
situsul optim pentru implantare, medicul trebuie să analizeze
capacitatea suportului osos de a primi implantul din punct de vedere al
lungimii, diametrului şi al angulatiei Folosirea CT-ului împreuna cu
software-ul de redare 3D a devenit din ce în ce mai des folosit. Cele mai
noi generaţii de CT-uri sunt capabile să ofere informaţii de calitate
excelentă la nivel de pixel isotropic. În ciuda rezultatelor impresionante,
CT-ul ar trebui folosit doar în cazurile complexe în care raportul
cost/beneficiu să fie la un nivel acceptabil.
5.4. Concluzii
o Parametrii clinici pot fi utilizaţi în punerea unui
diagnostic pentru crearea unui plan de tratament, pentru estimarea
riscului la boală, pentru documentarea stabilităţii tisulare crescute,
remodelarea sau afectarea şi pentru detectarea factorilor de risc .
o Radiografiile convenţionale reprezintă proceduri de
încredere cu doză mică, care, oricum, încă nu sunt adaptate pe deplin în
practica stomatologică.
o Imaginea digitală nu este superioară faţă de radiografiile
bazate pe film în imaginea detaliată a structurilor parodontale.
o Magnitudinea erorii de metodologie a fiecărei metode
radiologice limitează cantitatea schimbării reale în statusul bolii ce
poate fi detectată cu un nivel sigur de confidenţă.
o Procesarea imaginii în prezent este un instrument pur de
cercetare pentru identificarea schimbărilor subtile în densitatea tisulară.
o Parametrii radiologici pot fi utilizaţi pentru stabilirea
diagnosticului, pentru a crea un plan de tratament, pentru estimarea
riscului la boală, pentru documentarea stabilităţii tisulare, remodelarea
sau afectarea şi probabil pentru detectarea factorilor de risc parodontal
pentru fenomenele cardio-vasculare.
o Este necesară dezvoltarea unui sistem de diagnosticare
care să fie combinat şi suprapus cu imaginea radiologică
o Standardizarea strictă a geometriei de proiecţie cu
radiografii seriale, combinate cu procesarea imaginii poate duce la o
25
detectare mult mai sensibilă şi o cuantificare a schimbărilor tisulare
uşoare.
o Procesarea imaginii poate reduce variabilitatea inter - şi
intra-observator
o Radiografia digitală de substracţie şi analiza
densiometrică asistată de computer sunt instrumente indispensabile
pentru cercetare însă probabil nu va câştiga aplicaţii în practica de zi cu
zi până nu va fi disponibil la un preţ rezonabil echipamentul respectiv.
Capitolul 6
IMPACTUL FACTORILOR LOCALI ŞI SISTEMICI ÎN
DECIZIA DE IMPLANTARE
6.1.Scopul studiului
Acest studiu are drept scop identificare factorilor sistemici, şi a
altor factori intra-orali ce au legătură cu incidenţa eşecului timpuriu.
Scopul principal este de a sugera că aceşti factori pot duce la un eşec
timpuriu al implantului.
6.2. Material şi metodă
Grupul de pacienţi a fost format din 83 de pacienţi (55 femei; 28
de bărbaţi) cu vârsta medie de 56,2 ani, care au primit un total de 185
implanturi endo-osoase în perioada de derulare a studiului. Studiul s-a
derulat pe o perioadă de 5 ani.
Pacienţii au fost recrutaţi pentru o evaluare clinică şi
radiografică. Ei au fost trataţi pentru boala parodontală anterior
instalării implanturilor şi incorporarea de suprastructuri. Toate
implanturile utilizate au fost Nobel Biocare şi Alpha Bio Dental Implant
System şi au fost inserate în conformitate cu instrucţiunile fabricantului
Suprastructurile erau compuse din coroane singulare sau proteze fixe
parţiale ce au fost aplicate la 4-6 luni după operaţie.
26
Imediat după terapia parodontală iniţială, pacienţilor li s-a
aplicat o terapie parodontală de susţinere, la intervale cuprinse intre 3 şi
6 luni. La fiecare re-examinare pe parcursul celor 5 ani de investigaţie,
toate complicaţiile biologice (peri-implantitele) au fost înregistrate şi
tratate în conformitate cu protocolul de menţinerea/ îngrijire a
implantului. (Lang, 2000)
6. 2.1.Examinarea clinică
Aceeaşi evaluare clinică şi radiografică s-a făcut atât după un an, cât
şi după 5 ani de examinări incluzând următorii parametri clinici:
- adâncimea la sondaj
- nivelul de ataşament - pentru evaluarea pierderii osoase
- sângerarea la sondaj.
Toate măsurătorile au fost aplicate în patru zone ale fiecărui
implant, folosind sonda parodontală. Distanţele au fost măsurate până la
cel mai apropiat milimetru.
6. 2.2 Examinarea radiografică
Radiografiile au fost obţinute la 1 până 5 ani de funcţionare. Au fost
notate şi schimbările în înălțimea osului pe parcursul perioadei de
observaţie.
Criteriul succesului pentru acest studiu a fost făcut în conformitate
cu Karoussis şi col (2003), incluzând:
1. Absenţa mobilităţii
2. Absenţa disconfortului prelungit (durere, senzaţii de corp străin
sau disestezie),
3. Absenţa pungilor > 5mm,
4. Absenţa pungilor =5mm şi sângerare la sondaj +,
5. Absenţa unei radiotransparenţe continue în jurul implantului,
6. După primul an de la implant, pierderea anuală osoasă verticală
nu trebuie să depășească 0.2 mm. Implantul e considerat fără
succes (implant cu complicaţii), dacă pierderea osoasă anuală,
mezială sau distală, este mai mare de 0.2 mm sau adâncimea la
27
sondare este mai mare de 5mm, sau egală cu 5mm şi sângerare
la sondaj pozitivă.
Un implant poate fi considerat reuşit dacă a împlinit ambele criterii,
clinice şi radiografice.
Trebuie menţionat că evaluarea ratei de succes nu a inclus doar
supravieţuirea implanturilor ci pe toate cele inserate la începutul
observaţiei şi calificate ca fiind “fără succes”. În mod evident,
excluderea implanturilor eşuate ar creşte nivelul de succes, dar ar duce
la interpretări greşite ale situaţiei reale.
Eşecurile timpurii au fost puse în legătură cu:
o prezenţa factorilor de sănătate sau comportamentali,
o prescrierea antibioticelor pre sau imediat după operaţie,
o leziune apicală detectată la radiografie,
o antecedente de boală parodontală incorect tratată/
recurentă
Sănătatea generală şi istoricul medical al pacientului a fost
înregistrată prin intermediul unui chestionar. Mai mult, statusul medical
a fost evaluat prin intermediul fişelor de spitalizare, dacă existau, dacă
nu a fost întrebat doctorul de familie.
Următoarele aspecte au fost evaluate în mod particular:
o fumatul,
o hipertensiunea,
o probleme cardiace,
o afecţiunile gastrice,
o osteoporoza,
o hipercolesterolemia,
o diabet de tip I sau II,
o artrită reumatoidă,
o histerectomie
o administrarea de medicamente (antidepresive, steroizi,
substituenţi hormonali).
28
În cazul terapiei cu substituenţi hormonali, rata de eşec timpuriu
a fost comparată între pacienţii de sex feminin de peste 50 de ani cu şi
fără substituenţi hormonali.
Tipul de edentaţie a fost clasificat în funcţie de prezenţa şi
locaţia dinţilor naturali în cavitatea orală în legătură cu locul de
amplasare a implantului: edentaţie totală, dinţi prezenţi doar în
maxilarul antagonist, dinţi prezenţi în acelaşi maxilar cu implantul dar
nu este învecinat cu acesta şi dinţii învecinaţi implantului.
Implantul a fost considerat a fi un eşec dacă :
o radiotransparenţa peri-implant a putut fi detectată în
radiografiile intra-orale,
o dacă implanturile intra-orale au arătat cel mai mic semn
de mobilitate conform valorilor Periotestului (Siemens,
A. G, Bensheim, Germany)
o dacă pacientul a arătat semne subiective la durere sau
infecţie ce au necesitat înlăturarea implantului.
Folosirea antibioticelor pre sau imediat după operaţie a fost
definită ca da sau nu.
