puz lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 3 comuna ...€¦ · puz lotizare sat vacanță...

PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 3

Comuna Corbu, Județul Constanța

Wildlife Management Consulting SRL

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

pentru

planul “PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 3“ Comuna Corbu, jud.

Constanța în raport cu siturile Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul

Razim-Sinoie, ROSCI 0065 Delta Dunării

Întocmit de:

Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului – 264/16.09.2010

Autori

biol. Călin Hodor

dr. ing. Dan Traian Ionescu

dr. biol. Oana Danci

dr. biol. Cosmin Manci

biol. Paul Țibu

iunie 2015




2

CUPRINS

A. Informaţii privind proiectul supus aprobării ....................................................................... 3

1. Date asupra beneficiarului şi scurtă descriere a planului .................................................. 3

2. Localizarea geografică şi administrativă a planului ........................................................... 6

3. Modificări fizice ce decurg din plan ................................................................................... 8

4. Resurse naturale necesare planului ................................................................................. 9

5. Resurse naturale exploatate ............................................................................................. 9

6. Emisii şi deşeuri generate de plan ...................................................................................10

8. Servicii suplimentare necesare implementării planului .....................................................10

9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectelor ..................................................10

10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului .................................10

11. Descrierea proceselor tehnologice ................................................................................11

12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu proiectul în cauză şi care pot afecta ariile protejate de interes comunitar ........11

B. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar potenţial afectate de

implementarea proiectului ...................................................................................................11

Descrierea Ariei de Protecţie Specială Avifaunsitică ROSPA0031 Delta Dunării și

Complexul Razim-Sinoie .................................................................................................11

Descrierea ROSCI0065 Delta Dunării .............................................................................15

C. Identificarea şi evaluarea impactului ...............................................................................19

1. Prognozarea şi evaluarea impactului în raport cu obiectivele de declarare şi conservare

ale siturilor ...........................................................................................................................19

1.1. Tipurile de habitat major identificate pe suprafața PUZ-ului propus ..........................19

1.2. Metode de studiu ......................................................................................................22

1.3. Impactul asupra obiectivelor de conservare în SPA ..................................................30

1.4. Impactul asupra obiectivelor de conservare în SCI ...................................................49

1.4.1. Habitatele ..........................................................................................................49

1.4.2. Plantele .............................................................................................................77

1.4.3. Nevertebratele ...................................................................................................78

1.4.4. Peștii ..................................................................................................................82

1.4.5. Amfibienii și reptilele ..........................................................................................82

1.4.6. Mamiferele .........................................................................................................83

1.5. Concluziile studiului asupra biodiversităţii .................................................................85

1.6. Măsuri de reducere a impactului ...............................................................................85

1.7. Recomandări ............................................................................................................86

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................87




3

A. Informaţii privind proiectul supus aprobării

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru planul “PUZ Lotizare sat vacanță cu

specific pescăresc 3 “ Comuna Corbu, jud. Constanța în raport cu siturile Natura

2000 ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie, ROSCI 0065 Delta Dunării

1. Date asupra beneficiarului şi scurtă descriere a planului

Beneficiar: S.C. BLACK SEA TRANSPORT S.R.L., Balta Corneliu, Ciocan Gabriel, Zaif

Daniel, Marin, Stefan, Niculescu Marius Valentin, Marin Georgeta si Primaria Comunei

Corbu

Sediul social: Municipiul Constanța, Comuna Corbu, judeţul Constanța

Denumirea proiectului: “PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 3“, Comuna Corbu,

jud. Constanța

Descrierea tehnică a proiectului

Luând în considerare documentele consultate: Memoriu tehnic, hărţi / schiţe de

amplasament, memoriile de prezentare realizate pentru cele două planuri, alte date puse la

dispoziţie de beneficiar, completate cu verificarea în teren a amplasamentului și cu studiile

de teren privind biodiversitatea/obiectivele de conservare ale celor două situri, rezultă

următoarele aspecte importante în raport cu potenţialul impact al planului asupra ariilor

protejate – SPA şi SCI:

- Scopul planului este realizarea unei dezvoltări imobiliare de tip – sat de vacanță, pentru

organizarea turismului estival în zona plajei Corbu, având în vedere că aceasta este

frecventată de sute de turiști în fiecare vară, care practică un turism dezorganizat și cu

efecte negative pentru mediu (lăsarea peste tot a deșeurilor menajere, poluare fonică,

pătrunderea în vegetația ariei etc.)

- Obiectivul principal al proiectului este: construirea unui sat de vacanță turistic pentru

sezonul estival, realizarea facilităților specifice, în concordanță cu regulamentul urbanistic al

ARBDD

- Suprafaţa de teren afectată este de 12,88 ha.

Conform „Proiectului tehnic” pus la dispoziţie de beneficiar, rezultă câteva aspecte

elocvente pentru potenţialul impact al planului asupra obiectivelor de conservare din cele

două situri:

- Zona PUZ-ului propus face parte din extravilanul comunei Corbu, zona faleza – golf

a Marii Negre

- Terenul studiat este situat la o distanta de 8 km nord de Comuna Corbu ce are o

buna legatura rutiera judeteana, pe DJ 226. Acest drum porneste din zona Midia




4

Navodari, cu conexiune pe DN 22 B, prin Navodari – Ovidiu, la DN 2 A – E 60 spre

Bucuresti – Constanta, autostrada A4 ce face legatura cu Autostrada Soarelui A2 si

pe litoral prin zona turistica Navodari – Mamaia-Constanta. Acestea se învecinează

cu un teren partial construit, fiind amplasat la nordul terenului pe care se

intenționează dezvoltarea imobiliară – sat vacanță Corbu 1.

- Conform prevederilor Regulamentului Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii – sunt

admise functiuni precum – Locuinte, Case de vacanta, Cazare turistica in locuinte

traditionale, Hoteluri cu max 20 camere, Pensiuni si Moteluri cu max. 10 camere,

Campare, Comert, Servicii, Agrement, Sport si Echipamente edilitare.

- Conform prevederilor Regulamentului Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii - Locuinte,

Case de vacanta, Cazare turistica in locuinte traditionale, Hoteluri cu max 20

camere, Pensiuni si Moteluri cu max. 10 camere, Campare, Comert, Servicii,

Agrement, Sport, Echipamente edilitare si Parcare cu functiuni complementare.

- Se va constitui și Zona de spatii verzi protejate.

- ZR1 – ZONA MIXTA - Conform prevederilor Regulamentului Rezervatiei Biosfera

Delta Dunarii – sunt admise functiuni precum - Locuinte/ Case de vacanta/ Cazare

turistica in locuinte traditionale/ Hoteluri cu max 20 camere/ Pensiuni si Moteluri cu

max. 10 camere/Campare/ Comert / Servicii/ Agrement/ Sport/ Echipamente

edilitare.

- Regimul maxim de inaltime va fi de P+2E echivalentul a 10,00m.

- ZR2 - ZONA MIXTA - Conform prevederilor Regulamentului Rezervatiei Biosfera

Delta Dunarii - Locuinte/ Case de vacanta/ Cazare turistica in locuinte traditionale/

Hoteluri cu max 20 camere/ Pensiuni si Moteluri cu max. 10 camere/

Campare/ Comert / Servicii/ Agrement/ Sport/ Echipamente edilitare Parcare cu

functiuni complementare.

- Regimul maxim de inaltime va fi de P+2E echivalentul a 10,00m.

- ZR3 - ZONA SPATII VERZI PROTEJATE

- Zona studiata face parte din extravilanul comunei Corbu zona faleza – golf al Marii

Negre.

- Zona studiata va fi echipata cu principalele dotari tehnico-edilitare: apa, canalizare,

gaze naturale, retea electrica, telefonie, internet

- Se considera doua statii de pompare ape uzate (cate una pentru fiecare) zona de

loturi. SP1 avand un debit mai mic refuleaza in chesonul SP2 si de aici in reteaua de

canalizare a localitatii Corbu. Ele se vor amplasa in punctele de cota minima si

ocupa aproximativ 50 mp fiecare.

- Reteaua de canalizare menajera se realizeaza cu conducte din PVC-KG Dn 250

urmand traseul strazilor din zona lotizata. Caminele de vizitare si de schimbare

directie se amplaseaza din 50 in 50 metri si vor fi de tip prefabricat confectionate din

PVC sau beton.

- Alimentarea cu energie electrica a noilor obiective se va realiza prin bransarea la

reteaua nou proiectata.

- Alimentarea cu gaze naturale se va realiza din reteaua nou proiectata.




5

- Realizarea legaturilor telefonice, cablu - internet, date si tv se vor executa in

canalizatie ingropata.

- Zona studiata, are o suprafata de 128 839 mp (cca. 12,9 ha)

Utilizări permise:

a) locuirea, cu variantele locuire permanenta, locuire sezoniera, case de vacanta,

cazare turistica in locuinte traditionale, cu suprafata construita la sol de maximum 200

m2 (figurile 1, 2)

b) institutii, servicii, dotari publice;

c) spatii verzi, agrement, sport;

d) echipamente edilitare;

e) activitati prestari servicii si de transport;

f) circulatii rutiere cu dotarile aferente;

a) Procentul maxim de ocupare a terenului (POT) pe parcela, inclusiv constructiile existente

si anexe, va fi de 30% pentru parcelele de pana la 1000 mp si de 15% pentru parcelele mai

mari de 1000 mp.

b) Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT) pe parcela, va fi de 0,5.

c) Pentru dotarile publice, procentul maxim de ocupare a terenului va fi conform

Regulamentului General de Urbanism, in functie de amplasarea in cadrul localitatii.

Suprafata terenului studiat = 128 839 mp

- ZR1 – ZONA MIXTA:

Regim de inaltime = P+2E

POT propus= 30%

CUT propus = 0.5

- ZR2 – ZONA MIXTA:

Regim de inaltime = P+2E

POT propus= 30%

CUT propus = 0.5

- ZR3 – ZONA SPATII VERZI PROTEJATA

- Spatiile libere vizibile din circulatiile publice se trateaza ca gradini de fatada.

- Spatiile neconstruite si neocupate de accese, trotuare de garda etc. se

inierbeaza si se planteaza.

- Procentul minim obligatoriu de spatiu verde plantat in interiorul parcelei este

de 25% conform Regulament Rezervatia Biosfera Delta Dunarii

- Spatiul liber dintre cladire si aliniament va fi plantat cu arbori in proportie de

min. 25%.




6

- Se va acorda o atentie deosebita spatiilor libere publice si semi-publice, prin

amenajari specifice: terase, spatii pentru repaus etc.

Figura 1. Model de casă propus (vedere din față)

Figura 2. Model de casă propus (vedere de sus)

2. Localizarea geografică şi administrativă a planului




7

Planul se situează în zona litorală / de coastă a Mării Negre, până la platoul terasei abrupte

(figurile 3, 4, 5). Din punct de vedere administrativ, zona planului este parte a UAT Corbu,

judeţul Constanța, Regiunea 2 Sud-Est Dobrogea.

Faţă de Siturile Natura 2000 ROSPA 0031 și ROSCI 0065, perimetrul se situează în

interiorul acestora, în imediata vecinătate a limitei sudice a celor două arii protejate (figurile

3, 4).

Figura 3. Amplasamentul propus al PUZ (oval alb) față de limitele ariilor protejate (linie

verde – limita SCI, linie roșie – limita SPA) și localitățile limitrofe




8

Figura 4. Amplasamentul propus al PUZ (detaliu – oval alb) față de limitele ariilor protejate

(linie verde – limita SCI, linie roșie – limita SPA)

Figura 5. Amplasarea PUZ în teren (C3)

3. Modificări fizice ce decurg din plan

PUG-ul propus se suprapune peste terenuri din categoria nisipuri. Două tipuri majore

de habitat există pe amplasament, respectiv: terenuri cu vegetație ierboasă diversă, și

terenuri acoperite de vegetație lemnoasă (arbori și arbuști sub formă de grupuri, dar și

izolați). PUG-ul are în vedere trei tipuri de zone, dintre care două (ZR1 și ZR2) vor afecta

total actualele suprafețe de terenuri existente în prezent, însă cel de-al treilea tip de zonă




9

(ZR3) a fost conceput pentru a păstra o parte din habitatele și locurile de reproducere

importante ale unor specii de animale. Considerând astfel că impactul modificator va fi în

primele două zone, am estimat modificările fizice în tabelul nr. 1, prin ocuparea lor cu

construcțiile, drumurile de acces, pietonalele, spațiile verzi, dar şi cu organizările de şantier

din timpul lucrărilor (ocupări temporare). În faza următoare a PUZ, principala modificare

fizică o va reprezenta decopertarea şi săparea, care va modifica astfel terenul.

