1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA MATERIALELOR

EXPERTIZAREA ULEIULUI DE SUSAN

ANTONIA LOMER

EPCAM, AN I

Bucureşti 2013

2

CUPRINS

Capitolul I

1.INTRODUCERE..........................................................................................................3 2. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE....................................................................5 3. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A ULEIURILOR VEGETALE............................8 4. DESCRIEREA ETAPELOR PROCESULUI TEHOLOGIC....................................8 5. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE.....................................................................11 Capitolul II 1. Continutul raportului de expertiza..........................................................15

2. Preambul............................................................................................................15

3. Sursa litigiului...................................................................................................15

4. Scurt istoric al litigiului.................................................................................15

5.Obiectivele expertizei.....................................................................................16

6. Procedura investigatiei.................................................................................16

7. Constatarile expertizei................................... ...............................................17

8. Concluzii.............................................................................................................17

9. Bibliografie............................................................................................. ...........19

ANEXE...................................................................................................................20

3

1. INTRODUCERE

Susanul (Sesamum indicum L) este, probabil, cea mai veche planta cu seminţe oleaginoase cunoscută si folosită de oameni. Acesta a fost cultivat de secole, în special în Asia şi Africa, pentru conţinutul său ridicat de ulei comestibil şi proteine. Acum regăsim culturi într-o gamă largă de medii, extinzându-se de la tropice semi-aride şi subtropicale pînă în regiunile temperate. În consecinţă, cultura are o mare diversitate de soiuri. Deşi considerată a avea originea în Africa centrală, cel mai

probabil Etiopia, mulţi cred că există dovezi convingătoare care să demonstreze că susanul îşi are originea în India.

Susanul este cultivat pentru

seminţele sale, care conţin 38-54% ulei de foarte bună calitate şi 18-25% proteine. Marea diversitate de tipuri de susan, adaptarea lor de mediu înconjurător şi o gama considerabilă a conţinutului de ulei şi caracteristicilor construiesc un „bazin” de gene excepţionale. Acest bazin trebuie să fie valorificat pentru produce soiuri mai bune, pentru a extinde gama de susan şi profitabilitatea culturilor. Obstacolele majore în calea expansiunii susanului sunt randamentele scăzute şi lipsa soiurilor rezistente la zdrobire potrivite pentru recoltarea automatizată.

Utilizări alimentare

Producţia mondială de seminţe de susan este aproape în întregime utilizată în scopuri culinare. În India, aproximativ 78% din producţia de susan este folosită pentru extracţia petrolului şi aproximativ 20% este utilizată pentru uz casnic, cum ar fi pregătirea de dulciuri şi produse de cofetărie şi aproximativ 2% este reţinut pentru următor semănat.

4

Seminţele decorticate sunt utilizate la pregătirea diferitelor tipuri de produse alimentare precum halva, laddu şi chikki, produse tradiţionale în India. Deasemenea sunt utilizate in brutării şi patiserii pentru prepararea a diferite specialităţi, biscuiţi, torturi sau prăjituri. Se pot utiliza şi pentru prepararea unor multitudini de salate.

Uleiul de susan, produsul majoritar obţinut după procesarea seminţelor de

susan, este utilizat intr+o proporţie de peste 75% în scopuri culinare datorită aromei specifice, speciale.este utilizat la prajirea, rumenirea, gătirea cărnii, peştelui şi legumelor. Datorită preşului ridicat, uleiul de susan este adesea amestecat cu ulei din arahide, rapiţă sau seminţe de bumbac. Acesta poate fi hidrogenat pentru a putea fi utilizat ca adaos în margarine sau sosuri.

Utilizări industriale

Uleiul de susan poate fi utilizat într-o anumită măsură în unele industrii pentru fabricarea de săpunuri, parfumuri, insecticide bazate pe piretrozine, etc. uleiul de susan este baya majorităţii uleiurilor aromatice datorită rezistenţei la râncezire şi aromei sale tolerabile. În industria parfumurilor uleiul este utilizat pentru fixarea aromelor.

5

2. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE

Seminţele de susan are o valoare alimentară ridicată datorită conţinutului

ridicat de ulei şi proteine. Compoziţia este semnificativ influenţată de factori genetici şi de mediu. Seminţele conţin umiditate 6-7%, 17-32% proteine, 48-55% ulei, 14-16% zahăr, 6-8% fibre şi 5-7% cenuşă. Compoziţia aproximativă a seminţelor de susan este prezentată în tabelul1.

Seminţele de susan conţin mai mult ulei decât multe alte oleaginoase.