6. 3. Rezultate
Rata supravieţuirii
Tabel 6.I- Rata de supraviețuire şi eşec a implanturilor după 5 ani,
la pacienţi cu şi fără istoric de boală parodontală
Grup Rata de supraviețuire (%) Eşec
(%)
A - pacienţi cu istoric de
boala parodontală
90,5 9,5
B - pacienţi fără istoric de
boala parodontală
96,5 3,5
29
Incidenţa complicaţiilor biologice
Tabel 6.II- Incidenţa complicaţiilor biologice pe o perioada de 5 ani
a implanturilor plasate la pacienţi cu şi fără boală parodontală
Grup Nr. implanturi
fără complicaţii
Incidenţa
complicaţiilor
A - pacienţi cu istoric de
boala parodontală
71,4 28,6
B - pacienţi fără istoric de
boala parodontală
94,2 5,8
Rata de succes
Rata de succes a implanturilor aplicate la cele două grupuri de
pacienţi este prezentată în tabelul 6.III.
Tabelul 6.III Rata de succes a implanturilor
Grup Nr.
implanturi
Rata de succes Succes clinic
A pacienţi cu istoric
de boala parodontală
21 11 (52.4%)n 15 (71.4%)
B pacienţi fără istoric
de boala parodontală
91 72 (79.1%) 86 (94.5%)
30
Tabel 6.IV. Prescrierea de antibiotice înainte sau imediat după
inserarea implantului
Prescriere de antibiotice
Nu Da
Succes 98.21% 98.15%
Eşec 1.79% 1.85%
Tabel 6.V. Tipul de edentaţie
Arcada
antagonistă
edentată
Dinţi vecini
Succes 99.54% 95.85%
Eşec 0.46% 4.15%
Tabel 6.VII. Influenţa fumatului asupra eşecului implantar
Nefumător Fumător
Succes 98.88% 94.44%)
Eşec 1.12% 5.56%
31
Tabel 7 Rata eşecului la femeile >50 ani, cu şi fără terapie
hormonală
Femei <50 ani
cu SH
Femei <50 ani fără
SH
Succes 90.48% 98.37%
Eşec 9.52% 1.63%
6.4 Discuţii
Luând în considerare aceste cazuri implantele endoosoase
trebuie aplicate doar în situaţia în care organismul poate permite acest
lucru, .
Densitatea ţesutului osos depinde de echilibrul dintre formarea şi
resorbţia osoasă în strânsă legătură cu remodelarea osoasă ce este
determinată de numărul unităţilor de remodelare osoasă ce acţionează
într-o anumită perioadă de timp. Orice modificare la nivelul procesului
de formare sau resorbţie poate determina un dezechilibru la nivelul
ţesutului osos şi implicit se modifică densitatea ţesutului osos. Vârsta şi
sexul reprezintă principalele probleme ale terapiei implantare deoarece
aceşti parametrii nu pot fi modificaţi. În situaţia în care aceşti factori
interferă şi cu consumul de alcool şi tutun, consumul de medicamente,
densitatea osoasă poate fi serios afectată.
Eşecurile timpurii rezultă din inabilitatea de a stabili un contact
intim os-implant . Aceasta înseamnă că vindecarea osoasă după inserţia
implantului este deteriorată sau periclitată. Mecanismul care duce în
mod normal la vindecare prin aplicarea osului nu are loc iar ţesutul
cicatrizat fibros este format mai degrabă între suprafaţa implantului şi
osul înconjurător Eşecurile au fost asociate atât cu peri-implantită cât şi
supraîncărcarea ocluzală..
32
6.5. Concluzii
o Studiul realizat pe o perioada 5 ani a demonstrat că implanturile
orale pot fi inserate şi menţinute atât la pacienţii cu sau fără o istorie a
bolii parodontale.
o Pacienţii cu un istoric de parodontită au arătat un nivel mai mic
al supravieţuirii implantului (90.5% vs. 96.5%), o mai mare creştere a
complicaţiilor (28.6% vs. 5.8%) şi o rată mai mică de succes (71.4% vs.
94.5%) faţă de ceilalţi pacienţi cu edentaţie cauzată de alte motive decât
parodontita.
o Rata de supravieţuire pentru implanturile ce înlocuiau pierderile
dentare din cauze parodontale a fost de 90.5%, pe când rata de
supravieţuire a implanturilor pentru înlocuirea dinţilor pierduţi din alte
cauze (carii, fracturi, traumatisme) era de 96,5%. După cum se poate
observa, rata de eşec la grupul A a fost de 9,5% iar la grupul B de 3,
5%. Această diferenţă nu este foarte importantă statistic, deoarece
diferenţa intre normele de supravieţuire este evidentă, mai ales, după 6
ani de folosire a implanturilor.
o 71,4% din implanturile aparţinând pacienţilor din grupul A au
fost lipsite de complicaţii biologice (peri-implantite), în timp ce 94, 2%
din implanturile aparţinând grupului B nu au prezentat nici o
complicaţie biologică de-a lungul a 5 ani de evaluare.
o Incidenţa cumulativă, pe perioada de 5ani, a peri-implantitelor a
fost de 28,6% pentru pacienţii grupului A şi 5,8% pentru pacienţii
grupului B
o Fumatul a avut o influenţă semnificativă în eşecurile timpurii ale
implantului conform celor două metode statistice folosite
o Anumiţi factori precum hipertensiunea, bolile ischemice,
osteoporoza, hipo şi hipertiroidismul, diabetul tip II, artrita reumatoidă,
hipercolesterolemia,, antidepresivele şi medicaţiile steroide, nu au dus
la o incidenţă crescută a eşecurilor timpurii
o Pe de altă parte, tulburările gastrice, diabetul de tip I şi
histerectomia radicală cresc incidenţei eşecurilor timpurii. Astfel, în
prezenţa a astfel de boli, varianta terapeutică ar trebui făcute eventual
luând în considerare o abordare protetică mai clasică.
33
Capitolul 7
ANALIZA CHIMICĂ A SUPRAFEŢEI IMPLANTURILOR
DUPĂ TESTE DE ELECTROCOROZIUNE
7.1.Introducere
Depunerile de hidroxiapatită pe implanturile dentare pe bază de
titan cresc proprietăţile de biocompatibilitate a acestor elemente prin
caracteristicile deosebite ale materialului ceramic HA. Este important
de analizat dacă acest câştig în biocompatibilitate prin depuneri
superficiale de HA nu reduce din proprietăţile de rezistenţă la coroziune
a materialelor implantabile pe bază de Ti.
7.2.Scop
Deoarece saliva naturală variază din punct de vedere al
compoziţiei chimice, a pH-ului sau a caracteristicilor minerale,
interacţiunea acesteia cu diferite metale sub formă de implant variază
foarte mult de la persoană la pesoană. Din acest motiv s-a urmărit
comportamentul în salivă artificială Afnor şi în soluţie Ringer al unui
aliaj pe bază de titan utilizat la realizarea implanturilor dentare
îmbunătăţit cu un strat superficial de HA.
7.3. Material şi metodă
Au fost realizate teste de coroziune şi electro-coroziune a
aliajului Ti6Al4V acoperit cu un strat de HA prin metoda PLD, în
diferite medii de electrolit (soluţie de salivă artificială Afnor şi soluţie
Ringer).
Probe din material implantabil pe bază de titan îmbunătăţite cu
straturi superficiale de HA transformată prin metoda ablaţiei laser au
fost supuse în aceleaşi condiţii la teste de coroziune şi electrocoroziune
în diferite soluţii de electrolit.
34
Soluţiile de electrolit folosite au fost soluția artificială de salivă
Afnor şi soluţia Ringer, medii de electrolit ce acoperă o gamă largă de
salive naturale şi soluţii Ringer biologice.
Pentru saliva artificială Afnor, analiza comportamentului la
electrocoroziune s-a realizat pentru o suprafaţă de 0,2061 cm2 şi un pH
al soluţiei de 7,08 determinat cu echipamentul AMMONIA and pH
meter OP 264/1 pentru soluţia Ringer, suprafaţa investigată a fost de
0,2256 cm2 iar pH-ul soluţiei la momentul testului a fost de 6,12..
După realizarea testelor, care au avut loc cu aerarea soluţiei de
electrolit, suprafaţa materialului a fost investigată prin microscopie şi
analiză chimică.
