raspuns instr. foc

Întrebările (raspunsul) pentru examen la instrucţia focului

1. Focul – parte componentă a luptei moderne de arme întrunite. Importanţa focului în acţiunile de luptă.

Focul – efectuarea de către o armă a tragerilor cu scopul nimicirii inamicului.Constituie unul din mijloacele de bază ale luptei moderne şi se duce cu misiunea de nimicire, neutralizare şi

epuizarea (iznurenie) inamicului sau pentru distrugerea obiectivelor lui.Focul se clasifică:1. După misiunile tactice îndeplinite:- de nimicire;- neutralizare;- epuizare;- orbire;- iluminare ş.a.2. După tipul de armament:- foc din armele de infanterie;- foc din tancuri;- MLI (TAB);- foc de artilerie;- foc din mijloacele antiaeriene ş.a.3. După metodele de ochire:- direcţia;- semidirecţia;- de pe poziţiile de foc închise ş.a.4. După intensitatea focului:- focuri izolate (focuri lovitură cu lovitură);- rafale scurte (lungi);- neîntrerupt;- de vijelie;- de salvă;- foc pumnal;- foc metodic ş.a.5. După direcţia de tragere:- din front;- din flanc;- încrucişat.6. După metodele de tragere:- de pe loc;- din opriri;- din mers.7. După tipurile de foc:- asupra unei ţinte izolate;- concentrat;- de baraj ş.a.Focul este mijlocul de bază pentru nimicirea inamicului în luptă.

2. Definiţia balisticii interioare. Perioadele loviturii (împuşcăturii).BALISTICA INTERIOARĂ – este ştiinţa сare se ocupă cu studierea proceselor сarе au loc în timpul

tragerii, îndeosebi la mişcarea glonţului (grenadei), prin canalul ţevii.Sarcinile hotărâte de această ştiinţă sînt calcularea:

Lungimea şi grosimea ţevii.Numărul de ghinturi.Cantitatea de pulbere din cartuş.Forma şi greutatea glonţului.Calibrul armei ЕТС.LOVITURĂ (împuşcătură) – se numeşte aruncarea glonţului (proiectilului) din canalul ţevii armei sub

acţiunea energiei gazelor formate în urma arderii încărcăturii de pulbere.

Desenul 1. Perioadele tragerii.

I – perioada iniţială; II - perioada întîia sau de bază; III – perioada a doua; IV – perioda a treia sau de post acţionare a gazelor.

1 – curba presiunii gazelor; 2 – curba vitezei glonţului.Împuşcătura (lovitura) se produce într-o porţiune de timp foarte scurt (0,001- 0,06s.). Lovitura se poate

împărţi convenţional în 4 perioade succesive:

iniţială; prima sau de bază; a doua; a treia sau perioada de post-acţionare a gazelor.

3. Fenomenul loviturii. (Procesele şi acţiunile care au loc în timpul loviturii (împuşcăturii)).LOVITURĂ (împuşcătură) – se numeşte aruncarea glonţului (proiectilului) din canalul ţevii armei sub

acţiunea energiei gazelor formate în urma arderii încărcăturii de pulbere.La tragerea din armamentul cu gloanţe se petrec următoarele fenomene: de la lovirea percutorului asupra

capsei cartuşului, ce este introdus în camera cartuşului se detonează componenţa explozivă а capsei şi formează о flacără саге prin orificiile de aprindere de la fundul cartuşului pătrund în tub-cartuş la încărcătura de pulbere şi о aprind. La arderea încărcăturii de pulbere se formează o cantitate mare de gaze înfierbântate, ce formează în canalul ţevii o presiune înaltă ce acţionează asupra fundului glonţului, fundul şi pereţii tub-cartuşului de asemenea acţionează asupra ţevii şi închizătorului.

În rezultatul presiunii gazelor asupra fundului glonţului, glonţul se mişcă şi se înşurubează în ghinturi rotindu-se prin ele, mişcându-se prin canalul ţevii cu viteză crescătoare şi se aruncă în afară ре direcţia axei canalului ţevii. Presiunea gazelor asupra fundului tub-cartuşului provoacă mişcarea armei în urmă.

De la presiunea gazelor asupra pereţilor tub-cartuşului şi ţevii se produce întinderea pereţilor tub-cartuşului (deformaţie elastică) şi tub-cartuşul, fixându-se strâns de camera cartuşului, împiedică scurgerea gazelor de pulbere în direcţia închizătorului. Totodată, la tragere apare vibraţia ţevii şi ea se încălzeşte.

Gazele înfierbântate şi particulele de pulbere, ce nu au dovedit să ardă, se scurg din canalul ţevii urmând glonţul, la întâlnirea cu aerul se aprinde flacăra şi apare unda de şoc sau de presiune. Aceasta şi este cauza apariţiei sunetului în timpul loviturii. La tragerea din armă automată, construcţia căreia este bazată ре principiul întrebuinţării energiei gazelor de pulbere ce se scurg prin orificiul canalului ţevii (AKM, SVD), o parte din gaze, după trecerea glonţului de orificiu, se îndreaptă prin el spre camera de gaze, loveşte în piston şi aruncă pistonul cu port-închizătorul. Până ce port-închizătorul nu va parcurge o distanţă anumită, ce permite aruncarea glonţului din canalul ţevii, închizătorul prelungeşte să menţi canalul ţevii încuiat.

După ieşirea glonţului din canalul ţevii el se descuie.

4. Mişcarea glonţului prin canalul ţevii. Viteza iniţială şi maximală a glonţului. Însemnătatea lor practică.

Viteza iniţială se numeşte viteza mişcării glonţului la gura canalului ţevii.Viteza iniţială se ia convenţional, саге este puţin mai mare decât viteza glonţului la gura ţevii şi este mai

mică decât viteza maximală.Ea se determină experimental.Mărimea vitezei iniţiale este arătată în tabelele de tragere şi în CTT.Viteza iniţială este una din cele mai importante caracteristici de luptă a armei.La mărirea vitezei iniţiale se măreşte distanţa de zbor a glonţului, distanţa loviturii directe, puterea de lovire

şi pătrunderea glonţului, se micşorează acţiunea factorilor exteriori asupra lui în zbor.

2

I II

III IV

Mărimea vitezei iniţiale a glonţului depinde de lungimea ţevii, greutatea glonţului, greutatea, temperatura şi umiditatea încărcăturii de pulbere, formele şi mărimea granulelor de pulbere şi densitatea încărcăturii.

Cu cît este mai lungă ţeava, cu atât mai mult timp asupra glonţului va acţiona gazele de pulbere şi cu atât mai mare va fi viteza iniţială.

5. Definiţia balisticii exterioare. Formele traiectoriilor. BALISTICA EXTERIOARĂ este о ramură a balisticii, саге studiază legile mişcării glonţului din

momentul părăsirii ţevii, până la căderea lui ре pământ.După ieşirea glonţului din ţeavă, gazele având о viteză mai mare, depăşesc glonţul şi-i imprimă о acceleraţie

pozitivă.Datorită rezistenţei aerului, viteza gazelor se micşorează repede şi glonţul iese din norul format de acestea.Balistica exterioară studiază condiţiile de mişcare a glonţului în mediul exterior, ре baza impulsului primit,

sub acţiunea arderii pulberii, sub influenţa forţei de gravitaţie şi a forţei de rezistenţă a aerului.Forma traiectoriei depinde de mărimea unghiului de tragere. Modificând unghiul de tragere se modifică atât

înălţimea traiectoriei, cît şi distanţa de tragere.Dacă unghiul tragerii se măreşte peste această limită (30-35 grade), înălţimea traiectoriei continuă să se

mărească, iar distanţa de tragere (bătaia) începe să se micşoreze.Unghiul de tragere, cu care se obţine cea mai mare distanţă şi la care poate ajunge glonţul, se numeşte

unghiul distanţei maxime.Traiectoriile, care se obţin cu unghiuri de tragere mai mici decât unghiul distanţei maxime, se numesc

traiectorii întinse (razante).Traiectoriile, care se obţin cu unghiuri de tragere mai mari decât unghiul distanţei maxime, se numesc

traiectorii curbe.Traiectoriile, care au aceeaşi distanţă de tragere, dar sunt obţinute cu unghiuri de tragere diferite, se numesc

traiectorii conjugate.

6. Elementele traiectoriei. Traiectoria este drumul parcurs de centrul de greutate а glonţului (proiectilului) în aer, de la ieşirea din

ţeavă până la punctul de cădere .Elementele traiectoriei sunt:

Originea traiectoriei – centrul retezăturii dinainte а ţevii reprezintă punctul de plecare а glonţului din ţeavă.Orizontala armei – linia orizontală саге trece prin originea traiectoriei, planul саге conţine această linie se

numeşte plan orizontal.Linia de tragere – prelungirea imaginară а axei canalului ţevii după се ochirea а fost terminată (înainte de

plecarea glonţului din canalul ţevii).Unghiul de tragere – unghiul format între linia de tragere şi orizontala armei.Linia de aruncare – prelungirea imaginară а axului canalului ţevii în momentul plecării glonţului din ţeavă;

planul vertical саге conţine această linie se numeşte – plan de aruncare.Unghiul de aruncare – unghiul format între linia de aruncare şi orizontala armei.Unghiul de zvâcnire - unghiul format între linia de tragere şi linia de aruncare.Punctul de cădere – punctul de intersecţie а traiectoriei cu orizontala armei.Unghiul de cădere – unghiul format între tangenta la traiectorie în punctul de cădere şi orizontala armei.Distanţa de tragere – distanţa de la originea traiectoriei până la punctul de cădere.Vârful traiectoriei – punctul cel mai înalt al traiectoriei deasupra orizontalei armei.Săgeata traiectoriei – depărtarea de la orizontala armei până la vârful traiectoriei.Ramura urcătoare – partea traiectoriei cuprinsă între originea traiectoriei şi vârful ei.Ramura coborâtoare – partea traiectoriei cuprinsă între vârful traiectoriei şi punctul de cădere.Punctul de incidenţă – punctul în саге traiectoria intersectează suprafaţa obiectivului.Unghiul de incidenţă – unghiul format între tangenta la traiectorie şi tangenta la suprafaţa obiectivului.Punctul de ochire – punctul de ре obiectiv sau în afara lui, asupra căruia se ocheşte cu arma.Liniа de ochire – linia dreaptă, саге uneşte ochiul trăgătorului, prin mijlocul crestăturii înălţătorului şi prin

vârful cătării, cu punctul de ochire; planul vertical саге conţine această linie se numeşte – plan de ochire.Unghiul de ochire – unghiul format între linia de tragere şi linia de ochire.Unghiul de teren al obiectivului – unghiul format între linia de teren al obiectivului şi orizontala armei.Distanţa ochită – distanţa măsurată ре linia de ochire de la punctul de plecare, până la intersecţia traiectoriei

cu linia de ochire.Ordonata verticală – înălţimea oricărui punct de ре traiectorie faţă de orizontala armei.Ordonata balistică - înălţimea oricărui punct de ре traiectorie faţă de linia de ochire.Linia de teren al obiectivului – linia dreaptă саге uneşte originea traiectoriei cu baza obiectivului.

3

7. Traiectoria medie. Punctul mediu de lovitură. Determinarea lor. La tragerea cu unul şi acelaşi tip de armament, prin respectarea cu stricteţe a preciziei şi unităţii tragerii,

fiecare glonţ descrie traiectoria sa şi are punctul său de cădere, ce nu coincide cu altele.Fenomenul dispersării loviturilor, la tragerea cu una şi aceeaşi armă, în condiţii pe cît posibil identice poartă

numele de împrăştierea normală a gloanţelor, sau împrăştierea traiectoriilor.Totalitatea traiectoriilor obţinute ca urmare a împrăştierii normale a gloanţelor, se numeşte snopul

traiectoriei (des.14).

Suprafaţa, pe care se dispun punctele de incidenţă ale gloanţelor (grenadelor) la intersecţia snopului traiectoriilor cu un plan, se numeşte suprafaţa de împrăştiere, care are formă de elipsă.

Desenul 14. Snopul traiectoriilor, suprafaţa de împrăştiere, axele de împrăştiere:a - pe suprafaţa verticală; b - pe suprafaţa orizontală; BB1 – axa de împrăştiere în direcţie; AA1 - axa de

împrăştiere în înălţime; CC1 - axa de împrăştiere în bătaie.Traiectoria care trece prin mijlocul snopului, se numeşte traiectorie medie.Punctul de intersecţie al traiectoriei medii cu suprafaţa obiectivului (obstacolului), se numeşte centrul

împrăştierii.Liniile perpendiculare care trec prin centrul suprafeţei de împrăştiere, se numesc axele de împrăştiere.Depărtarea punctelor de incidenţă faţă de intersecţia axelor de împrăştiere, se numeşte abatere.

8. Noţiunea de derivaţie. Esenţa fenomenului de derivaţie. Pe timpul zborului glonţului rotindu-se, se petrec următoarele procese. Forţa de rezistenţă а aerului tinde să

întoarcă glontele în sus şi înapoi. Dar partea de cap а glonţului, în rezultatul rotaţiei rapide, îşi păstrează poziţia primită şi se va abate nu în sus ci foarte neînsemnat, în partea rotaţiei sub unghi drept faţă de direcţia de acţiune а forţei de rezistenţă а aerului, adică în dreapta. Cum numai partea de cap а glonţului se va abate spre dreapta, se va schimba direcţia de acţiune а forţei de rezistenţă а aerului – ea tinde să întoarcă partea de cap а glonţului în dreapta şi în jos, dar rotaţia se va petrece nu în dreapta, ci în jos ş. а. m. d. Deoarece acţiunea forţei de rezistenţă а aerului e neîntreruptă, iar direcţia ei relativă, glonţul variază cu fiecare abatere a axului glonţului, partea de cap a glonţului descrie circumferinţa, iar axul ei con - cu vârful în centrul greutăţii. Are loc aşa numita mişcare conică lentă şi glonţul zboară cu partea de cap înainte, adică cum că urmăreşte schimbarea traiectorie.