Conţinutul de ulei variază în funcţie de factori genetici şi de mediu. O gamă largă a conţinutului de ulei, între 37 şi 63%, a fost raportată în seminţele de susan. Conţinutul de ulei în seminţe, de asemenea, variază considerabil între diferite soiuri şi în creştere, de asemenea, funcţie de anotimp. Conţinutul de ulei este, de asemenea legat de culoarea şi mărimea seminţelor. Seminţele albe sau de culoare deschisă au de obicei mai mult ulei decât seminţele de culoare închisă, iar seminţele mai mici conţin mai mult ulei decât seminţele mai mari. Factorii agronomici influenţează, de asemenea, conţinutul de ulei din seminţe. Acesta creşte cu creşterea perioadei de expunere la soare şi cu plantarea cât mai timpurie. De asemenea, seminţele din plante, cu o perioadă scurtă de creştere tind să aibă conţinut de ulei mai mari decât cele din plante cu un mediu de ciclu de creştere pe termen lung. Aplicarea de cantităţi mari de îngrăşăminte pe bază de azot duce la un conţinut redus de ulei în seminţe.

Lipidele din seminţele de susan sunt în mare parte compuse din trigliceride neutre cu cantităţi mici de fosfatide (0.03 la 0.13). Fosfatidele conţin, de asemenea, aproximativ 7% dintr-o fracţiune solubilă în alcool fierbinte, dar sunt insolubile la rece. Uleiul de susan, cu toate acestea, are un procent relativ ridicat (1,2%) de substanţe nesaponificabile.

Gliceride sunt sunt de mai multe tipuri, în principal oleo-dilinoleo, linoleo-

dioleo trigliceride şi trigliceride cu un radical de un acid gras saturat combinat cu unul radical al acizilor oleic şi linoleic. Gliceride de ulei de susan, prin urmare, sunt în cea mai mare parte trinesaturate (58% mol) şi dinesaturate (36% mol), cu

6

cantităţi mici (6% mol) din gliceride monosaturate. Gliceridele trisaturate sunt aproape absente în uleiul de susan. Materia nesaponificabilă din uleiul de susan include steroli, triterpene, pigmenţi, tocoferoli şi doi compuşi, care nu se găsesc în orice alt ulei, şi anume sesamin şi sesamolin. Printre pigmenţi identificaţi spectroscopic, feofitina A (λmax = 665-670 nm) predomină semnificativ feofitina b (λmax = 655 nm). Principiile aromei plăcutei şi gustului sunt formate din aldehide cu catene de 5-9 atomi de carbon şi acetilpirazine.

Uleiul de susan conţine aproximativ 80% acizi graşi nesaturaţi. Majoritari sunt acizii oleic şi linoleic, aceştia găsindu-se în cantităţi aproximativ egale. Acizi graşi saturaţi reprezintă mai puţin de 20% din totalul acizilor graşi. Acizii palmitic şi stearic sunt acizii graşi saturaţi majoritari în uleiul de susan (tabelul 2). Acizii arahidic şi linolenic sunt prezenţi în cantităţi foarte mici.

Printre uleiuri vegetale utilizate în mod obişnuit, uleiul de susan este cunoscut a fi cel mai rezistent la râncezire. De asemenea, prezintă rezistenţă mai mare la autooxidare decât ar fi de aşteptat de la conţinutul său de tocoferoli (vitamina E). Această stabilitate mare la oxidare este adesea atribuită prezenţei unei părţi mari de materie nesaponificabilă. Mai mult decât atât, materia nesaponificabilă în sine include substanţe cum ar fi sesamol şi fitosterol care nu se găsesc în mod uzual în alte uleiuri. Sesamolinul la hidroliză conduce la sesamol. Uleiul de susan conţine 0.5-1.0% sesamin şi 0.3-0.5% sesamolin, găsindu-se doar urme de sesamol liber. Structurile antioxidanţilor naturali găsiţi în uleiul de susan sunt prezentate în figura 1.

7

Importanţa nutriţională a uleiului de susan Uleiul de susan este practic liber de componente toxice. Uleiul conţine mai mulţi de acizi graşi nesaturaţi decât multe alte uleiuri vegetale. Procentul ridicat de acizi graşi nesaturaţi face uleiul de susan o sursă importantă de acizi graşi esenţiali în dieta. Acidul linoleic este necesar pentru structura membranei celulare, transportul colesterolului în sânge şi pentru proprietăţile coagulante ale sângelui. Ulei de susan este bogat în vitamina E, dar cu deficit de vitamina A. Elementele constitutive aflate în cantităţi mici în uleiul de susan, sesaminul şi sesamolinul, protejează uleiul de râncezeala oxidativă.

