raport de expertiză - sdtrsdtr.ro/upload/rapoarte si analize/demografie/raport de... ·...

Proiect:

Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări

cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de

planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post

2013”

Beneficiar:

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Raport de expertiză

Domeniul 2. Demografie

Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente

şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Domeniul 2. Demografie pg. 2/22

I. Introducere:

Conform ultimului recensamant, populația României este de 20.121 mii de locuitori,

înregistrând o scădere de peste 3 milioane de locuitori comparativ cu 1 ianuarie 1990. 2011

a fost al 21 an de scădere demografică. La baza acestui recul s-a aflat în primul rând migrația

externă. Scăderea ratei fertilității, aflată acum la 1.3 copii, sub media europeană de 1.57, a

accentuat acest declin. Există multiple legaturi între evoluțiile demografice și strategia de

dezvoltare teritorială, indicatorii economici depinzând și determinând numărul și mișcarea

populației. Modificarile economice și sociale semnificative asociate perioadei de tranziție

după anul 1989 au marcat potențialul demografic, sugerând, în absența unor politici

adecvate, un posibil „derapaj demografic”1 în următoarele decenii.

Probabil, una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții este descrisă de raportul de

dependență a vârstnicilor, îmbătrânirea demografică impunând necesitatea modificării

politicilor din domeniul asigurărilor sociale și de sănătate.

Studiul va analiza principalii indicatori demografici și teritoriali, marcând arealele cu

potențial/ funcționale și cele cu vulnerabilități accentuate. Capitolul va furniza repere pentru

intregul studiu tinând cont de faptul că evoluțiile demografice sunt fundamentale pentru

dezvoltarea teritorială. Schimbarile vor fi urmărite in functie de trei dimensiuni: miscarea

naturala, migrația internă și migrația externă.

II. Contextul European și național

Populația Europei a înregistrat în ultimele două decenii o tendința de îngustare a

populației tinere odată cu lărgirea categoriei vârstnice. Populația de 0-14 ani a scăzut cu 3.7

puncte procentuale de la 19.3% la 15.6% in timp ce categoria vârstnică s-a lărgit cu 3.6% de

la 13.9% la 17.5%. România a înregistrat același tipic însă diferențialele din această decadă

1 Ghetău, 2007, p. 9




sunt mai accentuate în cazul diminuării ponderii copiilor cu vârste între 0-14 ani. Astfel,

categoria mai mică de 15 ani a pierdut 8.2 puncte procentuale din 1991 în 2011.




Graficul 1. Distribuția populației pe categorii de vârstă în România și UE (%)

Sursa: Eurostat, 2011

Îngustarea categoriei tinere este vizibilă în toate țările europene. Mișcarea naturală este

caracterizată de un proces de tranziție demografică prin reducerea natalității și creșterea

speranței de viață.

Mișcările migratorii din Uniunea Europeană diferă considerabil în funcție de gradul de

dezvoltare. În timp ce anumite țări atrag migranți, în altele factorii de respingere sunt

dominanți. De exemplu, Spania și Italia, principalele țări de destinație pentru România, sunt

țări cu un sold migratoriu pozitiv. În schimb România este o țară de emigrație netă. Imigranții

constituie mai puțin de 1% din populația țării în timp ce ponderea migranților este de

aproximativ 13-15% din totalul populației, respectiv 2.500-3.000 mii de persoane.

III. Metodologie:

Rezultatele se bazează pe interpretarea distribuțiilor principalilor indicatori demografici și

teritoriali: mișcarea naturala, migrația internă, migrația externă, fertilitatea, sporul natural și

rata de dependență.

Diferențialele inter-judetene vor fi reprezentate pe baza distribuției Zipf. Indicatorul

reprezintă o distribuție logaritmată a unor unități teritoriale ținând cont de numărul de

locuitori și poziția relativă/ rangul unei unități teritoriale în spațiul de referință.

Datele au fost prelucrate pe baza raportărilor INS (Anuarul statistic si Recensamântul

populației 2002 si 2011). Rezultatele unor studii de specialitate vor fi integrate pentru

EU 27 1991 Romania 1991 EU 27 2011 Romania 2011

19,3 23,3 15,6 15,1

66,8 66,2 66,9 70

13,9 10,6 17,5 14,9

64

15-64

0-14




completarea analizelor. Pentru majoritatea indicatorilor folosiți distribuțiile sunt relevante

pentru perioada 2002-2011.




IV. Analiza situatiei prezente si a tendintelor

Între perioada 1990-2011, România a înregistrat o pierdere de peste 3000 mii de locuitori,

jumate din această pierdere având loc în ultima decadă. Față de 21681 mii în 2002, în 2011

populația României a scăzut până la 19043 mii de locuitori conform datelor preliminare din

Recensamantul populației. Datele finale, după ajustările impuse de neînregistrarea a

aproape 1000 mii de persoane, indicau o populație de 20121 mii. Cea mai mare parte a

acestei pierderi se datorează migrației internaționale. Totuși, este posibil ca o parte a

migranților aflați acum în străinătate să se întoarcă în România în urmatorii 10 ani,

investițiile în locuințe noi facute din banii din migrație fiind un indicator al intenției de

revenire (aproape 4 miliarde de euro în 2012, sumele trimise anual fiind mai mari anterior

crizei financiare). Cu toate acestea, rata migrației va rămâne probabil constantă în următorii

10-20 de ani având în vedere decalajele de dezvoltare dintre România și alte țări europene.