Analizele chimice s-au realizat pe un echipament EDAX
(Bruker) conectat la un microscop cu scanare de electroni. Pentru
analizele chimice au fost folosite modurile de Automatic şi Elementlist
în funcţie de determinările efectuate fiind realizate atât analize calitative
cât şi cantitative. Pentru analizele de micro arii s-au folosit modurile de
determinare Point, Linescan şi Mopping caracteristice softului de
analiză Esprit.
7.4. Rezultate şi discuţii
1 Analiza chimică calitativă în salivă artificială Afnor, după
testele de electrocoroziune a suprafeţei aliajului Ti6Al4V acoperit
cu un strat de HA prin metoda PLD
Analiza chimică calitativă a suprafeţei materialului a dus la
identificarea unui număr mare de elemente chimice ce participă la
formarea compuşilor de pe suprafaţa materialului, a stratului obţinut
prin ablaţia hidroxiapatitei şi a substratului metalic. În acest sens au fost
identificate elementele chimice: Cl, K, Fe, Ca, P, Ti, Al şi ce sunt
prezente pe spectrul de energii din figura 7.1.
Elementele K, Cl, Fe, Ti şi Ca participă la formarea compuşilor
cu două valori energetice în funcţie de compusul la care ia parte.
35
Figura 7.1. Spectrul energiilor elementelor implicate în
formarea compuşilor din şi la suprafaţa materialului supus coroziunii
electro-chimice
Cantitativ compoziţia chimică la suprafaţa materialului este
prezentată în tabelul 7.1 cu valori atât pentru procentele de masă cât şi
pentru procentele atomice ale elementelor chimice obţinute. Se observă
un raport procentual Ca:P de 1.83 valoare potrivită pentru HA
modificată obţinută prin pulsaţie laser fapt ce arată o corodare
superficială a materialului chiar dacă acesta a fost supus şi electro-
coroziunii şi nu doar coroziunii standard. Prezenţa electrocoroziunii în
mediul salivar sau în soluţiile complexe din organismul uman se poate
explica şi fără contactul direct a două metale prin formarea de micropile
galvanice ci doar prin prezenţa apropiată a acestora cum ar fi 3-4
implanturi pe aceeaşi zonă superioară sau inferioară a cavităţii bucale şi
conectarea acestor elemente printr-o soluţie de electrolit şi apariţia
galvanismului.
În figura 7.2 este prezentată distribuţia principalelor elemente
de pe suprafaţă în b) pe o zonă selectată în a). Stratul superficial de
hidroxiapatită are un semnal redus pe distribuţie evidenţiindu-se
formarea unor compuşi pe bază de fluor şi fier dar şi apariţia unor zone
corodate scoase în evidenţă de semnalul puternic al aluminiului oxidat.
36
a)
b)
Figura 7.2 Analiza distribuţiei principalelor elemente de pe
suprafaţă în b) pe o zonă selectată în a)
Compuşii apăruţi pe suprafaţa materialului sunt uşor de
îndepărtat şi nu au legături stabile cu substratul metalic. În figura 3 este
prezentată o distribuţie a elementelor Ti, Na, F, Fe, Al, Cl, Ca, K, şi şi P
pe o zonă a implantului la trecerea dintre două spire ale filetului de
fixare în masa osoasă.
Pasul filetului de fixare incomodează analiza suprafeţei
semnalul fiind surprins doar pe partea superioară a acestuia unde se
evidenţiază stratul de HA depus.
37
a) b)
Figura 7.3. Distribuţia unor elemente pe suprafaţa
materialului prin maparea acestora în a) pe o arie selectată în b)
În general comportamentul materialului implantabil Ti6Al4V
îmbunătăţit prin depunerea unui strat superficial de HA transformată
prin ablaţie laser este foarte bun în soluţie de salivă artificială Afnor,
suprafaţa materialului neprezentând defecte în urma electro-coroziunii
sau compuşi stabili.
2.Analiza chimică calitativă în soluţie Ringer, după testele
de electrocoroziune, a suprafeţei aliajului Ti6Al4V acoperit cu un
strat de HA prin metoda PLD
Din punct de vedere al compoziţiei chimice (fig. 4) au fost
identificate pe suprafaţa materialului următoarele elemente chimice: Ti,
Ca, Si, Cl, Na şi O. Stratul superficial de hidroxiapatită fiind oxidat iar
fosforul într-un procent mai mic în urma corodării particulelor
micronice de HA transformată depusă, elementul P a fost identificat pe
suprafaţa materialului cu un procent foarte mic.
38
Figura 7.4.Spectrul energiilor elementelor implicate în
formarea compuşilor din şi la suprafaţa materialului supus coroziunii
electro-chimice
Cantitativ compoziţia chimică a suprafeţei este prezentată în
tabelul 7.II din care se observă identificarea pe suprafaţă a unor
procente de natriu şi clor ce au contaminat suprafaţa în urma trecerii lor
din soluţia de electrolit.
Analiza distribuţiei principalelor elemente de pe suprafaţă în b)
pe o zonă selectată în a) este realizată în figura 7.5. cu scoaterea în
evidenţă a unor compuşi pe suprafaţa de material pe bază de clorură de
natriu. Zonele în care au apărut aceşti compuşi în urma procesului de
electro-coroziune scad semnalul de titan deosebit de mult, fapt ce arată
o grosime a lor mai mare de 50 µm.
39
a)
b)
Figura 7.5. Analiza distribuţiei principalelor elemente de pe
suprafaţă în b) pe o zonă selectată în a)
În continuare s-a analizat prin determinarea compoziţiei
chimice natura unuia din compuşii apăruţi pe suprafaţă, din soluţia de
electrolit, compus selectat în figura 6.a). Analiaza chimică se realizează
pe o arie de 90 nm2 iar elementele identificate calitativ sunt prezentate
în spectrul din figura 7.6.b).
40
a) b)
Figura 7.6. Microscopia suprafeţei materialului cu selectarea
unui punct de analiză chimică în a) şi spectrul energiilor elementelor
chimice identificate în punctul selectat în b)
Din analiza chimică cantitativă a compusului apărut pe
suprafaţă, prezentată în tabelul 7.III, se poate observa că acesta este un
compus pe bază de oxizi, carbonaţi şi săruri de potasiu şi natriu. Sunt
identificate în procente mici şi elementele principale ale substratului şi
anume titanul, calciu şi fosforul.
Parametrii procesului de electro-coroziune sunt investigaţi pe
larg în literatură.
41
În studiul nostru, parametrii procesului de electro-coroziune au
arătat comportamente deosebit de bune ale materialelor la coroziune în
cele două medii artificiale.
Implanturile dentare sunt considerate ca variante esenţiale de
tratament. Datele publicate au demonstrat rate crescute de succes pentru
implanturile plasate la nivelul arcadelor edentate intins sau total.
În adiţie la diagnosticarea corectă şi realizarea planului de
tratament, recunoaşterea proprietăţilor, comportamentul pe termen lung,
indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărui material folosit sunt esenţiale
pentru a garanta succesul clinic pe termen lung al restaurărilor.
7.5.Concluzii
o Rezultatele arată o foarte bună comportare a probelor în soluţiile
test atât la coroziune cât şi la electro-coroziune.
o Microsctructural nu au fost observate microfisuri, efecte de
“pitting”, pori sau exfolieri ale stratului depus în urma electrocorodării
materialului în nici una din soluţiile de electrolit.
o S-a observat corodarea formaţiunilor micronice de
hidroxiapatită şi afectarea într-o mică măsură a materialului la nivel
nanometric. Suprafeţele prezintă un caracter ridicat de oxidare.
o Pe suprafeţe mici, mai mici de 5%, au fost observate formaţiuni,
compuşi pe bază de clor, natriu sau potasiu ce au fost uşor îndepărtaţi
de pe suprafaţă prin spălare cu apă distilată.
o În cazul analizei comportamentului în soluţie Ringer s-a
observat formarea pe suprafaţă a unor compuşi complecşi pe bază de
oxizi, carbonaţi şi săruri ce nu au putut fi îndepărtaţi prin spălare.
o Raportul Ca:P din HA modificată prin ablaţie laser s-a păstrat în
linii mari zonele neafectate de compuşii care au trecut din soluţia de
electrolit pe suprafaţă.
o Materialul obţinut prin depunerea de HA pe substrat implantar
pe bază de titan s-a comportat bine din punct de vedere al vitezei de
coroziune în soluţiile testate, iar valorile obţinute au avut valori
apropiate.
