1. Introducere.Raportul juridic reprezinta o legatura sociala intre participanti determinati, reglementata de norma juridical susceptibila de a fi aparata pe calea coercitiunii statale si caracterizata prin existenta drepturilor si obligatiilor juridice.Trebuie sa tinem cont de urmatoarele precizari. Raportul juridic se deosebeste de alte categorii de raporturi sociale prin faptul ca legatura sociala este reglementata de o norma juridical. Raportul juridic reprezeinta principal forma de realizare a dreptului Raportul juridic este cel care confera participantilor drepturi si obligatii Raportul juridic reprezinta legatura dintre norma juridica si viata sociala2. Premisele raportului juridic.Pentru ca un raport juridic sa se nasca si sa se desfasoare trebuie sa existe anumite conditii (premise) obligatorii. Acestea sunt: Norma juridica. Subiectele de drept Faptele juridice. Norma juridica reprezinta conditia fundamentala pentru nasterea unui raport juridic. Fara norma juridica nu se poate vorbi de un raport juridic, ci doar de o relatie sociala. Norma juridica este cea care precizeaza capacitatea subiectelor care intra intr-un raport juridic ca urmare a existentei unor fapte juridice. Norma juridica nu poate fi viabila,aplicabila,decat in cadrul unui raport juridic.Putem lua ca exemplu normele juridice prohibitive, care interzic subiectelor sa aiba o anumita conduita care ar putea avea efecte negative din punct de vedere social. Aceste norme au ca menire fundamentala nu aceea de a crea raporturi juridice, ci de a obliga participantii sa se abtina de la savarsirea unor asemenea fapte. In cazul acesta raportul juridic apare ca nerespectare a normei juridice.

3. Trasaturile caracteristice raportului juridic.a) Raportul juridic este un raport social pentru faptul ca se stabileste intotdeauna intre oameni, fie intre parteneri, personae fizice, fie intre acestea si organele statului sau intre organele si institutiile statului.b) Raportul juridic este un raport de suprastructura pentru ca este influentat de si influenteaza la randul sau celalte categorii de raporturi sociale (raporturi materiale si raporturi ideologice).c) Raportul juridic este un raport volitional, adica un raport de vointa exprimata in cazul legaturilor ce se creeaza si se dezvolta intre oameni. Pentru a-si rezolva diferite probleme omul intra intr-o multitudine de raporturi cu semenii sai, cu organele si cu institutiile statale si nestatale. Fiind un raport de vointa, raportul juridic reprezinta zona de intalnire a doua vointe: vointa statului exprimata prin norma juridica si vointa subiectilor. Existenta celor doua vointe ( a statului si a subiectilor ) pune in evidenta dublul caracter volitional al raportului juridic. Atunci cand analizam dublul caracter volitional trebuie sa ne raportam la ramura de drept in care se regaseste norma juridica ce leaga subiectele raportului juridic. Astfel in materia dreptului muncii,dreptului civil, al familiei etc., raporturile juridice se basca pe baza actului de vointa individual. De exemplu casatoria, in raportul juridic de casatorie determinanta este vointa celor doua parti.In cazul dreptului penal, dreptului administrativ, dreptului financiar este esentiala vointa de stat.d) Raportul juridic este un raport valoric pentru ca in fiecare legatura ce se creeaza intre participantii la circuitul juridic, gasim concretizate valorile esentialeale societatii. Cele mai importante valori protejate de lege sunt: viata si sanatatea omului, prosperitatea acestuia, siguranta nationala, prosperitatea publica, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, etc.e) Raportul juridic reprezinta o categorie istorica pentru ca el reflecta tipul de organizare sociala care il genereaza. In dreptul privat roman sclavul era considerat o unealta a stapanului, neavand drepturi sau avere, stapanul avand dreptul de viata si de moarte asupra lui. In epoca feudala nobilimea nu mai ave drept de viata si de moarte asupra sclavului, dar pastra anumite drepturi asupra acestuia. In dreptul burghez este legiferata egalitatea tuturor oamenilor in fata legii.In consescinta, fiecare societate este caracterizata de felul de raport juridic prezent.