Pe lângă impactul asupra diminuării populației active, migrația diminuează și potențialul de

creștere demografică dat fiind că majoritatea celor care pleacă din țară se află la vârsta

fertilă. Așa cum vom arată în secțiunile următoare, nu toate județele pierd locuitori din

cauza migrației externe la fel cum nu toate au potențial de atracție a migranților interni.

Nivelul de dezvoltare economică și potențialul demografic influențează mișcările inter-

județene și internaționale.

În condițiile în care sporul natural este inferior potențialului necesar pentru creșterea sau

menținerea numărului de locuitori, îmbătrânirea populației generează riscuri privind

sustenabilitatea sistemului de securitate socială. Fertilitatea este de doar 1.3 copii/ femeie,

fiind inferioară ratei estimate pentru înlocuirea naturală a generațiilor. Astfel, în graficul 2 se

poate observa lărgirea categoriilor de vârstă înaintată în timp ce ponderea copiilor și a

tinerilor s-a redus în ultimii 10 ani.




Graficul 2 Piramida populației 2002-2012.

Sursa INS, 2012

Îngustarea populației active în raport cu populația inactivă prin pensionările anticipate și

reducerea sporului natural are implicații majore asupra sustenabilității sistemului de pensii și

asigurari de sănatate. La o primă citire a evoluției ratelor de dependență ( a se vedea tabelul

1) comparativ cu anul 2002, rata totală de dependență s-a diminuat de la 46.2% la 43%.

Aceasta evoluție se datorează însă scăderii ratei natalității ceea ce a generat o evoluție

negativă a ratei de dependență a copiilor. În cazul vârstnicilor, rata de dependență s-a

accentuat ușor. Această relativă stabilitate a ratei de dependență depinde de generația de

după al doilea război mondial, redusă ca număr și aflată acum la vârsta pensionării. Odată cu

ieșirea din activitate a generațiilor mari, născute în perioada creșterii demografice generate

de decretul 770 privind interzicerea avorturilor, creșterea ratei de dependență a vârstinicilor

se va accelera. Astfel, conform unor analize, este de aștepat ca în 2050 la fiecare 100 de

persoane adulte să revina între 50 și 54 de varstici, dublu față de 24, situația prezentă

(Ghețău, 2007, 2012).

10 5 0 5 10

0- 4 ani

5- 9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani si peste 2002-2012

% Masculin 2012

% Feminin 2012

% Masculin 2002

% Feminin 2002




Tabelul 1 Evoluția ratei de dependență 2002-2012

Rata de dependenta

Rata de dependenta copii

Rata de dependenta varstnici

an 2002 46.2% 25.8% 20.4%

an 2003 45.4% 24.8% 20.6%

an 2004 44.6% 23.8% 20.9%

an 2005 43.9% 22.8% 21.1%

an 2006 43.6% 22.3% 21.2%

an 2007 43.4% 22.1% 21.3%

an 2008 43.1% 21.8% 21.3%

an 2009 43.0% 21.7% 21.3%

an 2010 43.0% 21.7% 21.4%

an 2011 42.9% 21.6% 21.3%

an 2012 43.0% 21.5% 21.5%

Sursa: INS, 2012

Un alt indicator care anunță scăderea populației tinere și riscul unei rate de dependență

nesustenabile este numărul femeilor aflate la vârstă fertilă. Numărul femeilor între 15-49 de ani

a scăzut cu 5% în ultima decadă. Corelat cu rata scăzută de fertilitate de 1.3, accentuarea

declinului demografic este previzibilă.

Graficul 3. Evoluția numerică a populației de vârstă fertilă 2002-2012

Sursa INS: 2012

5100000

5200000

5300000

5400000

5500000

5600000

5700000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Femei 15-49 2002-2012: -5%




Nuclee functionale

Luând în considerare cele trei dimensiuni ale schimbării demografice, mișcarea naturală,

migrația internă și migrația externă, se constată că singurul județ care a înregistrat o creștere

demografică în perioada 2002-2011 este Ilfov, +21%. Județele cu potențial economic atrag

populație din zonele mai sărace însă înregistrează o scădere demografică naturală. Astfel, un

sold migratoriu intern pozitiv este asociat județelor Arad, Bihor,Cluj, Mureș, Sibiu și Municipiul

București. PIB-ul Bucureștiului este mult superior valorii medii, fiind de 2.2 mai mare. Ilfovul,

singurul județ cu o valoare a PIB-ului apropiată de cea a Bucureștiului, este cel mai puternic

nucleu de atracție pentru mișcările migratorii interne câștigând 62.8 mii locuitori în 2012.

Potențialul de atracție este justificat de capacitatea de polarizare a capitalei datorită

aglomerării activităților economice.