42
Capitolul 8
MANAGEMENTUL CLINICO-TERAPEUTIC AL EDENTAŢIEI
PARŢIALE INTINSE şi TOTALE PRIN IMPLANTURI
8.1. Scopul studiului
Studiul vizeaza decelarea metodelor de reabilitare orală
complexă in teritoriul edentaţiei parţial intinse, subtotale si totale cât şi
individualizarea algoritmului terapeutic in deplin acord cu varietatea
cazurilor clinice care constituie o condiţie esenţială, guvernată de un
cumul factorial reprezentat de starea generală, aspectele clinice şi
paraclinice ale câmpului protetic şi nu putem omite aportul criteriului
socio-economic la finalitatea clinică.
8.2. Material şi metodă
Studiul a fost efectuat pe un lot de 86 pacienţi diagnosticaţi cu
edentaţie parţial întinsă şi edentaţie totala, cu vârste cuprinse între 40 şi
60 ani, acest parametru de stare generală având un rol deosebit de
important în direcţionarea planului terapeutic.
Evaluarea algoritmului terapeutic de reabilitare orala complexa a
pacientilor edentati partial, subtotal sau total s-a realizat urmarind
aspectele comparative intre diferitele alternative terapeutice explicand şi
coreland aspectele pozitive, respectiv negative morfofunctionale ce
ofera o oglinda fidela a algoritmului de reabilitare.
La aceşti pacienţi a fost realizat intregul algoritm terapeutic al
reabilitării edentaţiei partale intinse şi totale prin implanturi
Indicaţia de restaurare protetică a unei edentaţii totale prin
inserarea de implante a fost conditionată de:
1. oferta osoasă a structurilor dure ale câmpului protetic;
2. zona topografică în care se pot insera implantele;
3, starea de sănătate generală şi locală, care trebuie să fie bună;
4. spaţiul interarcadic suficient în plan vertical-calculul
43
prealabil al DVO
5. igiena bună a cavităţii bucale;
6. să nu fie fumător sau mare consumator de alcool.
Contraindicaţiile inserţiei implantelor la un edentat total au
fost legate de:
- starea generală. (boli cardiace, de nutriţie, sanguine, endocrine,
renale, afecţiuni maligne, marii fumători, alcoolici etc) poate
contraindica inserţia de implante;
- status-ul local, unde problemele de contraindicaţie relativă sau
absolută se referă la prezenţa leziunilor premaligne şi maligne micoze
ale mucosei bucale etc., igienă orală precară (constatata prin starea
protezelor mobile).
8.3. Rezultate şi discuţii
4
6
0
1
2
3
4
5
6
7
40-50 ani 50-60 ani
44
Figura 8.1.Repartiţia pe grupe de varstă
Figura 8.1. Repartitia pe sexe
În funcţie de particularitătile morfo-functionale ale cazurilor
clinice şi din considerente de ordin socio-economic, solutiile de
tratament la pacientii cu edentaţie parţial intinsă au reunit:
26 pacienţi – protezare mobilă/mobilizabilă prin mijloace clasice
1. protezări parţiale acrilice cu croşete din sârmă, ca variante
terapeutice cu adresabilitate socială- 11 cazuri
2. proteze scheletate cu croşete turnate;- 3 cazuri
3. -proteze scheletate cu elemente speciale de mentinere,
sprijin şi stabilizare conjunctoare/disjunctoare; - 5 cazuri
4. -protezări over-lay –1 caz
5. proteze mobile totale -6 cazuri
BĂRBAŢI
40%
FEMEI
60%
45
11
3
4
11
PARŢIAL ACRILICE CU
CROŞETE DIN SÂRMĂ
SCHELETATE CU
CROŞETE TURNATE
SCHELETATE CU
ELEMENTE SPECIALE
CONJUNCTOARE
SCHELETATE CU
ELEMENTE SPECIALE
DISJUNCTOARE
OVERLAY
Figura 8.3 Repartiţia cazurilor în funcţie de tipul de
protezare realizat
Un număr de 66 de pacienţi au beneficiat de tratament implanto-
protetic
Restaurare protetică fixă pe implante-42 cazuri
Supraprotezarea pe implante 24 cazuri
Figura 8.50. Aparatele gnato-protetice la final
46
Figura 8.51. Cazul finalizat
Protezare mobilă pe implanturi
Figura 8.57. Varianta terapeutica protetica: la mandibulă -protezare
mobila pe implanturi cu elemente speciale de tip bara
47
Figura 8.58. Varianta terapeutica protetica: proteza totala maxilară si
protezare mobila pe implanturi cu elemente speciale de tip bara
Protezele parţiale fixe (punţile) cu sprijin pur implantar sunt
restaurări protetice uneori greu de realizat la edentatul total. Ele se
deosebesc radical de protezele parţialc agregate pe stâlpi naturali.
În tratamentul maxilarului edentat prin restaurări protetice fixe
pe implante, pot apare câteva probleme care pot fi evitate la
supraprotezările pe implante. Dintre acestea cele mai întâlnite sunt:
1. divergenţa axelor implantelor şi înclinări spre vestibular;
2. efectul de dinte alungit;
3. spaţii interdentare largi;
4. incongruenţă între poziţia implantului şi poziţia dinţilor
artificiali .
Conturarea favorabilă a ţesuturilor moi periimplantare de-a
lungul întregului câmp edentat poate fi o sarcină dificil de realizat în
cazul restaurărilor protetice fixe cu sprijin implantar, în special în cazul
crestelor deficitare existând riscul apariţiei ambrazurilor cervicale
întunecate şi a efectului de dinte alungit. În aceste situaţii, din
considerente estetice, este de preferat o supraprotezare, al cărei versant
vestibular înlătură inconvenientele amintite şi oferă sprijin adecvat
pentru părţile moi.
8.5.Concluzii
• Posibilităţile terapeutice la pacientii edentati sunt multiple,
alegerea corectă facându-se cu discernamănt, în concordanţă cu
particularităţile şi în deplin acord cu exigenţele impuse de caz,
coroborate cu limitele tehnologice cu care uneori stomatologul se
confruntă.
48
• Indicii clinico-biologici negativi prezenţi la nivelul câmpului
protetic limitează decisiv alegerea soluţiei terapeutice, conducând la
soluţia ce reuneşte cu titlu de compromis modalităţile optime ce conduc
la reabilitarea până la nivel de sistem a situaţiilor deficitare.
• Evaluarea completă şi corectă a câmpului protetic este absolut
necesară în alegerea soluţiilor terapeutice dar nu trebuie uitat şi nici
evitat aspectul ce ţine de latura socio-economică a cazului, amănunt
care dincolo de posibilităţile admirabile de restaurare protetică existente
şi disponibile, are un cuvânt definitiv in alegerea soluţiei de tratament.
• Un aspect deosebit de important îl reprezintă procesul de
dispensarizare deoarece chiar dacă soluţiile protetice alese refac
admirabil armonia întregului teritoriu maxilo-facial afectat de starea de
edentaţie, pot aparea iminent modificări la acest nivel, datorate atât
proceselor fireşti asociate vârstei sau afecţiunilor asociate căt şi unei
igiene nesatisfacatoare.
• Managementul pacientului candidat la solutia implanto-protetica
este foarte complex, avand in vedere identificarea acestor cazuri ,
particularitatile din cadrul evaluarii clinico-paraclinice valabile pentru
solutiile implantare si starea generala a pacientului, precum si
particularitatile de implantare si de succes pe termen lung.
• Posibilităţile terapeutice în edentaţie sunt multiple, alegerea
corectă facându-se cu discernământ, în concordanţă cu particularităţile
şi în deplin acord cu exigenţele impuse de caz.
• Evaluarea completă şi corectă a câmpului protetic este absolut
necesară în alegerea soluţiilor terapeutice dar nu trebuie uitat şi nici
evitat aspectul ce ţine de latura socio-economică a cazului, amănunt
care dincolo de posibilităţile admirabile de restaurare protetică existente
şi disponibile, are un ultim şi definitiv cuvânt în alegerea soluţiei de
tratament.
• Un aspect deosebit de important îl reprezintă procesul de
dispensarizare deoarece chiar dacă soluţiile protetice alese refac
49
armonia întregului teritoriu maxilo-facial afectat de starea de edentaţie,
pot apărea modificări la acest nivel, datorate atât proceselor asociate
vârstei, afecţiunilor generale cât şi unei igiene insuficiente.
