Raportul anual 2007 privind situaţia

drogurilor în Europa

Nume, loc, dată şi oră

2

Cele mai recente estimări privind problematica drogurilor în Europa

• Prezentarea generală a fenomenului consumului de droguri în 29 de ţări

• Date şi analize: în Europa şi în fiecare ţară

• Cele mai recente tendinţe şi răspunsuri

• Extrase: • Drogurile şi conducerea

autovehiculelor• Consumul de droguri în rândul

tinerilor sub 15 ani • Consumul de cocaină şi de cocaină

crack: o problemă de sănătate publică tot mai îngrijorătoare

3

Pachet informativ multilingv

Raportul anual 2007:

Tipărit şi online în 23 de limbi• http://www.emcdda.europa.eu/events/2007/annualreport.cfm

• Material suplimentar online în limba engleză:

• Teme de interes european• Buletin statistic • Profiluri informative de ţară • Rapoarte naţionale Reitox

4

Partea I: Raportul anual 2007 – prezentare generală

• După mai mult de un deceniu în care consumul de droguri a crescut, Europa ar putea intra acum într-o fază caracterizată de stagnarea trendului ascendent

• În general, consumul de heroină şi consumul de droguri injectabile devin din ce în ce mai puţin populare

• Stabilizarea consumului de canabis, semne de scădere a popularităţii în rândul tinerilor în anumite ţări

• O nouă creştere a consumului de cocaină şi cantitate record de cocaină capturată

• HIV: evaluare globală pozitivă, dar circa 3 500 de CDI au fost infectaţi în 2005

• Numărul ridicat de decese survenite ca urmare a consumului de droguri

5

Stabilizarea consumului de canabis

• Circa 70 de milioane de adulţi din UE (15 - 64 de ani) au încercat canabis la un moment dat în viaţă. Aproximativ 23 de milioane au consumat acest drog în ultimul an

• După o creştere accentuată a consumului de canabis în anii '90, ultimele date sugerează că, în prezent, consumul de canabis s-a stabilizat sau s-a redus, în anumite ţări

• Dintre ţările aflate pe primele locuri, în Spania se înregistrează rate ale consumului mai stabile sau care încep să se reducă, în timp ce în Republica Cehă, Franţa şi Marea Britanie acestea au scăzut cu circa 3–4 puncte procentuale

• Datele provenite din ţările care ocupă o poziţie medie în acest clasament indică o stabilizare în cazul Danemarcei şi Olandei

6

Figura GPS-4: Tendinţe ale prevalenţei canabisului în ultimul an, în rândul adulţilor tineri (16–34 de ani), măsurate prin intermediul unor sondaje naţionale

7

Semne de scădere a popularităţii în rândul tinerilor

• Consumul de canabis din ultimul an, înregistrat în rândul consumatorilor mai tineri (16–24 de ani) din Marea Britanie, a scăzut de la 28,2% în 1998 la 21,4% în 2006

• Sondaj efectuat în şcolile din Spania (14-18 ani): consumul din ultimul an a scăzut de la 36,6% în 2004 la 29,8% în 2006

• Nivelul consumului de canabis încă în creştere în rândul adulţilor tineri (15-34 de ani) din Ungaria, Slovacia şi Norvegia, dar majoritatea creşterilor sunt mai puţin pronunţate

• Excepţie face Italia. Consumul din ultimul an, înregistrat în rândul consumatorilor de canabis tineri, a crescut de la 12,8% în 2003 la 16,5% în 2005

8

Figura GPS-10: Prevalenţa consumului de canabis în ultimul an în Marea Britanie, după grupă de vârstă, determinată prin studii naţionale în rândul populaţiei generale

9

Atenţia se îndreaptă spre consumul regulat de canabis

• Doar o proporţie relativ mică de consumatori de canabis raportează că ar consuma acest drog în mod regulat sau intensiv

• Însă această proporţie reprezintă totuşi „un număr semnificativ de persoane”, se afirmă în raport

• 18% dintre cele 70 de milioane de adulţi care au experimentat canabis la un moment dat au raportat că l-au consumat în ultima lună, ceea ce reprezintă peste 13 milioane de europeni