Uleiul de susan datorează aroma sa caracteristică unui număr foarte mare de compuşi care se formează numai în timpul procedurii de prăjire. Cele mai importante sunt 2-furylmethanthiol, care joacă de asemenea un rol important în aroma de cafea şi carne prăjită, guajacol (2-metoxifenol), phenylethanthiol şi furaneol (4-hidroxi-2,5-dimetil-3 (2H) furanone); în plus, vinylguacol, 2,4-decadienal, 2-pentylpyridine şi alte heterocicluri-O sau N-conţin sunt raportate (pyrroline 2-acetil, piridina 2-pentil, alchilate acylated pyrazines). Compus heterociclic 2-acetil+pirolina este considerat a fi compusul aromatic de impact. Cu toate acestea, alte surse susţin că pirazinele sunt compuşi cheie ai aromei din seminţele de susan. S-a constatat că pirazinele domină aroma la prăjirea în condiţii mai blânde (160 ° C), în timp ce prăjirea la temperatură mai mare (200 ° C) duce la formarea de furani.

8

3. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A ULEIURILOR VEGETALE

3.1. Extracţia uleiului

Cea mai populara metoda de extragere a uleiului din seminţe de susan în India este de ghani, care este de fapt un mare pistil şi mojar. În vremuri mai îndepartate, ghani a fost făcută din lemn şi antrenată de boi. Ulterior, ghani cu motor de oţel a venit în uz. Extracţia uleiului de ghani nu este completă şi randamentul de ulei este de aproximativ 40-45%. În multe părţi din India, apă sau jaggery (zahar brun) se adaugă în seminţele de susan pentru a facilita extracţia uleiului. În urma extracţie, uleiul este eliminat din ghani, lăsat să se stabilească, degresat şi, uneori „filtrat” printr-o cârpă înainte de vânzare. Uneori, masa reziduală este dublu-presată pentru a obţine mai mult ulei. Procedeul burmez Hsi-zin este similar cu ghani indian, dar este acum înlocuit de mori cu motor. Randamentul de ulei din seminţe de susan obţinute prin procedeul Hsi-zin este de aproximativ 33%. În Africa centrală semintele de susan sunt fierte pentru a le înmuia, apoi strecurate într-un „cârnat” facut din fibre pentru extragerea uleiului. Unele dintre aceste metode sunt încă utilizate în multe ţări, uneori cu modificări minore.

Metodele moderne comerciale pentru extragerea uleiului din seminţe de

susan folosec una din cele trei modele de bază, prelucrarea hidraulică în şarje, în care uleiul este stors prin presiunea hidraulică dintr-o masă de materiale oleaginoase; prelucrare mecanică continuă în care materialul oleaginoase este stors printr-o piesă conică, uleiul fiind stors datorită de presiunii în creştere; şi extracţie cu solvent în care materialul oleginos este luată în soluţie cu un solvent, care este apoi separat de reziduul insolubil şi uleiul este recuperat din soluţia de solvent. Seminţele de susan produse de agricultori nu sunt uniforme ca mărime, culoare sau maturitate,acestea aflându-se într-un amestec. Acestea sunt, de asemenea, contaminate cu particule de sol. Din cauza dimensiunilor mici ale seminţelor, curăţarea lor devine dificiăl. Calitatea uleiului este afectată în cazul în care seminţele nu sunt corect curăţate. În mod similar, depozitare prelungită în condiţii improprii duce la o pierdere a calităţii uleiului.

În Europa şi Asia, uleiul este extras de obicei în trei etape. Prima presare se

face la rece. Uleiul obţinut este de foarte bună calitate. El are o culoare deschisă şi un gust şi miros plăcut. Cea de a doua presare este realizată din reziduul încălzit, care este supus la o presiune mare. Uleiul obţinut este colorat şi este rafinat înainte de a fi utilizat în scopuri comestibile. Reziduul este utilizat pentru a treia extracţie în aceleaşi condiţii ca pentru a doua. Uleiul obţinut din extracţia treia este de calitate inferioară, nu este adecvat pentru consumul uman şi este, în general, utilizate pentru fabricarea de săpunuri.

9

3.2. Purificarea uleiului

Uleiul de susan brut, presat la rece este folosit direct în bucătărie oricând ar fi produs şi este adesea un ulei aromat. Uleiul de susan nu are nevoie de purificare extinsă sau rafinare. Uleiul „crud” conţine, de obicei, resturi de miez, care se îndepărtează de decantare, screening şi filtrare.

Uleiul brut filtrat din instalaţia de extracţie conţine impurităţi, cum ar fi fosfatide, răşini, acizi graşi liberi şi substanţe colorante. Rafinarea alcalină îndepartează gumele, acizii graşi liberi şi o parte din materiile colorante. Uleiul este albit cu o cantitate relativ mică de pământ decolorant,comparativ cu alte uleiuri vegetale. Albirea produce un ulei de culoare deschisă.