• Supraprotezările pe implante îşi dovedesc eficienţa şi unele
avantaje faţă de restaurările protetice fixe cu sprijin implantar.
• Sistemul de bară şi călăreţi s-a dovedit a creşte stabilitatea la
forţele dislocante verticale şi orizontale.
• Datorită creşterii stabilităţii protezei în zona anterioară,
segmentul posterior al protezei a fost capabil să reziste la o încărcare
sporită cu 30%.
• Investiţia în timp şi bani este mai redusă în cazul tratamentului
complicaţiilor apărute în urma supraprotezării decât în cazul
restaurărilor protetice fixe cu sprijin implantar (aceste observaţii diferă
de cele susţinute de Davis şi Watson, Walton şi McEntee).
• Igienizarea se poate efectua mai eficient în cazul supraprotezării
prin sistemul bară şi călăreţi.
• Ţesuturile periimplantre nu răspund la acţiunea plăcii bacteriene
în acelaşi mod în care îl fac ţesuturile periodontale. Nu s-au găsit
corelaţii între modificările ţesuturilor moi periimplantare şi
osteointegrare. S-a constatat că, la mai mulţi ani de la inserarea
implantelor, nu există corelaţii între eşecul implantului şi indicele de
placă, cel de sângerare gingivală sau un alt indice de afectare
parodontală.
• Calitatea osului periimplantar pare să fie asemănătoare în cele
două situaţii de tratament.
• Un pacient cu rezervă osoasă suficient de bună pentru a i se
putea insera implante în vederea unei restaurări protetice fixe cu sprijin
implantar, ar putea fi candidat fară probleme la un tratament prin
supraproteze cu sprijin implantar. În aceste situatii, decizia de tratament
50
se ia în funcţie de preferinţele pacientului, calitatea igienei, cerinţe de
ordin estetic şi psihic, disponibilităţi financiare.
• Sunt de preferat tratamentele mai puţin invazive, mai ieftine,
mai puţin complexe şi tot atât de eficiente.
Capitolul 9
CONCLUZII GENERALE CU APLICABILITATE PRACTICĂ
- Lotul luat în studiu a constat în 234 pacienţi care a constituit
baza de date prelucrată în cursul intregii cercetări, bărbaţi şi femei, cu
vârste cuprinse intre 45-75 ani, cu edentaţie parţială intinsă si totală,
care au solicitat tratament gnato-protetic şi implanto-protetic.
- Pentru identificarea cazurilor ce pot beneficia de soluţiile
moderne de tratament implanto-protetic, la intregul lot s-au apreciat
incă de la inceput starea generală (investigaţii cardio-vasculare,
respiratorii, gastro-intestinale, nervoase, endocrine, renale şi
dermatologice) , care pot contraindica tratamentul implanto-protetic.
- Dintre pacienţii evaluaţi, un număr de 12 bărbăţi şi 10 femei au
prezentat contraindicaţii sistemice absolute ale tratamentului chirurgical
pentru inserarea de implante
- In ceea ce priveşte contraindicaţii sistemice relative ale
tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante, dintre pacienţii
evaluaţi, un număr de 9 bărbăţi şi 12 femei au prezentat contraindicaţii
sistemice relative.
- In funcţie de criteriul sex, la lotul de bărbaţi, 10% au prezentat
contraindicaţii absolute, 8% relative in timp ce 82% au intrunit
condiţiile sistemice pentru realizarea tratamentului chirurgical pentru
inserarea de implante.
Date asemănătare s-au intâlnit la lotul de femei, cu 9%
contraindicaţii sistemice absolute, 11% contraindicaţii relative si 82%
51
fără contraindicaţii sistemice ale tratamentului chirurgical pentru
inserarea de implante
- De aici rezultă obligaţia pentru specialist ca indicaţia de
implantare să fie stabilită: pe baza unor investigaţii aprofundate ale
stării generale de sănătate a pacientului edentat (o atenţie specială
trebuie acordată stării psihice) cât şi pe baza unei analize riguroase a
caracteristicilor individuale morfo-structurale, atât în ceea ce priveste
forma de edentaţie, pentru a alege între protezarea clasică şi implante,
cât şi în ceea ce priveşte starea ţesuturilor care vor suporta implantul.
- Parametrii clinici pot fi utilizaţi în punerea unui diagnostic
pentru crearea unui plan de tratament, pentru estimarea riscului la boală,
pentru documentarea stabilităţii tisulare crescute, remodelarea sau
afectarea şi pentru detectarea factorilor de risc .
- Radiografiile convenţionale reprezintă proceduri de încredere
cu doză mică, care, oricum, încă nu sunt adaptate pe deplin în practica
stomatologică.
- Imaginea digitală nu este superioară faţă de radiografiile bazate
pe film în imaginea detaliată a structurilor parodontale.
- Parametrii radiologici pot fi utilizaţi pentru stabilirea
diagnosticului, pentru a crea un plan de tratament, pentru estimarea
riscului la boală, pentru documentarea stabilităţii tisulare, remodelarea
sau afectarea şi probabil pentru detectarea factorilor de risc parodontal
pentru fenomenele cardio-vasculare.
- Este necesară dezvoltarea unui sistem de diagnosticare care să
fie combinat şi suprapus cu imaginea radiologică
Standardizarea strictă a geometriei de proiecţie cu radiografii
seriale, combinate cu procesarea imaginii poate duce la o detectare mult
mai sensibilă şi o cuantificare a schimbărilor tisulare uşoare.
- Studiul realizat pe o perioada 5 ani a demonstrat că
implanturile orale pot fi inserate şi menţinute atât la pacienţii cu sau
fără o istorie a bolii parodontale.
- Pacienţii cu un istoric de parodontiă au arătat un nivel mai mic
al supravieţuirii implantului (90.5% vs. 96.5%), o mai mare creştere a
complicaţiilor (28.6% vs. 5.8%) şi o rată mai mică de succes (71.4% vs.
52
94.5%) faţă de ceilalţi pacienţi cu edenttaţie cauzată de alte motive
decât parodontita.
- Rata de supravieţuire pentru implanturile ce înlocuiau
pierderile dentare din cauze parodontale a fost de 90.5%, pe când rata
de supravieţuire a implanturilor pentru inlocuirea dinţilor pierduţi din
alte cauze (carii, fracturi, traumatisme) era de 96,5%. După cum se
poate observa, rata de eşec la grupul A a fost de 9,5% iar la grupul B de
3, 5%. Această diferenţă nu este foarte importantă statistic, deoarece
diferenţa intre normele de supravieţuire este evidentă, mai ales, după 6
ani de folosire a implanturilor.
- Fumatul a avut o influenţă semnificativă în eşecurile timpurii
ale implantului conform celor două metode statistice folosite.
- Anumiţi factori precum hipertensiunea, bolile ischemice,
osteoporoza, hipo şi hipertiroidismul, diabetul tip II, artrita reumatoidă,
hipercolesterolemia,, antidepresivele şi medicaţiile steroide, nu au dus
la o incidenţă crescută a eşecurilor timpurii
- Rezultatele arată o foarte bună comportare a probelor în
soluţiile test atât la coroziune cât şi la electro-coroziune.
- Microsctructural nu au fost observate microfisuri, efecte de
“pitting”, pori sau exfolieri ale stratului depus în urma electrocorodării
materialului în nici una din soluţiile de electrolit.
- S-a observat corodarea formaţiunilor micronice de
hidroxiapatită şi afectarea într-o mică măsură a materialului la nivel
nanometric. Suprafeţele prezintă un caracter ridicat de oxidare.
- Pe suprafeţe mici, mai mici de 5%, au fost observate
formaţiuni, compuşi pe bază de clor, natriu sau potasiu ce au fost uşor
îndepărtaţi de pe suprafaţă prin spălare cu apă distilată.
- În cazul analizei comportamentului în soluţie Ringer s-a
observat formarea pe suprafaţă a unor compuşi complecşi pe bază de
oxizi, carbonaţi şi săruri ce nu au putut fi îndepărtaţi prin spălare.
- Raportul Ca:P din HA modificată prin ablaţie laser s-a păstrat
în linii mari zonele neafectate de compuşii care au trecut din soluţia de
electrolit pe suprafaţă.