• Se estimează că 1% dintre adulţii europeni (circa 3 milioane de persoane) consumă acest drog zilnic sau aproape zilnic

10

Cererea de tratament ca urmare a consumului de canabis

• Între 1999 şi 2005, numărul europenilor care au solicitat tratament ca urmare a consumului de canabis s-a triplat

• Cererile noi de tratament au crescut de la 15 439 la 43 677 pacienţi

• În 2005, 29% din numărul total al cererilor noi de tratament au fost legate de consumul de canabis

• În prezent, în Europa se desfăşoară intervenţii inovatoare pentru a rezolva problemele extrem de diferite ale consumatorilor ocazionali, habituali şi intensivi de canabis

11

Figura TDI-1, partea ii: Tendinţele ale numărului estimat de pacienţi noi care încep tratamentul, după drogul principal de consum (1999-2005). Tendinţa numărului de pacienţi în functie de drogul principal de consum

12

Capitolul 3, Figura 4: Tendinţe în modul de utilizare a serviciilor de tratament (1999-2005). Drogul principal pentru care pacienţii solicită tratament, ca proporţie din numărul total al cererilor

13

O nouă creştere a consumului de cocaină

• Raportul anual 2007: circa 4,5 milioane de europeni (toţi adulţi, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani) au consumat cocaină în ultimul an

• Raportul anual 2006: un număr estimat de 3,5 milioane adulţi

• Locul al doilea în clasamentul celor mai consumate droguri ilegale, după canabis

• Înainte de ecstasy şi amfetamine

14

Cifre privind consumul de cocaină

• Circa 12 de milioane de europeni (4% din totalul adulţilor) au experimentat cocaina la un moment dat

• Circa 2 milioane au consumat acest drog în ultima lună, mai mult decât dublu faţă de estimarea referitoare la ecstasy

• În rândul adulţilor tineri (15–34 de ani) s-au înregistrat creşteri ale prevalenţei consumului de cocaină din ultimul an în majoritatea ţărilor care au raportat date din sondaje recente

• Circa 7,5 milioane de adulţi tineri au experimentat cocaina cel puţin odată în viaţă, 3,5 milioane în ultimul an, iar 1,5 milioane în ultima lună

• În ţările cu cele mau ridicate rate de prevalenţă (Spania, Marea Britanie), creşterile recente au fost relativ mici, ceea ce sugerează posibilitatea ca prevalenţa să se stabilizeze. Creşteri nete au fost raportate de Danemarca şi Italia.

15

Capitolul 5, Figura 7: Tendinţe privind prevalenţa consumului de cocaină în ultimul an, în rândul adulţilor tineri (16–34 de ani)

16

Impactul cocainei asupra sănătăţii publice

• Un indiciu al impactului pe care îl are consumul de cocaină asupra sănătăţii publice îl reprezintă creşterea numărului de cereri de tratament ca urmare a consumului de cocaină

• În 2005, aproape un sfert (22%) din toate cererile noi de tratament din Europa au fost legate de consumul de cocaină: un total de 33 027 de pacienţi, faţă de 12 633 în 1999

• Cele mai multe cereri de tratament apar într-un număr scăzut de ţări. Spania şi Olanda au raportat majoritatea cazurilor de tratament ca urmare a consumului de cocaină din Europa

• Serviciile de tratament se confruntă cu un spectru larg de clienţi (a se vedea Extrase, Partea II de mai jos)

17

Cantitate record de cocaină capturată

• Între 2000 şi 2005, în Europa au crescut atât numărul capturilor de cocaină, cât şi cantităţile capturate

• În 2005 s-au efectuat 70 000 de capturi de cocaină, echivalentul unei cantităţi record de 107 tone (cu peste 45% mai mult decât cantităţile capturate în 2004)

• În Spania s-a înregistrat aproximativ jumătate din numărul total de capturi, precum şi cea mai mare cantitate capturată (48,4 tone în 2005; 33,1 tone în 2004)

• Portugalia s-a plasat pe locul doi în clasamentul ţărilor cu cele mai mari cantităţi interceptate (18,1 tone în 2005; 7,4 tone în 2004)