Tabelul nr. 1. Pierderile estimate de teren (ZR1 și ZR2), raportate la suprafețele SCI și SPA

Pierdere

(ha)

Pierdere

din

toatal

SCI (%)

Pierdere

din total

SPA (%)

12,78 0,002 0,002

Tabelul nr. 2. Bilanțul de suprafețe

4. Resurse naturale necesare planului

Pentru realizarea planului, nu sunt necesare resurse naturale, dar în faza de

construcție resursa de bază este constituită din materialele necesare construirii imobilelor,

drumurilor și altor tipuri de infrastructură.

5. Resurse naturale exploatate




10

- nu este cazul. În faza proiectului de execuție a obiectivului propus, vor fi necesare

săpături, drenări și alte lucrări.

6. Emisii şi deşeuri generate de plan

Surse de poluanţi pentru aer

În faza de PUZ nu vor exista surse de poluare ale aerului.

Surse de poluanţi pentru apă

În faza de PUZ nu vor exista surse de poluare ale apei.

7. Cerinţ e de utilizare a terenului necesare pentru execuţ ia planului

Utilizarea terenului în cazul planului supus studiului, prezintă câteva cerinţe specifice

din faza de proiect de execuție, respectiv ocuparea temporară sau permanentă a unor

suprafeţe de teren pentru construcţiile prevăzute (inclusiv pentru organizarea de şantier),

descrise la punctul 3. Pentru minimizarea impactului asupra siturilor, se vor propune în

studiu măsuri de reducere a impactului, ce vizează și utilizarea terenurilor necesare

execuţiei proiectului, dar suprafețele de habitate cele mai importante pentru anumite specii

de interes comunitar vor fi conservate / menținute prin prevederile PUZ (zona ZR3).

8. Servicii suplimentare necesare implementării planului

- nu este cazul.

9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectelor

În faza de PUZ nu se prevăd durate ale construcțiilor, funcționării și dezafectării

proiectului.

10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

Principalele activități generate în urma implementării PUZ-ului vor fi legate de

practicarea turismului / loisirului civilizat, respectiv activități în interiorul și lângă construcții,

transport / deplasare pe căile rutiere, pe bicicletă sau pe jos, activități de recreare în zona

plajei etc. O parte din aceste activități se practică și în prezent, inclusiv campare, dar cu




11

impact negativ prin generare de deșeuri depuse în teren, zgomot, pătrundere în diverse

habitate naturale, crearea de cărări și drumuri auto etc.

11. Descrierea proceselor tehnologice

- Nu este cazul

12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera

impact cumulativ cu proiectul în cauză şi care pot afecta ariile protejate de interes

comunitar

Consultând situaţia din teren şi docuemntele privind alte proiecte / investiţii / planuri

derulate, în curs de derulare sau viitoare din situri, este în paralel prevăzut un PUZ pe

suprafața de teren alăturată, pentru același scop (PUZ sat de vacanță Corbu 1). Studiul de

față a integrat cele două planuri propuse, efectuând evaluarea impactului cumulat,

considerând că biodiversitatea este asemănătoare sau identică pe cele două arii.

Efectul cumulativ al celor două planuri propuse, va fi unul nesemnificativ, deoarece

efectul fiecărui PUZ în parte este nesemnificativ. Nnu există un efect semnificativ preconizat

al celui de-al doilea PUZ ce va fi analizat sub raportul evaluării adecvate într-un alt

document.

B. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar potenţial

afectate de implementarea proiectului

Datele utilizate în prezentul studiu provin din Formularele standard ale celor două

situri.

Descrierea Ariei de Protecţie Specială Avifaunsitică ROSPA0031 Delta Dunării și

Complexul Razim-Sinoie

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică având codul ROSPA 0031 este situată în

partea sud-estică a României, în lunca Dunării (zona de formare a deltei și vărsare în Marea

Neagră și zona lacurilor litorale, având următoarele coordonate geografice: latitudine N 44°

54’ 41”, longitudine E 28° 55’ 42”, cu o altitudine de la 0 m până la 137 m. Suprafața

ROSPA 0037 însumează 512 820 ha.

Din punct de vedere administrativ se situează în judeţele Tulcea şi Constanța.

Suprafața PUZ este integral inclusă în SPA.

În privința păsărilor ca obiectiv de conservare al SPA-ului, aria deține populații

însemnate sau cele mai mari populații naționale sau europene la numeroase specii

(cuibăritoare, de pasaj sau de iarnă), precum: Pelecanus crispus, P. onocrotalus,




12

Phalacrocorax pygmeus, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Ardea purpurea, Ardea

alba, Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus, Platalea

leucorodia, Ciconia ciconia, Cygnus cygnus, C. columbianus, Branta ruficollis, Aythya

nyroca, Circus aeruginosus, Haliaeetus albicilla, Aquila pomarina, Falco cherrug, Charadrius

alexandrinus, Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Philomachus pugnax, Tringa

glareola, Larus genei, L. minutus, Sterna hirundo, S. caspia, S. albifrons, Gelochelidon

nilotica, Chlidonias niger, C. hybrida etc.

Speciile de păsări de interes comunitar pentru care s-a desemnat situl, sunt

prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3. Speciile de păsări interes comunitar (anexa I a Directivei Păsări)

Specia Populaţie

Rezidentă Migratoare

Cuibărit Iernat Pasaj

Gavia stellata 40-50

Gavia arctica 50-80

Puffinus yelkouan 20-100

Pelecanus onocrotalus 3560-4160

Pelecanus crispus 320-410

Phalacrocorax ppygmeus 8700-9500 4000-6500 4000-6500

Botaurus stellaris 800-1000

Ixobrychus minutus 3000-3500

Nycticorax nycticorax 3500-4000

Ardeola ralloides 3000-4000

Egretta garzetta 1700-2500 20-60

Ardea alba 320-360 1000-1200

Ardea purpurea 230-450

Ciconia nigra 2-5 i 500-1000

Ciconia ciconia 100-120 45000-60000

Plegadis falcinellus 2000-3200

Platalea leucorodia 360-440

Cygnus cygnus 340-1270

Cygnus columbianus 10-40

Branta ruficollis 1000-3000 7000-24000

Anser erythropus 10-30

Aythya nyroca

3800-4200

Oxyura leucocephala 1-4

Mergus albellus R 4000-5000

Haliaeetus albicilla 26-28

Circus aeruginosus 300-400

Circus cyaneus 150-200

Circus pygargus 3-6 i 500-800




13

Circus macrourus 50-60

Aquila heliaca 1-3

Aquila clanga 8-14

Aquila pomarina 200-300

Pandion haliaetus RC

Hieraaetus pennatus 50-80

Circaetus gallicus R

Buteo rufinus 4-5

Accipiter brevipes 3-5 40-80

Milvus migrans 6-7 20-30

Falco peregrinus 2-4 10-20

Falco columbarius 20-60

Falco vespertinus 300-350 2000-3000

Falco naumanni 1-3

Falco cherrug 2-4 5-10

Porzana porzana 300-400

Porzana parva 2000-3000

Porzana pusilla V

Grus grus R

Himantopus himantopus 220-370 1400-2200

Recurvirostra avosetta 220-280 800-1200

Pluvialis apricaria 300-500

Eudromias morinellus R

Charadrius alexandriunus 90-120 450-520

Glareola ptatincola 420-450

Philomachus pugnax 13000-18000

Xenus cinereus 1-3

Limosa lapponica 1-5

Numenius tenuirostris 1-3

Gallinago media 20-80

Burhinus oedicnemus 44-60

Phalaropus lobatus 700-1200

Larus genei 20-70

Larus melanocephalus 160-200

Larus minutus 1000-12000

Gelochelidon nilotica 8-12 320-350

Sterna caspia 500-1000

Sterna albifrons 40-100

Sterna hirundo 1800-2300

Sterna sandvicensis 250-300 3000-5000

Chlidonias hybridus 5000-6000 30000-50000

Chlidonias niger 200-300

Asio flammeus 8-12

Alcedo atthis 1500-1700




14

Coracias garrulus 500-600

Picus canus RC

Dryocopus martius RC

Dendrocopos medius R

Dendrocopos syriacus RC

Melanocorypha calandra RC

Lullula arborea R R

Anthus campestris RC

Acrocephalus melanopogon 400-1000

Sylvia nisoria R RC

Ficedula albicollis C

Ficedula parva C

Lanius collurio RC C

Lanius minor R C

Oenanthe pleschanka 12-24

Luscinia svecica 300-700

Emberiza hortulana R

Legendă:

- rezidentă / sedentară: specie a cărei populaţie cuibăreşte în sit şi iernează în acelaşi

teritoriu

- cuibărit: specie a cărei populaţie cuibăreşte în sit, dar migrează pentru iernare în alte zone

- pasaj: specie a cărei populaţie nu cuibăreşte în sit, ci apare doar în migraţiile de primăvară

/ toamnă, sinonim cu specie de pasaj de pasaj

- iernat: specie a cărei populaţie nu cuibăreşte în sit, ci iernează aici, sinonim cu specie

oaspete de iarnă

- p = număr de perechi cuibăritoare

- i = număr de indivizi / exemplare referitor la speciile sau populaţiile necuibăritoare şi care

apar în pasaj sau iarna

* - s-a utilizat termenul de populaţie având în vedere posibilitatea ca la aceeaşi specie să

existe populaţii ce au statut fenologic total diferit, cum sunt speciile cu populaţii cuibăritoare

şi populaţii de pasaj sau care iernează, ori specii cu populaţii sedentare şi populaţii de pasaj

sau oaspeţi de iarnă pentru sit

- pentru speciile cuibăritoare din categoriile: cuibărit şi rezidentă, populaţiile sunt exprimate

în număr de perechi, iar pentru celelalte rubrici în număr de exemplare / indivizi

- R – rară

- RC – relativ comună

- C – comună

- V - accidentală




15

Descrierea ROSCI0065 Delta Dunării

Situl de Importanță Comunitară având codul ROSCI 0065 are în cea mai mare parte

aceeași poziționare ca și ROSPA 0031, având următoarele coordonate geografice:

latitudine N 44° 54’ 1”, longitudine E 28° 55’ 13”, cu o altitudine de la 0 m până la 229 m.

Din punct de vedere administrativ se situează în judeţele Tulcea şi Constanța.

Suprafața PUZ este integral inclusă în SCI.

În conformitate cu H.G. 971/2011, suprafaţa ROSCI 0065 totalizează 454 037 ha.

Pentru SCI au fost identificte mai multe tipuri de habitate de interes comunitar,

precum și specii de plante și animale din anexa II a Directivei Habitate.

În ce privește habitatele de interes comunitar, se remarcă o mare varietate (aproape

30 de tipuri), dintre care le amintim doar pe cele prioritare: Stepe ponto-sarmatice, Lagune

costiere, Dune gri, Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus, Tufărișuri de foioase ponto-

sarmatice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști xerice pe

substrat calcaros.

Cinci specii de plante de interes comunitar au reprezentat obiectivele de desemnare

și management ale sitului, dintre care: Centaurea pontica, Marsilea quadrifolia, Echium

russicum.

Animalele nevertebrate sunt reprezentate de 11 specii, precum: Lycaena dispar,

Catopta thrips, Theodoctus transversalis, Anisus vorticulus, Leptidea morsei etc.

Dintre vertebrate, cei mai bine reprezentați sunt peștii. Câteva specii edificante

pentru SCI, sunt: Aspius aspius, Alosa immaculata, Cobitis taenia, Misgurnus fossilis,

Pelecus cultratus, Sabanejewia aurata, Zingel zingel, Umbra krameri, Rhodeus

sericeus amarus etc. Amfibienii și reptilele au împreună 5 reprezentanți specii de interes

comunitar, dintre care amintim: Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis,

Bombina bombina. Tot 5 specii de mamifere de interes comunitar sunt identificate în sit,

astfel: Spermophilus citelus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustela

eversmannii.

Habitatele şi speciile de interes comunitar sunt prezentate în tabele 4, 5, 6, 7, 8, 9.