Conform INS, sporul natural a fost negativ în decada 2002-2011. Anumite judeţe insă au

înregistrat constant un spor pozitiv: Braşov, Bistriţa Năsăud, Iaşi, Suceava şi Sibiu (a se vedea

anexa 1). Începând cu anul 2008, judeţul Ilfov se adaugă acestei enumerări. În cea mai mare

parte a perioadei de referinţă, Iaşiul a avut cel mai mare spor natural. Din 2009 însă, sporul

natural fost mai ridicat în Braşov şi Bistriţa Năsaud în timp ce în Iași a scăzut de la un vârf de

5.8-5.9 la 1.3.

Graficul 4. Evoluţia sporului natural

Sursa INS, 2011

-5,09 -4,70

-3,97 -3,79 -3,67 -3,61 -3,16

-3,59

-4,76 -5,45

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Spor natural




Unele dintre judeţele cu un o creștere

demografică naturală pierd populaţie prin

migraţie. De exemplu, Bistriţa-Năsaud a

pierdut în intervalul dintre cele două

recensăminte 33.8 mii locuitori din care cea

mai mare parte prin migraţie externă, 31.4 mii

(-10.10%). Iasi a pierdut 103.7 mii (-12.7%) în

urma plecărilor internaţionale iar în Suceava

mişcările migratorii externe au dus la pierderi

de 76.0 mii locuitori (-11%).

Figura 2: Potential natural economic ridicat

Sursa: date preliminare din Recensământul

Arad, Bihor, Cluj, Mureș, Sibiu, Timiș, București

Migrație internă +

Scadere naturala

-

Migrație externă -




Figura 3: Potential natural ridicat

Sursa: date preliminare din Recensământul populației, Ghețău 2012

Vulnerabilitati locale/ regionale

Pentru majoritatea judetelor, cele trei dimensiuni –mişcarea naturală, migraţia internă şi

migraţia internaţională- înregistrează valori negative, pierzând populație atât în urma

mobilităţii geografice cât și prin raportul negativ dintre nasteri și morți.

În județul Tulcea, scăderea demografică a atins cel mai înalt nivel, -21%. Un recul accentuat a

fost înregistrat în Bacău, -17%, Brăila -18%, Caras-Severin -18%, Galati -18%, Hunedoara -18%,

Neamț -18%, Teleorman -17%, Vaslui -18% (a se vedea A2).

Județele a căror populație a crescut în mod natural (Bistriţa Năsăud, Iaşi, Suceava)

înregistează pierderi prin migrația internă și externă. Pe de o parte, explicaţia plecărilor din

aceste judeţe are fundamente economice, potențialul demografic depăşind capacitatea de

absorbție a pieţei forţei de muncă. Pe de alte parte insă, în anumite judeţe precum Iaşi,

percepţia pozitivă privind oportunităţile oferite de o slujbă în străinătate şi accesul la reţelele

sociale care pot facilita plecarea, accentuează pierderile prin migraţie. Aşadar, se poate spune

că, în anumite cazuri, nu subdezvoltarea ci existenţa oportunităţilor este de fapt motorul

mişcărilor migratorii.

În ceea ce privește mișcările migratorii internaționale, după deschiderea granițelor în 1989,

România a rămas o țară de origine, numărul imigranților fiind mult inferior. Mai puțin de 1% din

populație avea naționalitate străină în 2013. Privind numărul de migranți însa, în aprilie 2011,

Bistrița Năsăud, Iași, Suceava

Migrație internă-

Creștere naturala

+

Migrație externă-

populației, Ghețău 2012




20% dintre români aveau cel puțin un membru din gospodărie în străinătate și 66% menționau

că au avut sau au o rudă plecată (IMAS, 2011). Numărul românilor care muncesc în străinătate

este în prezent de 2.5- 3.0 milioane (Sandu, 2009, Ghetau, 2011). Cei mai mulți migranți se

îndreaptă spre țările din sudul (73%) sau nordul Europei (23%) (sondaj IASCI-SOROS,2011).

Conform datelor oficiale, 969.000 români trăiau în Italia în 2011 (ISTAT) și 842.000 in Spania

(Ministerio de Trabajo e Immigratión). Datele includ doar înregistrările oficiale astfel încât este

probabil ca numărul migranților români să fie mai mare. Plecările spre alte țări OECD în afară de

Italia și Spania (Belgia, Danemarca, Germania, Portugalia) sunt rare (OECD, 2013).

Italia 43% EU Sud 72.90%

Spania 23% EU Nord 23.30%

Germania 7% Non-Eu 3.80%

Franta 5%

UK 4%

Grecia 4%

USA 2%

Portugalia 2%

Austria 2%

Belgia 2%

Tarile Scandinave 1%

Irlanda 1%

Olanda 1%

Cipru 1%

Ungaria 0%

Turcia 0%

Alte tari 2%

Sursa: IASCI-SOROS, 2011

Migranti romani pe termen lung (~2.5- 3 mil.)