Dezodorizarea este necesară pentru a produce un ulei „blând”. Aceasta se face de obicei prin tratarea uleiului rafinat în vid cu abur la 200-250 ° C. Pentru utilizarea ca baza de salata, uleiul trebuie să fie stabil la refrigerare. Pentru aceasta uleiul este supus la un tratament de winterizare. Procedeul este realizat din răcirea uleiului pentru a elimina componentele cu puncte de topire ridicat care decantează la temperaturi scăzute. Ulei de susan, cu toate acestea, necesită winterizare scăzută sau deloc. Procesul de hidrogenare aduce o creştere considerabilă a stabilităţii a uleiului. 3.3. Prăjirea

Seminţele de susan sunt deseori prăjite înainte de utilizarea lor. Prăjirea reduce conţinutul de umiditate, dezvoltă o aromă plăcută şi face seminţele sau făina mai acceptabile pentru consum. Reducerea conţinutului de umiditate în timpul prăjirii previne mucegăirea susan şi reduce râncezeala. Sesamolul, un antioxidant, a fost detectată doar în uleiul de seminţe de susan prajite.

Cu toate acestea, pirazinele sunt compuşi cheie ai aromei din seminţele de susan. S-a constatat că pirazinele domină aroma la prăjirea în condiţii mai blânde (160 ° C), în timp ce prăjirea la temperatură mai mare (200 ° C) duce la formarea de furani.

10

PRELUCRAREA PRELIMINARĂ A MATERIILOR OLEAGINOASE

În vederea obţinerii uleiului din seminţe, acestea trebuie supuse unei prelucrări preliminare- figura 1.

Procesele de prelucrare preliminară diferă în funcţie de materialul oleaginoas şi în funcţie de modul în care se obţine uleiul: prin presare sau direct prin extracţie.

Schema prelucrării seminţelor oleaginoase la obţinerea uleiului: Decojirea seminţelor oleaginoase

Coaja seminţelor oleaginoase are un conţinut de ulei botanic foarte redus (0,5-3%) şi un conţinut ridicat de celuloză. Din acest motiv, coaja coaja constituie un material inert în procesul de prelucrare şi nedorit în compoziţia şroturilor, a cărei eliminare se impune ori de câte ori acest proces este posibil. Cu toate acestea, în cursul procesului de descojire, coaja se îndepărtează numai parţial, deoarece un anumit procent de coajă în materialul decojit este necesar pentru a asigura buna desfăşurare a procesului de presare şi extracţie.

• Conţinutul mare de coji la prelucrarea seminţelor scade capacitatea de producţie a fabricii, aduce pierderi mari de uleiuri, reziduurile de fabricaţie (turbe şi şrot) sunt mai sărace în substanţe hrănitoare, prezenţa în coajă a substanţelor colorate, care trec în uleiul în timpul prelucrării, aduce

Curăţire

Seminţe oleaginoase

(de la depozitare)

Descojire

Măcinare

Condiţionare (încălzire)

Peletare

Structurare

Seminţe prelucrate spre presare, extracţie

impurităţi

coji

11

închiderea culorii acestuia. Procentul mare de coji aduce de asemenea o uzură exagerată a instalaţilor ca valţuri, prese extractoare, şi este un balast care trebuie îndepărtat în timpul prelucrării.

Avantajele procesului de descojire în prelucrarea ulterioară a seminţelor decojite sunt:

• mărirea capacităţii de prelucrare; • îmbunătăţirea calităţii şrotului (prin reducerea substanţei greu asimilabile-

celuloza); • reducerea uzurii utilajelor (în special a valţurilor, a preselor).

Dezavantajele procesului de descojire sunt: • pierderi în ulei datorate miezului antrenat cu coaja în cursul îndepărtării

cojii; • necesar de instalaţii în plus (descojitoare) şi utilaje anexe care conduc la

consum de energie şi manoperă în plus.

Decojirea seminţelor constă în două operaţiuni: spargerea cu detaşarea cojii de miez şi separarea cojii din amestecul rezultat. Separarea cojii de miez se face prin: aspiraţie, prin cernere pe sită şi pe cale umedă bazată pe diferenţa de densitate.