Tabelul 4. Tipurile de habitate de interes comunitar (anexa I a Directivei Habitate)

Cod Habitat

Procent din

totalul

suprafeţei

sitului (%)

Stare de

conservare

40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 0,001 B

62C0* Stepe ponto-sarmatice 1 A

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 0,002

B

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă

de mare

1 B




16

1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului 1 B

1310 Comunități cu Salicornia și alte specii anuale care

colonizează terenurile umede și nisipoase

1 B

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A

2190 Depresiuni umede intradunale 1 A

6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau

argiloase (Molinion caeruleae)

1 B

6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte de Molinio-

Holoschoenion

0,0001 B

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul

câmpiilor, până la cel montan și alpin

30 A

6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii 1 B

6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba

officinalis)

1 B

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din

Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea

1 A

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Chenopodium rubri și

Bidention

10 A

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie , până la cele montane,

cu vegetație din ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

2 A

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion

rubri și Bidention

1 A

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 3 A

2110 Dune mobile embrionare (în formare) 1 B

2130* Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri) 5 A

1150* Lagune costiere 2 B

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de

specii de Chara

1 B

1410 Pajiști sărăturate de tip mediteraneean (Juncetalia maritimi) 1 A

92D0 Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și

Securinegion-tinctoriae)

0,2 B

3160 Lacuri distrofice și iazuri 1 B

7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus 0,001 B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul

marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,8

A

1530* Pajiști și nlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice 1 B

6120* Pajiști xerice pe substrat calcaros 1 A




17

Legenda:

* - habitate de interes comunitar prioritare

Tabelul 5. Speciile de plante din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei Habitate

Cod Specii de plante Stare de

conservare

4067 Echium russicum A

1516 Aldrovanda vesiculosa B

2253 Centaurea jankae B

1428 Marsilea quadrifolia B

2255 Centaurea pontica B

Tabelul 6. Speciile de nevertebrate din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei

Habitate


conservare

1037 Ophiogomphus cecilia B

4028 Catopta thrips B

1060 Lycaena dispar B

4045 Coenagrion ornatum -

1089 Morimus funereus -

4027 Arytrura musculus B

4030 Colias myrmidone B

4064 Theodoxus transversalis B

4056 Anisus vorticulus B

1082 Graphoderus bilineatus B

4036 Leptidea morsei B

Tabelul 7. Speciile de pești din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei


conservare

4127 Alosa tanaica B

1130 Aspius aspius A

1149 Cobitis taenia B

1124 Gobio albipinnatus A

1157 Gymnocephalus schraetzer B

1145 Misgurnus fossilis A

2522 Pelecus cultratus B

1134 Rhodeus sericeus amarus A




18

1146 Sabanejewia aurata B

1160 Zingel streber B

2511 Gobio kessleri -

1159 Zingel zingel B

2011 Umbra krameri B

2555 Gymnocephalus baloni A

4125 Alosa immaculata B

Tabelul 8. Speciile de amfibieni și reptile din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei


conservare

1298 Vipera ursinii A

1219 Testudo graeca B

1993 Triturus dobrogicus B

1220 Emys orbiculris B

1188 Bombina bombina A

Tabelul 9. Speciile de mamifere din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei


conservare

1335 Spermophilus citellus B

1355 Lutra lutra B

1356 Mustela lutreola B

2635 Vormela peregusna B

2633 Mustela eversmannii B




19

C. Identificarea şi evaluarea impactului

1. Prognozarea şi evaluarea impactului în raport cu obiectivele de declarare şi

conservare ale siturilor

PUZ-ul supus prezentului studiu, nu reprezintă o parte a Planului de Management al

ROSPA0031 și ROSCI0065 şi nu este necesar pentru realizarea obiectivelor de conservare

ale acestora. Datorită acestor consideraţii şi diversităţii ridicate a ariei, precum şi a

vulnerabilităţii unora din componentelor ecosistemului, sunt necesare evaluări ale

potenţialelor efecte asupra biodiversităţii siturilor în cauză, respectiv asupra obiectivelor de

declarare și conservare (habitate și specii de interes comunitar).

1.1. Tipurile de habitat major identificate pe suprafața PUZ-ului propus

Ȋn raport cu potenţialul impact al planului, identificarea şi descrierea habitatelor

majore ca mediu de viaţă, reprezintă un aspect deosebit de important ce s-a luat în

considerare în prezentul studiu.

Conform Directivei Habitate, habitatele naturale reprezintă areale terestre sau

acvatice, care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale

sau semi-naturale. Dacă ne raportăm la specie, habitatul acesteia este mediul descris de

factorii abiotici şi biotici pentru oricare din stadiile ciclurilor sale biologice.

Este important de subliniat, faptul că în cazul multor specii de animale (mai ales

pasări) există diferenţe mai mari sau mai mici între habitatul de reproducere al lor şi

habitatul de hrănire, eventual de odihnă, înnoptare etc. Există numeroase cazuri în care

specia utilizează habitate total diferite în perioada cuibăritului, spre exemplu pădure pentru

construirea cuibului şi creşterea puilor şi teren deschis (pajişte, cultură, stepă etc.) pentru

hrănire. Un exemplu elocvent în acest sens este cel al multor specii de păsări răpitoare, ce

cuibăresc în arbori şi se hrănesc mai ales pe terenuri deschise, evitând pădurea. Mai mult,

în perioadele deplasarilor sezoniere, multe specii folosesc tipuri de habitate diferite faţă de

cele unde cuibăresc.

Cât priveşte habitatele de interes comunitar, acestea se vor trata sub raportul

potenţialului impact al proioectului într-un capitol ulterior.

Pe suprafaţa PUZ-ului propus, au fost identificate mai multe tipuri de habitate

majore, prezentate mai jos.

Descrierea tipurilor de habitate majore, caracteristice speciilor de animale de interes

comunitar, s-a realizat în funcţie de cerinţele acestora, privind reproducerea, hrănirea,

staţionarea, înnoptarea, deplasările, hibernarea sau alte activităţi fiziologie.

S-au identificat următoarele tipuri de habitate majore:

1. Plaja (banda litorală) ca habitat cuprins între mare și stepă, se caracterizează prin

nisipuri tipice plajelor marine și lipsa vegetației (figura 6). Are o lățime de 50-90 m.

Nu va fi vizată în mod direct de contrucțiile prevăzute prin PUZ.




20

Figura 6. Plaja / banda litorală cu avifauna specifică (foto Ionescu D.)

2. Stepă (vegetație ierboasă pe nisip sau soluri nisipoase). Este cuprinsă între banda

litorală și baza taluzului terasei. Se caracterizează prin vegetație ierboasă în general

rară și relativ scundă, ce crește pe nisip, în câteva arii dominând stuful (figura 7).

Există și plante lemnoase izolate sau în mici pâlcuri, reprezentate îndeosebi de

sălcioară (Elaeagnus angustifolia). Stepa are o lățime de 250-300 m.




21

Figura 7. Zona de stepă pe nisip, cu vegetație ierboasă rară (foto Ionescu D.)

3. Habitate cu arbori și arbuști. Se concentrează mai ales la baza terasei, dar apar sub

formă de benzi / buchete sau izolați în interiorul altor habitate majore (stepă) – figura

8. Practic, arealele cu arbori / arbuști sunt răspândite relativ uniform pe toată

suprafața, exceptând zona litorală și o fâșie de stepă cu vegetație rară tipică de

nisipuri. Specia dominantă este sălcioara, dar apar și alte specii arbustive.




22

Figura 8. Habitate cu arbori și arbuști, zone cu o grupare mai densă (ovale albe)

4. Malul vertical și terasa. Reprezintă tipul de habitat de la partea exterioară vestică a

PUZ-ului, care face delimitarea între interiorul suprafeței luate în considerare și

terenurile agricole dinspre vest.

5. Habitate construite și antropizate. Pe suprafața PUZ propus, există câteva tipuri de

zone influențate antropic, precum drumuri de pământ, cărări, garduri etc. Au fost

identificate și mai multe depozite de deșeuri menajere, dar aproape întreaga

suprafață a terenului este afectată de aceste deșeuri, transportate / răspândite de

vânt.

1.2. Metode de studiu

Pentru prognozarea impactului în raport cu obiectivele de conservare ale ariilor

protejate, au fost aplicate metode standardizate de studiu, ce au avut ca obiectiv atât

identificarea speciilor şi habitatelor în raport cu locaţia / habitatul şi planul în sine, cât şi a

populaţiilor / abundenţei acestora pentru cele unde era necesar a se realiza şi în cazurile

unde acest aspect a putut fi tratat.

Metode folosite la studiul avifaunei

Identificarea tipurilor majore de habitate caracteristice păsărilor s-a realizat în teren

prin observaţie directă, fiind notate caracteristicile determinante ale lor (asociaţiile vegetale,




23

speciile de plante lemnoase etc.). Au fost utilizate fotografii şi imagini satelitare Google

Earth, Global Mapper.

S-au utilizat și alte surse, precum:

- datele bibliografice existente, datele din formularul standard al sitului etc.

- observaţiile efectuate în teren, care au avut drept scop: identificarea speciilor de

păsări, identificarea locurilor de cuibărit, a zonelor de hrănire, înnoptare etc.

- au fost aplicate metode standardizate, precum:

o puncte pe transect (point count), ascultarea pasivă a sunetelor păsărilor sau

provocarea sonoră a acestora

o metoda transectelor / punctelor pe transect (point transect method). Transectul a

urmat traseul drumului propus, acoperind toate habitatele majore cu care acesta se

suprapune. Este utilizată mai ales în cazul păsărilor de talie mică (îndeosebi

passeriforme), traseul fiind parcurs dimineaţa, între orele 6-9, observatorul notând

păsările observate sau auzite;

o metoda punctelor fixe (point count method) utilizată mai ales în cazul păsărilor de

talie mare – berze, răpitoare. S-a utilizat concomitent cu metoda transectelor, alegându-

se câteca puncte de observaţie;

o ascultarea pasivă a sunetelor produse de păsări, îndeosebi pentru speciile mai dificil

de observat: specii crepusculare sau nocturne, specii criptice etc.;

o identificarea unor semne particulare a prezenţei speciei în teren (ex: ingluvii, urme,

excremente etc.).

Transectele şi punctele pe transect (point transect) s-au ales așa încât să acopere

uniform întreaga suprafață şi toate tipurilor de habitate, notate astfel:

a. transect „plajă”

b. transect „stepă”

c. transect „drum acces”

d. transect „platou”

e. transect „tufăriş”

Identificarea şi estimarea directă a numărului de exemplare observate s-a efectuat

cu binoclu şi lunetă (spectiv).

Observațiile în teren s-au efectuat pe parcursul anilor 2013-2014, în toate perioadele

fenologice, caracteristice păsărilor. Au fost utilizate carnete de teren, GPS, hărţi.




24

Figura 9. Aplicarea metodelor standardizate de observație la păsări și introducerea datelor

primare în baza de date electronică (foto Ionescu D.)

Pentru SCI

Metodele de lucru utilizate în prezentul studiu au avut în vedere tipurile de habitate

de interes comunitar (parte a anexei I a Directivei Habitate) și speciile de plante și animale

de interes comunitar (anexa I a Directiva Păsări), în raport cu planul propus şi cu eventualul

impact al său asupra obiectivelor de conservare ale sitului.

Metode de lucru pentru habitate

Pentru identificarea habitatelor, cercetările fitocenologice pornesc de la metodologia

de identificare a asociațiilor vegetale aplicată de școala central-europeană, pe baza

principiilor lui J. BRAUN-BLANQUET (1926).

Studiile efective în teren au la baza eşantioane de vegetație (relevee) cu suprafeţe

variabile în funcţie de tipul de vegetaţie. Releveele constituie descrieri reprezentative ale

fitocenozelor analizate. Pentru fiecare specie se notează abundenţa – dominanţa, uneori şi

frecvenţa locală. Indicele A-D are la bază scara de apreciere Braun-Blanquet, cu 5+1 trepte:




25

1 – indivizi destul de abundenţi, dar care realizează o acoperire redusă,

2 – indivizi foarte abundenţi sau acoperind cel puţin 1/20 din suprafaţa de

probă,

3 – număr variabil de indivizi, dar cu acoperire între ¼ şi ½ din suprafaţa de

probă,

4 – număr variabil de indivizi, dar cu acoperire între ½ şi ¾ din suprafaţa de

probă,

5 – indivizi realizând o acoperire de peste ¾ din suprafaţa de probă.

Frecvenţa locală este un indice utilizat de şcoala românească de geobotanică (AL.

BORZA & N. BOŞCAIU, 1965) care dă informaţii despre omogenitatea covorului vegetal.

Pentru aprecierea lui se consideră releveul împărţit în unităţi (pătrate) mai reduse și se

acordă note după o scară cu 5+1 trepte:

1 – indivizi prezenţi în proporţie de 5 – 20% din suprafeţele în care a fost împărţit

releveul;


releveul;


releveul;


releveul;


releveul;

+ - indivizi rari sub 10% din releveu.

Tabelul sintetic al asociaţiei se alcătuieşte pe baza releveelor şi constituie

prelucrarea comparativă şi prezentarea sintetică a datelor. Descrierea asociațiilor vegetale

include aspecte de chorologie, compoziţie floristică, sindinamică și au la bază lucrări

recunoscute și la nivel european (e.g. SANDA V. et al., 1998; COLDEA GH., 1997, 1991).

Analiza asociațiilor vegetale reprezintă o etapă intermediară în identificarea propriu-

zisă a habitatelor și permite inventarierea și cartarea acestora, conform cu principiile de

conservare ale rețelei europene de arii protejate NATURA 2000. Identificarea și

caracterizarea habitatelor are la baza Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România (coord.: GAFTA D. & MOUNTFORD O., 2008) și Habitatele din România (DONIȚĂ

N. et al., 2005).

Cartarea speciilor și habitatelor se realizează prin înregistrarea coordonatelor GPS,

introducerea acestora în baza de date GIS și realizarea harților de distribuție.

Colectarea datelor s-a realizat în luna mai 2014.