Interdependente tematice

Influența capitalei ca pol de atracție este evidentă în distribuția Zipf la nivel județean

(graficul 4). Distanța dintre capitală și următorul județ sugerează un decalaj demografic

accentuat, capitala fiind de 2.3 ori mai mare decât umătorul județ Iași, și de 8.7 ori mai mare

decât Covasna, ultimul județ din distribuția Zipf. De altfel, in 2011, din efectivul salariaților din

întreaga țară, 17% erau în București. Ca nivel al dezvoltării umane, Municipiul București are cea

mai priviligiată poziție. Influența sa se extinde asupra tuturor celorlalte județe.

Graficul 4. Distribuția Zipf la nivel județean (Sursa INS, 2011)




V. Concluzii și prognoze

Într-un studiu publicat în 2007, Ghețău proiectează 3 scenarii privind evoluția populației:

scenariul optimist, scenariul pesimist și scenariul dezirabil. În scenariul pesimist, populația urma

să atinga cifra de 21347 mii în 20102 și 16711 mii în 2050. Conform recensamantului populației,

România avea în 2011 20121 mii locuitori, aflându-se deja sub nivelul proiectat.

Dacă menținem linia argumentativă specifică scenariului pesimist, rata de dependență a

vârstnicilor peste 65 de ani ar urma să ajungă la 50-54 în 2050 iar cea totală la 82 de persoane

0-19 si peste 65 de ani la fiecare 100 de persoane aflate în categoria de vârstă 20-64. Populația

în vârstă de 65 de ani și peste reprezenta în 2011 de 16% din populație. În condițiile unei rate

de fertilitate stabile, populația vârstică ar urma să ajungă la 28% în 2050 și 34% după încă 50 de

ani (Ghetău, 2012).

Scăderea populației feminine aflate la vârsta fertilă în urma migrației și a scăderii ratei

natalității, cumulată cu o fertilitate inferioară nivelului necesar pentru înlocuirea generațiilor,

constituie de asemenea un avertisment privind depopularea României.

Având în vedere evoluțiile fluxurilor de mobilitate și mișcarea naturală, adaptarea politicilor

demografice și a politicilor de securitate socială ținând cont de aceste realități ar trebui să fie o

prioritate. Este puțin probabil ca fertilitatea să crească atât de mult încât să impună o corecție

semnificativă actualelor tendințe. Totuși adoptarea unor măsuri care să prevină accentuarea

acestor tendințe este imperativă. O serie de măsuri concrete au fost menționate în Raportul

2 In scenariul pesimist populația ar uma să ajungă la 19604 mii în 2050 iar în cel ideal 21098 (Ghetau, 2007, p. 25).

Arges Bacau Cluj

Constanta

Covasna

Dolj

Tulcea

Iasi

Bucuresti

Prahova

Suceava

Timis

Salaj




privind riscurile și inechitățile sociale în România, capitolul privind Dezechilibrele si procesele

demografice și teritoriale. Acestea vizează atât încurajarea natalității prin asigurarea de servicii

destinate copiilor și familiilor tinere cât și dezvoltarea serviciilor existente pentru protecția

varstnicilor (Preda coord. 2009).

VI. Bibliografie:

2009. Preda, M. (coord). Riscuri și inechități sociale în România. București: Polirom

2011. Ghețău, V. Drama noastră demografică. Populația României la recensământul din

octombrie 2012. București: Compania

2007. Ghețău, V. Declinul demografic și viitorul populației României. O perspectivă din

anul 2007 asupra populației României în secolul 21. Buzău:Alpha MDN

Ghetau, Vasile (2011). Drama noastra demografica. Populatia Romaniei la recensamantul

din octombrie 2011. Compania: Bucharest.

Sandu, Dumitru and Alexandru, Monica (2009). Migratia si consecintele sale. in Preda,

Marian. (coord.). Riscuri si inechitati sociale in Romania. pp 287-305

IASCI-SOROS sondaj și concluzii; 1.130 gospodării cu migranți și 2.901 migranți reveniți

http://www.iasci.info/documents/11111/IASCI_SOROS_Romania_Survey_Key_Findings_

2010_draft.pdf

OECD (2013), International Migration Outlook 2013, OECD Publishing.

http://dx.doi.org/10.1787/migr_outlook-2013-en

INS Anuarul Statistic

INS Recensamântul populației 2011

Eurostat 2011

http://www.iasci.info/documents/11111/IASCI_SOROS_Romania_Survey_Key_Findings_2010_draft.pdf

http://www.iasci.info/documents/11111/IASCI_SOROS_Romania_Survey_Key_Findings_2010_draft.pdf

http://dx.doi.org/10.1787/migr_outlook-2013-en




Anexa 1 Sporul natural in funcție de județ

Județ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ALBA -8.3 -6.8 -6.7 -6.5 -6.3 -5.7 -6 -6.7 -7.7 -7.3