CONDIŢIONAREA TERMICĂ A MATERIILOR OLEAGINOASE

Condiţionarea termică a măcinăturii oleaginoase conduce la obţinerea următoarelor efecte:

- coagularea proteinelor; - distrugerea membranelor celulare, care conduc la randamente de extracţie

mai bune; - micşorarea viscozităţii materiei grase, care asigură o curgere mai uşoara a

uleiului; - sterilizarea măcităturii; - inactivarea lipazelor; - distrugerea unor constituenţi naturali din compoziţia seminţei, care au efect

nefavorabil pentru animale, ceea ce limitează utilizarea şrotului. Tratarea termică a materiilor oleaginoase se realizează prin prăjire.

RAFINAREA ULEIURILOR VEGETALE

Uleiul brut rezultat după separarea impurităţilor grosiere, prin decantare sau filtrare, mai conţine o serie de substanţe în suspensie, în stare coloidală sau dizolvate.

Aceste substanţe pot fi: mucilagii (substanţe cleioase cu compoziţie şi structură asemănătoare gumelor naturale care înglobează fosfatide, albumine, carbohidraţi etc.), pigmenţi, acizi graşi liberi, substanţe odorante, ceruri etc.

12

Pe parcursul rafinării se urmăreşte eliminarea substanţelor de însoţire, nedorite cum sînt: mucilagiile (fosfatidele), acizii graşi liberi, pigmenţi, coloranţi (clorofile, carotenoide) substanţe mirositoare (aldehide,cetone).

O privire de ansamblu se poate obţine din figura 3., iar în tabelul 1. este prezentată o grupare a operaţilor care se succed la rafinare, după efectul realizat. *Soapstockul este saponificatul sau masa semisolidă (fluidă la cald, pastă consistentă la rece) obţinută ca urmare a saponificării acizilor graşi liberi cu lesie tare, ca urmare a procesului de neutralizare. Schema de rafinare a uleiurilor vegetale:

13

Neutralizarea acidităţii libere a uleiurilor vegetale Scop: Îndepărtarea de acizi graşi liberi din ulei, datorită: influenţei nedorite asupra gustului (datorat mai ales existenţei acizilor cu

catenă scurtă şi a produşilor rezultaţi prin oxidare ale acizilor graşi). acţiunii autocatalitice a acizilor graşi liberi.

Decolorarea uleiurilor Culoarea este unul dintre indicatorii majori de calitate atât pentru uleiurile comestibile cât şi pentru anumite tipuri de uleiuri tehnice (cele destinate industriei de lacuri şi vopsele). Ca urmare, operaţia de decolorare (de albire) are o importanţă majoră şi trebuie executată cu foarte multă atenţie. Prin operaţiile anterioare de rafinare, dezmucilaginarea şi neutralizarea, se realizează o albire parţială. Aceasta este insuficientă pentru ca uleiurile sau grăsimile să primească gradul de decolorarea cerut unui produs comercial. Scopul decolorării uleiurilor este de a îndepărta : coloranţii (mai ales pigmenţii carotenoidici şi clorofilici); resturile de mucilagii, fosfatide, săpunuri; urmele de ioni metalici; produşii de oxidare (mai ales hidroperoxizii); micotoxinele, hidrocarburilor poliaromatice.

Dezodorizarea uleiurilor Dezodorizarea este operaţia care are drept scop: elimină substanţele care conferă uleiurilor gust şi miros neplăcut (mai ales a

aldehidelor şi cetonelor, care s-au format prin reacţii autooxidative şi hidrolitice în timpul prelucrării şi depozitării;

eliminarea acizilor graşi liberi, alcoolilor, sterinelor, tocoferolilor; eliminarea peroxizilor; îndepărtarea hidrocarburilor policiclice aromatice.

Dezodorizarea se aplică tuturor uleiurilor (şi produselor lor de hidrogenare) utilizate în scopuri alimentare, farmaceutice sau cosmetice. O dezodorizare bine efectuată nu mai permite identificarea uleiurilor prin gust sau miros (se spune că acestea s-au depersonalizat). Industrial dezodorizarea se realizează prin antrenarea acestor substanţe cu vapori de apă la temperatură ridicată şi presiune scăzută, instalaţiile fiind continue sau mai rar, discontinue. Procedeul continuu asigură o dezodorizare mai avansată; cu toate că temperaturile sunt uşor mai ridicate, se obţine un ulei cu un grad de oxidare mai redus decât în operarea discontinuă deoarece timpul de contact este mai mic, iar vidul mai înalt.

14

ÎMBUTELIEREA ULEIURILOR COMESTIBILE

Uleiurile vegetale comestibile se îmbuteliază în ambalaje de sticlă de 1L şi 0,5 L, butelii PET de 1L şi 0,5L, bidoane PET sau metalice de 5 sau 10 L.

Uleiul obţinut printr-un proces tehnologic condus corespunzător prezintă o bună stabilitate în timp, îndeplionănd condiţiile de calitate impuse.