Metode de lucru pentru floră

Flora a fost studiată prin aceleași metode și concomitent cu identificarea habitatelor.




26

Metode de lucru pentru speciile de nevertebrate

Cercetările au fost de tip calitativ (identificatea speciilor) iar cele de tip cantitativ au

fost limitate la unele specii de interes conservativ (fiind făcute observații adiționale).

Cercetările s-au desfășurat in toate habitatele din zona cercetată, în perioada de activitate a

speciilor: aprilie-iunie 2014.

s-au aplicat urmatoarele metode:

a. observații/fotografiere/colectare pe transecte cu fileul entomologic sau direct cu

mâna (figura 10)

Figura 10. Colectarea cu fileu entomologic (foto Manci C.)

b. utilizarea capcanei luminoase pentru speciile nocturne (figura 11)




27

Figura 11. Folosirea capcanei luminoase (Foto: Manci C.)

c. montare de capcane barber amorsate cu soluție de oțet și sare, metodă care a

dat rezultate foarte slabe datorită precipitațiilor foarte bogate din sezonul de

studiu și a substratului nisipos instabil care au dus la umplerea capcanei cu nisip

și apă.




28

Figura 12. Trackuri GPS pentru studiul nevertebratelor (după C. Manci)

Metode de lucru pentru speciile de amfibieni

S-au utilizat observațiile directe și ascultarea pasivă a sunetelor produse de unele

specii, în toate tipurile de habitate, precum și metoda colectării exemplarelor din apă cu

ajutorul unui fileu.

Metode de lucru pentru speciile de reptile

S-au utilizat observațiile directe în toate tipurile de habitate.

Metode de lucru pentru speciile de mamifere

S-au utilizat observațiile directe asupra exemplarelor, precum și indirecte privind

urmele sau semnele lăsate de acestea în teren (excremente, urme ale prăzii, rosături, galerii

etc.). Identificarea mamiferelor s-a realizat pe întreaga perioadă de studiu din anii 2013-

2014, concomitent cu aplicarea altor metode ce vizau specii de animale.

Pentru lilieci

Deși nici o specie de liliac nu figurează în formularul standard al sitului, am

considerat necesar un studiu asupra chiropterelor datorită unor habitate propice acestora și

posibilității prezenței lor pe teritoriul considerat. Deplasările pentru monitorizarea liliecilor au

fost efectuate în perioada 03-05 iunie 2014, de-a lungul a 2 nopţi diferite. Activităţile de




29

monitorizare a liliecilor au fost iniţiate la scurt timp după apusul soarelui şi au fost încheiate

în jurul orei 1 AM, în fiecare noapte, luând în calcul că în acest interval activitatea liliecilor

este cea mai ridicată. Metodele de cercetare s-au bazat pe înregistrarea de ultrasunete,

emise de speciile de lilieci prezente în amplasament, în vederea elaborării unei liste ce

conţine numărul de specii şi efectivele numerice ale acestora. Ulterior, înregistrările de

ultrasunete au fost analizate folosind programul “BatSound 4.03”. Ultrasunetele au fost

captate cu ajutorul detectorului Pettersson D 240x, conectat la reportofonul Zoom H2.

Acestea au fost înregistrate în modulul “time-expansion” 10x, pentru a menţine o acurateţe

cât mai ridicată şi posibilitatea analizei ulterioare a acestora. Înregistrările au fost efectuate

din puncte fixe, cât şi de-a lungul transectelor efectuate în suprafața PUZ. Data, ora şi

coordonatele GPS au fost de asemenea notate pentru fiecare mostră în parte, în vederea

creării unei hărţi ce prezintă locurile în care au fost prezente specii de lilieci, principalele

intervale de activitate, cât şi distribuţia speciilor pe amplasamentul respective. Ora exactă la

care au fost efectuate înregistrările a fost notată pentru a evita luarea în calcul a aceluiași

individ aparținând aceleiași specii. (Ex.: 2 sonograme înregistrate într-un interval foarte scurt

de timp și conținând aceeași specie și același număr de indivizi - foarte probabil sa fie

același individ/indivizi).

Sonogramele au fost analizate cu ajutorul software-ului “BatSound 4.03”,

deteminările speciilor fiind făcute pe baza deteminatorului “The World of Bats” de Michel

Barataud, cât şi a altor lucrări.

Înregistrările din punct static s-au efectuat în 4 locaţii diferite, luând în calcul tipurile

de habitat prezente şi considerând că acestea ar oferi cele mai bune condiţii pentru

activitatea lilecilor. De asemenea, au fost efectuate transecte mobile între punctele statice

de monitorizare a liliecilor (figura 13).




30

Figura 13. Punctele statice și transectele mobile de monitorizare a liliecilor

1.3. Impactul asupra obiectivelor de conservare în SPA

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) a fost declarată pentru menţinerea

într-o stare favorabilă de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar (incluse în

anexa I a Direcivei Păsări). Ȋn acest fel, se vor comenta şi detalia aspectele legate de

existenţa avifaunei, respectiv a fiecărei specii de pasări de interes comunitar în raport cu

planul propus (tabelul 10).




31

Tabelul 10. Potenţialul efect al investiţiei pentru speciile de păsări de interes comunitar

Specia Informaţii despre populaţia speciei în interiorul

sitului (cf. Formularului Standard)

Aprecierea pierderilor

potenţiale în urma

aplicării PUZ

Habitatul speciei în sit şi potenţialul

efect al planului asupra sa

Rezidentă Migratoare

Cuibărit Iernat Pasaj

Gavia stellata 40-50 Nu s-a identificat în

perimetrul PUZ. Impactul

va fi nesemnificativ.

Lacuri, brațele Dunării. Planul nu va

avea efecte asupra speciei

Gavia arctica

50-80 Nu s-a identificat în



Lacuri, brațele Dunării. Planul nu va

avea efecte asupra speciei

Puffinus yelkouan




Zona costieră, în largul mării. Planul nu

va avea efecte asupra speciei

Pelecanus onocrotalus 3560-4160 Nu s-a identificat în



Lacuri, canale, brațele Dunării. Planul

nu va avea efecte asupra speciei

Pelecanus crispus 320-410 Nu s-a identificat în








32

Phalacrocorax ppygmeus 8700-9500 4000-6500 4000-6500 Nu s-a identificat în





Botaurus stellaris 800-1000 Nu s-a identificat în



Stufăriș, canale. Planul nu va avea

efecte asupra speciei

Ixobrychus minutus 3000-3500 Nu s-a identificat în



Stufăriș inundat, canale bogate în

vegetație emersă, mlaștini. Planul nu


Nycticorax nycticorax 3500-4000 Nu s-a identificat în



Lacuri, canale, brațele Dunării, stufăriș,

sălcete și răchitiș. Planul nu va avea


Ardeola ralloides 3000-4000 Nu s-a identificat în






Egretta garzetta 1700-2500 20-60 Nu s-a identificat în






Ardea alba 320-360 1000-1200 Nu s-a identificat în









33

Ardea purpurea 230-450 Nu s-a identificat în



Lacuri, canale, brațele Dunării, stufăriș.

Planul nu va avea efecte asupra

speciei

Ciconia nigra 2-5 i 500-1000 Nu s-a identificat în



Mlaștini, pajiști, amenajări piscicole cu

apă mică. Planul nu va avea efecte

asupra speciei

Ciconia ciconia 100-120 45000-

60000

Nu s-a identificat în



Zone rurarle, mlaștini, pajiști,

amenajări piscicole cu apă mică.


speciei Plegadis falcinellus 2000-3200 Nu s-a identificat în




mlaștini, pajiști inundate și răchitiș.


speciei

Platalea leucorodia 360-440 Nu s-a identificat în




mlaștini, sălcete și răchitiș. Planul nu


Cygnus cygnus 340-1270 Nu s-a identificat în



Lacuri, canale, brațele Dunării, culturi.


speciei




34

Cygnus columbianus 10-40 Nu s-a identificat în





speciei

Branta ruficollis 1000-3000 7000-

24000






speciei

Anser erythropus 10-30 Nu s-a identificat în




Specie foarte rară. Planul nu va avea


Aythya nyroca





vegetație submersă. Planul nu va avea


Oxyura leucocephala 1-4 Nu s-a identificat în



Lacuri, canale, brațele Dunării. Specie

foarte rară. Planul nu va avea efecte

asupra speciei

Mergus albellus R 4000-5000 Nu s-a identificat în





Haliaeetus albicilla 26-28 Nu s-a identificat în




nu va avea efecte asupra speciei.




35

Circus aeruginosus 300-400 S-a identificat în

perimetrul PUZ, în

perioadele de migrație,

prin max. 1-2 ex.

Impactul va fi

nesemnificativ.

Stufăriș, pajiști, culturi. Luând în

considerare faptul că specia nu

cuibărește aici și că apare în diverse

perioade ale anului prin 1-2 exemplare,

hrănindu-se pe habitatele deschise,

planul nu o va afecta.

Circus cyaneus 150-200 Nu s-a identificat în



Stufăriș, pajiști, culturi. Planul nu va

avea efecte asupra speciei.

Circus pygargus 3-6 i 500-800 Nu s-a identificat în



Stufăriș, pajiști, culturi. Planul nu va


Circus macrourus 50-60 Nu s-a identificat în



Pajiști, culturi. Planul nu va avea efecte

asupra speciei.

Aquila heliaca 1-3 Nu s-a identificat în




asupra speciei.

Aquila clanga 8-14 Nu s-a identificat în



Pajiști, culturi, zone umede. Planul nu

va avea efecte asupra speciei.




36

Aquila pomarina 200-300 Nu s-a identificat în



Pajiști, culturi, păduri. Planul nu va


Pandion haliaetus RC Nu s-a identificat în



Zone umede – lacuri, canale. Planul nu

va avea efecte asupra speciei.

Hieraaetus pennatus 50-80 Nu s-a identificat în





Circaetus gallicus R Nu s-a identificat în





Buteo rufinus 4-5 Nu s-a identificat în




asupra speciei.

Accipiter brevipes 3-5 40-80 Nu s-a identificat în





Milvus migrans 6-7 20-30 Nu s-a identificat în








37

Falco peregrinus 2-4 10-20 Nu s-a identificat în



Stufăriș, pajiști, culturi, păduri. Planul


Falco columbarius 20-60 Nu s-a identificat în




asupra speciei.

Falco vespertinus 300-350 2000-3000 Apare ca pasăre de

pasaj prin 1-2

exemplare, hrănindu-se

în zonele deshise (stepă,

terasă)

Pajiști, culturi, păduri/culturi forestiere.

Având în vedere că nu cuibărește pe

amplasament, nu va exista nici un

efect pentru specie.

Falco naumanni 1-3 Nu s-a identificat în


va fi nesemnificativ..

Specie foarte rară.


asupra speciei.

Falco cherrug 2-4 5-10 Nu s-a identificat în



Pajiști, culturi, stufăriș, păduri. Planul


Porzana porzana 300-400 Nu s-a identificat în



Stufăriș, mlaștini, canale cu vegetație

bogată. Planul nu va avea efecte

asupra speciei.




38

Porzana parva 2000-3000 Nu s-a identificat în



Stufăriș, mlaștini, canale cu vegetație

bogată. Planul nu va avea efecte

asupra speciei.

Porzana pusilla V Nu s-a identificat în


va fi nesemnificativ..

Specie foarte rară

Mlaștini, canale cu vegetație bogată.


speciei.

Grus grus R Nu s-a identificat în




asupra speciei.

Himantopus himantopus 220-370 1400-2200 Nu s-a identificat în



Mlaștini, țărmuri. Planul nu va avea

efecte asupra speciei.

Recurvirostra avosetta 220-280 800-1200 Nu s-a identificat în





Pluvialis apricaria 300-500 Nu s-a identificat în





Eudromias morinellus R Nu s-a identificat în



Mlaștini, țărmuri, pajiști. Planul nu va





39

Charadrius alexandriunus 90-120 450-520 Nu s-a identificat în



Țărmuri, terenuri sărăturoase. Planul


Glareola ptatincola 420-450 Nu s-a identificat în



Mlaștini, țărmuri, pajiști, terenuri

sărăturoase. Planul nu va avea efecte

asupra speciei.

Philomachus pugnax 13000-

18000






Xenus cinereus 1-3 Nu s-a identificat în

perimetrul PUZ. Specie

foarte rară. Impactul va fi

nesemnificativ.



Limosa lapponica 1-5 Nu s-a identificat în





Numenius tenuirostris 1-3 Nu s-a identificat în

perimetrul PUZ. Specie

foarte rară. Impactul va fi

nesemnificativ.






40

Gallinago media 20-80 Nu s-a identificat în





Burhinus oedicnemus 44-60 Nu s-a identificat în



Pajiști. Planul nu va avea efecte

asupra speciei.