- Materialul obţinut prin depunerea de HA pe substrat implantar
pe bază de titan s-a comportat bine din punct de vedere al vitezei de
53
coroziune în soluţiile testate, iar valorile obţinute au avut valori
apropiate.
- Posibilităţile terapeutice la pacientii edentati sunt multiple,
alegerea corectă facându-se cu discernamănt, în concordanţă cu
particularităţile şi în deplin acord cu exigenţele impuse de caz,
coroborate cu limitele tehnologice cu care uneori stomatologul se
confruntă.
- Indicii clinico-biologici negativi prezenţi la nivelul câmpului
protetic limitează decisiv alegerea soluţiei terapeutice, conducând la
soluţia ce reuneşte cu titlu de compromis modalităţile optime ce conduc
la reabilitarea până la nivel de sistem a situaţiilor deficitare.
- Evaluarea completă şi corectă a câmpului protetic este absolut
necesară în alegerea soluţiilor terapeutice dar nu trebuie uitat şi nici
evitat aspectul ce ţine de latura socio-economică a cazului, amănunt
care dincolo de posibilităţile admirabile de restaurare protetică existente
şi disponibile, are un cuvânt definitiv in alegerea soluţiei de tratament.
- Un aspect deosebit de important îl reprezintă procesul de
dispensarizare deoarece chiar dacă soluţiile protetice alese refac
admirabil armonia întregului teritoriu maxilo-facial afectat de starea de
edentaţie, pot aparea iminent modificări la acest nivel, datorate atât
proceselor fireşti asociate vârstei sau afecţiunilor asociate căt şi unei
igiene nesatisfacatoare.
- Managementul pacientului candidat la solutia implanto-
protetica este foarte complex, avand in vedere identificarea acestor
cazuri , particularitatile din cadrul evaluarii clinico-paraclinice valabile
pentru solutiile implantare si starea generala a pacientului, precum si
particularitatile de implantare si de succes pe termen lung.
- Posibilităţile terapeutice în edentaţie sunt multiple, alegerea
corectă facându-se cu discernământ, în concordanţă cu particularităţile
şi în deplin acord cu exigenţele impuse de caz.
54
- Evaluarea completă şi corectă a câmpului protetic este absolut
necesară în alegerea soluţiilor terapeutice dar nu trebuie uitat şi nici
evitat aspectul ce ţine de latura socio-economică a cazului, amănunt
care dincolo de posibilităţile admirabile de restaurare protetică existente
şi disponibile, are un ultim şi definitiv cuvânt în alegerea soluţiei de
tratament.
- Un aspect deosebit de important îl reprezintă procesul de
dispensarizare deoarece chiar dacă soluţiile protetice alese refac
armonia întregului teritoriu maxilo-facial afectat de starea de edentaţie,
pot apărea modificări la acest nivel, datorate atât proceselor asociate
vârstei, afecţiunilor generale cât şi unei igiene insuficiente.
- Supraprotezările pe implante îşi dovedesc eficienţa şi unele
avantaje faţă de restaurările protetice fixe cu sprijin implantar.
- Sistemul de bară şi călăreţi s-a dovedit a creşte stabilitatea la
forţele dislocante verticale şi orizontale.
- Un pacient cu rezervă osoasă suficient de bună pentru a i se
putea insera implante în vederea unei restaurări protetice fixe cu sprijin
implantar, ar putea fi candidat fară probleme la un tratament prin
supraproteze cu sprijin implantar. În aceste situatii, decizia de tratament
se ia în funcţie de preferinţele pacientului, calitatea igienei, cerinţe de
ordin estetic şi psihic, disponibilităţi financiare.
- Sunt de preferat tratamentele mai puţin invazive, mai ieftine,
mai puţin complexe şi tot atât de eficiente.
55
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. Abu Jamra NF, Stavridakis MM, Miller RB, Evaluation of interarch space for implant restorations în edentulous patients: A laboratory technique. J
Prosthodont 9:102-6, 2000.
2. Benjamin L. - Long therm retrospective studies ofthe CT scan, CAD/CAM,
onestage surgey HA coated subperiosteal implants. Dent Clin North Am
1992; 36: 77.
3. Bodine R.L., Vakay L.R. - Rigidity of implant denture substructure with the
mesostructure bar. J Prosthet Dent 1978: 39: 88.
4. Bratu D., Ieremia L., Uram-Ţuculescu S. - Bazele clinice şi tehnice ale
protezării edentaţiei totale; Edit. Medicală, Timişoara 2005: 883-902
5. Burlui V., Forna N. Clinica şi terapia edentaţiei parţiale întinse, Editura
Apollonia , 2004
6. Burlui V., Forna N., G. Ifteni, Clinica şi terapia edentaţiei parţiale intercalate reduse, Editura Apollonia, 2001
7. Carranza FA and Newman MG;Clinical Periodontology, 8th edition, WB
Saunders Co., 1996.
8. Cazacu M., Antohe M., Racles C., Vlad A., Forna N., Silicone-Based
Composite for Lining of Removable Dental Prosthesis, Journal of Composite
Materials, 2009.
9. Clark S, Combination fixed/removable implant prosthesis using spark erosion
technology. Implant Society 2:15-16, 1991.
10. Costan Alina, Maricel Agop, Norina Forna Studii avansate privind unele
proprietăţi ale implanturilor dentare din aliaje de titaned. Ars Longa, Iaşi,
2012, ISBN 978-973-148-121-0 Nr. pagini: 263, format de pagină: A4 11. Cottone, Terezhalmy, and Molinari; Practical Infection Control în Dentistry,
2nd edition, Williams & Wilkins, 1996.
12. Craciunescu A., Forna N. Inteligenta artificiala în reabilitarea orala, Editura
Performantica, 2009,
13. Cranin N.A. - Atlas of Oral Implantology, second edition, Mosby, St. Louis,
1999.
14. Curtis DA, Curtis TA, Wagnild GW, Finzen FC. Incidence of various classes
of removable parţial dentures. J Prosthet Dent. 1992 May;67(5):664-7.
Review.
56
15. Curtis DA, Curtis TA, Wagnild GW, Finzen FC. Incidence of various classes
of removable parţial dentures. J Prosthet Dent. 1992 May;67(5):664-7.
Review.
16. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O.,
Hammond P. - "Connectors", British Dental Journal, vol. 190, 2001
17. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O., HAMMOND P. - "Initial prosthetic treatment", British Dental Journal, vol.
190, 2001
18. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O.,
HAMMOND P. - "Indirect retention", British Dental Journal, vol. 190, 2001
19. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O.,
Hammond P. - "Tooth preparation", British Dental Journal, vol. 190, 2001
20. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O.,
Hammond P. - "Bracing and reciprocation", British Dental Journal, vol. 190,
2001
21. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O.,
HAMMOND P. - "Indirect retention", British Dental Journal, vol. 190, 2001
22. Davenport J.C., Basker R.M., Heath J.R., Ralph J.P., Glantz P.O. - "Clasp design", British Dental Journal, vol. 190, 2001
23. Davis DM, The role of implants în the treatment of edentulous patients. Int J
Prosthodont 3:42-50, 1990.
24. Davodi A, Nishimura R, Beumer J, An implant-supported fixed-removable
prosthesis with a milled tissue bar and Hader clip retention as a restorative
option for the edentulous maxilla. J Prosthet Dent 78:212-17, 1997.
25. Dentistry, Dental Practice and the Community, BA Burk, SA Eklund, 5th
Edition, WB Saunders Co., 1999.
26. Devlin H. - "Integrating posterior crowns with parţial dentures", British
Dental Journal, vol 191, 2001
27. Drago C., Implant Restauration, Blackwell Munksgaard, 2007 28. Ekfeldt A, Christiansson U, et al, A retrospective analysis of factors
associated with multiple implant failures în maxillae. Clin Oral Implants Res
12(5):462-7, 2001.
29. Esposito, M., Hirsch, J., Lekholm, U. & Thom-SEN, P.: Biological factors
contributing to failures of osseointegrated oral implants. I. Success criteria
and epidemiology. European Journal of Oral Sciences 1998; 106:527-551.
30. Esposito, M., Hirsch, J.M., Lekholm, U. & Thom-Sen, P.: Biological factors
contributing to failures of osseointegrated implants. (I) Success criteria and
epidemiology. European Journal of Oral Sciences 1998; 106: 527-551.