Chiar şi un ulei bine rafinat poate suferi transformări nedorite, în special oxidări, în prezenţa oxigenului atmosferic, a luminii, a radiaţiilor UV şi în condiţii de depozitare necorespunzătoare (temperatura mai mare de 30°C).

După natura factorilor care acţionează asupra uleiului râncezirea poate fi de două feluri: râncezire hidrolitică şi râncezire oxidativă.

15

CAPITOLUL II

CONŢINUTUL RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ

Preambul

Subsemnata, Alexandra Popescu, cu domiciliul in Bucuresti, str Splaiul Independentei nr. 290, in calitate de expert in produse alimentare cu carnet nr 88/343 eliberat de Ministerul Justitiei, numita expert in litigiul care formeaza obiectul dosarului cu nr. 134/2012 in baza reclamatiei 134/2012 emisa de S.C. FRESH FOODS S.R..L., consemnez in prezentul raport rezultatul sarcinii ce mi s-a incredintat de catre S.C. FRESH FOODS S.R..L

Sursa litigiului

Sursa litigiului este una cu acţiune asupra produsului şi anume: Există suspiciuni cu privire la calitatea uleiului de susan, din punct de vedere a densitatii.

Scurt istoric al litigiului

1. Numele şi prenumele reclamant: Eugen Codrescu

Adresa: Str. Orhideelor, nr.15, Sector 6, Bucureşti, România

2. Denumirea şi adresa agentului economic care a comercializat produsul sau a

prestat serviciul: S.C. FRESH FOODS S.R..L, cu sediul social în Bucureşti,

Sector 6, Str. Orhideelor, nr. 15, România, tel: 021 288765.

- Reprezentant: Eugen Codrescu, în calitate de administrator

3. Domeniul de activitate: COD CAEN 472: Comert cu amanuntul al produselor

alimentare, bauturilor si al produselor din tutun, in magazine specializate

4. Denumirea şi adresa firmei producătoare: S.C. FL IMPEX S.R.L , cu sediul

social în Galaţi, str. Plopilor, nr. 32, judeţulGalaţi, tel. 267 227889, România.

- Reprezentant: Vasile Marinescu în calitate de director general

5. Domeniul de activitate: COD CAEN 4619 Intermedieri in comertul cu produse

diverse

6. Principalele aspecte ale litigiului:

a) S.C. FL IMPEX S.R.L. a ambalat si distribuit 200 L ulei de susan pe data de

15.10.2012,

16

b) În acceasi zi s-a emis factura nr.21 pentru cantitatea de 200 L catre S.C. FRESH

FOODS S.R.L.si procesul verbal de predare-primire catre aceasta.

c) Pe data de 15.10.2012 a fost livrat 200 L ulei de susan către S.C. FRESH FOODS

S.R.L. împreună cu actele necesare şi anume:

- Certificat de conformitate pentru calitatea extra;

- Proces verbal predare-primire

- Factură fiscală.

La primire celor 200 L ulei de susan s-a verificat cantitativ si calitativ marfa si s-a

constatat o neconformitate din punct de vedere a densitatii.

Obiectivele expertizei

1. Evaluarea documentelor care constituie fondul speţei 833/2011.

2. Determinarea stării calitative a produselor incriminate.

3. Verificarea condiţiilor în care s-a făcut transportul.

4. Verificarea condiţiilor de păstrare a mărfii la furnizor şi respectiv la beneficiar.

5. Verificarea procesului tehnologic la furnizor.

Procedura investigatiei La data de 20.10.2012, expertul Alexandra Popescu, a fost desemnat pentru evaluarea reclamatiei inregistrate in dosarul 134/2012. La data de 20.10.2012, expertul accepta implicarea in solutionarea reclamatiei.

Expertul preia probe ulei de susan atat din depozitul firmei comerciante cat si din depozitul firmei producatoare in cauza si documentele aferente rezultatelor de la analizele efectuate. Analize efectuate: - Inspectarea caracteristicilor organoleptice ale uleiului de susan conform

conditiilor tehnice specificate pentru produs in fisa tehnica; - Efectuarea analizelor fizico-chimice; - Inspectarea etichetei produsului.

17

Expertul verifica de asemenea documentatia: - Certificat de atestare a dreptului de comercializare la solicitarea

producatorului - Certificat de conformitate - Aviz de insotire a marfii - Buletin de analiza - Factura - Proces verbal de receptie.

Studierea documentelor operative

1. Documente care reglementează relatia dintre părti

- Contract

2. Documente de livrare-primire:

- Factura fiscală;

- Proces verbal de receptie

3. Documente care atestă calitatea:

- Certificatul de conformitate

- Buletinul de analiză

Constatările expertizei

În urma deplasării pe teren la cele două unităţi, s-a încheiat Procesul verbal nr.