Axul mişcării conice lente puţin întârzie de la tangenta traiectoriei (e situată mai sus de ea). Ca urmare, glonţul cu curentul de aer se loveşte cu partea de jos şi axul mişcării conice lente se abate în partea rotaţiei (în dreapta, în direcţia ghinturilor).Abaterea glonţului de la planul de tragere în direcţia de rotaţie se numeşte derivaţie(des.8 ).

Desenul 8. Deviere.Aşa dar, motivele derivaţiei sunt: rotaţia glonţului, rezistenţa aerului şi coborârea, sub acţiunea forţei de

gravitaţie, tangenţei traiectoriei. În lipsa măcar a unui din aceste motive derivaţia va lipsi.

4

Planul tragerii

Traiectoria

Derivaţia

Traiectoria mediea

b

A

A1

B

B1

C

C1

BB1

9. Influenţa condiţiilor tragerii asupra zborului glonţului.Glonţul pe timpul traiectoriei sale în atmosferă este supus influenţelor diferitelor condiţii

meteorologice. Aceste condiţii pot fi , normale sau speciale (accidentale).Pentru caracterizarea stării fizice a atmosferei într-un anumit moment au fost adoptate o serie

de noţiuni, care poartă denumirea de condiţii (elemente) meteorologice.Condiţiile meteorologice cele mai importante sînt:— temperatura aerului; — presiunea atmosferică; — densitatea şi umiditatea aerului; — viteza şi direcţia vîntuîui. Paralel cu noţiunea de condiţii meteorologice în domeniul de specialitate este larg răspîndită şi

noţiunea de fenomene atmosferice.Fenomenele atmosferice sînt: ceaţa, ploaia, viscolul etc.Tragerile cu armamentul de infanterie se pot executa în condiţii Inormale sau speciale (diferite de

cele normale).Sînt considerate condiţii meteorologice normale- de tragere următoarele:— presiunea atmosferică la orizontala armei = 750 mmHg (care corespunde unei altitudini de 110

m deasupra nivelului mării);— temperatura la orizontala armei = +15°C;— umiditatea relativă a aerului 50—65% (umiditatea relativă reprezintă raportul dintre cantitatea

vaporilor de apă existenţi în aer şi cantitatea maximă de vapori care’poate exista în aer la temperatura espectivă, ceea ce corespunde densităţii normale a aerului l,206kg/m3);

— lipsa totală de vînt.

10. Destinaţia şi construcţia generală a stabilizatorului grenadei antitanc. Formarea traiectoriei grenadei antitanc.

Stabilitatea proiectilului în zbor se asigură de către stabilizator, care permite trecerea centrului de rezistenţă a aerului în urmă, după centrul de greutate. Ca urmare, forţa de rezistenţă a aerului întoarce axul proiectilului spre tangenta traiectoriei, forţând proiectul să se mişte cu partea de cap înainte (des.9 ).

Desenul 9. Acţiunea forţei de rezistenţă a aerului asupra zborului grenadei.

11. Formarea forţei reactive la grenada antitanc.Puterea reactivă în timpul tragerii din AG se formează în rezultatul scurgerii gazelor încărcăturii prin ajutajul

ţevii (des.3).La lovirea grenadei de un obstacol, elementul focosului se comprimă şi închide circuitul electric în urma

căruia explodează electro-detonatorul focosului şi mai apoi încărcătura explozibilă.La explodarea grenadei se formează jetul cumulativ, care perforează blindajul, nimiceşte forţa vie, distruge

armamentul şi aparatajul etc.

5

For

ţa d

e gr

avit

aţie

Traiectoria

Axa grenadei

Tangenta la traiectorie

Forţa de rezistenţă a arului

3

Desenul 3. Formarea forţei reactive pe timpul funcţionării motorului reactiv.1 – peretele din faţă a motorului reactiv; 2 – ajutaj; 3 – forţa reactivă;

Prin acţiune cumulativă se înţelege o acţiune explozivă dirijată într-o anumită direcţie a unei încărcături de o formă convenabilă care să favorizeze mărimea efectului. Efectul cumulativ este considerabil mărit, dacă pâlnia este căptuşită cu un înveliş.

La efectul cumulativ participă numai o parte din încărcătura de explozie ce este situată în vecinătatea pâlniei şi reprezintă 45% din întreaga masă a încărcăturii, numită încărcătura activă. Ea antrenează în formarea jetului cumulativ numai 6-11% din învelişul metalic al pâlniei.

Datorită vitezei jetului cumulativ, la întâlnirea cu blindajul se dezvoltă presiuni de peste 20000N/mm2. La această presiune metalul se topeşte, creând prin această stare deosebită, condiţiile de dislocare a moleculelor sale şi provocând perforarea. Această stare a metalului este consecinţa presiunii create şi nu efectului topirii.

Dimensiunile perforării blindajului diferă de la o încărcătură la alta, dar se consideră orientativ că diametrul perforării este aproximativ de 16 ori mai mare decât al jetului cumulativ, iar adâncimea de pătrundere este aproximativ de 3 ori mai mare decât lungimea generatoarei pâlniei.

Efectul cumulativ depinde de următorii factori: proprietăţile explozivului; dimensiunea şi forma pâlniei cumulative; natura şi grosimea învelişului pâlniei; locul de dispunere al detonatorului; asigurarea distanţei optime dintre încărcătură şi blindaj în momentul exploziei şi sensibilitatea mijlocului de iniţiere.

12. Elementele iniţiale de tragere din AKM (AK), RPK şi PK şi de ce depind ele. Elementele iniţiale de tragere cu AKM sunt: înălţătorul, distanţa până la obiectiv; punctul de ochire, punctul de pe ţintă în dependenţă de corecţia de vânt, temperatura.La puşca mitralieră RPK, PK: înălţătorul; punctul de ochire; ţelul.Pentru alegerea înălţătorului, punctului de ochire şi ţelului, este necesar de determinat distanţa până la ţintă

şi de ţinut cont de condiţiile înconjurătoare, care pot acţiona la distanţa şi direcţia zborului glonţului.Înălţătorul, ţelul şi punctul de ochire se aleg în aşa fel ca la tragere traiectoria gloanţelor să tracă prin centrul

ţintei.La tragerea de la distanţa de 300m, focul este necesar de executat ca de regulă cu înălţătorul 3, ochindu-se în

partea de jos a ţintei sau în mijloc, dacă ţinta este înaltă.La tragerea de la distanţa care depăşeşte 300m, înălţătorul se instalează corespunzător distanţei până la

obiectivul rotunjit, până la sute de metri. Ca punct de ochire se ia de regulă, centrul ţintei. Dacă condiţiile situaţiei nu ne permit de a schimba instalaţia înălţătorului, în dependenţă de distanţa până la obiectiv, atunci în limita loviturii directe focul este necesar de dus cu înălţătorul corespunzător distanţei loviturii directe, ochindu-se în partea de jos a ţintei.

Abaterea temperaturii aerului de la tabel (+15gr.C) provoacă schimbarea zborului glonţului mărind-o la tragere în condiţii de vară şi micşorând-o iarna. Distanţa zborului glonţului la tragere în condiţii de vară se măreşte neînsemnat, de aceea de introdus corecţii în înălţător sau în poziţia punctului de ochire nu e necesar. Distanţa zborului glonţului la tragere iarna (în condiţii de temperaturi joase) la distanţa mai mare de 400m se micşorează cu 50-100m, de aceea este necesar la temperatura aerului de la -10gr.C până la -25gr.C punctul de ochire de ales în marginea de sus a ţintei, de la temperatura aerului mai jos de -25gr.C se măreşte înălţătorului o diviziune.

13. Lovitura directă şi însemnătatea ei practică.Lovitura, a cărei traiectorie nu se ridică deasupra liniei de ochire mai sus de înălţimea unui obiectiv pe

distanţa ochită, se numeşte lovitură directă. Distanţa, pe care glonţul nu depăşeşte înălţimea unui obiectiv, se numeşte distanţa loviturii directe.

În limitele distanţei loviturii directe, obiectivele pot fi lovite fără a modifica înălţătorul: în acest caz, punctul de ochire în înălţime se stabileşte la marginea de jos a obiectivului.

6

1

Scurgerea gazelor

Distanţa loviturii directe depinde de înălţimea obiectivului şi razanta traiectoriei. Cu cît este mai înalt obiectivul şi mai razantă traiectoria, cu atât este mai mare distanţa loviturii directe, pe care

obiectivul respectiv poate fi lovit cu acelaşi înălţător. Distanţa loviturii directe se poate determina după tabel, prin compararea înălţimii obiectivului cu ordonata traiectoriei medii.

14. Spaţiile periculos, mort şi acoperit şi însemnătatea lor practică. La tragerea asupra ţintelor aflate la distanţă mai mare de distanţa loviturii directe vârful traiectoriei se află

mai sus faţă de ţintă şi ţinta, pe o porţiune de teren, nu va fi nimicită la aceeaşi instalare a înălţătorului. Totodată, în apropierea ţintei va fi o porţiune de teren, pe care traiectoria nu se va ridica mai sus de ţintă şi ea va fi nimicită.

Porţiunea de teren pe întinderea căreia ramura coborâtoare a traiectoriei nu se ridică mai sus de înălţimea obiectivului, se numeşte spaţiul periculos al terenului (SpPT).

El depinde de: înălţimea obiectivului; razanta traiectorie; relieful terenului; unghiul de incidenţă.Cu cît este mai înalt obiectivul şi mai razantă traiectoria, cu atât este mai mare întinderea de teren pe care

obiectivele pot fi lovite fără schimbarea înălţătorului.Întinderea SpPT într-un teren înclinat va fi cu atât mai mică (mare) decât întinderea spaţiului periculos al

înălţătorului, cu cît unghiul de incidenţă este mai mare (mic) decât unghiul de cădere.Panta terenului micşorează spaţiul periculos al terenului, iar contrapanta îl măreşte (dacă unghiul de cădere

este mai mare decât unghiul de pantă); la tragerea de sus în jos SpPT se micşorează, iar la tragerea de jos în sus se măreşte.

În timpul tragerii asupra ţintelor, ce se află la distanţă mai mare decât distanţa loviturii directe, traiectoria, în apropierea vârfului ei, se ridică mai sus de ţintă şi ţinta, la o distanţă oarecare, nu va fi lovită cu instalaţia dată a înălţătorului. Dar lângă ţintă va fi aşa un spaţiu, la care traiectoria nu se ridică mai sus de ţinta lovită.

Porţiunea de teren din urma unei adăpostiri, pe care nu poate cădea nici un glonţ, dacă traiectoria rămâne neschimbată, se numeşte spaţiul defilat (SpD) sau acoperit.

SpD reprezintă porţiunea de teren dintre punctul de incidenţă şi obstacol, (acoperire) unde nu vor cădea gloanţe trase cu o armă, fără a se schimba poziţia sau unghiul de tragere. SpD va fi cu atât mai mare, cu cît mai mare este adăpostul şi cu cît traiectoria este mai înaltă.

Traiectoria întinsă îngreunează lovirea obstacolelor adăpostite, iar traiectoria curbă uşurează lovirea lor.Porţiunea de teren din spaţiul defilat, în care obiectivul nu poate fi lovit de gloanţe cu traiectoria dată, se

numeşte spaţiul protejat (SpP) sau spaţiu mort.Spaţiul protejat (mort) va fi cu atât mai mare, cu cît mai înalt va fi adăpostul, mai mică înălţimea ţintei şi mai

razantă traiectoria.Cealaltă porţiune din spaţiul defilat în care obiectivul poate fi lovit, se numeşte spaţiul periculos (SpP).

Importanţa practică a cunoaşterii dimensiunilor spaţiului defilat şi a spaţiului protejat (mort) constă în aceea că permite folosirea adăposturilor contra focului inamicului, precum şi a posibilităţilor de a lovi obiectivele inamicului dispuse înapoia unor adăposturi (des.12 ).

7

D=600 m

Traiectoria

Linia de ochire

Punctul de ochire

Distanţa loviturei

Originea traiectoriei

Înălţimea obiectivului 150cmÎnălţătorul 6

Distanţa de tragere pînă la 600m

Punctul cel mai înalt al traiectoriei

Săg

eata

tr

aiec

tori

ei

Adăpost

Traectori Spaţiu Spaţiu Punctul de cădere

Spaţiu acoper

Desenul 12. Spaţiu acoperit, mort şi periculos.

15. Unitatea de măsurare a unghiurilor – miimea. Unitatea de măsura a unghiurilor este gradul, cu subdiviziunile, sale: minutul si secunda.Gradul reprezintă unghiul la centru corespunzător unui arc de cerc egal cu a 360-a (1:360) parte din

lungimea cercului. Un grad are 60 de minute (10 – 60), iar un minut are 60 de secunde (1 = 60).Pentru a se calcula mai uşor, în practica tragerilor ca unitate de măsură a unghiurilor se foloseşte miimea.Miimea reprezintă unghiul la centru corespunzător unui arc de cerc egal cu a 6000 –a parte din lungimea

cercului său, cum se obişnuieşte să se spună, valoarea unei miimi este unghiul sub care se vede un front de 1 m la distanţa de 1 km.