4. Subiectele raportului juridic.a) Conceptul de subiect de drept. Prin faptul ca raportul juridic este un raport social, este subliniat faptul ca faptele juridice nu pot fi izolate de celelalte fapte sociale, raportul social poate fi inteles doar in contexul social. In istoria dreptului s-au inregistrat cazuri care in ziua de azi par ciudate, legate de conceptul de subiect de drept. Unele fenomene ale naturii sau animale erau considerate ca titulari de drepturi si obligatii in raporturi juridice. Spre exemplu, Darius, regele Persiei a ordonata sa se bata valurile pe post de sanctiune pentru ca marea i-a inghitit corabiile. Primul proces a fost intentat unui porc in anul 1266, intr-o localitate din Franta acel porc omorase un copil. Instanta a ordonata arestarea animaului si condamnarea lui dupa toate formele legale.b) Capacitatea juridica - conditie a calitatii de subiect de dreptCapacitatea juridica desemneaza aptitutinea recunoscuta de lege omului de a avea drepturi si obligatii juridice. Capacitatea juridica constituie o conditie a calitatii de subiect de drept, in lipsa ei nu ar fi posibila participarea oamenilor sau organizatiior la relatiile sociale reglamentate de norme juridice.Capacitate juridica se imparte in doua. Capacitate juridica generala care inseamna aptitudinea de a participa ca titular de drepturi si obligatii in toate categoriile de raporturi, fara ca legea sa conditioneze aceasta participare de indeplinire a unor calitati.

Capacitate juridica speciala care este posibilitate recunoscuta de lege de a participa ca subiect de drept in raporturile in care trebuie indeplinite anumite conditii (ex: subiectele colective in dreptul civil, organele de stat in dreptul administrativ, etc.).

Clasificarea subiectelor raporturilor juridice1. Subiectel individuale.Persoana fizica este cel mai intalnit subiect de drept.Cetatenii unui stat pot sa participe la toate categoriile de raporturi juridice, beneficiind de capacitatea juridica generala. Cetatenii pot intra in raporturi juridice atat intre ei ca persoane fizice cat si cu organizatiile sau organele statului .Capacitatea juridica se imparte in capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu. Capacitatea de folosinta o dobandim inca din momentul nasterii, prin dobandirea capacitatii de folosint dobandim drepturile si obligatiile de cetatean. Capacitatea de exercitiu o dobandim in momentul in care devenim majori, varsta de 18 ani si inseamna capacitatea personei de a-si exercita drepturile si a-si asuma obligatii prin savarsirea de acte juridie.2. Subiectele colective.Subiectele colective de drept sunt: statul,organele de stat si persoanele juridice. a) Statul dobandeste calitatea de subiect de drept in doua categorii principale de raporturi juridice: raporturi juridice interne si raporturi juridice de drept international. In raporturile juridice interne apare ca subiect e drept constitutional ca titular al suveranitatii. In raporturile juridice de drept international statul constituie subiectul principal al dreptului internatonal in virtutea situatiei sale de entitate politica suverana. Fiecare stat participa in conditii de egalitate in drepturi, fiecare stat se bucura de personalitate internationala a carei respectare de carre toate statele constituie o obligatie unanim acceptata. b) Organele statului. Constitutia si legile organice stabilesc competente specifice fiecarui organ de stat: organele puterii legislative, organele justitiei, organele procuraturii, organele administratiei, care sunt investite cu comentente si sunt purtatoare ale autoritatii si puterii statuluiConstitutia si legile organice dau organelor statului calitatea de subiecte de drept.

c) Persoanele Juridice. Personele juridice sunt subiecte distincte in raporturile juridice de drept civil sau drept comercial. Principalele categorii de persoane juridice sunt: Societati comerciale, companii, regiile autonome. Ele sunt subiecte de drept in raporturile de drept privat Institutiile de invataman,stiinta,cultura,sanatate care functioneza pe baza de finantare bugetara Organele statului pot intra in raporturi juridice de drept privat care nu au nici o legatura cu realizarea competentelor lor. Alte organizatii nestatale (sindicate,uniuni de creatie,organizatii de tineret, etc.) participa ca subiecte intr-o mare varietate de raporturi juridice.