89/19.11.2012, prin care s-a consemnat activitatea efectuată în timpul diferitelor

investigaţii, inclusiv recoltarea probelor, cu care părţile au fost de acord.

Probele prelevate au fost aduse spre analiză către Laborex 2000 Laborator Control

Alimente, activitate consemnată prin cererea Nr. Reg. 65/5.12.2012.

Rezultatele acestor analize au prezentat o densitate de 0,8 g/cm3, valoare ce este

sub limita maxim admisa.

Concluzii

Pe parcursul investigaţiei litigiului, s-a verificat procesul tehnologic a sucului de

tomatelor de la producător la distribuitor şi comerciant., precum şi analizele efectuate pe

produs, ambalarea, transportul, depozitarea şi comercializarea acestuia.

18

În urma analizelor s-a constatat că uleiul de susan aparţinând lotului B-188

prezenta densitate de 0,8 g/cm3, valoare ce este sub limita maxim admisa.

Aşadar lotul trebuie retras integral din linia de distribuţie şi trebuie împiedicată

comercializarea acestuia.

Se va cere firmei producătoare S.C. FL IMPEX S.R.L să retragă de pe piaţă toate

produsele din lotul B-188 şi să sisteze activitatea de distribuţie până la analiza celorlalte

loturi si a rezolvarii cauzei ce a dus la aceasta problema.

19

BIBLIOGRAFIE

[1] K., V., Peter, “Handbook of herbs and spices”, Vol.2 , Woodhead Publishing Ltd and CRC Press LLC, 2004, Boca Raton [2] Y., H., Hui, “Handbook of fruit and vegetable flavors“,John Wiley & Sons, Inc., 2010, New Jersey [3] J., Seidemann, “World spice plants”, Springer, 2005, Berlin [4] Emil Racolta, “Tehnologii generale in industria alimentara” – Tehnologia de obtinere a uleiurilor vegetale, 2007, Cluj [5] http://www.bursaagricola.ro/Info-Susanul-3-23638-1.html [6] http://www.fao.org/docrep/004/Y2774E/y2774e04.htm [7] Anexe – STAS 145-67 [8] http://agroromania.manager.ro/docs/standarde-indici-calitate-floarea-soarelui.pdf

20

ANEXE

21

22

23

24

25

Către,

Ion Marinescu

ANPC

Adresa: Bulveradul Aviatorilor 72, sector 1, Bucureşti, România

E-mail: office@anpc.ro

Web: www.anpc.ro

Tel. : +4-0372-131951

Fax: +4-0213143462

Nr. Reg. 134/22.10.2012

FIŞĂ DE SESIZARE-RECLAMAŢIE

1. Numele şi prenumele reclamant: Eugen Codrescu

Adresa: str. Orhideelor, nr.15, Sector 6, Bucureşti, România

2.Denumirea şi adresa agentului economic care a comercializat produsul sau a prestat serviciul: S.C.

FRESH FOODS S.R.L, cu sediul social în Bucureşti, Sector 6, str. Orhideelor, nr. 15, România, tel: 021

288765.

3.Denumirea şi adresa firmei producătoare: S.C. FL IMPEX S.R.L , cu sediul social în Galaţi, str.

Plopilor, nr. 32, judeţul Galaţi, tel. 267 227889, România.

4. Produsul sau serviciul reclamat (elemente de identificare şi caracterizare): Ulei de susan, lot B-188.

5. Data achiziţionării produsului/serviciului: 15.10.2012

6. Detalii cu privire la deficien’ele reclamate: Există suspiciuni cu privire la densitatea uleiului de susan.

7. Pretenţiile reclamantului: Efectuarea unei expertize.

8. Produse predate pentru efectuarea cercetării şi starea calitativă a acestora: lotul B-188 de ulei de

susan.

SEMNĂTURA RECLAMANTULUI:

SEMNĂTURA REPREZENTANTULUI

ANPC CARE PREIA FIŞA,

26

ICNC-UPB

Strada Gheorghe Polizu 1-7, 011061 , BUCUREŞTI, ROMÂNIA

Web: www.chim.pub.ro

Telefon/fax: +4021-402 39 27

Număr de înregistrare 188/22.10.2012

Către

Dna/Dnul expert Alexandra Popescu

Vă aducem la cunoştinţă că prin decizia 64/22.10.2012 a ICNC–UPB aţi fost

desemnat/ă în calitate de expert pentru evaluarea reclamaţiei nr. 134/2012, înaintată de

către S.C. FRESH FOODS S.R.L. şi înregistrată luni 22.10.2012 la sediul nostru, prin

care se solicită:

testarea uleiului de susan furnizat de S.C. FL IMPEX S.R.L.