Din calcule rezultă că un grad va fi egal cu 6000 =16,7 miimi, rotunjit 10 = 17 miimi. 360

Unghiurile exprimate în miimi se scriu şi se citesc aşa cum se arată în tabelul de mai jos. Formulele miimiiPentru determinarea distanţei pînă la obiectiv (D), a înălţimii obiectivului (I) şi a unghiului sub care se

vede obiectivul (U) se folosesc următoarele formule:D = I 1000 ; I= D U ; U= I 1000

U 1000 D

16. Legea împrăştierii. Cauzele şi caracteristicile ei. La tragerea cu unul şi acelaşi tip de armament, prin respectarea cu stricteţe a preciziei şi unităţii tragerii,

fiecare glonţ descrie traiectoria sa şi are punctul său de cădere, ce nu coincide cu altele.Fenomenul dispersării loviturilor, la tragerea cu una şi aceeaşi armă, în condiţii pe cît posibil identice poartă

numele de împrăştierea normală a gloanţelor, sau împrăştierea traiectoriilor.Totalitatea traiectoriilor obţinute ca urmare a împrăştierii normale a gloanţelor, se numeşte snopul

traiectoriei.

Suprafaţa, pe care se dispun punctele de incidenţă ale gloanţelor (grenadelor) la intersecţia snopului traiectoriilor cu un plan, se numeşte suprafaţa de împrăştiere, care are formă de elipsă.

La tragerea unui număr mare de gloanţe (grenade) în dispunerea punctelor de incidenţă, pe suprafaţa de împrăştiere se observă o anumită regularitate. Împrăştierea gloanţelor se supune legii normale a erorilor întâmplătoare, care se numeşte legea împrăştierii. Această lege se caracterizează prin alte 3 legi:

Desenul 15. Legitatea împrăştierii.

punctele de incidenţă se dispun neuniform, mai grupate la centrul elipsei împrăştierii şi mai rare către extremităţi;

în cazul tragerii unui număr mare de cartuşe (grenade), punctele de incidenţă se dispun simetric faţă de centrul împrăştierii;

punctele de incidenţă nu se dispun pe o suprafaţă infinită, ci pe o suprafaţă limitată, având formă elipsoidală (la distanţe apropiate având forma circulară).

Pe scurt, legile împrăştierii pot fi formulate astfel: împrăştierea este neuniformă, simetrică şi limitată.

17. Gruparea şi micşorarea razei împrăştierii loviturilor. Metodele de sporire a acestora.Cauze ce produc variaţia vitezei iniţiale:

variaţia greutăţii încărcăturii de pulbere şi a gloanţelor, a formei şi dimensiunilor gloanţelor şi a

8

PML

tuburilor, a calităţii pulberii, a densităţii pulberii etc.; variaţia temperaturii încărcăturii, care depinde de încărcătura aerului şi de timpul cît cartuşul se află pe

ţeava încălzită în timpul tragerii; variaţia gradului de încălzire şi a stării calitative a ţevii.Aceste cauze duc la variaţii ale vitezelor iniţiale şi, prin urmare, şi ale distanţelor de zbor ale gloanţelor, ele

depinzând în principal de muniţii şi armament.Cauze care produc variaţia unghiurilor de aruncare şi a direcţiei de tragere: inconstanţa ochirii orizontale şi verticale a armei (erori de ochire); o greşeală de ochire de 1mm în

direcţia la tragere cu pistolul-mitralieră AKM la distanţa de 100m creează o abatere de 26cm, în direcţia în care trăgătorul a făcut greşeala;

variaţia unghiurilor de ieşire şi a deplasărilor unghiulare ale armei obţinute în urma pregătirii neuniforme pentru tragere, a menţinerii instabile şi neuniforme a armei şi apăsării bruşte pe coada trăgaciului;

variaţiile unghiulare ale ţevii la tragerea la foc automat, care apar ca urmare a deplasărilor laterale ale armei pe parapet şi a reculului.

Aceste cauze duc la împrăştierea gloanţelor în direcţie laterală şi în bătaie, ele depinzând în principal de deprinderile trăgătorului, construcţia patului armei, jocurile între piesele armei, modul cum a fost instalată arma pe poziţia de tragere etc.

Cauze care provoacă variaţia condiţiilor atmosferice, în care se produce mişcarea gloanţelor: micile diferenţe ce au loc la tragerea unei serii de cartuşe la alta, în special în ceea ce priveşte direcţia şi

intensitatea curenţilor de aer; micile diferenţe ce au loc de la tragerea unei serii de cartuşe la alta în presiunea atmosferică; variaţia greutăţii, formei şi dimensiunilor gloanţelor care duc la modificarea valorii forţei de rezistenţă a

aerului; variaţia condiţiilor atmosferice, în special a direcţiei şi vitezei vântului între lovituri.Aceste cauze duc la creşterea gradului de împrăştiere în direcţie şi bătaie, în principal, ele depinzând de

condiţiile atmosferice şi de calitatea muniţiei.De evitat toate aceste cauze este imposibil. Însă, cunoscând cauzele de care depinde împrăştierea, este

posibil de micşorat influenţa lor asupra împrăştierii sau, altfel spus, măreşte densitatea tragerii.

18. Destinaţia şi părţile componente a pistolului-mitralieră AKM.Pistolul mitralieră AKM este o arme individuală şi este destinată pentru nimicirea forţei vii şi mijloacelor de

foc ale inamicului. Pentru nimicirea inamicului în lupta corp la corp se instalează baioneta-pumnal.Construcţia generalăPistolul mitralieră este compus din: - ţeava cu cutia cu mecanisme, aparatele de ochire şi patul;- capacul cutiei cu mecanisme;- port-închizătorul cu pistonul de gaze;- închizătorul;- recuperatorul;- tubul de gaze cu apărătoarea mâinii;- mecanismul de dare a focului;- ulucul;- încărcătorul;- baioneta-pumnal.

AccesoriileAccesoriile servesc pentru demontarea, montarea, curăţirea şi ungerea pistolului-mitralieră. Din ele fac

parte: vergeaua; cap-câlţi; perie; şurubelniţă; dorn; ax; penal; uleiniţă.

9

19. Caracteristicile tehnice şi de luptă a pistolului-mitralieră AKM.Nr.d/r CTT AKM

1. Calibru, mm 7,62

2. Distanţa de ochire 1000

3. Distanţa loviturii directe:- asupra ţintei piept, m- asupra ţintei alergând, m

350525

4. Distanţa focului concentrat:- asupra ţintelor terestre, m- asupra paraşutiştilor şi avioanelor

800

500

5. Cadenţa de tragere teoretică lov/min 600

6. Cadenţa de tragere practică, lov/min- foc cu foc- foc automat

40100

7. Viteza iniţială a glonţului, m/s 715

8. Distanţa până la care glonţul îşi păstrează efectul omorâtor 1500

9. Distanţa maximă de zbor a glonţului, m 3000

10. Masa armei fără b/p cu încărcător încărcat, kg 3600

11. Capacitatea încărcătorului, cart.30

12. Masa baionetei pumnal, kg 0,45

13. Lungimea armei, mm- cu baionetă- fără baionetă

1020880

14. Numărul de ghinturi 4

20. Ordinea de demontare parţială a pistolului-mitralieră AKM.Ordinea demontării incomplete: de demontat încărcătorul şi de verificat prezenţa cartuşului; de extras penalul cu accesorii; de separat vergeaua; de demontat capacul cutiei cu mecanisme; de demontat recuperatorul; de demontat port-închizătorul cu închizătorul; de separat închizătorul de la port-închizător; de demontat tubul de gaze.

21. Ordinea de montare a pistolului-mitralieră AKM după demontarea parţială.Ordinea montării după demontarea incompletă: se instalează tubul de gaze; se instalează închizătorul la port-închizător; se instalează port-închizătorul cu închizătorul în cutia cu mecanisme; se instalează recuperatorul; se montează capacul cutiei cu mecanisme;

10

se eliberează nuca şi se asigură; se montează vergeaua; se montează penalul; se montează încărcătorul.

22. Destinaţia şi părţile componente a pistolului-mitralieră AK-74. Pistolul mitralieră AK-74 este o arme individuală, şi este destinată pentru nimicirea forţei vii şi mijloacelor

de foc ale inamicului. Pentru nimicirea inamicului în lupta corp la corp se instalează baioneta-pumnal.Construcţia generalăPistolul mitralieră este compus din: - ţeava cu cutia cu mecanisme, aparatele de ochire şi patul;- capacul cutiei cu mecanisme;- port-închizătorul cu pistonul de gaze;- închizătorul;- recuperatorul;- tubul de gaze cu apărătoarea mâinii;- mecanismul de dare a focului;- ulucul;- încărcătorul;- baioneta-pumnal.AccesoriileAccesoriile servesc pentru demontarea, montarea, curăţirea şi ungerea pistolului-mitralieră. Din ele fac

parte: vergeaua; cap-câlţi; perie; şurubelniţă; dorn; ax; penal; uleiniţă.

23. Caracteristicile tehnice şi de luptă a pistolului-mitralieră AK-74.Nr.d/r CTT AK-741. Calibru, mm 5,45

2. Distanţa de ochire 1000

3. Distanţa loviturii directe:- asupra ţintei piept, m- asupra ţintei alergând, m

440625

4. Distanţa focului concentrat:- asupra ţintelor terestre, m- asupra paraşutiştilor şi avioanelor

1000500

5. Cadenţa de tragere teoretică lov/min600

6. Cadenţa de tragere practică, lov/min- foc cu foc- foc automat 40

100


11


9. Distanţa maximă de zbor a glonţului, m 3150

10. Masa armei fără b/p cu încărcător încărcat, kg 3600

11. Capacitatea încărcătorului, cart.30

12. Masa baionetei pumnal, kg 0,45

13. Lungimea armei, mm- cu baionetă- fără baionetă

1089940


24. Ordinea de demontare parţială a pistolului-mitralieră AK-74.Ordinea demontării incomplete: de demontat încărcătorul şi de verificat prezenţa cartuşului; de extras penalul cu accesorii; de separat vergeaua; de demontat frîna-compensator la gura ţevii; de demontat capacul cutiei cu mecanisme; de demontat recuperatorul; de demontat port-închizătorul cu închizătorul; de separat închizătorul de la port-închizător; de demontat tubul de gaze.

25. Ordinea de montare a pistolului-mitralieră AK-74 după demontarea parţială. 1. Se montează tubul de gaze cu apărătoarea mîinii;2. Se montează închizătorul la portînchizător;3. Se montează portînchizătorul împreună cu închizătorul la cutia inchizătorului;4. Se montează recuperatorul;5. Se montează capacul cutiei închizătorului;6. Se dezarmează cocoşul şi se pune piedica la siguranţă;7. Se montează frîna-compensator la gura ţevii;8. Se montează vergeaua;9. Se introduce penarul în locaşul patului armei;10. Se pune încărcătorul.

26. Destinaţia şi părţile componente a puştii-mitralieră RPK.Puşca-mitralieră cal. 7,62 mm Kalaşnikov (fig. 9) este cea mai puternică armă automată a grupei de

infanterie. Ea e destinată pentru nimicirea forţei vii şi lovirea mijloacelor de foc ale inamicului.Puşca-mitralieră constă din următoarele părţi componente şi mecanisme (fig.10):- ţeava cu cutia închizătorului, cu aparatul de ochire, crăcanul şi patul;- capacul cutiei închizătorului;- portînchizător cu pistonul de gaze;- închizător;- recuperator;- tub de gaze cu apărătoarea mîinii;- mecanism de dare a focului;- uluc;- încărcător (tambur sau cutie).

În completul puştii-mitralieră intră:1. Accesoriile;

12

2. Cureaua;3. Husa;4. Geanta pentru încărcătoare.Majoritatea părţilor componente şi mecanismelor puştii-mitralieră au aceeaşi construcţie ca şi părţile şi

mecanismele corespunzătoare ale pistolului-mitralieră Kalaşnikov modernizat (AKM).

Fig. 10. Părţile principale şi mecanismele puştii-mitralieră:1 - ţeava cu cutia închizătorului, cu aparatul de ochire, crăcanul şi patul; 2 – capacul cutiei închizătorului; 3 - recuperator; 4 - portînchizător cu pistonul de gaze; 5 - tub de gaze cu apărătoarea mîinii; 6 - închizător; 7 - vergea; 8 - uluc; 9 - magazin-cutie; 10 - magazin-tambur; 11 - penar cu accesorii.

27. Caracteristicile tehnice şi de luptă a puştii-mitralieră RPK.

1. Distanţa de tragere după înălţător, m 10002. Distanţa loviturii directe asupra ţintei piept (cu înălţimea 50 cm), m

365

3. Cadenţa de tragere teoretică, lov./min 6004. Cadenţa de tragere practică cînd tragerea se execută foc în serii, lov./min

150

5. Viteza iniţială a glonţului, m/s 7456. Distanţa pînă unde se păstrează efectul omorîtor al glonţului, m

1500

7. Distanţa limită de zbor a glonţului, m 30008. Înălţimea liniei de tragere, mm 3059. Masa puştii-mitralieră, kg*: - cu încărcătorul cu capacitatea de 75 cartuşe gol - cu încărcătorul cu capacitatea de 75 cartuşe plin

5,6/5,96,8/7,1

- cu încărcătorul cu capacitatea de 40 cartuşe gol - cu încărcătorul cu capacitatea de 40 cartuşe plin

5,0/5,35,6/5,9

10. Capacitatea încărcătorului, cartuşe 75şi 4011. Masa încărcătorului, kg: - cu capacitatea de 75 cartuşe - cu capacitatea de 40 cartuşe

0,90,2

12. Calibrul, mm 7,6213. Lungimea puştii-mitralieră, mm: - cu patul rabatabil în poziţie de lucru - cu patul pliat

1040820

14. Lungimea ţevii, mm 59015. Lungimea părţii ghintuite a ţevii, mm 54416. Numărul de ghinturi 417. Lungimea pasului ghinturilor, mm 24018. Grosimea cătării, mm 219. Lungimea liniei de ochire, mm 55520. Masa cartuşului, g 16,221. Masa glonţului obişnuit (cu miez de oţel) 7,922. Masa încărcăturii de pulbere, g 1,6

13

28. Ordinea de demontare parţială a puştii-mitralieră RPK.1. Se demontează încărcătorul;2. Se controlează dacă lipseşte cartuşul în detunător;3. Se scoate din geantă vergeaua şi penarul cu accesorii;4. Se demontează ascunzătorul de flăcări;5. Se deschide capacul cutiei închizătorului;6. Se demontează recuperatorul;7. Se demontează portînchizătorul cu închizătorul;8. Se demontează închizătorul de la portînchizător;9. Se demontează tubul de gaze cu aparătoarea mîinii.