Phalaropus lobatus 700-1200 Nu s-a identificat în



Mlaștini, țărmuri, ape mici. Planul nu va


Larus genei 20-70 Nu s-a identificat în



Lacuri, zona litorală. Planul nu va avea


Larus melanocephalus 160-200 Un maxim de 3

exemplare s-a identificat

în luna mai pe plajă,

staționând și hrănindu-

se. Nu cuibărește în

suprafața PUZ, fiind doar

o specie de pasaj,

exclusiv în habitatul

fâșiei litorale.

Având în vedere că este doar o specie

de pasaj, ce apare prin grupuri mici, iar

planul nu are legătură directă cu

habitatul său (banda litorală), deranjul

cauzat de practicarea turismului fiind

pregnant în perioada estivală (nu în

pasaj), planul nu va avea efecte

asupra sa.




41

Larus minutus 1000-

12000






Gelochelidon nilotica 8-12 320-350 Nu s-a identificat în





Sterna caspia 500-1000 Nu s-a identificat în





Sterna albifrons 40-100 Nu s-a identificat în





Sterna hirundo 1800-2300 Nu s-a identificat în





Sterna sandvicensis 250-300 3000-5000 Nu s-a identificat în





Chlidonias hybridus 5000-6000 30000-

50000




Lacuri bogate în vegetație. Planul nu


Chlidonias niger 200-300 Nu s-a identificat în



Lacuri bogate în vegetație. Planul nu





42

Asio flammeus 8-12 Nu s-a identificat în



Pajiști, culturi, stufăriș. Planul nu va


Alcedo atthis 1500-1700 Nu s-a identificat în



Lacuri, canale, maluri verticale. Planul


Coracias garrulus 500-600 Nu s-a identificat în



Pajiști, culturi, maluri verticale. Planul


Picus canus RC Nu s-a identificat în



Păduri deschise, lunci (sălcete), grădini

mari. Planul nu va avea efecte asupra

speciei.

Dryocopus martius RC Nu s-a identificat în



Păduri, lunci (sălcete). Planul nu va


Dendrocopos medius R Nu s-a identificat în



Păduri deschise îndeosebi de

cvercinee. Planul nu va avea efecte

asupra speciei.

Dendrocopos syriacus RC Nu s-a identificat în



Păduri deschise, lunci (sălcete), grădini

mari. Planul nu va avea efecte asupra

speciei.




43

Melanocorypha calandra RC S-a identificat în mai

multe date de

observație, cuibărind sau

folosind habitatele

cultivate pentru cuibărit

sau hrănire / odihnă în

migrație. De regulă s-au

întâlnit stoluri mici, de

până la 10 ex. Toate

ciocârliile de Bărăgan s-

au observat în afara

limitei zonei studiate,

până în apropierea

limitei sitului, pe culturi.

Toate exemplarele identificate au

ocupat habitate agricole (culturi) aflate

în afara perimetrului PUZ), aflate la

250-300 m minimum de limita sa,

impactul în PUZ (sit) fiind nul.

Lullula arborea R R Nu s-a identificat în



Lizierele sau deschiderile din păduri,

terenuri semi-deschise. Planul nu va





44

Anthus campestris RC S-a identificat 1

exemplar în luna mai,

cântând pe sol, în

habitatul stepic. Este

posibilă cuibărirea a

maximum o pereche.

Considerându-se un maximum de o

pereche de fâse de câmp cuibăritoare

în suprafața vizată, pierderea prin plan

ar fi nesemnificativă, în fapt chiar

neglijabilă (specia este coniderată

relativ comună ca și cuibăritoare în

sit). Planul are efecte nesemnificative

asupra sa.

Acrocephalus

melanopogon




Stufăriș. Planul nu va avea efecte

asupra speciei.

Sylvia nisoria R RC Apare rar în migrație

(mai), fiind puțin probabil

cuibăritul său aici. S-au

identificat 1-2 exemplare

în habitatele de

arbori/arbuști de la baza

terasei.

Considerând specia de pasaj și

comparând cele 1-2 exemplare

identificate cu statutul său la nivelul

sitului – relativ comună și unele măsuri

de conservare parțială a vegetației

lemnoase, planul va avea cel mult

efect nesemnificativ asupra speciei.




45

Ficedula albicollis C Nu s-a identificat în



Păduri, lunci (sălcete), arbori izolați

sau pâlcuri. Planul nu va avea efecte

asupra speciei.

Ficedula parva C Apare doar în migrație,

prin exemplare izolate

sau maximum 2-3

indivizi, în habitatele de

tufe / arbori de la baza

terasei.

Luând în considerare numărul relativ

mic de exemplare observate, habitatul

primar utilizat în timpul migrației (zone

cu vegetație lemnoasă) raportat la

suprafața totală a acestuia în sit

(0,004%), planul nuva avea efecte

asupra speciei. De asemenea,

habitatul va păstra elemente

structurale actuale (arbori/arbuști

izolați sau în pâlcuri)




46

Lanius collurio RC C S-a identificat atât în

zona PUZ, mai ales în

habitatul cu

arbor/arbuști, inclusiv

izolați, dar și în alte

habitate din interior și din

împrejurimile acestei

suprafețe. Este posibilă

cuibărirea a 1-2 perechi

pe suprafața PUZ. În

migrație apare în număr

mai mare, până la 5-7

exemplare.

Considerând 2 perechi cuibăritoare pe

suprafața PUZ, se poate estima o

pierdere nesemnificativă, chiar

neglijabilă (specia apare în formularul

standard ca relativ comună). Așadar,

impactul potențial al planului este

nesemnificativ pentru specie.

Lanius minor R C Nu s-a identificat în



Arbori izolați sau pâlcuri și terenuri

deschise. Planul nu va avea efecte

asupra speciei.

Oenanthe pleschanka 12-24 Nu s-a identificat în



Pajiști pietroase, zone cu stâncă la

suprafață, cariere. Planul nu va avea


Luscinia svecica 300-700 Nu s-a identificat în



Stufăriș. Planul nu va avea efecte

asupra speciei.




47

Emberiza hortulana R Nu s-a identificat în



Terenuri semi-deschise cu arbuști.


speciei.




48

În conformitate cu observaţiile din teren efectuate în zona planului dezbătut şi

luând în considerare comparativ datele Formularului Standard Natura 2000 al

ROSPA0031, se constatată că pe suprafaţa respectivă există un număr foarte mic de

specii de păsări de interes comunitar. Acest fapt se datorează fie lipsei habitatelor

specifice păsărilor din Delta Dunării, fie gradului de degradare şi antropizare a acestora,

a faptului că cel puțin în perioada sezonului estival, deranjul provocat de turiști este

relativ mare, dar și suprafeței relativ mici de teren raportată la totalul habitatelor majore

din sit.

Evaluarea impactului asupra păsărilor de interes comunitar, ca obiectiv de

conservare al SPA, se va face pe baza datelor din teren şi a interpretărilor efectuate la

birou.

Prin analiza tipurilor de impact posibile asupra păsărilor sălbatice ca obiectiv

principal de conservare în relaţie cu planul la care se face referire, se constată:

- pierderea suprafeţei de teren din sit sau din imediata vecinătate a sa nu reprezintă o

influenţă negativă pentru speciile de pasări de interes comunitar, sau pierderea este cel

mult nesemnificativă (de regulă neglijabilă sau nulă). Afirmaţia este argumentată astfel:

a. terenul respectiv reprezintă doar 0,002% din sit, dacă se consideră o afectare

totală a habitatelor de pe suprafața PUZ (caz ipotetic),

b. terenul este reprezentat de habitate cu valoare relativ scăzută sau apropiată de

zero din punct de vedere al importanţei pentru păsările de interes comunitar,

cuibăritoare

c. conceperea unor măsuri de conservare / reducere a impactului, propuse în

memoriul de față

- perturbarea păsărilor pentru care s-a declarat situl, prin activităţile umane specifice

şantierului şi ulterior dării în funcţiune a investiţiei, nu va avea efecte semnificative în sit,

conform motivărilor anterioare, şantierul şi activităţile umane legate de investiţie având o

durată limitată în timp. Chiar dacă se preconizează o creștere a numărului de turiști în

sezonul estival după finalizarea investiției, în prezent, habitatele și speciile sunt

influențate de practicarea diferitelor forme de turism, practicate haotic și cu efecte

vizibile (vetre de foc, deșeuri menajere lăsate în locul de campare și răspândite de vânt

sau câinii hoinari peste tot, zgomote diverse, braconaj la păsărele, drumuri și cărări în

diferite habitate etc.)

Concluzii privind impactul asupra avifaunei

În ce priveşte potenţialul impact al planului asupra păsărilor de interes comunitar

(încadrate în anexa I din Directiva Păsări), se constată că impactul va fi

nesemnificativ sau nu va exista, având în vedere că:




49

1. habitatul de cuibărit la speciile analizate va fi afectat nesemnificativ sau va fi

practic nul raportat la suprafețele habitatelor ocupate din întregul sit,

2. nu se va produce fragmentarea habitatului de cuibărit / hrănire / staţionare sau

utilizat în alte scopuri la nivelul întregului sit, considerând și poziționarea extrem-

sudică a PUZ-ului

3. nu vor apare efecte de „barieră” care să ducă la limitarea deplasării păsărilor sau

la alte fenomene negative pentru biodiversitate, considerând și poziționarea

extrem-sudică a PUZ-ului

4. efectele marginale vor fi inexistente

5. suprafaţa mică luată în considerare şi terenurile din imediata vecinătate sunt

parţial afectate şi influenţate de alte activităţi umane (construcții, drumuri de

pământ, suprafețe de picnic etc.), potenţialul său pentru speciile de păsări

sălbatice fiind parțial scăzut

1.4. Impactul asupra obiectivelor de conservare în SCI

1.4.1. Habitatele

În analiza habitatelor Natura 2000 s-a pornit de la lista de habitate trecute în

formularul standard al sitului Natura 2000 Delta Dunării. Astfel, după colectarea datelor

de pe teren, pentru cele 29 de habitate menționate în formularul standard, s-a analizat

prezența/absența acestora în zona studiată (PUZ C3), datele obținute au fost

centralizate în tabelul de mai jos.

Noțiunea de habitat s-a folosit în înțelesul terminologiei Natura 2000, și nu în

înțelesul clasic dat de ecologi, acela al habitatului unei specii ce reprezintă locul sau tipul

de loc unde trăiește o specie.

Tabelul 11. Analiza prezenței/absenței habitatelor Natura 2000 pe teritoriul studiat

Nr crt. Habitat conform standard Observatii

1. 1110

Bancuri de nisip acoperite

permanent de un strat mic de apă

de mare

Bancurile de nisip sunt forme topografice

înălţate, alungite, rotunjite sau

neregulate, permanent submerse şi

predominant înconjurate de ape mai

adânci. Acestea constau în principal din

sedimente nisipoase, însă depozite cu

granulometrie mai mare, incluzând

prundiş şi galeţi, sau cu granulometrie

mai mică, incluzând mâl, pot fi de




50

asemenea prezente pe un banc de nisip.

Bancurile, pe care sedimentele

nisipoase sunt dispuse într-un strat

deasupra substratului dur, sunt

clasificate drept bancuri de nisip, dacă

bioturile asociate depind mai curând de

nisip decât de substratul dur de

dedesubt. “Permanent submerse la mică

adâncime” înseamnă că deasupra unui

banc de nisip adâncimea apei depăşeşte

rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero.

Bancurile de nisip se pot însă extinde

mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic

zero. De aceea, poate fi adecvată

includerea unor astfel de zone mai

adânci, care fac parte din formaţiunea

caracteristică a bancului şi care

găzduiesc biocenozele sale specifice.

Zona studiată de noi nu include astfel de

bancuri de nisip.

ACEST HABITAT NU A FOST

IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU

2. 1210

Vegetație anuală de-a lungul liniei

țărmului

Formaţiuni de plante anuale sau anuale

şi perene, ocupând depozite de material

grosier adus de curenţii marini şi

pietrişuri bogate în materie organică

azotată (Cakiletea maritimae p.p.).

Siturile propuse pentru acest habitat pot

include comunităţi de Cakiletea

maritimae dezvoltate pe pietriş sau pe

substrate mixte de pietriş şi nisip (aceste

amestecuri fiind adesea foarte dinamice

şi variabile), însă astfel de tipuri de

vegetaţie, dezvoltate pe plaje pur

nisipoase, ar trebui considerate, după

caz, ca parte a habitatului 2110 (dune

mobile embrionare).

Datorită faptului că substratul pe zona

studiată de noi este unul nisipos,

vegetația cu Cakiletea maritimae este

ăncadrată la habitatul 2110 – dune




51

mobile embrionare.



3. 1310

Comunități de salicornia și alte

specii anuale care colonizează

terenuri umede și nisipoase

Formaţiuni compuse mai ales sau

predominant din specii anuale, în special

Chenopodiaceae, din genul Salicornia

sau graminee, care colonizează

porţiunile mâloase sau nisipoase,

periodic inundate, ale mlaştinilor

sărăturate marine sau interioare.