31. Esposito, M., Thomsen, P., Ericson, L. E. & Lekholm, U.: Histopathologic
observations on early oral implant failure. International Journal of Oral and
Maxillofacial Implants 1999; 14: 789-810. 32. Farman Allan G., Nortje Christoffel J., Wood Robert E. – Oral and
Maxillofacial Diagnostic Imagig, Mosby, 1993.
57
33. Fonseca R.J. - Reconstructive and Implant Surgery. W.B. Sanders Company,
Philadelphia, 2000.
34. Forna N. Evaluarea Starii de Sanatate Afectate prin Edentaţie, Editura
Demiurg, 2007
35. Forna N. Telescoparea în tratamentul edentaţiei parţiale întinse , Editura
"Apollonia" Iaşi, 2001, 36. Forna N. Tratat de Protetică Dentară, Editura “Gr.T.Popa”, 2008.
37. Forna N., Antohe M., Reabilitarea Pierderilor de Substanţă, Editura Demiurg,
2007, ISBN 978-973-152-035-3.
38. Forna N., Oral Rehabilitation between Reality and Paradigm, Revista
medico-chirurgicală, 2008 (Aprilie-Iunie) Vol 112, Nr.2
39. Forna N., V. Burlui. Clinica şi Terapia Edentaţiei şi a Pierderii de Substanţă
Maxilo-Facială, Ed. Apollonia, Iaşi,1998
40. Forna N., V. Burlui. Clinical Guide - Lines and Principles în the Therapy of
Parţial Extended Edentaţion" - Cursbook for English Language
Students,2001
41. Forna Norina Consuela Coordonator Abordari interdisciplinare în medicina
dentara : Editura Demiurg, Iaşi, 2013, ISBN 978 -973 -257- 9 Nr. pagini: 210, format de pagină:A4 (Proiect I.D.62208)
42. Forna Norina Consuela Coordonator: PROTETICA DENTARA VOL. I şi II
(Manual unic de protetica dentara inclus în bibliografia de rezidentiat)
Editura Enciclopedica, 2011 Nr. pagini: 1610, format de pagină:A4.
43. Forna Norina Consuela Reabilitarea implanto-protetica şi reabilitarea
pierderilor de substanta oro-maxilo-faciala – abordari actuale Editura
Demiurg, Iaşi, 2013, ISBN 978 -973 -165- 2 Nr. pagini: 260 , format de
pagină:B5 (Proiect I.D.62208)
44. Forna Norina. Actualitati în clinica şi terapia edentaţiei parţial intinse. Tratat
sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Norina Forna. Edit. „Gr.T.Popa” 2009Nr.
pagini: 610 , format de pagină:A4 45. Fuller JL and Denehy GE, Concise Dental Anatomy and Morphology, 3rd
edition, CV Mosby; 1999.
46. G. Garber. Removable Parţial Dentures. Color Atlas of Dental Medicine.
Thieme Verlag 1993
47. Gartner P,Essentials of Oral Histology and Embroylogy, 3rd edition, Jen House
Publishing, Baltimore, 1999.
48. Glantz P-0 & Stafford G D. 1980: The effect of some components on the
rigidity of mandibular bilateral free and saddle dentures. i Oral Rehabil
7:423-433.
49. Haisch L, Hansen C. Dentinal exposure resulting from ball rest seat
preparations on mandibular canines. J Prosthodont 1993; 2:70-2.
50. Hansen CA, Jaarda MJ: Treatment alternatives for a modified combination syndrome. Gen Den 1990,38:132-137.
58
51. Harel S., Christopher B. Marchack - A simplified approach to implant-
supported metal-ceramic reconstruction, Journal of Prosthetic Dentistry;
2004; 91:525-31.
52. Harvey WL, Hoffman W Jr. Ten-year study of trends în removable
prosthodontic service. J Prosthet Dent. 1989 Dec;62(6):644-6.
53. Hedegård B & Gimnell 0. 1981: Dental laboratorieteknik. Tandläkarförlaget, Stockholm. 6:246-255.
54. Hoffmeister B., Wagner W., Kielbassa A. M. - The clinical retrospective
analysis of fixed and removable implant-supported prostheses în edentulous
patients – a 10-year study; 2008; 9:11.
55. Hubalkova H., Linetskiy I. - New trends în prosthetic dentistry, Prague
Medical Report, vol. 107 (2006) No.2; 160:171.
56. Hwang D , Wang HL. Medical contraindications to implant therapy: Part II:
Relative contraindications. Implant Dent. 2007 Mar;16(1):13-23.
57. Hwang D , Wang HL. Medical contraindications to implant therapy: part I:
absolute contraindications. Implant Dent. 2006 Dec;15(4):353-60.
58. Idowu AT, Al-Shamrani SM. Pattern of tooth loss în a selected population at
King Saud University, College of Dentistry, Riyadh KSA The Saudi Dental Journal 1995;7:135-9.
59. Idowu AT, Al-Shamrani SM. Pattern of tooth loss în a selected population at
King Saud University, College of Dentistry, Riyadh KSA The Saudi Dental
Journal 1995;7:135-9.
60. Imai Y, Sato T, Mori S, Okamoto M. A histomorphometric analysis of bone
dynamics în denture supporting tissue under continuous pressure. J Oral
Rehab, 2002; 29: 7279.
61. Jacobs R., Schotte A., van Steenberge D., Quirynen M., Naert 1. - Posterior
jaw bone resorption în osseointegrated implant-supportes overdentures. Clin
Oral Implants Res 1992; 3: 63.
62. Jacobs R., van Steenberghe D. Nys M., Neart 1. - Maxillary bone resorption în patients with mandibular implant-supported overdentures or fixed
prostheses. J Prosthet Dent 1993; 70: 135
63. Jemt T, Book K, et al, Failures and complications în 92 consecutively
inserted overdentures supported be Brånemark implants în severely resorbed
edentulous maxillae: A study from prosthetic treatment to first annual check-
up. Int J Oral Maxillofac Implants 7:162-7, 1992.
64. Jemt T, Carlsson L, et al, în vivo load measurements on osseointegrated
implants supporting fixed or removable prosthesis: a comparative pilot study.
Int J Oral Maxillofac Implants 6:413-7, 1991.
65. Jemt T, Chai J, et al, A 5-year prospective multicenter follow-up report on
overdentures supported by osseointegrated implants. Int J Oral Maxillofac
Implants 11:291-8, 1996.
59
66. Jemt T, Lekholm U, Implant treatment în edentulous maxillae: A 5 year
follow-up report on patients with different degrees of jaw resorption. Int J
Oral Maxillofac Implants 10:303-11, 1995.
67. Jemt T. - Failures and complications în 391 consecutivley inserted fixed
prostheses suported hv Branemark implants în edentulns jaws: a study of
treatment from the time of prostheses placement to the first annual ceckup;Oral Maxillofac Implants 1991; 6: 270.
68. K Anusavice; Phillip's Science of Dental Materials, 10th edition, W.B.
Saunders Co., 1996.
69. Keller EE, Tolman DE, Eckert SE, Maxillary antral-nasal inlay antogenous
bone graft reconstruction of a compromised maxilla: A 12-year retrospective
study. Int J Oral Maxillofac Implants 14:707-21, 1999.
70. Keller EE, Tolman DE, Eckert SE, Surgical prosthetic reconstruction of
advanced maxillary bone compromised with autogenous onlay block bone
grafts and osseointegrated endosseous implants: A 12-year study of 32
consecutive patients. Int J Oral Maxillofac Implants 14:197-209, 1999.
71. Kordass B, Gaertner Ch. The virtual articulator—concept and development
of VR-tools to analyse the dysfunction of dental occlusion. In: Lemke HU, Vannier MV, Inamura K, Farman AG, Doi K, editors. Computer Assisted
Radiology and Surgery: Proceedings of the 15th International Congress and
Exhibition CARS 2001. Amsterdam, The Netherlands: Elsevier Science
B.V., 2001;649-653.
72. Krol AJ, Jacobson TE, Finzen FC. Removable parţial denture design outline
syllabus. Indent, San Rafael, California, 1990.
73. Krol AJ, Jacobson TE, Finzen FC. Removable parţial denture design outline
syllabus. Indent, San Rafael, California, 1990.
74. Krol, Jacobson and Finzen; Removable Parţial Denture Design, 7th Edition,
Indent, 1999.