29. Ordinea de montare a puştii-mitralieră RPK după demontarea parţială.1. Se montează tubul de gaze cu apărătoarea mîinii;2. Se cuplează închizătorul la portînchizător;3. Se montează portînchizătorul împreună cu închizătorul la cutia închizătorului;4. Se montează recuperatorul;5. Se închide capacul cutiei închizătorului;6. Se dezarmează cocoşul şi se pune piedica de siguranţă;7. Se montează ascunzătorul de flăcări;8. Se pun în geantă vergeaua şi penarul;9. Se pune încărcătorul la pistolul-mitralieră.

30. Destinaţia şi părţile componente a puştii-mitralieră PK.Mitraliera PK este o armă automată puternică şi este destinată pentru nimicirea forţei vii, mijloacelor de foc

şi a ţintelor aeriene ale inamicului. La tragerea din PK se folosesc cartuşe model 1908 cu glonţ obişnuit (cu miez de oţel), trasor, perforant – incendiar.

Focul din mitralieră se execută cu serii scurte (până la 10 lov.), lungi (până la 30 lov.) şi neîntrerupt.Alimentarea mitralierei se efectuează prin bandă aranjată în cutie. Capacitatea benzii poate fi de 100, 200,

250 cartuşe.Construcţia generalăMitraliera este compusă din următoarele piese şi mecanisme: ţeavă; cutia cu mecanisme cu capac, baza alimentatorului şi pat (excepţie PKT); port-închizătorul de a însuşi destinaţia torul şi pistonul cu gaze; închizător; arcul recuperator cu tija de ghidare; tubul de gaze cu crăcane (excepţie PKT); mecanismul de dare a focului; declanşatorul electric (numai PKT).În complet mai intră: cutiile cu benzi accesorii, curea, husă, ţeavă de rezervă, piese de schimb şi accesorii

pentru tragerea cu cartuşe de manevră.

31. Caracteristicile tehnice şi de luptă a puştii-mitralieră PK.Nr.d/r CTT PK1. Calibru, mm 7,62

2. Distanţa de ochire 15003. Distanţa loviturii directe:

- asupra ţintei piept, m- asupra ţintei alergând, m

420640

4. Cadenţa de tragere teoretică lov/min650

5. Cadenţa de tragere practică lov/min 250


14


8. Distanţa maximă de zbor a glonţului, m3800

9. Masa mitralierii, kg 910. Masa benzii de 100 cartuşe, kg 3,911. Masa benzii de 200 cartuşe, kg 812 Masa benzii de 250 cartuşe, kg 9,413. Capacitatea încărcătorului, cart. 40/75

14. Lungimea mitralieii, mm 1173

15. Lungimea ţevii, mm 658


32. Ordinea de demontare parţială a puştii-mitralieră PK.1. Se fixează mitraliera pe crăcan;2. Se demontează cutia cu bandă de la mitralieră şi se verifică dacă lipseşte cartuşul în detunător;3. Se scoate penarul cu accesorii (la mitraliera ПКТ se scot accesoriile şi vergeaua din geantă);4. Se demontează elementele vergeliei de la piciorul crăcanului;5. Se demontează tija de ghidare cu arcul recuperator de armare;6. Se demontează portînchizătorul împreună cu închizătorul;7. Se demontează închizătorul de la portînchizătorul;8. Se demontează percutorul de la închizătorul (la mitraliera ПКТ se demontează declanşatorul electric);9. Se demontează ţeava.

33. Ordinea de montare a puştii-mitralieră PK după demontarea parţială.1. Se montează ţeava (la mitraliera ПКТ se montează declanşatorul electric);2. Se montează percutorul la închizător;3. Se montează închizătorul la portînchizător;4. Se montează portînchizătorul cu închizătorul la cutia închizătorului;5. Se montează tija de ghidare cu arcul recuperator de arme;6. Se lasă în jos baza alimentatorului şi se închide capacul cutiei închizătorului;7. Se prind elementele vergelei de piciorul crăcanului (elementele vergelei şi accesoriile mitralierei ПКТ se

pun în geantă);8. Se pune penarul cu accesorii în locaşul patului;9. Se cuplează cutia cu bandă la mitralieră;10. Se pliază picioarele crăcanului.

34. Destinaţia şi părţile componente a puştii semiautomate cu luneta SVD.Puşca cu lunetă Dragunov cal. 7,62 mm (fig. 20) este arma lunetistului şi e destinată pentru nimicirea

diferitelor ţinte izolate care apar, mobile, neacoperite şi mascate.

Puşca cu lunetă constă din următoarele părţi principale şi mecanisme (fig. 21):- ţeava cu cutia închizătorului, înălţătorul mecanic şi patul;- capacul cutiei închizătorului;- recuperator;- portînchizător;- închizător;- tubul de gaze cu regulator, pistonul de gaze şi împingătorul cu arc;

15

Fig. 21. Părţile principale şi mecanismele puştii cu lunetă:1 - baionetă-pumnal; 2 - tub de gaze cu regulator; 3 - piston de gaze; 4 - împingător cu arc; 5 - recuperator; 6 - capacul cutiei închizătorului; 7 - falca patului; 8 - înălţător optic; 9 - mecanism de dare a focului; 10 - încărcător; 11 - piedică de siguranţă; 12 - ţeavă cu cutia închizătorului, înălţătorul mecanic şi patul; 13 - apărătorile mîinii; 14 - închizătorul; 15 – portînchizător- apărătorile mîinii (dreaptă şi stîngă);- mecanism de dare a focului;- piedică de siguranţă;- încărcător;- fălcile patului;- înălţător optic;- baionetă-pumnal.În completul puştii cu lunetă intră:1. Accesoriile (fig. 22) servesc pentru demontarea, montarea, curăţarea şi ungerea puştii cu lunetă. Din

accesorii fac parte:- vergeaua; - dornul;- capul-cîlţi; - penarul;- peria; - bidonaşul;- şurubelniţa;Accesoriile (în afară de bidonaş) se transportă în geanta pentru înălţătorul optic şi încărcătoare.2. Cureaua;3. Husa pentru înălţătorul optic; bateriilor de rezervă şi bidonaşului.

4. Geanta pentru transportarea dispozitivului pentru iluminarea reticulului pe timp de iarnă Fig. 22. Accesoriile:1 - bidonaş; 2 - penar; 3 - dorn; 4 - şurubelniţă; 5 - perie; 6 - capcîlţi; 7 - vergea.

35. Caracteristicile tehnice şi de luptă a puştii semiautomate cu luneta SVD.1. Distanţa de tragere după înălţător, m: - cu înălţător optic - cu înălţător mecanic

13001200

2. Distanţa loviturii directe, m: - asupra ţintei cap (cu înălţimea de 30 cm) - asupra ţintei corp (cu înălţimea de 50 cm) - asupra ţintei alergînd (cu înălţimea de 150 cm)

350430640

3. Cadenţa de tragere practică, lov./min. 304. Viteza iniţială a glonţului, m/s 8305. Distanţa pînă unde se păstrează efectul omorîtor al glonţului, m

3800

16

6. Masa puştii fără baioneta-pumnal cu înălţător optic, magazinul gol şi falca patului, kg 4,37. Capacitatea încărcătorului, cartuşe 108. Masa încărcătorului, kg 0,219. Masa baionetei-pumnal, kg: - cu teacă - fără teacă

0,450,26

10. Calibrul, mm 7,6211. Lungimea puştii, mm - fără baioneta-pumnal - cu baioneta-pumnal

12251370

12. Lungimea ţevii, mm 62013. Lungimea părţii ghintuite a ţevii, mm 54714. Numărul de ghinturi 415. Lungimea pasului ghinturilor, mm 32016. Grosimea cătării, mm 217. Lungimea liniei de ochire, mm 58718. Masa cartuşului, g 21,819. Masa glonţului obişnuit cu miez de oţel, g 9,620. Masa încărcăturii de pulbere, g 3,121. Mărirea înălţătorului optic ПСО-1 de 4 ori22. Cîmpul vizual, grade 623. Diametrul pupilei de ieşire, mm 624. Îndepărtarea pupilei de ieşire, mm 6825. Capacitatea rezolutivă, s 1226. Lungimea înălţătorului cu apărătoare pentru ochi şi diafragmă, mm

375

27. Înălţimea înălţătorului, mm 13228. Lăţimea înălţătorului, mm 7029. Masa înălţătorului optic ПСО-1, kg 0,58

36. Ordinea de demontare parţială a puştii semiautomate cu luneta SVD.1. Se scoate încărcătorul;2. Se verifică dacă lipseşte cartuşul în încărcător;3. Se scoate înălţătorul optic;4. Se scoate falca patului;5. Se scoate capacul cutiei închizătorului cu recuperatorul;6. Se scoate portînchizătorul împreună cu închizătorul;7. Se scoate închizătorul de la portînchizător;8. Se scoate mecanismul de dare a focului;9. Se scoate apărătorile mîinii;10. Se scoate pistonul de gaze şi împingătorul cu arc.

37. Ordinea de montare a puştii semiautomate cu luneta SVD după demontarea parţială. 1. Se montează pistonul de gaze şi împingătorul cu arc;2. Se montează apărătorile mîinii;3. Se montează mecanismul de dare a focului;4. Se montează închizătorul la portînchizător;5. Se montează portînchizătorul împreună cu închizătorul;6. Se montează capacul cutiei închizătorului cu recuperatorul;7. Se montează falca patului;8. Se montează înălţătorul optic;9. Se cuplează încărcătorul.

38. Destinaţia şi părţile componente a aruncătorului de grenade antitanc portativ RPG-7.Aruncătorul de grenade antitanc portativ РПГ-7 şi РПГ-7Д (fig. 35) este destinat pentru lupta împotriva

tancurilor, autotunurilor şi altor mijloace blindate ale inamicului. În afară de aceasta., el poate fi folosit pentru nimicirea forţei vii a inamicului ce se află în adăposturi uşoare, precum şi în construcţii de tip orăşenesc.

17

__________________ * Literele suplimentare la denumirea prescurtată a aruncătorului de grenade РПГ-7 indică următoarele tipuri

ale acestuia: РПГ-7Д - variantă de desant; РПГ-7Н - cu aparat de ochire pe timp de noapte; РПГ-7ДН - varianta de desant cu aparat de ochire pe timp de noapte.

În afară de aceasta, la aruncătoarele de grenade cu unghiul de ochire corectat pentru a le deosebi de cele produse anterior pe capacul mecanismului de dare a focului se pune inscripţia РПГ-7В.

Aruncătorul de grenade are următoarele părţi principale şi mecanisme (fig. 36):- ţeava cu înălţător mecanic;- mecanism de dare a focului cu piedică de siguranţă;- mecanism de percuţie;- înălţător optic.Înălţătorul optic (fig.36) este înălţătorul de bază al aruncătorului de grenade. Mărirea înălţătorului 2,7 x,

cîmpul vizual 13o. Înălţătorul optic cpnstă din corpul cu suport , sistem optic, mecanism de reglare a înălţătorului, dispozitiv de iluminare a reticulului în condiţii de noapte, bonetă-ocular şi apărătoare a frunţii.

Aruncătorul de grenade РПГ-7Д, în afară de cele enumerate, mai are mecanism de blocare, iar aruncătorul de grenade cu aparat de ochire pe timp de noapte - bază pentru mecanismul de blocare a luminii.

Fig. 36. Părţile principale şi mecanismele aruncătorului de grenade:1 - ţeavă; 2 - mecanism de dare a focului; 3 – mecanism de percuţie; 4 - înălţător optic.

Fig. 37. Înălţătorul optic:a - vedere laterală a înălţătorului; b - vedere din faţa înălţătorului; c - reticulul înălţătorului optic;1 - corpul înălţătorului; 2 - suport; 3 - şurub de strîngere; 4 - mîner; 5 - fixator; 6 - clichet; 7 - pragul obiectivului; 8 - căpăcelul obiectivului; 9 - bonetă-ocular; 10 - şurub de reglare în direcţie; 11 - şurub de reglare în înălţime; 12 – rozetă pentru introducerea cirecţiilor de temperatură; 13 - corpul dispozitivului de iluminare a reticulului; 14 - căpăcel; 15 - bec electric; 16 – intreruptor

18

Scara corecţiilorîn direcţie

Scara telemetric

Scara înălţătoru

basculant; 17 - apărătoarea frunţii

În completul aruncătorului de grenade intră: 1. Piese de rezervă: - percutor - bucşă de sprijin; - arcul percutorului; - niplu.2. Scule: - cheie.şurubelniţă; - dorn; - dispozitiv pentru montarea şi demontarea mecanismului de dare a focului.3. Accesorii: - vergea; - curea (cu două învelitori); - centru de umăr; - geantă pentru transportarea a 2 grenade; - geantă pentru transportarea a 3 grenade.