ARAD -11 -11 -10 -9.6 -9.5 -7.8 -7.1 -8.1 -8.5 -8.4

ARGES -4.9 -3.8 -4.3 -4.1 -3.8 -4 -4.3 -3.4 -4.7 -6.4

BACAU -1 -1.6 -0.1 -0.5 1 -0.1 -0.4 -1.7 -3.3 -3.4

BIHOR -7.4 -6.5 -6.7 -4.2 -4 -3.8 -3.2 -3.4 -3.6 -4.5

BISTRITA-NASAUD 1.3 3.2 1.9 1.8 2.5 2.3 3.7 3.4 2.8 1.4

BOTOSANI 0.9 0.3 -1.2 -0.6 -1.8 -3.3 -1.1 -3.1 -5.3 -5.6

BRAILA -9.3 -8.4 -7.9 -6.2 -8.3 -9.7 -9.8 -9.4 -11 -13

BRASOV -1.7 0.7 0.7 0.2 0.5 0.7 2.9 3.7 2.7 1.9

BUZAU -7.2 -7.1 -5.7 -6.3 -5.1 -5.6 -6 -7.6 -8.6 -11

CALARASI -5.8 -5.4 -4.7 -4.1 -3 -4 -3.6 -3.7 -5.7 -6.8

CARAS-SEVERIN -8.6 -8.7 -8.4 -10 -9.3 -9.7 -8.6 -9 -11 -11

CLUJ -11 -9 -8.4 -8 -7.5 -6.7 -5.6 -4.6 -5 -6

CONSTANTA -0.8 0.3 1.3 1 1.9 1.8 2.9 2.7 1.6 -1.2

COVASNA -1.1 -1.3 1.1 2.9 0.9 -0.3 0 -0.7 -0.5 -1.3

DAMBOVITA -3.8 -3.6 -1.5 -4.1 -3.9 -3.4 -2.5 -2.4 -3 -3.9

DOLJ -12 -11 -11 -11 -11 -10 -10 -11 -12 -11

GALATI -3.2 -1.7 -1.8 -2.2 -2.1 -3.1 -2.9 -3 -5.1 -6.4

GIURGIU -12 -12 -11 -11 -10 -10 -8.7 -9.7 -10 -9.4

GORJ -1.9 -1.9 -3.4 -3 -3.8 -3 -3.4 -4.6 -5.8 -6

HARGHITA -2.4 -2.2 -0.1 0.6 -0.1 0.6 0.5 0.2 -0.2 -1.5

HUNEDOARA -13 -14 -13 -14 -13 -11 -12 -12 -13 -13

IALOMITA -4.1 -5.2 -5.8 -3 -1.6 -1.6 -1.9 -2.1 -3.6 -5.7

IASI 4.6 3 5.1 5.2 5.6 5.9 5.8 4 2 1.3

ILFOV -3.7 -3.8 -1.5 -1.7 -1.6 -0.1 1.9 3.4 2.1 0.4

MARAMURES -2.2 -1.8 -1.1 -1.4 -1.2 -1 0.2 -1.4 -3.1 -2.9

MEHEDINTI -9.2 -9.6 -9 -11 -11 -11 -10 -7.5 -11 -11

MUN BUCURESTI -3.8 -3.1 -2.1 -1.8 -1.4 -1.3 -0.3 0.3 -0.1 -1.1

MURES -4.9 -3 -2.7 -2.8 -3.3 -2.2 -0.7 -2.2 -3.6 -3.7

NEAMT -2.6 -2.7 -0.6 -0.6 -0.5 -1.2 -2.1 -3.1 -4.5 -5.5

OLT -10 -8.4 -8 -9.4 -8.5 -9.3 -9.7 -8.9 -10 -11

PRAHOVA -7.1 -6.6 -4.6 -4.7 -5.3 -5 -5.6 -5.5 -6.9 -8

SALAJ -4.5 -5 -6.1 -4 -4.1 -3.6 -1.5 -3.9 -2.8 -3.4

SATU MARE -6.7 -6.2 -5 -3 -4.1 -3.2 -1.7 -4.2 -5 -5.4

SIBIU -1.6 0.3 0.7 1 0.3 0.9 1 2.2 1 0

SUCEAVA 2.3 1.9 3.6 3.5 3.2 2.8 3.7 2.4 1.4 1.2

TELEORMAN -17 -16 -14 -16 -15 -15 -14 -15 -15 -17

TIMIS -6.3 -6.6 -5.6 -4.5 -4.2 -3.7 -1.5 -2.6 -3.7 -4.1

TULCEA -5 -5 -3.7 -2.7 -3.4 -3.6 -4.5 -5.9 -7.7 -8

VALCEA -6 -5.3 -6 -6 -5.9 -4.9 -5.3 -5 -5.7 -5.8




VASLUI 2.1 0.3 2.4 2.5 2.8 2.2 0.6 -0.2 -4.7 -3.2

VRANCEA -3.8 -3.3 -1.5 -1 -0.1 -0.3 -1.8 -2.7 -3.3 -4

Sursa: INS 2012 (Anuarul statistic)