18

Rute de tranzit

• Peninsula Iberică, principalul punct de intrare a cocainei în Europa

• Cea mai mare parte a cocainei capturate în Europa ajunge pe continent dinspre America de Sud sau dinspre America Centrală şi Caraibe

• Ţările din vestul Africii folosite din ce în ce mai des ca rute de tranzit

• UE răspunde schimbărilor privind rutele de trafic printr-o mai bună coordonare şi cooperare între statele membre

• Centrul Maritim de Operaţiuni şi Analize – Stupefiante (Maritime Analysis and Operations Centre – Narcotics, MAOC-N), înfiinţat în septembrie 2007

19

HIV: evaluare globală pozitivă • Rata transmiterii HIV în rândul consumatorilor de droguri

injectabile (CDI) a fost scăzută în majoritatea ţărilor UE în anul 2005

• Odată cu extinderea serviciilor, epidemiile de HIV existente anterior în Europa par să fi fost în mare parte evitate

• Statele Baltice au înregistrat, de asemenea, o scădere relativă a ratei noilor cazuri de infectare cu HIV

• Dar circa 3 500 de CDI din UE au fost infectaţi în 2005

• Dintre ţările UE pentru care există date disponibile, Portugalia raportează cea mai mare rată de transmitere a HIV în rândul CDI (+/- 850 de noi cazuri de infectare diagnosticate în 2005)

• Aproximativ 200 000 de CDI sunt infectaţi cu HIV, până la 1 milion sunt infectaţi cu HVC

20

Număr ridicat de decese ca urmare a consumului de droguri

• Supradoza, o cauză principală a deceselor care pot fi evitate în rândul tinerilor europeni

• Număr mare de decese de-a lungul timpului: Între 7 000 şi 8 000 de decese pe an cauzate de supradoză, fără a se constata o tendinţă de scădere conform celor mai recente date

• Recent, în mai multe ţări au fost înregistrate creşteri ale numărului de decese, depăşind net 30% în: Grecia (2003–2005), Austria (2002–2005), Portugalia (2003–2005) şi Finlanda (2002–2004)

• Nu există o abordare cuprinzătoare de prevenire a supradozelor la nivel european şi

• ... Europa riscă să nu îşi atingă obiectivele de a reduce numărul deceselor ca urmare a consumului de droguri

21

Numărul deceselor ca urmare a consumului de droguri (continuare)

• Factorii de risc care pot contribui la această problemă: o creştere a policonsumului în rândul consumatorilor de opiacee, precum şi o creştere a disponibilităţii heroinei pe piaţă

• Persistenţa consumul de heroină în Europa, în general stabil, este periclitată de creşterea producţiei de opium din Afghanistan

• În 2006, producţia de opiu s-a ridicat la 6 610 tone - 92% din aceasta provenind din Afghanistan

• Noi estimări ale creşterilor producţiei globale de heroină: 606 tone, în creştere faţă de 472 de tone în anul 2005 (UNODC, 2007)

22

Capitolul 8, Figura 13: Tendinţa generală a deceselor directe ca urmare a consumului de droguri în perioada 1996-2005, pentru toate statele membre care au furnizat date

23

Partea II: Extrase - prezentare generală 2007

Trei analize detaliate publicate împreună cu Raportul anual 2007

• Drogurile şi conducerea autovehiculelor• Consumul de droguri şi problemele conexe în

rândul persoanelor foarte tinere (sub 15 ani) • Consumul de cocaină şi de cocaină crack: o

problemă de sănătate publică tot mai îngrijorătoare

24

Drogurile şi conducerea autovehiculelor (1)

• După alcool, canabisul şi benzodiazepinele sunt substanţele psihoactive cu cea mai mare incidenţă printre şoferii europeni

• Un rezultat consecvent, indiferent de tipul de studiu folosit (de exemplu: teste aleatorii în traficul rutier/teste efectuate în urma unor suspiciuni referitoare la consumul unor astfel de substanţe, în spitale sau post-mortem)

• Studiile sunt împărţite simetric pe criteriul prevalenţei uneia dintre cele două substanţe

• Excepţii: în Finlanda, Suedia, Letonia şi Norvegia, există o prevalenţă mai ridicată a consumului de amfetamine în rândul conducătorilor auto, comparativ cu cel de canabis şi benzodiazepine. În Slovenia, s-a înregistrat o rată mai mare a consumului de opiacee, în comparaţie cu benzodiazepinele