39. Caracteristicile tehnice şi de luptă a aruncătorului de grenade antitanc portativ RPG-71. Calibrul aruncătorului de grenade, mm 402. Calibrul grenadei (după partea agivală): - ПГ-7, mm - ПГ-7М, mm

8570

3. Lungimea aruncătorului de grenade РПГ-7, mm 904. Lungimea aruncătorului de grenade РПГ-7Д: - în poziţia de luptă, mm - în poziţia pentru desantare, mm

960630

5. Lungimea grenadei fără încărcătura de pulbere: - ПГ-7, mm - ПГ-7М, mm

640655

6. Lungimea grenadei cu încărcătura de pulbere (loviturii) - ПГ-7В, mm - ПГ-7ВМ, mm

925940

7. Viteza iniţială a grenadei: - ПГ-7, m/s - ПГ-7М, m/s

120140

8. Viteza maximală a grenadei, m/s 3009. Cadenţa de tragere practică, lov./min. 4-610. Distanţa de tragere după înălţător, m 50011. Distanţa loviturii directe asupra ţintei - cu înălţimea de, m: - la tragerea cu lovituri ПГ-7В, m - la tragerea cu lovituri ПГ-7ВМ, m

2330310

12. Masa aruncătorului de grenade cu înălţător optic: - РПГ-7, kg - РПГ-7Д, kg

6,36,7

13. Masa grenadei cu încărcătura de pulbere (a loviturii): - ПГ-7В, kg - ПГ-7ВМ, kg

2,22,0

14. Masa crăcanului, kg 0,7215. Masa genţii cu două lovituri şi PSSA: - ПГ-7В, kg - ПГ-7ВМ, kg

7,16,7

16. Masa husei cu două grenade, kg 4,117. Masa genţii cu trei lovituri: - ПГ-7В, kg - ПГ-7ВМ, kg

9,38,7

18. Lungimea husei cu grenade, mm 70019. Mărirea înălţătorului optic 2,7x

19

20. Cîmpul vizual 13o

21. Diametrul pupilei de ieşire, mm 4,522. Îndepărtarea pupilei de ieşire, mm 2723. Capacitatea rezolutivă nu mai mult de 28//

24. Valoarea diviziunilor scării înălţătorului, m 10025. Valoarea diviziunilor scării corecţiilor în direcţie 0-10

26. Limitele scării înălţătorului de la 200 pînă la 500 m

27. Limitele scării corecţiilor în direcţie 0-5028. Limitele reglării înălţătorului optic: - în înălţime; - în direcţie

0-080-08

29. Lungimea înălţătorului cu boneta-ocular, mm 14030. Înălţimea înălţătorului, mm 18031. Lăţimea înălţătorului, mm 6232. Masa înălţătorului, kg 0,533. Masa înălţătorului cu completul PSSA şi huse, kg 0,95

40. Ordinea de demontare parţială a aruncătorului de grenade antitanc portativ RPG-7. 1. Se scot învelitorile;2. La aruncătorul de grenade РПГ-7Д se demontează ţeava, la atuncătorul de grenade cu aparat de ochire pe

timp de noapte se scoate în prealabil crăcanul;3. Se separă mecanismul de dare a focului. La aruncă-torul de grenade РПГ-7Д cu mecanism de blocare cu

cablu mecanismul de dare a focului la demontarea incompletă nu se separă;4. Se demontează mecanismul de percuţie;5. Se scoate capacul corpului mecanismului de dare a focului.

41. Ordinea de montare a aruncătorului de grenade antitanc portativ RPG-7 după demontarea parţială.

1. Se pune capacul corpului mecanismului de dare a focului;2. Se montează mecanismul de percuţie;3. Se pune mecanismul de dare a focului. La aruncătorul de grenade РПГ-7Д se montează ţeavă, la

aruncătorul de grenade cu aparat de ochire pe timp de noapte se pune crăcanul;4. Se verifică corectitudinea montării aruncătorului de grenade;5. Se pun învelitorile.

42. Destinaţia şi părţile componente a pistolului PM.Pistolul Makarov cal. 9 mm este o armă individuală de atac şi apărare destinată pentru nimicirea inamicului

la distanţe scurte.Pistolul constă din următoarele părţi principale şi mecanisme (fig. 32.):- ramă cu ţeavă şi garda trăgătorului;- închizător cu percutor, extractor şi piedică;- arcul închizătorului;- mecanism de dare a focului;- mîner cu şurub;- opritorul închizătorului;- încărcător.

20

Fig. 32. Părţile principale şi mecanismele pistolului:1 - rama cu ţeavă şi garda trăgaciului; 2 - închizătorul cu percutor, extractor şi piedică; 3 – arcul închizătorului; 4 - piesele mecanismului de dare a focului; 5 - mîner cu şurub; 6 – opritorul închizătorului; 7 - încărcător.

La fiecare pistol se dau accesorii:- încărcător de rezervă; - cap-cîlţi;- toc; - cureluşa de pistol.

Fig. 33. Accesoriile pistolului:a - toc: 1 - corp; 2 - capac; 3 - buzunar pentru încărcătorul de rezervă; 4 - portcurea anterioară; 5 - portcurea posterioară; 6 - încheietoare; 7 – locaşuri pentru cap-cîlţi; 8 - cureluşă auxiliară internă; b - încărcător de rezervă; c - cap-cîlţi; 1 - lamă; 2 - fanta vergelei; 3 - pinten; d - cureluşă de pistol: 1 - curea; 2 - cîrlig cu arc; 3 - laţ

43. Caracteristicile tehnice şi de luptă a pistolului PM.1. Masa pistolului cu încărcătorul gol, g 7302. Masa pistolului cu încărcătorul plin (cu 8 cartuşe), g 8103. Lungimea pistolului, mm 1614. Înălţimea pistolului, mm 126,755. Lungimea ţevii, mm 936. Calibrul ţevii, mm 97. Numărul de ghinturi 48. Capacitatea încărcătorului 8 cartuşe9. Masa cartuşului, g 1010. Masa glonţului,g 6,111. Lungimea cartuşului, mm 2512. Cadenţa de tragere practică, lov./min. 3013. Viteza iniţială de zbor a glonţului m/s 315

44. Ordinea de demontare parţială a pistolului PM.1. Se scoate încărcătorul din baza mînerului;2. Se controlează dacă lipseşte cartuşul în detunător;3. Se scoate închizătorul de la ramă;4. Se scoate de pe ţeavă arcul închizătorului.

45. Ordinea de montare a pistolului PM după demontarea parţială. 1. Se pune pe ţeavă arcul închizătorului;2. Se montează închizătorul la ramă;3. Se introduce încărcătorul în baza mînerului.

21

46. Destinaţia şi construcţia grenadei de mână RGD-5. Grenadele de mînă RGD-5 de ofensivă şi este destinată pentru nimicirea cu schije a forţei vii a inamicului

în lupta apropiată (în timpul ofensivei, în tranşee, în lupta în pădure,).RGD-5. 1. corp cu tub pentru focos 2. încărcătura de explozie 3. focosul

47. Caracteristicile tehnice şi de luptă a grenadei de mână RGD-5.N / c Caracteristicile RGD-5

1. Greutatea grenadei pregătită pentru aruncare cu focosul UZRGM ................... 310 gr

2. Distanţa medie de aruncare..................... 40-50 m

3. Focosul ................... UZRGM

4. Încărcătura de explozie.................... Trotil turnat

5. Tipul de întârziere în funcţionarea focoaselor..................

3,2-4,2

6. Funcţionarea focosului................... Fuzantă cu întârziere fixă

7. Greutatea încărcăturii de explozie turnată........

120 g

8. Greutatea încărcăturii de explozie gris sau solzii...........................

45 g

9. Raza de împrăştiere a schijelor până la ........

25 m

48. Destinaţia şi construcţia grenadei de mână RG-42.Grenadele de mînă RG-42 este o grenadă de ofensivă şi este destinată pentru nimicirea cu schije a forţei

vii a inamicului în lupta apropiată (în timpul ofensivei, în tranşee, în lupta în pădure,).RGD-421. corp cu tubul focosului 2. încărcătura de explozie3. cămaşa metalică4. focosul

49. Caracteristicile tehnice şi de luptă a grenadei de mână RG-42.

N / c Caracteristicile RG-42

1. Greutatea grenadei pregătită pentru aruncare cu focosul UZRGM ................... 520 gr


3. Focosul ................... UZRGM



3,2-4,2



120 g

22


45 g

9. Raza de împrăştiere a schijelor până la ........ 25 m

50. Destinaţia şi construcţia grenadei de mână F-1. Caracteristicile tehnice şi de luptă a grenadei de mână F-1.

Grenadele de mînă F- 1 de apărare este destinată pentru nimicirea cu schije a forţei vii a inamicului şi a mijloacelor de foc.

F-1.1. corp 2. încărcătura de explozie3. focos

51. Caracteristicile tehnice şi de luptă a grenadei de mână F-1.

N / c Caracteristicile F-1

1. Greutatea grenadei pregătită pentru aruncare cu focosul UZRGM ................... 600 kg


3. Focosul ................... UZRGM

4. Încărcătura de explozie.................... Trotil turnat(solzi, gris)


3,2-4,2



60 g


45 g

9. Raza de împrăştiere a schijelor până la ........ 200 m

52. Destinaţia şi construcţia grenadei de mână RKG-3. Caracteristicile tehnice şi de luptă a grenadei de mână RKG-3.

Grenada de mînă antitanc РКГ-3 este grenadă de mînă antitanc şi este destinată pentru nimicirea tancurilor şi altor mijloace blindate.

Construcţia:- Corp.- Canalul pentru UZRGM.- Încărcătura de explozie.- Focosul.

53. Caracteristicile tehnice şi de luptă a grenadei de mână RKG-3.

N / c Caracteristicile RKG-3

1. Fel grenadei antitanc

2. Forma cilindrică

3. Materialul corpului Tablă, oţel

23


5. Greutatea încărcăturii 0,64 – 0,44 kg.

6. Greutatea focosului................... 0,1 kg.

7. Greutatea grenadei amorsate 1,73-1.07 kg.

8. Distanţa de aruncare 18 – 20 m.

9. Principiul de funcţionare a percutorului instantanee

10. Puterea de pătrundere în blindaj 75 cm.170 - 200

54. Pregătirea şi regulile de aruncare a grenadelor de mână.Grenadele de mînă de exerciţiu se pregătesc pentru funcţionare pe aliniamentul de plecare, iar grenadele de

război pe aliniamentul de aruncare, sub supravegherea conducătorului tragerii.După pregătirea grenadelor pentru funcţionare, acestea se aşează astfel:- grenadele de exerciţiu ofensive - în geanta pentru grenade, cînd se aruncă din mers şi pe sol, cînd se

aruncă din poziţia culcat;- grenadele de exerciţiu defensive - pe berma şanţului detragere sau în nişe;- grenadele de război ofensive şi defensive - pe berma şanţului de tragere;- grenadele de mînă antitanc de exerciţiu şi de război, în nişe.Aruncarea grenadelor de mînă se poate executa atît cu mîna dreaptă, cît şi cu mîna stîngă. În timpul aruncării

grenadelor de mînă de exerciţiu, armamentul trebuie să se găsească într-o poziţie, care să permită folosirea lui imediată pentru trageri. Pentru aruncarea grenadei de mînă de pe loc conducătorul dă comenzile: "PREGĂTIŢI GRENADELE", apoi "ASUPRA OBIECTIVULUI cutare, CU GRENADĂ - FOC". Pe timpul executării şedinţelor în deplasare, după ce grenada a fost pregătită pentru aruncare, conducătorul dă comenzile: "ÎNAINTE" sau "ÎN ATAC - ÎNAINTE"; la apropierea de obiectiv, la distanţa indicată, instruitul aruncă grenada din propria iniţiativă. După aruncarea grenadei de mînă instruitul trebuie se continue deplasarea cu pas alergător sau fuga şi cu strigăte de "URA" atacă inamicul.

După aruncarea grenadelor de mînă defensive sau antitanc instruitul trebuie imediat să se coboare pe fundul locaşului şi să se aplece. Cînd timpul executării şedinţei expiră conducătorul dă comanda: "PE ALINIAMENTUL DE PLECARE - MARŞ", la care militarul se înapoiază pe aliniamentul de plecare.

55. Măsurile de siguranţă la manipularea şi aruncarea grenadelor de mână.1. La aruncarea grenadelor de mână de război şi antitanc asupra obiectivelor blindate, trăgătorii trebuie să se

găsească în adăposturi (şanţ de tragere) iar ceilalţi militari care se află în afara adăpostului trebuie să se găsească la cel puţin 300 în faţă de obiectiv.

2. Înainte de aruncare grenadele şi focoasele se curăţă bine de unsoare şi se controlează de către specialistul în probleme de înzestrare artileristică.

3. Orice defecţiune tehnică se raportează imediat conducătorului tragerii.4. Pregătirea grenadelor se face numai la ordinul conducătorului tragerii, ferind focoasele de izbire sau

cădere.5. Grenadele şi focoasele să fie ferite de foc, de căldură prea mare şi de umezeală.