Anexa 2 Schimbări demografice 2002-2011

Schimbare 2002-2011 Miscare naturala

Migratie interna

Migratie internationala Alba -2.7 -1.3 -10.5

Arad -4.1 2.9 -10.3

Arges -2.2 -0.2 -7.1

Bacau -0.7 -1.2 -15.5

Bihor -2.3 0.8 -7

Bistrita 0.3 -1 -10.1

Botosani -1.5 -2.6 -7.8

Braila -3.7 -1.9 -12.7

Brasov 0.1 0.4 -14.6

Buzau -3.7 -0.7 -8.5

Calarasi -2.7 -0.2 -9.2

Caras-Severin -3.9 -0.5 -13.3

Cluj -2.4 2.4 -6.1

Constanta 0.2 1.3 -13.3

Covasna -0.2 -1.2 -5.9

Dambovita -2.3 0 -5.1

Dolj -4.6 0.1 -11.3

Galati -1.3 -1.9 -14.9

Giurgiu -5.9 1.8 -6.8

Gorj -2 -0.9 -10.9

Harghita -0.6 -1.3 -4.7

Hunedoara -3.5 -3.4 -11.4

lalomita -2 -1.4 -9.5

lasi 1.7 -0.5 -12.7

llfov -0.9 20.9 1.4

Maramures -0.6 -1.8 -7.2

Mehedinti -4.6 -2.1 -10.4

Municipiul Bucuresti -1.5 0.5 -11.9

Mures -1.4 0.2 -7.3

Neamt -1.5 -1 -15.9

Olt -5.1 -2.4 -7.6

Prahova -2.7 -0.5 -8.2

Salaj -2.7 -1.3 -8.1

Satu Mare -2.2 -0.4 -7.8

Sibiu -0.2 1.8 -12.4

Suceava 0.9 -0.6 -11

Teleorman -8.2 -2.2 -7

Timis -1.8 5.1 -7.4

Tulcea -2.3 -2.5 -16.7

Valcea -3.1 -0.6 -10.4

Vaslui -0.2 -4 -13.4

Vrancea -1.7 0.2 -15.1




Sursa: calcule proprii pe baza datelor preliminare din Recensământul populației, Ghețău

2012

18

Anexa 3. Populația feminină 15-49

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ALBA 97,711 98,282 97,962 96,356 96,653 94,589 93,322 92,614 91,689 90,788 89,948