Speciile genului Salicornia nu au fost

identificate pe teritoriul studiat.



4. 2160

Dune cu Hippophae rhamnoides

Formaţiuni de cătină albă ce constituie

un stadiu premergător colonizării

forestiere în depresiuni interdunale, atât

uscate cât şi umede. Depresiuni

intradunale umede există pe teritoriul

studiat de noi, dar acestea nu sunt

colonizate de cătină.



5. 2190

Depresiuni umede intradunale

Depresiuni umede ale sistemelor dunale.

Depresiunile umede interdunale sunt

habitate specializate şi bogate în specii,

fiind ameninţate de scăderea nivelului

pânzei freatice. Acest edepresiuni

umede lipsesc în zona studiată C3.


IDENTIFICAT ÎN ZONA DE STUDIU

6. 6410

Pajiști cu Molinia pe soluri

calcaroase, turboase sau argiloase

(Molinion caeruleae)

Pajişti cu Molinia din zona de câmpie

până în etajul montan, pe soluri mai mult

sau mai puţin umede şi sărace în

nutrienţi (azot, fosfor). Acestea s-au

format în urma unei exploatări extensive,

ce implică uneori un cosit întârziat spre

sfârşitul anului, sau corespund unui




52

stadiu de deteriorare a mlaştinilor de

turbă drenate.

Specia Molinia caerulea lipsește din

zona de studiu.



7. 6420

Pajiști mediteraneene umede cu

ierburi înalte din Molinio-

Holoschoenion

Pajişti mediteraneene umede cu

graminee înalte şi ţipirig, larg răspândite

în întregul bazin mediteranean,

extinzându-se de-a lungul coastelor

Mării Negre, în special în sistemele

dunale.

Specia Molinia caerulea lipsește din

zona de studiu, fiind identificată doar

specia Holoschoenus vulgaris, în

depresiunile intradunale umede.



8. 6430

Comunități de lizieră cu ierburi

înalte higrofile de la nivelul

câmpiilor, până la cel montan și

alpin

Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi

înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi

lizierelor forestiere, aparţinând ordinelor

Glechometalia hederaceae şi

Convolvuletalia sepium (Senecion

fluviatilis, Aegopodion podagrariae,

Convolvulion sepium, Filipendulion).

Atât cursurile de apă cât și lizierele

lipsesc în zona studiată de noi.



9. 6440

Pajiști aluviale din Cnidion dubii

Pajişti aluviale cu regim natural de

inundare aparţinând alianţei Cnidion

dubii, în condiţii climatice continentale

până la subcontinentale.

Acesta este un habitat de tranziţie între

pajiştile higrofile şi cele xerofile, ce

acoperă arii restrânse.

Teritoriul studiat nu prezintă condiții de

instalare a acestui tip de habitat,

vegetația specifică acestor pajiști fiind




53

absentă în zona studiată.



10. 6510

Pajiști de altitudine joasă

(Alopecurus pratensis Sanguisorba

officinalis)

Fâneţe bogate în specii, pe soluri slab

până la moderat fertilizate, din zona de

câmpie până în etajul submontan,

aparţinând alianţelor Arrhenatherion şi

Brachypodio-Centaureion nemoralis.

Aceste pajişti exploatate extensiv sunt

bogate în plante cu flori şi nu sunt cosite

înainte ca gramineele să înflorească şi

după aceea, numai o dată sau de două

ori pe an.

Sunstratul nisipos nu permite instalarea

vegetației specifice acestor pajiști de

joasă altitudine.



11. 3130

Ape stătătoare oligotrofe până la

mezotrofe cu vegetație din

Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-

Nano juncetea

Vegetaţie scundă perenă, acvatică până

la amfibie, oligotrofă până la mezotrofă,

a malurilor lacurilor, iazurilor şi bălţilor, şi

a zonei ecotonale apă - uscat aparţinând

ordinului Littorelletalia uniflorae.

Vegetaţie scundă anuală, amfibie,

pionieră, a zonei ecotonale cu uscatul de

la marginea lacurilor, bălţilor şi iazurilor,

cu soluri sărace în nutrienţi, sau care

creşte în timpul uscării periodice a

acestor ape stătătoare: clasa

IsoëtoNanojuncetea. Aceste două unităţi

pot creşte împreună în strânsă asociere

sau separat.

Depreziunile intradunale umede prezintă

ape stătăoare oligotrofe până la

mezotrofe dar pe acestea nu au fost

identificate speciile edificatoare ale

acestui tip de habitat.






54

12. 3150

Lacuri eutrofe naturale cu vegetație

tip Magnopotamion sau

Hydrocharition

Lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri

închis către albastru-verzui, mai mult

sau mai puţin tulburi, în mod special

bogate în baze dizolvate (pH de obicei >

7), cu 29 comunităţi din Hydrocharition

ce plutesc liber la suprafaţă sau, în ape

adânci, deschise, cu asociaţii de

broscariţă (Magnopotamion).

Pe teriroiul studiat de noi nu există lacuri

și iazuri.



13. 3260

Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane, cu

vegetație din Ranunculion fluitantis

și Callitricho-Batrachion

Teritoriul studiat de noi nu este traversat

de cursuri de apă, în concluzie vegetația

asociată acestora lipsește.



14. 3270

Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetație de Chenopodion rubri și

Bidention

Teritoriul studiat de noi nu este traversat

de cursuri de apă, în concluzie vegetația

asociată acestora lipsește.



15. 92A0

Zăvoaie cu Salix alba și Populus

alba

Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul

mediteranean şi cel al Mării Negre

dominate de Salix alba, S. fragilis sau

alte specii de salcie înrudite cu acestea.

Păduri de luncă multistratificate

mediteraneene şi central-eurasiene cu

Populus spp., Ulmus spp., Salix spp.,

Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp.,

Quercus robur, Q. pedunculiflora,

Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane.

Speciile de plop de talie mare domină de

obicei coronamentul prin înălţimea lor;

aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite

grupări vegetale, care sunt atunci

dominate de specii din genurile

enumerate mai sus.

Acest tip de habitat se instalează pe




55

luncile râurilor, lunci absente în zona

studiată de noi.



16. 62C0*

Stepe ponto-sarmatice

Stepe ale câmpiilor, platourilor şi

dealurilor situate la vest de Marea

Neagră, de Nistru şi bazinele

Transilvaniei şi Traciei de nord, inclusiv

al cursului inferior al Dunării, limitei

sudice şi văilor platoului podolic,

platoului Rus Central, platoului Volgăi,

Orenburg şi Bachkiria, cu graminee

precum Stipa capillata, S. lessingiana,

Kochia prostrata, Koeleria lobata (K.

degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium

ischaemum (syn. Bothriochloa

ischaemum). Acest habitat include tipuri

de vegetaţie din alianţele Festucion

valesiacae, Stipion lessingianae,

Agropyro-Kochion şi Pimpinello-Thymion

zygioidi.

Zona studiată de noi nu include

vegetație stepică, speciile caateristice de

Stipa fiind absente.



17. 2110

Dune mobile embrionare

Formaţiuni costiere reprezentând

primele stadii ale formării dunelor,

constituite de ondulaţii sau suprafeţe de

nisip înălţate ale plajei superioare, sau

de o bordură situată înspre mare la baza

dunelor înalte.

Acest tip de habitat este prezent în zona

studiată, fiind repartizat de-a lungul liniei

tărmului și fiind arat periodic, motiv

pentru care vegetația nu evoluează și

gradul de închegare al vegetației este

unul scăzut.

HABITAT IDENTIFICAT ÎN ZONA




56

STUDIATĂ

18. 2130*

Dune fixate cu vegetație herbacee

perenă

1) Dune fixate, stabilizate şi colonizate

de pajişti mai mult sau mai puţin închise,

formate din specii perene, şi de tapete

de licheni şi muşchi, de pe coastele

Atlanticului (şi Canalul Mânecii) între

Strâmtoarea Gibraltar şi Capul Blanc

Nez, şi ţărmul Mării Nordului şi al Mării

Baltice. Dune similare apar şi de-a

lungul coastelor Mării Negre.

Subtipuri: 16.22B – Dune fixate pontice

– dune fixate de pe coastele Mării

Negre. Vegetaţia poate fi reprezentată

de pajişti închise, de pajişti deschise

formate din specii anuale, sau poate fi

dominată de muşchi şi licheni; conţinutul

de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult

şi în general se reduce odată cu vârsta

şi desfăşurarea succesiunii spre

sistemele de dune brune (dune cu

lande).

Datorită intervențiilor antropice repetate

asupra habitatelor din zonă acest habitat

lipsește, nefiind compatibil cu practicile

de arare repetată a vegetației de nisipuri

(dune mobile embrionare).

Asociațiile vegetale edificatoare ale

acestui tip de habitat lipsesc în zona

studiată.


IDENTIFICAT ÎN ZONA STUDIATĂ

19. 1150*

Lagune costiere

Lagunele sunt întinderi de apă sărată

costiere, de mică adâncime, cu salinitate

şi volum de apă variabil, total sau parţial

separate de mare prin bancuri de nisip

sau prundiş ori, mai rar, de roci.

Salinitatea poate varia, de la salmastru

până la hiperhalin, în funcţie de

cantitatea de precipitaţii, intensitatea

evaporării, aportul de apă de mare

proaspătă în timpul furtunilor şi de




57

inundarea temporară cu apă de mare în

timpul iernii sau la flux. Cu sau fără

vegetaţie din Ruppietea maritimae,

Potametea, Zosteretea sau Charetea.



20. 3140

Ape puternic oligo-mezotrofe cu

vegetație bentonică de specii de

Chara

Lacuri şi bălţi destul de bogate în baze

dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu

ape majoritar albastre-verzui, foarte

limpezi, cu conţinut sărac (către

moderat) de nutrienţi, bogate în baze

(pH adesea >7.5) (21.15). Fundul

acestor ape nepoluate este acoperit cu

carofite, Chara şi Nitella, covoare de

alge. În regiunea boreală acest tip de

habitat include mici bălţi turboase

(‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate în

calciu, cu un covor dens de Chara,

adesea înconjurate de diverse mlaştini

eutrofe şi turbării cu pin silvestru.

Speciile de Chara și Nitella nu au fost

identificate în bălțile din regiunea

studiată.



21. 1410

Pajiști sărăturate de tip

mediteranean (Juncetalia maritimi)

Diverse comunităţi mediteraneene şi

vest-pontice (Marea Neagră) de

Juncetalia maritimi.

HABITAT IDENTIFICAT ÎN ZONA

STUDIATĂ

22. 92D0

Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-

Tamaricetea și Securinegion

tinctoriae)

Galerii arborescente şi tufărişuri de

cătină roşie, oleandru şi mielărea,

precum şi formaţiuni lemnoase mai

scunde, situate de-a lungul apelor

curgătoare permanente sau temporare şi

din zonele umede ale etajului termo-

mediteranean şi din sud-vestul

Peninsulei Iberice, precum şi din

staţiunile cele mai higromorfe ale




58

zonelor saharomediteraneană şi saharo-

sindiană. Includ formaţiuni de Tamarix

smyrnensis (syn. T. ramossissima) de

pe malurile apelor curgătoare şi din

staţiunile de coastă ale regiunilor pontice

şi stepice din vestul Eurasiei.

În zona studiată există exemplare izolate

de Tamarix, care nu formează habitat

galerii arborescente ripariene.



23. 3160

Lacuri distrofice și iazuri

Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună

datorită turbei şi acizilor humici, în

general pe soluri turboase în mlaştini

sau pe lande cu evoluţie naturală spre

turbării. pH-ul este adesea scăzut, de la

3 până la 6.

Zona studiată nu prezintă lacuri și iazuri

pe zone de turbării.



24. 7210*

Mlaștini calcaroase cu Cladium

mariscus

Comunităţi dense de Cladium mariscus

din zone lacustre colonizate de plante,

din terenuri abandonate (necultivate)

sau pajişti umede aflate în stadii

succesionale ulterioare exploatării lor

extensive, aflate în contact cu tipuri de

vegetaţie din Caricion davallianae sau

cu alte specii de Phragmition.



25. 40C0*

Tufărișuri de foioase ponto-

sarmatice

Tufărişuri caducifoliate ale zonei de

stepă cu arbuşti din regiunile pontică şi

sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din

interiorul sau din afara zonei de limita

estică a pădurilor de stejari cu Potentilla

alba, din zona pădurilor stepice de

stejari şi arţar tătăresc şi pădurilor

stepice subeuxinice care fac parte din




59

habitatul 91I0 - păduri stepice euro-

siberiene cu Quercus spp. Habitatul

include mai multe comunităţi vegetale cu

specii endemice pentru Dobrogea, cum

sunt asociaţiile Asphodelino luteae-

Paliuretum şi Rhamno catharticae-

Jasminietum fruticantis.

Speciile edificatoare ale acestui habitat

nu au fost identificate pe teren.