56. Măsurile de siguranţă la manipularea armamentului de infanterie şi în timpul tragerilor.Se interzice categoric:- încărcarea armamentului cu cartuşe de luptă şi de manevră, precum şi cu grenade de luptă şi inerte până la

semnalul „FOC” (comanda conducătorului tragerii);- îndreptarea armamentului spre oameni, în lături şi în spatele câmpului de tragere indiferent de faptul dacă

este încărcat sau nu;- deschiderea şi executarea focului cu armament defectat, cu muniţie defectată, în direcţii de tragere

periculoase, precum şi când este ridicat steagul alb al punctului de comandă (de sector) şi pe adăposturi (pe blindaje);

- lăsarea armelor încărcate în orice loc sau transmiterea acestora altor persoane, lăsarea armelor individuale pe poziţia de tragere (pe locul pentru tragere), fără comanda conducătorului (comandantului);

24

- aflarea oamenilor şi amplasarea muniţiilor, substanţelor explozive şi inflamabile din urma aruncătoarelor de grenade portative şi pe afet într-un sector de 90o şi mai aproape de 30m; proptirea sau în sol; scoaterea căpăcelului de protecţiede pe partea de cap a focosului grenadei de luptă în caz de tragere pe timp de ploaie sau ninsoare puternică; în apropierea imediată în faţa locului de tragere nu trebuie să fie tufişuri sau iarbă înaltă; în cazul tragerii dintr-un amplasament de tragere retezătura de la culata ţevii aruncătorului portativ de grenade antitanc nu trebuie să se afle mai aproape de 2m, iar a aruncătorului de grenade de afet – 7m de la peretele posterior al amplasamentului.

57. Măsurile de siguranţă la manipularea şi folosirea muniţiilor de infanterie şi de artilerie.Executarea focului se încetează imediat: la apariţia oamenilor, autovehiculelor, animalelor pe câmpul de tragere, precum şi avioanelor,

helicopterelor la înălţimi mici ; după semnalul „încetare” sau ridicarea steagului alb la punctul de comandă sau pe adăpost; izbucnirea incendiului pe câmpul de tragere; la comnada conducătorului (comandantului).

58. Destinaţia şi părţile componente a mitralierei de calibru mare KPVT.Mitraliera КПВТ cal. 14,5 mm este o armă automată puternică, se instalează în turela transportorului blindat.Mitraliera КПВТ e destinată pentru lupta împotriva obiectivelor uşor blindate (transportoarelor blindate,

tunurilor antitanc, automobilelor blindate ş.a.), mijloacelor de foc şi forţei vii ale inamicului ce se află în adăposturi uşoare la distanţa pînă la 1000 m.

Mitralierea constă din următoarele părţi şi mecanisme componente principale:- ţeavă;- cutia închizătorului;- închizător;- arc recuperator;- capacul cutiei închizătorului;- alimentator;- mecanism de dare a focului;- umerar;- declanşator electric; - mecanism de încărcare pneumatică.

Fig. 49. Mecanismele şi părţile componente ale mitralierei1 - ţeavă; 2 - carcasă; 3 - mecanism de încărcare pneumatică; 4 - mecanism pentru înlăturarea tubului de cartuşe; 5 - declanşator electric; 6 - cutia închizătorului; 7 - închizător; 8 -mecanism declanaşator; 9 - dop; 10 - captor; 11 - capacul cutiei închizătoru-lui; 12 - arc recuperator.

În complet intră:1. Cutiile cu benzi pentru cartuşe;2. Înălţătoare;3. Accesorii pentru curăţire, demontare şi montare;4. Tubul pentru reglarea tirului la rece (TRTR);5. Dispozitivul pentru tragerea cu cartuşe de manevră;6. Dispozitivul pentru încărcarea benzii cu cartuşe.

25

59. Caracteristicile tehnice şi de luptă a mitralierei de calibru mare KPVT.1. Focul cel mai eficient asupra concetrării forţeii vii şi mijloacelor de

transportpînă la2000 m

2. Distanţa tragerii după înălţător asupra obiectivelor terestre cu înălţătorul optic 2000 m

3. Tragerea se execută în serii: - scurte; 2-5 lov. - lungi; pînă la 20 lov.4. Cadenţa de tragere teoretică 550-600 lov./min.

5. Cadenţa de tragere practică 70-80 lov./min.6. Răcirea ţevii mitralierei cu aer7. Seria permisă a focului neîntrerupt pînă la 150 lov8. Masa mitralierei 52,2 kg9. Masa încărcătorului cu banda încărcată cu 50 cartuşe 12,3 kg

60. Destinaţia şi părţile componente a tunului 2A 28 “Grom”.Tunul 2A28 e destinat pentru distrugerea tancurilor, autotunurilor de toate tipurile şi altor mijloace blindate

(obiective) ale inamicului.În afară de aceasta, tunul poate fi folosit pentru neutralizarea forţei vii şi mijloacelor de foc ale inamicului,

ce se găsesc în adăposturi de lungă durată, adăposturi din lemn şi adăposturi uşoare de cîmp sau în construcţii de cărămidă de tip orăşenesc.

Tunul cu ţeava lisă 2A28 «Гром» constă din următoarele părţi componente şi mecanisme principale:- ţeavă;- afet;- închizător;- dispozitiv hidraulic de recul;- cuplă specială;- două mecanisme de închidere.

61. Caracteristicile tehnice şi de luptă a tunului 2A 28 “Grom”. 1 Tipul cu ţeava lisă semiautomat2 Marca 2A283 Calibrul 73 mm4 Cadenţa de tragere practică 8-10 lov./min.5 Distanţa tragerii după înălţător 1300 m6 Distanţa tragerii după înălţător lalovitura directă, cu

înălţimea obiectivului de 2 m 765 m7 Încărcarea semiautomată (mecanism de

încărcare)8. Lungimea reculului pînă la 150 mm9 Lungimea revenirii artificiale pînă la 5 mm10. Gabaritele, mm:

- lungimea - lăţimea - înălţimea

2180213322

11. Masa tunului 115 kg

12. Masa loviturii ПГ-15В 3,47 kg

13. Viteza iniţială de zbor a grenadei ПГ-9 400 m/s14. Viteza maximă de zbor a grenadei ПГ-9 665 m/s15. Lungimea loviturii ПГ-15В 878 mm

16. Lungimea grenadei ПГ-9 775 mm

17. Unghiul orizontal de tragere 360o

18. Unghiul de nivel +30o

19. Unghiul de înclinare negativ -4o

20. Unitatea de foc a tunului 40 buc.

26

21. Înălţătorul 1ПН22М122. Mărimea:

- de zi - de noapte

6x

6,7x

23. Cîmpul vizual: - de zi - de noapte

15o

6o

24. Distanţa de vizibilitate: - ziua - noaptea

nelimitată400 m

25. Masa înălţătorului 31 kg

62. Setul lăzilor de comandant. Destinaţia, părţile componente şi modul de folosire.Lada comandantului КЯ 83 este destinată pentru instrucţia focului fără consum de muniţii din armamentul

de infanterie şi aruncătoarele de grenade. Lada comandantului este prevăzută pentru instalarea în sălile de învăţămînt şi poligoanele pentru instrucţia focului.

CARACTERISTICILE TEHNICELada comandantului КЯ83 reprezintă un set de aparate şi dispozitive de instrucţie, plasate într-o ladă cu

următoarele dimensiuni şi greutate: lungimea - 41- mm; lăţimea - 210 mm; înălţimea 166mm; masa - 7,5 kg.Tensiunea nominală de alimentare 4,5 V.Sursa de alimentare - elemente uscate.

COMPONENŢADin componenţa articolului fac parte:1. Ortoscop pentru înălţătoarele optice;2. Riglă pentru armamentul de infanterie;3. Riglă pentru aruncătoarele de grenade;4. Ecran;5. Imitatorul tragerii;6. Sticlă laterală - 4 buc.;7. Cătarea pendul;8. Fixator magnetic - 2 buc.;9. Înălţător;10. Indicator magnetic;11. Ladă;12. Fixator de ochire;13. Huse - 3 buc.;14. Piesă de inserţie - 4 buc.;15. Reticula de ochire - 6 buc.;16. Şerveţel;17. Lanternă de semnalizare cu filtre de lumină;18. Şurubelniţă;19. Cronometru;20. Oglindă;21. Tijă;22. Bobină de hîrtie - 2 buc.;23. Bec;24. Paşaport.

63. Destinaţia, părţile componente şi modul de lucru cu aparatele optice de ochire. Îngrijirea şi întreţinerea lor.

Înălţătoarele optice PP61AM, LOTA, 1PZ-2 sunt destinate pentru ochirea pe ţinte terestre şi aeriene, corectarea focului, ducerea observării şi determinarea distanţei până la ţintă.

ÎO, PP16AM este amplasat în turela BTR-70, LOTA – TAB-71M, şi 1PZ-2 – BTR-80.Caracteristicile optice: PP61AM LOTA 1PZ-21.Periscopicitatea 285mm - -2.Puterea de mărire 2,6x 2,25/1,12 4/1,12

27

3.Câmpul de vedere 23o 23o30I/4o 14o49o

4.Distanţa între DSCL 0-02 0-05 0-02

Construcţia generală:ÎO PP61AM este compus din: corp; sistema optică; cartuşul absorbant; apărătoarea frunţii.ÎO LOTA este compus din: obiectivul cu dispozitivul de încălzire; cutia de reglare a reticulului cu dispozitivul de fixare; articulaţia cu oglinzi; corpul; ocularul; sistema optică.ÎO 1PZ-2 este compus din: partea de cap; corp; sistema optică; apărătoarea frunţii; cartuşul absorbant; maneta filtrelor de lumină; ocularul; maneta instalării înălţătorului; maneta schimbării puterii de mărire; maneta reglării luminozităţii reticulului.

ÎNTREŢINEREA APARATELOR OPTICE DE OBSERVARE ŞI OCHIREÎn condiţii de exploatare ÎO se păstrează curate, protejate de praf şi umezeală.ÎO trebuie să fie protejate de lovituri atât în timpul exploatării cît şi în timpul păstrării şi transportării.Piesele optice trebuie să fie tot timpul curate. Pentru evitarea zgârâeturilor murdăria de pe aceste piese se

şterge cu cârpă moale curată.Este interzis de atins piesele optice cu mâinile, deoarece aceasta duce la urme de grăsime pe suprafaţa

pieselor.Pentru ştergerea suprafeţelor exterioare se foloseşte cârpă moale, vată, alcool etilic, eter sau amestec (10 %

alcool etilic şi 90 % eter).Pentru eliminarea petelor de grăsime este necesar de şters cu cârpă moale sau cu vată. În caz de murdărire

excesivă se foloseşte lichidele enumerate mai sus.În timpul curăţirii este nevoie de evitat contactul cu inelul izolator , ce duce la dizolvarea acestuia, astfel se

dezermetizează corpul ÎO şi se descleie lentilele.

Pentru protejarea părţilor metalice de corozie este nevoie de uns cu unsoare ŢIATIM – 201.Pentru menţinerea aparatelor optice în stare bună de funcţionare şi mărirea termenului de exploatare este

necesar de petrecut la timp verificarea şi deservirea tehnică a aparatelor optice.Sistema deservirii tehnice include următoarele tipuri de DT:- deservirea tehnică;- deservirea tehnică Nr.1;- deservirea tehnică Nr.2;Pentru ÎO ce se află la păstrare se petrece numai DT – 2.

64. Destinaţia şi principiul de funcţionare a aparatelor de ochire şi observare pe timp de noapte.NSP-3 se instalează la pistolul-mitralieră AKMN şi puşca-mitralieră RPKN. Este destinat pentru

descoperirea ţintelor şi ducerea focului asupra lor la distanţa de 250-300m, în dependenţă de condiţiile timpului şi timpul anului.

NSPU se instalează la pistolul-mitralieră AKMN (AKMSN), AK-74N (AKS-74N), puştile-mitralieră RPKN (RPKSN), RPK-74N (RPKS-74N), mitraliera PKMN (PKMSN), puşca SVDN, aruncătorul de grenade RPG-7N (RPG-7DN). El este destinat pentru descoperirea ţintelor şi ducerea focului asupra lor în limitele distanţelor loviturii directe.

28

Caracteristicile optice: NSP-3 NSPU1.Masa în poziţia de luptă 2,7kg 2,2kg2.Puterea de mărire 2,7x 3,5x

3.Câmpul de observare - 5o40I

4.Timpul funcţionării neîntrerupte cu o baterie de acumulatoare 6 ore 6 ore

Construcţia generală:NSP-3 este compus din: corpul cu dispozitivul de fixare; obiectivul cu mecanismele de reglare şi de instalare a înălţătorului şi filtrele de lumină; TEO; transformator de tensiune; blocul de tensiune înaltă; ocular; baterie de acumulatoare;.În complet mai intră şi: lada, geanta şi lotul PSA cu formular.

65. Modalitatea de apreciere şi folosire a corecţiilor şi devansărilor la vânt şi mişcarea ţintelor la executarea focului din armamentul de infanterie.

Corecţiile la vînt din lateral, la trageri din armamentul de infanterie, este mai convenabil de apreciat în figuri ale ţintei. Calculul se face luînd în consideraţie mărimea figurii omului de 0,5 m. şi viteza vîntului mediu de 4 m./ sec. ( vînt puternic -8 m./ sec., vînt slab – 2 m./ sec.).

a) La trageri din armamentul cu cartuşe de calibru 7,62 mm devierea după vînt este egală cu indicarea înălţătorului minus 2.

Exemplu 1. Focul se duce asupra ţintei piept din АКМ, la distanţa 400 m. Viteza vîntului mediu din dreapta. Rezolvarea. D (devierea) = Î (înalţătorul 4 la 400m.) – 2 = 2 figuri spre dreapta.b) La trageri din armamentul cu cartuşe de calibru 5,45 mm devierea după vînt este egală cu indicarea

înălţătorului minus 2 şi împărţit la 2. D = ( Î – 2) : 2Exemplu 1. Focul se duce asupra ţintei piept din АК - 74, la distanţa 400 m. Viteza vîntului mediu din

dreapta. Rezolvarea. D (devierea) = Î (înalţătorul 4, la 400m.) – 2 : 2 = 1 figură spre dreapta.c) Pentru aruncătoarele de grenade antitanc portativ РПГ-7 şi РПГ-7Д corecţiile la vînt este mai convenabl

de apreciat cu ajutorul scării înălţătorului optic. Vîntul deviază grenada la 1,5 diviziuni a scării, în direcţia vîntului (grenada deviază spre vînt).