ARAD 117,726 117,882 118,440 118,123 117,144 116,248 115,442 114,626 113,652 113,622 113,310

ARGES 170,866 170,702 169,772 169,194 168,100 166,399 165,375 163,598 162,204 161,261 160,263

BACAU 183,264 183,687 183,998 184,740 184,194 182,834 181,358 179,830 178,516 177,407 176,056

BIHOR 153,816 154,266 153,470 153,314 152,582 151,434 150,391 149,206 148,262 147,942 147,458

BISTRITA-NASAUD

80,900 81,669 82,205 81,713 82,382 81,272 81,180 80,956 80,547 79,956 79,498

BOTOSANI 107,629 107,800 107,958 109,464 109,720 108,912 107,552 106,589 105,829 105,243 103,804

BRAILA 95,050 95,071 95,266 94,477 93,438 91,820 90,328 88,889 87,807 86,672 85,691

BRASOV 167,797 168,035 168,039 166,698 164,932 160,949 160,415 157,829 156,154 154,400 153,189

BUZAU 119,140 119,369 119,309 119,074 118,095 116,150 114,383 112,901 111,826 110,710 109,931

CALARASI 74,822 75,650 76,229 76,769 76,377 75,246 74,592 74,218 73,895 73,376 73,170

CARAS-SEVERIN 84,959 85,074 85,238 85,085 84,332 82,881 81,442 80,434 79,204 78,591 77,317

CLUJ 183,330 180,557 182,393 189,203 181,050 185,751 183,371 181,624 181,499 180,997 179,334

CONSTANTA 197,647 198,164 198,080 197,779 196,492 194,209 192,579 190,838 189,217 187,567 186,419

COVASNA 59,053 58,955 58,879 58,821 58,494 57,626 56,978 56,318 55,774 55,404 55,048

DAMBOVITA 134,989 135,640 136,224 136,522 135,960 135,036 133,914 133,303 132,745 132,400 132,065

DOLJ 178,576 177,854 177,740 178,371 176,964 176,348 175,071 173,955 172,961 171,580 170,347

GALATI 164,295 164,246 164,054 164,274 162,429 159,729 157,930 156,382 155,311 154,326 153,834

GIURGIU 64,520 65,091 65,244 65,806 65,510 65,054 65,132 65,209 65,201 65,189 65,386

GORJ 99,887 100,709 101,691 101,969 101,921 100,553 99,713 98,846 98,350 97,968 97,351

HARGHITA 84,235 84,142 84,310 83,606 82,964 82,086 81,463 80,670 80,321 79,675 79,516

HUNEDOARA 129,424 128,660 128,123 126,121 124,923 122,531 120,648 118,958 117,418 116,065 114,651

IALOMITA 70,921 71,408 71,752 71,917 71,361 70,431 69,576 69,006 68,663 68,133 67,850

IASI 206,779 212,514 217,521 212,949 212,125 209,560 210,669 210,571 209,896 207,982 213,959

ILFOV 70,204 70,557 72,060 74,265 75,402 77,264 79,126 82,300 84,707 88,492 91,960

MARAMURES 135,754 135,915 135,905 135,220 135,463 134,062 133,077 131,925 130,983 129,969 129,353

MEHEDINTI 75,393 75,380 75,600 75,377 74,822 73,497 72,503 71,816 70,811 70,087 69,511

BUCURESTI 569,375 565,981 564,805 559,714 553,360 549,924 542,410 534,610 527,104 518,726 510,486

MURES 147,357 147,820 147,412 146,695 146,707 144,922 143,889 143,177 142,334 141,359 140,935

NEAMT 144,046 143,613 143,781 144,335 143,625 142,410 141,104 139,938 139,070 138,435 136,598

OLT 117,666 118,232 118,320 117,408 116,614 114,608 113,557 112,154 110,898 109,347 108,448

PRAHOVA 215,599 215,681 215,031 214,882 212,169 209,355 207,432 205,494 203,638 201,753 200,304

SALAJ 59,945 60,203 60,563 59,985 60,333 59,087 58,771 58,469 58,125 57,626 57,287

SATU MARE 98,282 98,481 99,004 98,211 97,897 96,708 96,104 95,440 94,600 93,701 93,308

SIBIU 114,980 115,538 115,362 114,401 113,613 112,402 111,233 110,741 109,619 109,254 108,548

SUCEAVA 174,621 175,051 176,006 176,616 177,165 176,701 176,762 176,347 176,354 176,618 176,178

19

TELEORMAN 92,776 92,500 92,061 91,028 89,917 88,443 87,973 86,966 86,020 85,036 84,413

TIMIS 179,363 180,282 179,784 179,776 178,554 180,272 181,425 180,653 180,834 179,201 179,537

TULCEA 67,051 66,969 66,892 66,504 65,777 64,667 63,417 62,369 61,492 60,557 59,642

VALCEA 102,077 102,266 102,396 102,328 102,426 101,255 100,481 99,581 98,955 98,093 97,650

VASLUI 110,798 111,681 110,368 111,550 111,175 110,134 108,431 107,117 106,534 105,957 104,280

VRANCEA 97,319 97,718 97,971 98,445 98,163 97,132 96,743 96,210 95,632 95,228 94,815


20

Anexa 4. Rata de dependenta

Populație 0-14 ani

Populație 15-64 ani

Populație 65+ ani

Rata de dependență


copii


vârstnici

Total 3211437 14938544 3205868 43% 21% 21%

ALBA 53213 259468 57402 43% 21% 22%

ARAD 65202 320131 68438 42% 20% 21%

ARGES 89746 450983 95914 41% 20% 21%

BACAU 117176 493390 100360 44% 24% 20%

BIHOR 93937 412441 85668 44% 23% 21%

BISTRITA-NASAUD 53485 220703 42292 43% 24% 19%

BOTOSANI 78876 291551 71989 52% 27% 25%

BRAILA 47540 246993 59510 43% 19% 24%

BRASOV 86924 434524 78258 38% 20% 18%

BUZAU 69767 319953 86263 49% 22% 27%

CALARASI 50860 206359 52893 50% 25% 26%

CARAS-SEVERIN 44642 224580 48452 41% 20% 22%

CLUJ 92333 491029 109457 41% 19% 22%

CONSTANTA 111151 522147 91448 39% 21% 18%

COVASNA 37047 152908 31464 45% 24% 21%

DAMBOVITA 80155 369245 79522 43% 22% 22%

DOLJ 97743 481559 117472 45% 20% 24%

GALATI 88804 431874 83878 40% 21% 19%

GIURGIU 41124 185927 51812 50% 22% 28%

GORJ 54742 267606 51885 40% 20% 19%

HARGHITA 53094 222962 47764 45% 24% 21%

HUNEDOARA 61289 325169 69708 40% 19% 21%

IALOMITA 47060 191763 46646 49% 25% 24%

IASI 148004 581895 105146 44% 25% 18%

ILFOV 50991 245477 44098 39% 21% 18%

MARAMURES 80600 360931 67242 41% 22% 19%

MEHEDINTI 40389 200351 47346 44% 20% 24%

MUNICIPIUL BUCURESTI

248367 1400134 275798 37% 18% 20%

MURES 93340 395050 90188 46% 24% 23%

NEAMT 86624 383659 87698 45% 23% 23%

OLT 62732 314630 79174 45% 20% 25%

PRAHOVA 113201 563829 131074 43% 20% 23%

SALAJ 38916 162665 37953 47% 24% 23%

SATU MARE 57990 259473 45073 40% 22% 17%

SIBIU 67621 302919 55641 41% 22% 18%

SUCEAVA 127356 481265 100143 47% 26% 21%

TELEORMAN 50240 255735 85159 53% 20% 33%

TIMIS 95631 493326 91085 38% 19% 18%

TULCEA 36055 173760 33521 40% 21% 19%

VALCEA 55609 277919 71067 46% 20% 26%

VASLUI 81921 296560 67082 50% 28% 23%

VRANCEA 59940 265701 62885 46% 23% 24%


21

Anexa 5. Populația stabila 2012

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ALBA 386,680 386,435 384,410 380,091 380,539 376,747 374,727 374,535 373,134 371,520 370,083