26. 91AA

Vegetație forestieră ponto-

sarmatică cu stejar pufos





27. 91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia,

din lungul marilor râuri (Ulmenion

minoris)





28. 1530*

Pajiști și mlaștini sărăturate

panonice și ponto-sarmatice

Stepe, depresiuni, lacuri superficiale şi

mlaştini sărăturate panonice şi

pontosarmatice, care sunt influenţate în

mare măsură de un climat panonic cu

temperaturi extreme şi ariditate estivală.

Îmbogăţirea în săruri a solului se

datorează evaporării intense a apei

freatice în timpul verii. Aceste tipuri de

habitate au origine parţial naturală şi

parţial determinată de influenţa distinctă

a păşunatului bovinelor. Vegetaţia

halofitică constă în comunităţi de plante

din depresiuni şi stepe sărăturate

uscate, pajişti sărăturate umede, şi

comunităţi de plante anuale din lacurile

sărate, periodic inundate, cu zonare

tipică.




60



29. 6120*

Pajiști xerice pe substrat calcaros

Pajişti uscate, adesea deschise, pe

nisipuri mai mult sau mai puţin calcifere,

cu un centru de distribuţie

subcontinental (Koelerion glaucae,

Sileno conicae-Cerastion semidecandri,

Sedo-Cerastion p.p.).

Acest habitat se întâlneşte doar în

regiunea continentală (pe nisipurile sau

solurile nisipoase din Oltenia şi sudul

Moldovei), deosebindu-se floristic de

celelalte habitate psamofile din

România, fie panonice, fie pontice.



Se constată din analiza datelor prezentate în tabelul de mai jos că din 29 de

habitatate Natura 2000 prezente în sit, 2 se regăsec pe suprafața studiată. Acestea sunt:

2110 Dune mobile embrionare;

1410 Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

Aceste habitate sunt descrise detaliat mai jos.

1410 Pajişti sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) [Mediterranean salt

meadows (Juncetalia maritimi)]




61

Figura 14. Pajiști sărăturate mediteraneene

CLAS. PAL.: 15.5

1) Diverse comunităţi mediteraneene şi vest-pontice (Marea Neagră) de Juncetalia

maritimi. Diverse asociaţii sunt descrise la punctul 2) cu speciile lor de plante

caracteristice.

Subtipuri:

15.51 – mlaştini sărăturate de pipirig înalt, dominate de Juncus maritimus şi/sau J.

Acutus;

2) Plante: Juncus maritimus, J. Acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti,

Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus

valerandi (15.51);.

HdR R1501

Veg Juncetum littoralis-maritimi Sanda et al. 1998; Juncetum littoralis Popescu et al.

1992 (syn.: Artemisio santonici-Juncetum littoralis (Popescu et Sanda 1992) Géhu et al.

1994); Juncetum maritimi (Rübel 1930) Pignatti 1953; Teucrio-Schoenetum nigricantis

Sanda et Popescu 2002.




62

NrSCI 1

Corespondența conform habitatelor din România: R1501 Comunităţi vest-pontice

cu Juncus maritimus şi J. Littoralis

Răspândire: Litoralul Mării Negre şi Delta Dunării (delta maritimă).

Suprafeţe: În Delta Dunării (Sulina, Sf. Gheorghe, Letea) sunt cele mai reprezentative

fitocenoze, unde ocupă 7–8 ha. În zona Năvodari – Capul Midia, ca urmare a

construcţiilor industriale efectuate, vegetaţia s-a restrâns la suprafeţe de sub 1000 m 2.

Staţiuni: Litoralul maritim al Mării Negre.

Altitudine: 2–5 m. Climă: T = 110C;

P = 350 mm.

Relief: teren plan cu mici escavaţiuni (microdepresiuni cu acumulări de apă).

Roci: nisipuri sărăturate iar în Delta Dunării cu unele depuneri aluviale, luto-nisipoase,

produse în timpul viiturilor puternice.

Soluri: solonceacuri nisipoase.

Structura: În stratul principal, dominante sunt Juncus littoralis şi J. Maritimus care pot

ajunge la 1 m înălţime. Printre acestease mai întâlnesc: Carex distans, Festuca

arundinacea, Agrostis pontica. Stratul secundar: este alcătuit din specii mai scunde dar

reprezentative cum sunt: Spergularia marina, Juncus gerardii, Aeluropus littoralis.

Înţelenirea şi fixarea nisipurilor este bine realizată pe aceste terenuri.

Valoare conservativă: mare.

Compoziţie floristică:

Specii edificatoare: Juncus littoralis, J. Maritimus.

Specii caracteristice: Juncus littoralis, J. Maritimus, Artemisia santonicum.

Alte specii importante: Aeluropus littoralis, Puccinellia festuciformis, Agropyron

elongatum, Suaeda maritima, Limonium gmelini, Taraxacum bessarabicum, Aster

tripolium, Samolus valerandi, Cynodon dactylon, Carex distans, Triglochin palustre,

Polypogon maonspeliensis, Chenopodium glaucum.

În zona studiată de noi, acest habitat este prezent în partea de vest a PUZ C3, ocupând

aproximativ jumătate din teritoriul studiat. Acest tip de habitat este edificat în zona

studiată de asociația Juncetum littoralis-maritimi Sanda et al. 1998, surpinsă în releveul

nr 7, prezentat mai jos.

Juncetum littoralis-maritimi Sanda et al. 1998




63

Tabelul 12. Rezultatele releveului

Suprafața (mp) 25

Acoperire % 100

Nr releveu 1

Specii caract. Acoperire

Juncus littoralis 4

Juncus mariimus 1

Alte sp.

Juncus gerardii +

Cynodon dactilon +

Suaeda maritima +

Aster tripolium +

Artemisia

santonicum

+1

Carex distans +

Festuca

arundinacea

+

Figura 15. Aspect tipic al pajiștilor sărăturate mediteraneene




64

Aceste pajiști, la fel ca și celelalte habitate din zona studiată sunt traversate de drumuri

auto, amenajate sau impovizate de turiști, care duc la fragmentarea habitatului, așa cum

se poate vedea și pe imaginea satelitară.

2110 Dune mobile embrionare [Embryonic shifting dunes]

Figura 16. Dune mobile embrionare

CLAS. PAL.: 16.211

1) Formaţiuni costiere reprezentând primele stadii ale formării dunelor, constituite de

ondulaţii sau suprafeţe de nisip înălţate ale plajei superioare, sau de o bordură situată

înspre mare la baza dunelor înalte.

2) Plante:

16.2111 - Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus;

HdR R1602, R1605

Veg Elymetum gigantei Morariu 1957; Artemisietum tschernievianae (arenariae)

Popescu et Sanda 1977; Secali sylvestris-Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu

1959; Aperetum maritimae Popescu et al. 1980; Brometum tectorum Bojko 1934;




65

Crambetum maritimae (Şerbănescu 1965) Popescu et al. 1980; Secali sylvestris-

Brometum tectorum Hargitai 1940.

NrSCI 1

Corespondeța cu HR:

R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia

(arenaria) tschernieviana

Corespondenţe:

NATURA 2000: 2110 Embryonic shifting dunes

EMERALD: 16.2. Dunes

CORINE: 16.211 Embryonic dunes

PAL.HAB: 16.2124 – Pontic wihte dunes

EUNIS: B1.313 Pontic embryonic dunes

Asociaţii vegetale: Elymetum gigantei Morariu 1957, Artemisietum tschernievianae

(arenariae) Popescu et Sanda 1977, Agropyretum juncei (Br.-Bl. et De L. 1936) Tx.

1952.

Răspândire: Nisipurile maritime, litoralul Mării Negre.

Suprafeţe: Lucrările de amenajare a plajelor, precum şi construcţiile industriale de la

Capu Midia, au redus suprafeţele la câteva sute de metri pătraţi până la cel mult 2–3 ha

(pe Grindul Chituc şi în Deltă).

Staţiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 400–500 mm.

Relief: dune maritime.

Roci: depozite nisipoase, uneori cu roci calcaroase în profunzime.

Soluri: nisipuri nefixate sau în curs de fixare, sărăturate, foarte uscate.

Structura: Fitocenozele sunt structurate pe două etaje: cel mai scund este format din

specii anuale cum sunt: Bromus tectorum, Secale sylvestre, Plantago arenaria, Apera

maritima, care folosesc umiditatea nisipului din timpul primăverii, şi îşi încheie ciclul

vegetativ la instalarea sezonului secetos. Alături de speciile anuale, încep să se

instaleze şi unele plante psamofile, perene, cum sunt: Elymus (Leymus) sabulosus,

Agropyrum junceum, Centaurea

arenaria, Gypsophila trichotoma, Artemisia tschernieviana (arenaria), Corispermum

nitidum, Eryngium maritimum, care alcătuiesc etajul superior al vegetaţiei.

Valoare conservativă: foarte mare.


Specii edificatoare: Elymus sabulosus, Artemisia tschernieviana (arenaria), Agropyron

junceum.

Specii caracteristice: Artemisia tschernieviana (arenaria), Elymus sabulosus,

Agropyron junceum.

Alte specii importante: Centaurea arenaria, Gypsophila trichotoma, Eryngium

maritimum, Cakile maritima ssp. euxina, Secale sylvestre, Astrodaucus littoralis,

Euphorbia sequierana,




66

Bromus tectorum, Salsola soda, Crambe maritima.

Literatură selectivă: Morariu 1957; Morariu 1959; Popescu, Sanda, Doltu, 1980;

Popescu, Sanda, Oroian 1997; Sanda, Popescu, Nedelcu 1997.

R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus

tectorum

Corespondenţe:

NATURA 2000: – 2190 Depresiuni umede interdunale

EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 16.1232 Pontic sand beach annual communities

EUNIS: B1.132 Pontic sand beach annual communities

Răspândire: Nisipurile maritime de pe litoral şi Delta Dunării, Moldova (Hanu Conachi)

şi Oltenia (Dăbuleni – Calafat).

Suprafeţe: Circa 20–30 ha.

Staţiuni: Altitudine: 1–80 m.

Clima: T = 11–100C; P = 400–550 mm.

Relief: dune în diferite stadii.

Roci: depozite nisipoase.

Soluri: nisipuri nefixate sau în curs de fixare, deficitare în apă.

Structura: Fitocenozele de plante anuale de pe nisipurile în curs de fixare sunt bogate

în specii dar nu realizează o acoperire mai mare de 60–65%. Speciile cele mai frecvente

sunt: Secale sylvestre, Apera spica-venti ssp. maritima, Bromus tectorum, Gypsophila

trichotoma, Plantago arenaria, Euphorbia seguierana, Koeleria glauca, Achillea

ochroleuca, Asperula setulosa, Corispermum nitidum, Gypsophila paniculata,

Tragopogon floccosus, Festuca beckeri care alcătuiesc etajul secundar al fitocenozelor.

Speciile de talie mai mare sunt: Centaurea arenaria, Stachys nitens, Scabiosa argentea,

Dianthus polymorphus, Onobrychis arenaria, Syrenia canna, Holoschenus vulgaris care

realizează stratul superior al vegetaţiei.

Asociaţii vegetale: Secali sylvestri –Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu 1959,

Aperetum maritimae Popescu et al. 1980.

Valoare conservativă: foarte mare.


Specii edificatoare: Secale sylvestre, Apera maritima, Bromus tectorum.

Specii caracteristice: Secale sylvestre, Apera maritima, Bromus tectorum, Achillea

ochroleuca. Pentru fitocenozele de la Agigea sunt diferenţiale locale:

Alyssum borzeanum, Convolvulus persicus.

Alte specii mai importante: Plantago arenaria, Gypsophila trichotoma, G. paniculata,

Euphorbia seguierana, Thymelaea passerina, Cynodon dactylon, Syrenia cana,

Astragalus virgatus, Festuca beckeri, Artemisia campestris, Stachys nitens.

Specii endemice şi rare: Alyssum borzeanum, Convolvulus persicus.




67

Literatură selectivă: Mititelu et al. 1973; Popescu, Sanda, Doltu 1980.

Habitatul dunelor mobile embrionare este edificat în zona studiată de asociațiile As.

Bromo-Cynodontetum L. Pop 1970 și As. Secaletum sylvestre Rpes. 1927. Impactul

asupra acestui habitat este foarte mare datorită apropierii lui față de plajă, acesta fiind

traversat de drumuri, fiind folosit ca loc de campare pentru corturi. Habitatul prezintă

urme de degradare datorită depozitării deșeurilor menajere rezultate din turismul

neorganizat. Mai mult, în luna iunie 2014 s-a constatat ararea acestui habitat. Ararea

abitatului duce la înrăutățirea stării lui de conservare și la menținerea structurii sale într-

un stadiu incipient de dezvoltare, fără a putea atinge maturitatea habitatului și eventual

fixarea dunelor de nisip. Datorită strategiei competitive a speciilor care edifică acest

habitat, el are capacitatea de a se reface în scurt timp, dar structura acestuia este

puternic afectată de lucrările agricole realizate.