5. Continutul raportului juridic.Desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor subiectelor intr-un raport juridic concret determinat, care sunt prevazute in norma juridica.Observatie: Orice raport juridic este format din drepturile si obligatiile partilor ( subiectilor) Subiectele raportului juridic sunt legate intre ele prin drepturi si obligatiicorelative In raporturile juridice este concretizata atat conduita posibila, cat si cea datorata prevazute explicit in normele juridice In explicarea continutului raportului juridic trebuie sa operam cu doua categorii juridice distincte: dreptul subiectiv si obligatia juridicala) Dreptul subiectiv desemneza pozitia pe care se situeaza un subiect determinat intr-un raport juridic determinat.Pozitia poate insemna: Posibilitatea subiectului de a avea o anumita atitudine fata de dreptul sau Posibilitatea subiectului de a solicita o atitudine si o conduita corespunzatoare din partea celuilalt subiect Posibilitatea subiectului de a cere apararea dreptului sau de catre organele statului

b) Obligatia Juridica desemneaza datoria pe care un subiect al raportului juridic o are fata de celalalt subiect al raportului juridic. Aceasta insemna o conduita, un comportament impus persoanei obligate de catre o norma juridica in corelatie cu dreptul subiectiv.Clasificare drepturilor subiective.a) Dupa criteriul provenientei: Drepturi fundamentale care deriva din apartenenta fiecarui individ la societatea umana ( dreptul la viata,libertate,demnitate etc.)

Drepturi care decurg din prezenta individului in viata sociala ( dreptul la domiciliu,dreptul la nume, dreptul la cetatenie )

Drepturi care deriva din vointa exprimata a indivizilor ( dreptul de a incheia contracte )

b) Dupa natura continutului. Drepturi patrimoniale, cele care au un continut economic, ce poate fi exprimat in bani. Drepturi nepatrimoniale, sunt cele care au un continut moral, neevaluabil

6. Obiectul raportului juridic.Obiectul raportului juridic este reprezentat de conduita umana ce se realizeaza de catre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor pe care le indentificam in contextual raportului juridic.Important. A nu se confunda cu continutul raportului juridic.

7. Faptul juridic.Faptul juridic este o permisa esentiala pentru aparitia sau stingerea unui raport juridic; acesta desemneaza acea imprejurare, eveniment sau stare de fapt reala, carecreeaza,modifica sau stinge un raport juridic, adica produce efecte juridice Nu orice imprejurre,eveniment sau stare de fapt este un fapt juridic Faptele juridice nu au, prin ele insele, puterea de a produce efecte juridiceClasificarea faptelor juridice:a) Evenimentele reprezinta acele imprejurari care se produc independent de voint aomului, avand drept efecte nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice. Evenimentele se clasifica la randul lor astfel:Evenimente Naturale: Nasterea si moartea oamenilor, calamitati ( cutremure,inundatii,alunecari de teren, etc.)- Sociale: Revolutii, lovituri de stat, alegeri, etc.

b) Actiunile reprezinta actele oamenilor, constient savarsite. Ele sunt manifestari de vointa ale oamenilor care produc efecte juridice ca urmare a reglementarii lor prin normele juridice. Actiunea este expresia materializata a vointei umane, adiscernamantul omului.

Bibliografie.Teoria Generala a Dreptului C.Voicu