66. Modalitatea de apreciere şi folosire a corecţiilor şi devansărilor la vânt şi mişcarea ţintelor la executarea focului din armamentul de pe maşinile de luptă.

d) Pentru proectilele puştii instalate pe maşina БМП – 1devierea se apreciază cu ajutorul scării înălţătorului optic astfel: „ Vîntul deviază grenada antitanc la 0,5 diviziuni a scării înălţătorului”, la fel ca şi la РПГ-7.

Atunci cînd vîntul este puternic ( 8 m./sec. ) sau slab ( 2 m./sec. ) corecţiile se măresc sau se micşorează de două ori. Cînd vîntul este oblic valoarea corecţiei se împarte la doi.

29

Desenul 18. Devierea grenadei la vînt.

Pentru aruncătoarele de grenade antitanc portativ РПГ-7 şi puştile instalate pe maşile БМП corecţia de devansare se apreciauă astfel: „La fiecare 10 km/oră de viteză la deplasarea ţintei pe flanc se ia o diviziune a scării înălţătorului optic”.

Viteza de deplasare a tancurilor pe cîmpul de luptă este de 12 – 15 km/oră. Corecţia de devansare asupra acestor ţinte se ia 1,5. La deplasarea ţintei oblic corecţia este de două ori mai mică ca cea de flanc.

67. Ordinea de verificare şi de aducere la bătaie normală a armamentului de infanterie. Încercarea pistolului-mitralieră prin tragere şi aducerea lui la bătaia normală se efectuează prin tragere cu

cartuşe cu gloanţe obişnuite. Cartuşele trebuie să fie din acelaşi lot. Distanţa pînă la ţintă 100 m, înalţătorul 3. Poziţia pentru tragere - culcat rezemat. Pistolul-mitralieră fără baioneta-pumnal. Pistoalele-mitralieră care au compensatoare se aduc la bătaia normală cu compensatoarele care în continuare la tragere nu se deşurubează.

Tragerea se efectuează lovitură cu lovitură asupra ţintei de reglaj (sau asupra unui dreptunghi negru cu înălţimea 35 cm şi lăţimea 25 cm) fixată pe un panou alb cu înălţimea 1 m şi lăţimea 0,5 m. Ca punct de ochire serveşte mijlocul limitei de jos a ţintei de reglaj (dreptunghiului negru); el trebuie să fie aproximativ la nivelul ochiului trăgătorului. Pe dreptunghiul negru, pe linia verticală la distanţa de 25 cm deasupra punctului de ochire se marchează cu cretă sau cu un creion colorat poziţia normală a punctului mediu de lovire (PML). Acest punct serveşte ca punct de referinţă (PR). La ţinta de reglaj ca punct de referinţă serveşte centrul circumferinţelor.

Pentru încercarea prin tragere trăgătorul trage patru focuri lovitură cu lovitură, ochind minuţios şi uniform sub mijlocul limitei de jos a ţintei (dreptunghiului negru). După terminarea tragerii comandantul, care conduce încercarea prin tragere, controlează ţinta şi după amplasarea găurilor determină gruparea loviturilor şi poziţia punctului mediu de lovire. Militarilor care efectuează tragerea nu li se permite să controleze ţintele.

Gruparea loviturilor se consideră normală dacă toate cele patru găuri sau trei (cu una desprinsă) intră într-o circumferinţă cu diametrul de 15 cm. Dacă gruparea amplasării găurilor nu satisface această cerinţă, atunci tragerea se repetă. Dacă şi rezultatul tragerii repetate e nesatisfăcător, pistolul-mitralieră se expediază la atelierul de reparaţii pentru înlăturarea cauzelor împrăştierii gloanţelor.

Dacă gruparea de amplasare a găurilor e considerată normală, atunci comandantul determină punctul mediu de lovire şi poziţia acestuia faţă de punctul de referinţă.

68. Ordinea de verificare şi de aducere la bătaie normală a armamentului de pe maşinile de luptă.ADUCEREA MITRALIERELOR КПВТ ŞI ПКТ LA BĂTAIA NORMALĂVerificarea se face în următoarea succesiune:

30

- se instalează maşina pe un teren orizontal tare şi orientativ cu partea frontală şi mitralierele în direcţia tragerii, se aduce presiunea în pneurile roţilor la 2,8 kgf/cm2, motorul se opreşte, se cuplează viteza întîia la cutia de viteze şi se frînează maşina cu ajutorul frînei de staţionare;

- se pregătesc mitralierele КПВТ şi ПКТ pentru tragere încărcîndu-le şi avînd în benzi cîte 5 cartuşe;- se apasă pe butonul declanşatorului electric şi se trage pe rînd cu fiecare mitralieră cîte 5 focuri (pentru

trasare) în sectorul de executare a focului;- se deconectează întreruptorul declanşatorului electric şi se verifică lipsa cartuşelor în mitraliere;- se fixează panoul la distanţa de 100 m de la retezătura de la gura ţevii mitralierei КПВТ. Pe panou se

fixează vertical ţinta de verificare (fig. 49) la înălţimea liniei de tragere a mitralierelor. Ţinta trebuie să fie bine iluminată, totodată sursa de lumină nu trebuie să încurce la ochirea mitralierelor şi înălţătorului asupra crucilor şi semnului de ochire al ţintei;

Fig. 50. Ţintă de verificare- se introduce în ţeava mitralierei КПВТ tubul reglării tirului la rece (TRTR) cal. 14,5 mm pînă la proptire în

guler, astfel încît firul vertical să fie paralel cu linia verticală a ţintei. Creasta tubului TRTR trebuie să fie îndreptat în sus;

- se dirijează cu ajutorul mecanismelor de ochire în înălţime şi direcţie reticulul TRTR pe centrul crucii ţintei cu marcajul КПВТ. În această poziţie se frînează cu ajutorul frînelor părţile rotativă şi oscilantă ale instalaţiei. La folosirea tubului reglării tirunului la rece trebuie de avut în vedere că imaginea ce se vede prin tub este direct răsturnată de la dreapta spre stînga;

- se scoate de la mitraliera ПКТ ascunzătorul de flăcări (filet pe stînga) şi se introduce în ţeavă tubul reglării tirului la rece cal. 7,62 mm pînă la proptire în guler, astfel încît firul vertical să fie paralel cu linia verticală de pe ţintă. Creasta TRTR trebuie să fie îndreptată în sus. Reticulul TRTR trebuie să coincidă cu crucea ţintei cu marcajul ПКТ;

- dacă reticulul nu se suprapune, atunci se schimbă poziţia mitralierei ПКТ, scoţînd în prealabil splinturile la bucşele mecanismului de reglare a bazei căruciorului. După aceea cu ajutorul mecanismului de reglare a bazei căruciorului mitralierei ПКТ se dirijează cu reticulul TRTR pe centrul crucii ţintei cu marcajul ПКТ. Ochirea mitralierei prin TRTR se efectuează prin vizare triplă;

- după ce ţevile mitralierelor sînt îndreptate în intersecţiile corespunzătoare de pe ţintă, se verifică poziţia înălţătorului. Punctul de intersecţie a axelor verticală şi orizontală ale reticulului înălţătorului (vîrful echerului) trebuie să coincidă cu centrul semnului de ochire П al ţintei. Dacă vîrful echerului reticulului înălţătorului nu a coincis cu centrul semnului de ochire П al ţintei, atunci se efectuează reglarea înălţătorului în conformitate cu indicaţiile;

- se scot tuburile reglгrii tirului la rece din canalele юevilor mitralierelor КПВТ şi ПКТ şi se pun în lăzi. Lăzile se fixează pe locurile lor în maşină. Se înşurubează pe ţeava ПКТ ascunzătorul de flăcări.

După terminarea reglării amplasării reciproce a axelor canalelor ţevilor mitralierelor cu axa optică a înălţătorului se verifică gruparea şi precizia loviturilor mitralierelor trăgînd asupra ţintei de reglaj (fig. 50). Tragerea se execută cu cartuşe: pentru mitraliera КПВТ - cu glonţ Б-32, pentru mitraliera ПКТ - cu glonţ uşor cu miez de oţel.

31

Fig. 51. Ţinta de reglajOrdinea verificării grupării şi preciziei loviturilor:- se schimbă ţinta de verificare cu cea de reglaj;- se оncarcг mitralierele КПВТ şi ПКТ avînd în benzi cîte 10 cartuşe şi se înclanşează întrerupătorul

declanşatorului electric;- se dirijează instalaţia cu ajutorul mecanismelor de ochire în înălţimea şi direcţie pe punctul de ochire al

ţintei (se suprapune vîrful echerului reticulului înălţătorului pe punctul de ochire), după aceea se frînează cu siguranţă instalaţia;

- se apasă pe butonul din stînga al declanşatorului electric şi se execută cu foc neîntrerupt 10 lovituri cu mitraliera КПВТ, apoi se execută 10 lovituri cu mitraliera ПКТ. Tragerea se efectuează cu fiecare mitralieră aparte;

- după terminarea tragerii se efectuează o declanşare dublă a închizătoarelor, mitralierele se pun sub unghiul maxim de nivel, se deconectează întreruptorul declanşatoarelor electrice şi se frînează instalaţia.

Se determină pe ţinta punctul mediu de lovire (PML) al seriei fiecărei mitraliere (fig. 51 şi 52), pentru aceasta:

- se duce linia orizontală (I-I), astfel încît numărul găurilor din ambele părţi ale acestei linii, precum şi distanţele (B1 şi B2) pînă la cele mai apropiate găuri de această linie să fie egale;

Fig. 51. Determinarea punctului mediu de lovire al seriei şi grupării loviturilor mitralierei КПВТ

Fig. 52. Determinarea punctului de lovire al seriei şi grupării loviturilor mitralierei ПКТ

- se duce linia verticală (II-I), astfel încît numărul găurilor din ambele părţi ale acestei linii, precum şi distanţele (A1 şi A2) pînă la cele mai apropiate găuri de această linie să fie egale. Punctul de intersecţie al liniilor orizontală (I-I) şi verticală (II-II) va fi punctul mediu de lovire al seriei;

- din punctul mediu de lovire al seriei se descriu circumferinţe: una cu raza de 350 mm pentru mitraliera КПВТ şi alta cu raza de 180 mm pentru mitraliera ПКТ. În limitele fiecărei cerc trebuie să fie cel puţin 8 găuri. Dacă la tragere se va obţine o grupare nesatisfăcătoare a loviturilor mitralierei КПВТ, atunci se va frîna mai rezistent instalaţia sau se va schimba ţeava mitralierei, după aceea se va repeta tragerea.

32

Gruparea loviturilor mitralierei КПВТ se consideră nesatisfăcătoare şi durata de serviciu a ţevii ei epuizată dacă raza de împrăştiere s-a mărit mai mult decît de 2,5 ori faţă de cea iniţială (350 mm) sau cînd mai mult de 50% din găuri sînt de formă ovală.

În cazul grupării nesatisfăcătoare a loviturilor mitralierei ПКТ se verifică corectitudinea reglării şi strîngerii bucşelor mecanismului de reglare a bazei căruciorului şi se repetă tragerea.

Dacă în acest caz se va obţine o grupare nesatisfăcătoare a loviturilor, atunci se schimbă mitraliera ПКТ. Gruparea loviturilor mitralierei ПКТ se consideră nesatisfăcătoare şi durata de serviciu a ţevii ei epuizată dacă reza de împrăştiere s-a mărit mai mult decît de 2,5 ori faţă de cea iniţială (180 mm).

După obţinerea grupării satisfăcătoare a loviturilor se trag încă două serii a cîte 10 focuri cu fiecare mitralieră, avînd în benzi cîte 10 cartuşe. După aceste serii se determină gruparea loviturilor fiecărei serii, punctul mediu de lovire al fiecărei serii şi punctul mediu de lovire real al acestor trei serii pentru fiecare mitralieră aparte (fig. 51, 52 şi 53).

Precizia tragerii se consideră satisfăcătoare dacă punctul mediu de lovire a trei serii se află în limitele unei circumferinţe cu raza nu mai mare de 135 mm pentru mitraliera КПВТ şi nu mai mare de 60 mm pentru ПКТ.

Dacă la tragere va fi ob-ţinută o precizie nesatisfăcătoare a loviturilor instalaţiei, atunci se efectuează reglarea necesară a mitralierei ПКТ şi înălţătorului.

La reglarea mitralierei ПКТ se înşurubează acea bucşă a mecanismului de reglare în care parte a deviat PML de la punctul de referinţă, deşurubînd în prea-labil bucşa din cealaltă parte. Rotirea bucşei cu o diviziune deplasează PML cu 100 mm, adică cu o miime.

După aceasta se fixează ПКТ şi înălţătorul şi se execută tragerea.