75. Langer Y, Laufer BZ, Cardash HS: Modalities of treatment for the combination syndrome. J Pros 1995,4:76-81.
76. Larsen WJ, Human Embryology, 3rd Edition, Churchill Livingston, Inc.,
2001.
77. Lechner SK, Thomas GA. Removable parţial denture design: importance of
clinical variables. Eur J Prosthodont Restor Dent. 1994 Mar;2(3):127-9.
78. Lechner SK, Thomas GA. Removable parţial denture design: importance of
clinical variables. Eur J Prosthodont Restor Dent. 1994 Mar;2(3):127-9.
79. Lewis S, Sharma A, Nishimura R, Treatment of edentulous maxillae with
osseointegrated implants. J Prosthet Dent 68:503-8, 1992.
80. Liebgott, The Anatomical Basis of Dentistry, 2nd Edition, B.C. Decker,
2000.
81. Likeman P, Juszczyk A. An examination of cingulum rest seats în incisor and canine teeth. Eur J Prosthodont Restor Dent 1993; 1:165-71.
60
82. Lindhe J, T Karring, NP Lang, Clinical Periodontology and Implant
Dentistry, editors; Munksgaard, Copenhagen, 1998.
83. Lindhe, Karring, and Lang., Clinical Periodontology and Implant Dentistry,
3rd Edition,; Munksgaard, 1998.
84. Lyon HE. Resin-bonded etched-metal rest seats. J Prosthet Dent 1985;
53:366-8. 85. M Kasle; An Atlas of Dental Radiographic Anatomy, 4th Edition, WB
Saunders Co., 1994.
86. Mericske-Stern R, Oelterli M, et al, A follow-up study of maxillary implants
supporting an overdenture: Clinical and radiographic results. Int J Oral
Maxillofac Implants 17:678-86, 2002.
87. Mericske-Stern R., Taylor TD, Belser U, Management of the edentulous
patient. Clin Oral Impl Res 11(Suppl):108-25, 2000.
88. Moy, P. K., Medina, D., Shetty, V. & Aghaloo, T. : Dental implant failure
rates and associated risk factors. International Journal of Oral and
Maxillofacial Implants 2005; 20: 569-577.
89. Naert I, Gizani S, van Steenberghe D, Rigidly splinted implants în the
resorbed maxilla to retain a hinging overdenture: A series of clinical reports for up to 4 years. J Prosthet Dent 79:156-64, 1998.
90. Narhi TO, Hevinga M, et al, Maxillary overdentures retained by splinted and
unsplinted implants: A retrospective study. Int J Oral Maxillofac Implants
16:259-66, 2001.
91. Netter FH, Atlas of Human Anatomy, 1st or 2nd Edition, Novartis, 1997.
92. Norina Forna EVALUAREA STARII DE SANATATE AFECTATE PRIN
EDENTAŢIE Editura Demiurg, 2007, ISBN 978-973-152-017-9Nr. pagini:
360, format de pagină: A5
93. Norina Forna, Cristina Iordache ERGONOMIA în MEDICINA DENTARA
Editura "Grigore T. Popa”, Iaşi, 2012, ISBN 973-9333-6 Nr. pagini: 250,
format de pagină:A5 94. Okeson JP, Management of Temporomandibular Disorders and Occlusion,
3rd Edition. Mosby-Yearbook, 1993.
95. Owall B, Budtz-Jörgensen E, et al, Removable parţial denture design: A need
to focus on hygienic principles? Int J Prosthodont 15:371-78, 2002.
96. Öwall BE, Taylor RL. A survey of dentitions and removable parţial dentures
constructed for patients în North America. J Prosthet Dent. 1989
Apr;61(4):465-70
97. Papavasiliou G, Kamposiora, P, Bayne, SC, Felton, DA. Three-dimensional
finite element analysis of stress-distribution around single tooth implants as a
function of bony support, prosthetic type, and loading during function. J
Prosth Dent 1996; 76: 633640.
98. Patel MB, Bencharit S. A treatment protocol for restoring occlusal vertical dimension using an overlay removable parţial denture as an alternative to
61
extensive fixed restorations: a clinical report, Open Dent J. 2009 Oct
30;3:213-8.PMID: 19915723 [PubMed - în process]
99. Pellecchia M, Pellecchia R, Emtiaz S, Distal extension mandibular removable
parţial denture connected to anterior fixed implant supported prosthesis. A
clinical report. J Prosthet Dent 83:607-12, 2000.
100. Peterson LJ, et al.; Contemporary Oral & Maxillofacial Surgery, 3rd Edition, 1993.
101. Petridis H, Hempton TJ, Periodontal considerations în removable parţial
denture treatment: A review of literature. Int J Prosthodont 14:164-72, 2001.
102. RS Schwartz, et al.; Fundamentals of Operative Dentistry - A Contemporary
Approach, 2nd edition, Quintessence, 2002.
103. Salinas TS, Finger IM, et al, Spark erosion implant-supported overdentures:
Clinical and laboratory techniques. Implant Dent 1:246-51, 1992.
104. Satoh Y, Matsuzu M, Yashiro J, et. al. Statistical observations of removable
parţial dental prostheses. J Nihon Univ Sch Dent. 1982 Jun;24(2):95-101. No
abstract available.
105. Satoh Y, Matsuzu M, Yashiro J, et. al. Statistical observations of removable
parţial dental prostheses. J Nihon Univ Sch Dent. 1982 Jun;24(2):95-101. No abstract available.
106. Saunders RH Jr., Solomon ES, Handelman SL. Relationship of age to tooth
loss în a chronic care facility. Spec Care Dentist. 1982 Jan-Feb;2(1):25-30.
No abstract available.
107. Schwartz RS, Fundamentals of Operative Dentistry-A Contemporary
Approach, 2nd Edition, et al; Quintessence Publishing Co., 2000.
108. Schweikert E.O. – Bridges avec extensions miltiples – Solution de
remplesement aux implants dentaires, Les cahiers de prothese, no. 89, mars,
1995
109. Shen K, Goggloff RK: Prevalence of the combination syndrome among
denture patients. J Prosthet Dent 1989;62:642-644. 110. Shillingburg HT, Jr., S Hobo, LD Whitsett, R Jacobi, SE Brackett;.
Fundamentals of Fixed Prosthodontics, Chicago: Quintessence, 1997.
111. Sirbu I., Curs practic de implantologie orală, Bucureşti 2004; 151-161, 178-
180.
112. Soams J.V., Southan J.C. – Oral Pathology – second edition, Mosby, 1993
113. Strub J.R., Linter H., Marinnello CP - Rehabilitation of parţially edentulous
patiens using cantilener bridges. A retrospective study int. J Periodontal,
1989; 9: 365.
114. Sugerman PB , Barber MT. Patient selection for endosseous dental implants:
oral and systemic considerations. Int J Oral Maxillofac Implants. 2002 Mar-
Apr;17(2):191-201.
115. Weber H.P., Monkmeyer V.R. - Implantatprothetische Terapieconzepte Quintees Verlags - GmbH, Berlin 1999.
62
116. Weber JC Shearer's Manual of Human Dissection, , 8th Edition, McGraw-
Hill, 1999.
117. White and Pharoah; Oral Radiology - Principles and Interpretation, 4th
Edition, CV Mosby Company, 2000.
118. Wirz J., Jager K. - Magnetverankerungen Implantatgetragener
hibridprothesen, Qujintees, 1991; 10; 31. 119. Yanase R.T., Bodine R.L., Tom J.F. et al. - The mandibular subperiosteal
implant denture: A prospective survival study. J Prosthet Dent 1994; 71: 369.
120. Zarb GA, et al;Boucher's Prosthodontic Treatment for Edentulous Patients,
11th Edition, CV Mosby, 1997
121. Zitzmann NU, Marinello CP, Treatment outcomes if fixed or removable
implant-supported prostheses în the edentulous maxilla. Part I: Patients’
assessments. J Prosthet Dent 83:424-33, 2000.
122. Zitzmann NU, Marinello CP, Treatment outcomes of fixed or removable
implant-supported prostheses în the edentulous maxilla. Part II: Clinical
findings. J Prosthet Dent 83:424-33, 2000.
123. Zlaterić DK, Celebic A, Valentic-Peruzivic M, The effect of removable
parţial dentures on periodontal health of abutment teeth and non-abutment teeth. J Periodontal 73:137-44, 2002.