25

Drogurile şi conducerea autovehiculelor (2)

• Conform testelor de performanţă, consumul de canabis şi benzodiazepine afectează capacitatea de a conduce autovehicule, variind în funcţie de doză, toleranţă şi asimilare după administrarea dozei respective de drog

• Studiile de evaluare a riscurilor demonstrează că asocierea acestor droguri cu alcoolul creşte semnificativ riscul de a fi implicat sau de a fi răspunzător de producerea unui accident rutier

• Şoferii consumatori de canabis par a fi mai mult bărbaţi tineri, în timp ce şoferii consumatori de benzodiazepine par a fi mai mult persoane de vârstă mijlocie, în special femei

• Alcoolul: reprezintă în continuare cea mai periculoasă substanţă pentru traficul rutier european

26

Drogurile şi conducerea autovehiculelor (3)

• Multe ţări au înăsprit legislaţia privind consumul de alcool, au crescut pedepsele sau şi-au modificat strategiile naţionale de abordare a acestei probleme

• Răspunsurile legislative ale ţărilor la problema conducerii autovehiculelor sub influenţa drogurilor variază în mod considerabil, de la legi cu „toleranţă zero” (sancţionând depistarea substanţei în sine) la legi de compromis (sancţiunile intervenind dacă persoana este considerată inaptă să conducă autovehicule)

• Legi cu „toleranţă zero” pentru consumul de droguri ilegale (de exemplu, canabis) au fost introduse în Belgia, Portugalia şi Suedia (1999), precum şi în Franţa şi Finlanda (2003)

• Câteva ţări au promulgat legi care permit sau definesc testele pentru consumul de droguri utilizate în trafic (de exemplu: testele de salivă sau de sudoare), dar adoptarea unor proiecte de legi este condiţionată de producerea unor truse fiabile de testare

27

Drogurile şi conducerea autovehiculelor (4)

• Majoritatea statelor membre UE desfăşoară campanii media privind riscurile asupra sănătăţii provocate de consumul acestor substanţe la volan, dar majoritatea se axează pe consumul de alcool

• Doar o cincime din ţările UE îşi îndreaptă campaniile împotriva consumului specific de canabis şi de benzodiazepine

• Programele specifice de prevenire a consumului de droguri sunt aproape nelipsite în şcolile de şoferi

• Campaniile „universale” pot fi necorespunzătoare (consumatorii de canabis şi de benzodiazepine pot avea profiluri destul de diferite)

• Multe persoane nu sunt conştiente de efectele posibile ale medicamentelor asupra capacităţii de a conduce autovehicule (5 ţări folosesc pictograme speciale pe ambalajele medicamentelor)

28

Consumul de droguri în rândul tinerilor sub 15 ani (1)

• Consumul de droguri ilegale în rândul persoanelor foarte tinere este rar, iar consumul regulat în rândul acestui grup de vârstă este şi mai rar

• În rândul acestui grup specific de vârstă consumul de droguri apare în

mare măsură alături de alte probleme psihologice/sociale

• Canabis-ul este substanţa ilegală consumată cel mai frecvent, urmată de substanţe inhalante (de exemplu: aurolac, aerosoli)

• Dintre elevii de 15-16 ani care au raportat că au consumat canabis, au existat foarte puţine cazuri în care primul contact cu consumul de canabis a fost la vârsta de 13 ani (normal, 1%-4%)

• Sondajele din şcoli au arătat că fumatul zilnic până la vârsta de 13 ani variază la nivelul ţărilor UE (7-18%). 5 până la 36% dintre elevii europeni au raportat că au consumat băuturi alcoolice în cantităţi mari

29

Consumul de droguri în rândul tinerilor sub 15 ani (2)• Foarte puţini copii sub 15 ani încep un tratament de dezintoxicare (mai

puţin de 1% dintre pacienţi)

• Pacienţi trimişi de familie, servicii de asistenţă medicală sau sistemul de justiţie penală

• Marea majoritatea apelează la aceste servicii ca urmare a consumului de canabis, un procent mai mic procedând astfel în urma consumului de inhalanţi