ARAD 463,432 462,248 461,578 460,457 458,920 457,958 457,318 457,306 455,477 455,126 453,771

ARGES 653,981 652,308 648,830 646,899 645,595 644,094 644,487 642,359 640,484 638,942 636,643

BACAU 727,354 725,932 723,892 723,787 722,889 721,848 719,655 718,165 716,260 713,791 710,926

BIHOR 603,743 602,206 598,381 596,670 595,448 594,615 593,897 593,606 592,957 593,041 592,046

BISTRITA-NASAUD

318,443 318,914 319,099 317,313 318,692 316,932 316,869 317,346 317,316 316,947 316,480

BOTOSANI 462,924 461,232 459,805 460,507 460,044 457,693 453,958 451,193 448,749 446,456 442,416

BRAILA 376,973 375,205 373,560 370,941 369,503 366,811 363,979 361,414 359,119 356,653 354,043

BRASOV 595,742 595,522 596,571 595,647 595,736 592,399 596,467 596,853 598,208 598,813 599,706

BUZAU 500,801 499,201 497,172 495,325 492,787 489,784 486,445 483,988 481,694 479,210 475,983

CALARASI 320,887 320,226 319,168 318,360 317,172 315,440 314,081 313,460 312,697 311,474 310,112

CARAS-SEVERIN

336,499 334,955 333,759 332,889 331,388 328,681 326,067 324,236 322,060 320,391 317,674

CLUJ 693,304 685,755 686,186 697,118 683,550 693,691 692,021 690,590 692,339 694,136 692,819

CONSTANTA 713,871 713,921 713,873 714,923 716,127 717,323 719,727 721,896 723,696 724,671 724,746

COVASNA 225,914 225,305 224,270 223,996 224,100 223,634 223,208 222,846 222,481 222,065 221,419

DAMBOVITA 542,414 540,450 538,694 537,910 536,248 534,171 531,441 531,011 530,332 529,650 528,922

DOLJ 732,520 727,758 722,823 720,857 716,713 713,873 710,669 707,629 704,436 700,431 696,774

GALATI 627,267 624,131 621,956 621,208 619,090 616,054 613,509 611,040 609,398 606,823 604,556

GIURGIU 292,577 290,936 288,497 287,462 285,347 283,888 282,638 282,322 280,959 279,847 278,863

GORJ 387,661 387,226 386,753 385,450 384,654 382,242 380,061 378,310 376,916 376,090 374,233

HARGHITA 330,914 329,917 329,190 327,297 326,650 325,997 325,682 325,345 325,127 324,419 323,820

HUNEDOARA 496,115 492,106 488,176 482,415 479,551 474,112 470,103 466,586 463,102 459,967 456,166

IALOMITA 295,011 294,552 293,621 293,102 291,738 290,638 289,501 288,472 287,678 286,619 285,469

IASI 804,812 814,978 821,891 813,505 814,198 813,731 818,929 823,388 824,780 821,952 835,045

ILFOV 277,058 275,995 277,919 282,320 285,311 291,676 298,021 308,726 317,247 329,998 340,566

MARAMURES 521,468 519,981 518,093 515,648 516,456 513,903 512,560 511,946 511,093 509,660 508,773

MEHEDINTI 310,449 308,340 307,384 305,426 303,069 299,989 296,609 294,364 292,231 290,137 288,086

MUN. BUCURESTI

1,936,724 1,932,155 1,930,335 1,927,448 1,930,390 1,940,486 1,943,981 1,944,367 1,944,451 1,937,421 1,924,299

MURES 588,234 587,441 585,261 583,410 584,205 582,274 581,400 581,628 580,672 579,747 578,578

NEAMT 576,170 573,158 571,444 571,266 570,600 568,808 566,740 564,471 563,392 562,231 557,981

OLT 496,683 493,577 490,067 485,936 482,350 477,292 473,128 468,931 465,019 460,334 456,536

PRAHOVA 838,066 834,445 831,033 829,253 825,389 822,081 819,600 817,092 814,689 811,479 808,104

SALAJ 250,517 249,717 248,857 246,209 246,413 243,614 242,854 242,472 241,417 240,260 239,534

SATU MARE 375,090 373,833 372,665 369,718 368,622 366,501 365,975 365,508 364,597 363,488 362,536

SIBIU 423,750 423,711 423,810 422,980 423,148 423,125 423,144 424,855 424,796 426,128 426,181

22

SUCEAVA 707,171 706,012 705,555 705,343 706,682 706,967 707,251 707,588 708,109 709,452 708,764

TELEORMAN 440,637 435,698 430,405 425,209 419,903 414,528 410,288 405,070 400,431 395,701 391,134

TIMIS 661,989 662,209 659,512 659,333 659,299 665,956 673,212 676,360 678,795 678,347 680,042

TULCEA 256,646 255,097 253,932 253,154 252,156 251,225 249,779 248,367 246,785 245,127 243,336

VALCEA 421,024 419,117 417,993 416,234 415,047 412,337 410,309 408,518 407,431 405,822 404,595

VASLUI 465,519 465,018 460,281 461,104 460,533 458,863 456,020 452,816 451,106 449,401 445,563

VRANCEA 396,449 395,851 394,551 394,408 393,961 393,138 392,317 391,641 390,526 390,048 388,526


raport de expertiză - sdtrsdtr.ro/upload/rapoarte si analize/demografie/raport de... ·...

Documents