69. Regulile de păstrare, întreţinere şi deservire a armamentului de infanterie. Câlţii se folosesc la curăţarea canalului ţevii, în mod obligatoriu după tragere în scopul îndepărtării zgurii

rezultate din arderea pulberii.Pentru curăţirea şi ungerea armelor se întrebuinţează uleiuri, unsori şi materiale de curăţit: unsoarea lichidă de armă – pentru curăţirea şi ungerea armelor la temperatura aerului de la

+50o C - -0o C; unsoarea de armă – pentru ungerea canalului ţevii, pieselor şi mecanismelor armelor după

curăţire; se foloseşte la temperatura aerului mai sus de +5o C; soluţia RCS – pentru curăţirea canalului ţevii şi altor piese supuse acţiunii gazelor de

pulbere.NOTĂ: Soluţia RCS se pregăteşte în subunitate în cantitate necesară pentru curăţirea armelor timp de 24

ore. Componenţa: - apă (de băut) – 1 litru;- carbonat de amoniu – 200g;- bicromat de potasiu – 3-5g.O cantitate mică de soluţie ne permite de păstrat nu mai mult de 7 zile în vas de sticlă astupat cu dop, în loc

întunecat, îndepărtat de la aparatele de încălzire. De turnat soluţia în bidonaşe pentru ulei se interzice. câlţi cu cârpe, deşeuri din bumbac, hârtie KV-22 – pentru curăţirea şi ungerea pieselor

armelor; unsoare de tun – la ungerea armelor pentru păstrarea îndelungată.Pentru curăţirea şanţurilor, scobiturilor şi a orificiilor se permite folosirea beţişoarelor de lemn de esenţă

moale.Se interzice folosirea altor unsori şi substanţe de curăţat.Unsorile şi substanţele de curăţat îşi ating scopul numai atunci, când armele sunt întreţinute corespunzător,

iar unsorile şi substanţele sunt folosite corect.La tragerea de la un fel de unsoare la alt fel, se petrece demontarea completă a armei, se spală toate piesele

cu unsoare lichidă şi se şterge cu cârpă curată.

33

Arma adusă de la ger într-o încăpere încălzită se curăţă după 10-20min (după ce arma abureşte).Se recomandă ca înainte de intrarea în încăperea încălzită, suprafeţele de metal exterioare ale armei să fie

şterse cu o cârpă îmbibată cu ulei de funcţionare. Degazarea, dezactivarea şi dezinfectarea armelor se petrece conform indicaţiilor comandantului subunităţi.Arma se păstrează întotdeauna descărcată, cu încărcătorul scos, cocoşul coborât de pe nuca de armare,

asigurată şi cu cursorul foii înălţătorului fixat pe gradaţia „P”. Arma se dezasigură numai în timpul tragerii.Când se controlează funcţionarea mecanismului de dare a focului, nu se fac coborâri inutile ale cocoşului de

pe nuca de armare.Când subunitatea se află în cazarmă sau în tabără, armele se păstrează în rastel; într-un compartiment

special al acestui rastel se păstrează încărcătoarele, port-închizătoarele, baioneta-pumnal, în teacă şi bidonaşul. Port-închizătoarele şi cureaua trebuie să se păstreze curate şi uscate.

70. Condiţiile de executare a exerciţiului iniţial de tragere din AKM (AK-74).Tragerea de pe loc asupra obiectivelor fixe din diferite pozitii: - ob.1- ţinta piept cu cercuri nr.4 pe un panou de 0,75x0,75m dispus la distanţa de 100m; se trage din

poziţia culcat – rezemat; foc lovitură cu lovitură; timp nelimitat; - ob.2 – ţinta alergînd nr.8a compartimentată dispusă la distanţa de 200 m; se trage din poziţia în

genunchi şi apoi în picioare;foc lovitură cu lovitură; timp nelimitat. Cartuşe : 5 cartuşe, din care pentru ob.1 – 3 cartuşe: Aprecierea :să se lovească obiectivele şi să însumeze pentru: -“FOARTE BINE” – 30 puncte; -“BINE”- 25 puncte; -“SATISFĂCĂTOR”- 20 puncte.

71. Condiţiile de executare a exerciţiului nr. 1 de trageri de instrucţie din AKM (AK-74). Tragerea de pe loc, după schimbarea poziţiei de tragere asupra obiectelor care apar ( puşcaşi –

mitraliori ):

- ob. 1 infanterie culcată – 2 ţinte piept nr.6; apar de două ori cîte 15 sec. La interval de 10 sec.; se trage din poziţia în picioare rezemat din locaş (mitraliera pe crăcane);

- un culoar 10x10 începînd la distanţa de 30 m faţă de poziţia de tragere în care se aruncă grenada de mînă de exerciţiu defensivă din locaş. La executarea şedinţei pe timp de noapte grenada nu se aruncă.

- ob. 2 – ţinta brîu nr.7 apare pentru 15 sec.; se trage din poziţia în genunchi (cu mitraliera pe crăcane), după schimbarea poziţiei de tragere.

Aprecierea: să se lovească pentru calificativul:

- “FOARTE BINE”- doua ţinte şi o grenadă în culoar, sau 3 ţinte;

- “BINE”- o ţintă şi o grenadă în culoar sau 2 ţinte;

- “SATISFĂCĂTOR”- o ţintă.

72. Principalele ţinte de tragere de instrucţie conform regulamentului de trageri. - ţinta piept cu cercuri nr.4 pe un panou de 0,75x0,75m ; - ţinta alergînd nr.8a;- infanterie culcată – 2 ţinte piept nr.6;- ţinta brîu nr.7.

73. Modul de pregătire al comandantului de grupă pentru desfăşurarea şedinţelor la instrucţia de foc cu instruiţii.

Pregătirea atentă şi minuţioasă a şedinţelor de instrucţia tragerii constituie ua din indatoririle cele mai importante ale comandanţilor de grupe, plutoane şi companii.

Desfşurarea în condiţii foarte bune a şedinţelor de instrucţia tragerii depinde în cea mai mare măsură de pregătirea personală a comandantului subunităţii şi a şefilor de ateliere, dar şi de organizarea locului de desfăşurare a şedinţei care trebuie să asigure îndeplinirea integrală ascopurile propuse, de asigurarea materială şi pregătirea personalului executant, a întregii subunităţi.

Pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de instrucţia tragerii, comandantul de subunitate va respecta, de regulă, următoarea succesiune:

a) în zilele premergătoare şedinţei respective:

34

- studierea completă a materialului bibliografic referitorla şedinţa care se pregăteşte (regulamentul tragerii, metodicele existente, reviste de specialitate);

- întocmeşte planul de desfăşurare în raport cu condiţiile concrete şi baza materială existetă în fiecare unitate;

- stabileşte materialul bibliografic de studiat de comandanţii de grupe (şefii de ateliere) insistînd asupra aspectelor metodice;

- se îngrijeşte de asigurarea materialelor necesare;b) în ziua desfăşurării şedinţei:- deplasează subunitatea pe locul de instrucţie;- conduce activitatea de organizare a atelierelor;- adună subunitatea, verifică armamentul şi muniţia de exerciţiu;- anunţă tema, scopul, problemele de învăţămînt şi prelucrează măsurile de siguranţă;- verifică prin sondaj modul de însuşire a problemelor învăţate anterior;- anunţă numărul de exersări şi baremele zilei (Dacca nu au fost comunicate şefilor de ateliere);- coordonează şi îndrumă instruirea la toate atelierele;- conduce personal atelierul la care se însuşeşte problema de învăţat cu gradul de dificultate cel mai ridicat;- în cadrul antrenamentelor care preced executarea şedinţelor de tragere, verifică personal pe fiecare

militar;- la sfîrşitul şedinţei face analiza desfăşurării ei şi dă indicaţii pentru tema următoare.Atenţie deosebită se va acorda pregătirii comandanţilor de grupe, (şefilor de ateliere) care constituie

ajutoarele de bază ale comandanţilor de subunităţi, conduc şi răspunde nemijlocit de instruirea militarilor.Pregătirea comandanţilor de grupe la instrucţia tragerii se va executa centralizat de două ori pe lună sub

conducerea comandanţilor de companii, de regulă, la începerea pregătirii unei noi şedinţe de tragere şi pe plutoane în preziua desfăşurării fiecărui exerciţiu prevăzut în program.

Pregătirea programului la instrucţia tragerii se poate executa în teren, în ultima parte a programului, sau în incinta unităţii în orele stabilite. Această activitate se execută pe baza planului de desfăşurare întocmit de comandantul de pluton, în următoarea succesiune:

- se precizează exerciţiul ce urmează a se executa;- se prezintă comandanţilor de grupe (şefilor de ateliere) modalităţile concrete de organizare a atelierelor şi

subatelierelor;- se apreciază materialele, aparatura, armamentul, necesare la fiecare atelier şi modalităţile de asigurare a

acestora;- se verifică cunoştinţele şi deprinderile de bază ale comandanţilor de grupe (şefilor de ateliere) pentru

conducerea activităţilor (condiţiile şedineţi de tragere, modul de folosire a aparatelor de verificare şi control, posibilităţile de a demonstra unele mişcări sau operaţiuni, succesiunea metodică de predare a unei probleme);

- se prezintă demonstrativ, atunci cînd este necesar, unele probleme, mişcări, acţiuni, pe care şefii de ateliere nu le stăpînesc temeinic.

Comandantul trebuie să asigure ca pe timpul studiului sau antrenamentului de după amiază să se remedieze neajunsurile constante în pregătirea ajutoarelor sale.

Întreaga activitate de pregătire a gradaţiilor trebuie să aibă un pronunţat caracter practic-metodic.

74. Forma şi conţinutul plan-conspectului comandantului de grupă pentru şedinţele la instrucţia focului cu instruiţii.

Pentru petrecerea antrenamentelor de tragere şi tragerilor de obicei se întocmeşte plan iar pentru celelalte ocupaţii se pregătesc plan-conspecte.

Orice şedinţă este alcătuită din 3 părţi:PARTEA INTRODUCTIVĂ, DE BAZĂ ŞI ÎNCHEIEREA.

Partea introductivă în comparaţie cu conţinutul de bază alcătuieşte 5-10 minute.În partea introductivă se verifică aspectul exterior, starea armamentului, verificarea cunoştinţelor, se anunţă

tema şi scopul şedinţei.Este necesar ca instruiţii să fie amplasaţi în aşa mod ca ei să poată vedea toate acţiunile conducătorului.

Armamentul se amplasează pe foi de cort.Verificarea cunoştinţelor se desfăşoară în scopul însuşirii temei anterioare. Punînd întrebarea de verificare e

necesar ca instruitului să i se dea ceva timp pentru aşi concentra gîndurile şi a formula răspunsul. Persoana care răspunde la întrebare nu se întrerupe. Dacă răspunsul nu este complet sau greşit se întreabă alt instruit. După inerogarea a 2-3 militari este necesar de desfăşurat o analiză generală şi de notat militarii ce au răspuns.

Scopul de instruire al şedinţei trebuie să fie pus clar pentru fiecare instruit.

35

În partea de bază a şedinţei se studiază materialul nou. Această parte cuprinde timpul de bază preconizat pentru şedinţă. În procesul de studiere a secvenţelor noi instruiţii nu trebuie să se limiteze numai la vizarea acţiunilor conducătorului. E necesar să fie supuşi după posibilităţi de a lucra cu arma. Studierea unei secvenţe a şedinţei e necesar de a fi întărită prin metoda de inspectare, iar la sfîrşitul şedinţei dacă se dispune de timp se întăresc cunoştinţele prin inspectarea întregului material.

În partea finală a şedinţei se desfăşoară analiza şi se pun misiuni pentru pregătirea individuală. Această parte a şedinţei ocupă nu mai mult de 3-5 minute.

Analiza şedinţei se desfăşoară aproximativ în următoarea succesiune:1. De amintit denumirea temei şi scopul şedinţei şi se indică dacă el a fost atins;2. De anunţat notele, de menţionat militarii care posedă cunoştinţe bune şi de asemenea rezultatele slabe;3. De indicat neajunsurile comisiei în cadrul şedinţei şi de indicat căile de lichidare;4. De pus misiuni pentru pregătirea individuală şi bibliografia.

75. Modalitatea de dare a comenzilor la deschiderea focului din armamentul infanterie şi de pe maşinile de luptă. Corectarea focului.

La comanda şefului sectorului de tragere “Pe aliniamentul de tragere – MARŞ” trăgătorii se deplasează pe aliniamentul de tragere,se pregătesc pentru tragere şi raportează pe rînd, cînd sunt gata, începînd din flancul stîng (exemplu: “Soldatul … gata pentru tragere”). Şeful sectorului de tragere ferifică poziţia pentru tragere a fiecărui trăgător şi înălţătorul, apoi dă comanda: “Asupra ţintei numărul 4, înălţător 3, cîte 3 cartuşe, lovitură cu lovitură – FOC”. La terminare, trăgătorul execută operaţiunile arătate în art.60-63 şi raportează: “Soldatul ... a terminat tragerea”. Şeful sectorului de tragere, după controlul armamentului, ordonă trăgătorilor să lase armamentul pe parapet şi după semnalul “ÎNCETAREA”dă comanda: “Pe aliniamentul ţintelor – MARŞ” unde militarii se opresc la 1-2 paşi în faţa acestora şi studiază rezultatele tragerii.

76. Modalitatea de ocupare a poziţiei de tragere, ochire, executare a focului şi încheierii tragerii la sectorul de tragere.

Locul de tragere se ia în locul indicat de comandant sau de sinestatător în funcţie de situaţia de luptă, caracterul terenului şi de misiunea pusă. Locul de tragere trebuie să fie favorabil, care asigură un cîmp larg de observare şi trageri, adăpostit de vederea inamicului.

b c Desenul 16. Poziţiile de tragere: a – din culcat; c – din genunchi; din picioare

Nu se recomandă de a ocupa locul de tragere pe creasta înălţimelor. La folosirea obiectelor din teren se recomandă de a se stabili din dreapta lor, sau din partea în care cade umbăra (des. 17)

36

b cDesenul 17. Poziţiile de tragere la folosirea obiectelor din teren: a –din culcat; c – din genunchi; din picioare

37

raspuns instr. foc

Documents