• Copiii sub 15 ani în a căror familie se consumă substanţe psihoactive sunt mult mai expuşi riscului de a consuma droguri de timpuriu (cel puţin 28 000 de pacienţi care urmează un tratament de dezintoxicare locuiesc împreună cu copiii lor)

• În 2005 au fost raportate în Europa 18 decese în rândul copiilor sub 15

ani ca urmare a consumului de droguri (0,2% din numărul total de decese cauzate de droguri)

30

Consumul de droguri în rândul tinerilor sub 15 ani (3) • Soluţiile pentru consumatorii de droguri foarte tineri variază de la

abordările universale de prevenire (în şcoală, comunitate) la intervenţii timpurii (de exemplu: consiliere), atunci când se suspectează existenţa consumului

• O abordare de mijloc o constituie soluţiile preventive adaptate grupurilor la risc (de exemplu: familiile de consumatori)

• În majoritatea ţărilor UE, măsurile de prevenire a consumului timpuriu de substanţe legale sunt privite ca măsuri de prevenire a consumului de substanţe ilegale de mai târziu

• Promovarea consumului de droguri ilegale în rândul persoanelor tinere atrage sancţiuni foarte aspre în numeroase ţări

• Vânzarea de droguri ilegale în apropierea şcolilor sau locurilor frecventate de tineri este, de asemenea, aspru sancţionată

31

Consumul de cocaină şi de cocaină crack (1)

În ultimii ani există îngrijorări majore faţă de:

• creşterea incidenţei consumului de cocaină în anumite ţări, în spaţiile recreaţionale şi în rândul tinerilor, în general

• consumul concomitent de cocaină şi heroină devine mai frecvent printre consumatorii de opiacee

• consumul problematic de cocaină crack. Deşi rar, produce îngrijorări faţă de situaţia anumitor grupuri marginalizate din anumite zone

32

Consumul de cocaină şi de cocaină crack (2)

• Reacţiile adverse ale consumului de cocaină includ: afecţiuni cardiovasculare, cerebrovasculare şi neurologice

• Riscul intoxicării cu cocaină poate fi influenţat de consumul concomitent de alte substanţe (de exemplu: alcool, heroină)

• În anul 2005, au fost înregistrate aproximativ 400 de decese ca urmare a consumului de cocaină - decesele prin supradoză pur farmacologică sunt relativ rare

• Este posibil să existe o subraportare a deceselor ca urmare a consumului de cocaină

33

Consumul de cocaină şi de cocaină crack (3)

• Sunt necesare servicii flexibile de tratament care pot atrage şi răspunde nevoilor specifice ale diferiţilor consumatori de cocaină

• În prezent nu există un tratament medicamentos eficace pentru menţinerea abstinenţei sau reducerea consumului în cazul consumatorilor de cocaină

• Consumatorilor de cocaină aflaţi în tratament li se prescriu, în

general, medicamente precum antidepresivele sau benzodiazepinele, care asigură o ameliorare simptomatică (anxietate, depresie)

• Noi tendinţe: studiile clinice au dovedit că medicamentele terapeutice experimentale pot reduce simptomele de sevraj/abstinenţă. Un program de imunoterapie pentru dependenţa de cocaină prin administrarea unui vaccin anticocaină (TA-CD) este în curs de cercetare

34

Ora bilanţului

• Situaţia consumului de droguri, cu care Europa se confruntă în prezent, este cu mult mai complexă şi eterogenă decât în urmă cu un deceniu

• Este important să se arate cazurile în care investiţiile inteligente au dat roade

• Consumul de droguri s-a stabilizat în multe zone importante, deşi la niveluri foarte mari - există cazuri care trebuie privite cu un optimism moderat

• Creştere semnificativă a investiţiilor în prevenire, tratament şi reducerea riscurilor şi o mai bună cooperare între ţări în activitatea de reducere a ofertei de droguri

• Este esenţial ca progresele să fie estimate în acest moment, pentru că intrăm într-o perioadă de examinare a celor mai recente rezultate. În 2008, OEDT va contribui la evaluarea planului de acţiune al UE privind consumul de droguri şi la revizuirea UNGASS.