Conţinutul dosarului cauzei 134/2012, precum şi marfa cu dovezi probatorii

remise de reclamant vă vor fi puse la dispoziţie de către secretariatul nostru, prin

intermediul Dnei ing. chim. Popescu Maria, persoana de contact desemnată de ICNC–

UPB pentru dosarul nr. 134/2012.

În calitate de expert numit în investigarea acestei cauze, sunteţi împuternicit/ă,

prin decizia nr. 64/22.10.2012 a ICNC–UPB, să contactaţi părţile şi oricare alte

organizaţii implicate în vicierea calităţii uleiului de susan, care fac obiectul litigiului,

solicitând de la aceştia documentele pe care le consideraţi relevante, precum şi acces în

locaţiile şi la personalul pe care le identificaţi drept probatorii pentru speţa în cauză.

Pentru anagajarea de servicii din partea unor organizaţii de terţă parte, vă rugăm

să obţineţi în prealabil permisiunea scrisă a reprezentatului desemnat de centrul nostru

pentru speţa nr. 134/2012.

Vă rugăm să comunicaţi în scris persoanei de contact desemnate de centrul nostru

ICNC–UPB acceptul dumneavoastră pentru desfăşurarea lucrărilor de expertizare în speţa

nr. 134/2012.

Data pentru depunerea reportului de expertiză, în format electronic şi tipărit pe hârtie

este 20.02.2013, orele 20:00, la Popescu Maria, persoană de contact desemnată de ICNC–

UPB pentru dosarul 134/2012.

22.10.2012 Semnătura şi ştampila

27

Către,

Dna ing. chim. Irina Dobre,

CENTRUL NAŢIONAL DE CONSULTANŢĂ PENTRU MEDIU–UPB

Strada Gheorghe Polizu 1-7, 011061 , BUCUREŞTI, ROMÂNIA

Web: www.chim.pub.ro

Telefon/fax: +4021-402 39 27

Subsemnata Alexandra Popescu,

Ca urmare a adresei Dvs. de numire a mea ca expert pentru evaluarea reclamaţiei

134/2011, înregistrată luni 11.12.2011 de către S.C. FRESH FOODS S.R.L, prin care se

solicită verificarea calităţii improprii a lotului B-188 de ulei de susan, furnizat de S.C. FL

IMPEX S.R.L vă aduc la cunoştinţă că sunt de acord cu numirea şi responsabilităţile

care îmi revin prin aceasta.

Voi depune raportul de expertiză, în format electronic şi tipărit pe hârtie, la data

de 20.02.2013, orele 20:00, la Dna ing. chim. Maria Popescu, persoana de contact

desemnată de ICNC-UPB pentru dosarul 134/2012.

22.10.2012 Expert

Nume şi prenume în clar al expertului

Semnătura expertului

28

Către,

Ing. Corina Lupu

Lab Control S.R.L.

Laborator acreditat pentru controlul alimentelor

Str. Constantin Disescu, Nr. 27A, Sector 1, Bucuresti

Tel/Fax: 021/222.66.30 ; 021 / 222.66.31

E-mail: office@labcontrol.ro

Web: www.labcontrol.ro

Având în vedere preocupările şi acreditarea laboratorului dumneavoastră ca

organizaţie etalon privind instruirea personalului, monitorizarea calităţii mediului şi

siguranţa alimentară, precum şi arbitraj pentru medierea conflictelor în domeniul vieţii

economice, vă rugăm să testaţi uleiul de susan furnizat de S.C. FL IMPEX S.R.L.

La ultima livrare am primit 200 de L ulei de susan , lot B-188, conform

specificaţiei prezentate în anexă.

Pentru verificarea calităţii produsului finit, conform normei interne de producţie,

S.C. FRESH FOODS S.R.L a demarat executarea analizelor de tip. Ca mostră de testare

se utilizează lotul de ulei de susan B-188.

Considerăm că este necesară implicarea unui organism independent, pentru a

aprecia corect calitatea materialelor utilizate în această etapă.

În acest scop am prelevat o mostră de ulei de susan pe care o depunem împreună

cu această întâmpinare scrisă, solicitând verificarea stării reale de calitate a lotului B-188

produs de S.C. FL IMPEX S.R.L.

6.11.2012 DIRECTOR GENERAL,

29

BULETIN DE ANALIZA ULEI DE SUSAN

Denumirea caracteristicii Rezultate

Indicele de saponificare 89

Indicele de Iod 108

Impuritati minerale insolubile% 13

Aciditate 3

Densitatea relativa 0,8 g/cm3