1. As. Bromo-Cynodontetum L. Pop 1970


Suprafața (mp) 25 25 25

Acoperire (%) 60 70 65

Nr. Releveu 4 5 6

Specii caracteristice

asoc.

Calamagrostis

epigejos 3 1 2

Cynodon dactylon + 3 1

Bromus tectorum 1 1 1

Scirpus

holoschoenus + + +

Alte specii

Bromus squarossus + + -

Euphorbia

seguieriana + + -

Astragalus varius + - -

Salsola kali - - +

Conyza canadensis + - -

Erysimum diffusum + - -

Linum austriacum + - -

Arenaria serpylifolia - - +

Achillea setacea - + -




68

Linaria genistifolia - - +

Medicago lupulina - + -

Artemisa santonica - - +

Cerastium dubium - - +

Secale sylvestre + - -

Tamarix ramosissima + - -

Elymus farctus + + -

Lythrum virgatum - + -

Cichorium intybus + - +

Gypsophila perfoliata - - +

Carex distans - - +

Sonchus arvensis - + -

Suaeda maritima + - -

Spergularia marina - - +

Lepidium ruderale + - -

Eleagnus angustifolia + - -

Cakile maritima + - +

Crambe maritima + - -

Glaucium flavum + - -




69

Figura 17. Aspect tipic al dunelor mobile embrionare cu Elymus și Cynodon dactylon

As. Secaletum sylvestre Rpes. 1927


Suprafața (mp) 25

Acoperire (%) 65

Nr. Releveu 7

Specii caracteristice

asoc.

Secale sylvestre 2-3

Bromus tectorum 1

Alte specii

Bromus squarossus +

Salsola kali +

Crambe maritima +

Spergularia maritima +

Linum austriacum +

Figura 18. Crambe maritima




70

Habitate non Natura 2000

Pe lângă habitatele Natura 2000, în imediata aapropiere și pe căile de acces până la

zona studiată a fost identificată și vegetație ruderală, edificată în special de Lolium

perene, Papaver rhoeas, Delphinium consolida, Conyza canadensis, Consolida regalis,

Bilderdykia convolvulus, Papaver rhoeas, Capsella bursa pastoris, Caucalis platycarpos,

Setaria pumila, Stachys annua, Hibiscus trionum, Lathyrus tuberosus, Sinapis arvensis,

etc.

Prezența vegetației ruderale în apropierea habitatelor Natura 2000 identificate în zona

de studiu, habitate care sunt antropizate, reprezintă o potențială amenințare la adresa

habitatelor Natura 2000, deoarece acestea sunt susceptibile de înlocuit de către

vegetația ruderală.

Figura 19. Aspect al vegetației ruderale din apropierea zonei studiate




71

Impact antropic

Toate habitatele studiate prezintă un grad ridicat de antropizare, ce influențează

în mod negativ starea de conservare a habitatelor Natura 2000 care, chiar dacă ar avea

valoare de conservare ridicată în stadiu natural, datorită gradului ridicat de antropizare,

valoarea lor este scăzută.

Fragmentarea habitatelor

Se observă de pe imaginea Google Earth un grad ridicat de fragmentare a

habitatelor, la aprox. Fiecare 250m zona fiind traversată de către drumuri de de plajă.

Acest lucru are impact negative asura stării de conservare a habitatelor.

Figura 20. Gradul de fragmentare al terenului studiat, prin drumuri, cărări etc.

Conform ANPCI, imaginea de mai jos, se remarcă că pe suprafața studiată de

noi sunt constituite multiple blocuri fizice, care pot duce la o și mai mare fragmentare a

teritoriului și la o utilizare diferită a teritoriului de la o parcelă la alta.




72

Figura 21. Fragmentarea habitatelor de către drumurile de acces

Figura 22. Gradul de fragmentare al terenurilor conform datelor ANCPI

Deșeurile

Datorită faptului că zona este una turistică dar fără facilități de cazare/campare,

deșeurile sunt depozitate necontrolat, peste tot în apropierea plajei, având un impact




73

negativ estetic dar și asupra structurii habitatelor. Imagini relevante sunt prezentate în

acest sens.

Figura 23. Campare cu rulota pe plajă




74

Figura 24. PET – uri în habitatul dunelor mobile

CONCLUZII

Urmare a studiilor de teren și a analizării datelor colectate și disponibile putem extrage

următoarlee concluzii:

Din cele 29 de habitate prezentate în formularul standard al sitului Natura 2000

Delta Dunării, 2 se regăsesc pe zona studiată, niciunul din ele nu este prioritar la

nivel european;

Datorită impactului antropic ridicat, ambele habitate Natura 2000 sunt în stare

antropizată, starea lor de conservare fiind afectată. Datorită vulnerabilității

habitatelor ca urmare a impactului antropic, acestea sunt supuse presiunii și din

partea vegetației ruderale, care are capacitatea de a înlocui habitatele natura

2000, în cazul persistenței presiunilor de natură antropică.




75

Figura 25. Suprafață arartă din habitatul de dune mobile embrionare (foto Manci C.)




76

Figura 26. Distribuția tipurilor de habitate de interes comunitar de pe suprafața PUZ

(Corbu 3)




77

1.4.2. Plantele

Din cele 5 specii de plante de interes comunitar (anexa Ii a Directivei Habitate),

nu a fost identificată nici o specie. De asemenea, nu s-au identificat pe suprafața

considerată nici alte specii de plante cu valoare conservativă.

În concluzie, proiectul nu va avea efecte asupra acestora.

Au fost identificate specii de plante edificatoare pentru solurile nisipoase și

umede, precum și ruderale. În studiu sunt prezentate câteva fotografii cu câteva specii

de plante identificate pe suprafața PUZ.

Figura 27. Nisipuri cu Artemisia santonica (foto Danci O.)




78

Figura 28. Elaeagnos angustifolia răspândită pe dunele mai înalte din habitatele

deschise de pe amplasament (foto Danci O.)

1.4.3. Nevertebratele

În urma studiului faunei nevertebrate, nu s-au identificat specii de interes

comunitar pe suprafața PUZ-ului propus, așadar nu va exista un impact al planului

asupra nevertebratelor de interes comunitar din sit.

Având în vedere numărul mare de specii de insecte din zonă și varietatea

ridicată a lor, am considerat util să prezentăm în sinteză rezultatele cercetării, chiar dacă

nu s-au identificat specii de nevertebrate de interes comunitar (anexa Ii a Directivei

Habitate).

Astfel, în cursul cercetărilor din teren, au fost identificate în zona studiată

(suprafața celor două PUZ-uri, ca un tot unitar datorită omogenității habitatelor și

suprafețelor mici) 71 specii de nevertebrate:

44 specii de lepidoptere (fluturi) - 6 dintre acestea sunt de interes conservativ

(VU, EN sau NT), ca specii de interes național (Papilio machaon, Argynnis

pandora, Hyles euphorbiae, Odonestis pruni, Isturgia arenacearia și Drasteria

caucasica)

17 specii de coleoptere (gândaci)

3 specii de ortoptere (lăcuste/cosaşi)

7 specii de odonate (libelule)




79

Tabelul 15. Speciile de nevertebrate (Arthropoda) observate în zona de impact a

planului

Nr.crt. Ord. Fam. Specia Vulnerabilitate

1 Lepidoptera Pieridae Pontia edusa NoT

2 Pieris napi NoT

3 Pieris rapae NoT

4 Papilionidae Papilio machaon EN

5 Nymphalidae Issoria lathonia NoT

6 Vanessa cardui NoT

7 Vanessa atalanta NoT

8 Coenonympha pamphilus NoT

9 Melanargia galathea NoT

10 Argynnis pandora VU

11 Lycaenidae Lycaena phlaeas NoT

12 Plebejus argus NoT

13 Aricia agestis NoT

14 Polyommatus icarus NoT

15 Hesperiidae Carcharodus alceae NoT

16 Pyrgus malvae NoT

17 Erynnis tages NoT

18 Ochlodes venatus NoT

19 Crambidae Cataclysta lemnata NoT

20 Nomophila noctuella NoT

21 Nymphula stagnata NoT

22 Loxostege virescalis NoT

23 Scirpophaga praelata NoT

24 Pyralidae Synaphe moldavica NoT

25 Cossidae

Cossus cossus NoT

26 Phragmataecia castanea NoT

27 Sphingidae Macroglossum stellatarum NoT

28 Hyles euphorbiae NT

29 Arctiidae Phragmatobia fuliginosa NoT

30 Lasiocampidae

Malacosoma castrensis NoT

31 Odonestis pruni NT

32 Geometridae Ematurga atomaria NoT

33 Heliomata glarearia NoT




80

34 Isturgia arenacearia NT

35 Idaea sp. WD

36 Noctuidae Autographa gamma NoT

37 Acontia lucida NoT

38 Tyta luctuosa NoT

39 Emmelia trabealis NoT

40 Calophasia lunula NoT

41 Acronicta tridens NoT

42 Noctia pronuba NoT

43 Drasteria caucasica VU

44 Heliothis maritima NoT

45 Coleoptera Curculionidae Sitona sp. WD

46 Coccinellidae Coccinella septempunctata NoT

47 Psyllobora vigintiduopunctata NoT

48 Carabidae Calomera littoralis NoT

49 Cerambycidae Agapanthia violacea NoT

50 Agapanthiola leucaspis NoT

51 Paraplagionatus floralis NoT

52 Chlorophorus varius NoT

53 Dynastidae Pentodon bidens WD

54 Staphylinidae Bledius sp. WD

55 Rutelidae Anomala errans WD

56 Chaetopteroplia segetum NoT

57 Dermestidae Anthrenus sp. NoT

58 Scarabaeidae Onthophagus vacca NoT

59 Ripiphoridae Macrosiagon bimaculatum WD

60 Meloidae Mylabris variabilis NoT

61 Elateridae Drasterius bimaculatus NoT

62 Orthoptera Tettigoniidae Decticus albifrons NoT

63 Acrididae Acrida ungarica NoT

64 Omocestus minutus NoT

65 Odonata Lestidae

Lestes barbarus NoT

66 Lestes dryas NoT

67 Coenagrionidae Ischnura elegans NoT

68 Aeshnidae Aeshna affinis NoT

69 Aeshna isoceles NoT

70 Libellulidae Crocothemis erythraea NoT




81

71 Sympetrum meridionale NoT

Legenda:

Vulnerabilitate:

VU – Vulnerable (Specii vulnerabile)

EN - Endangered (Specii periclitate)

NT – Near Threatened (Specii potenţial ameninţate)

NoT – No Threatened (Specii neameninţate)

WD – Without Data (fără date)

Se observă că din totalul de 71 specii de nevertebrate înregistrate până acum în

zona cercetată, 6 specii (9%) sunt considerate a avea un grad de periclitare la nivel

național, fără a fi găsite specii de interes comunitar.

Astfel:

83% (59 specii) sunt considerate neameninţate (NoT)

3% (2 specii) sunt specii vulnerabile (VU)

2% (1 specii) sunt specii periclitate (EN)

4% (3 specii) sunt aproape ameninţate (NT)

9% (6 specii) nu au date suficiente.

Specii considerate a avea un grad de periclitare la nivel național sunt: Papilio

machaon, Argynnis pandora, Hyles euphorbiae, Odonestis pruni, Isturgia arenacearia și

Drasteria caucasica.

Papilio machaon este o specie larg raspândită la nivel național, între 0 și 2500 m. Specia

se dezvoltă pe diferite umbelifere. Ca și pentru majoritatea speciilor de nevertebrate

identificate aici zona este doar de tranzit/hrănire. Nu considerăm că specia va fi

impactată.

Argynnis pandora este o specie comună în Dobrgea, dar care prezintă fluctuații

populaționale mari de la an la an, în anii „buni” pentru specie fiind observată în toată

jumătatea de sud a României cu un aflux de exemplare din zona de sud a Europei.

Specia se dezvoltă pe diferite specii ale genului Viola (viorele). Ca și pentru majoritatea

speciilor de nevertebrate identificate aici zona este doar de tranzit/hrănire. Nu

considerăm că specia va fi impactată.

Hyles euphorbiae este o specie relativ comună în România. Specia se dezvoltă pe

diferite specii lemnoase: Prunus, Pirus, Quercus, Tilia, Betula, Alnus, Ulmus, Crataegus,

Salix și Rhamnus. Uneori specia se poate dezvolta în zona impactată astfel că impactul

asupra speciei poate fi cel mult punctual.

Odonestis pruni este o specie relativ comună în România. Specia se dezvoltă pe diferite

specii ale genului Euphorbia (laptele câinelui). Specia se poate dezvolta în apropierea

zonei impactate astfel că impactul asupra speciei poate fi cel mult punctual.




82

Isturgia arenacearia este o specie larg răspândită în România, local putând fi comună.

Specia se dezvoltă pe Coronilla varia. Specia se poate dezvolta în apropierea zonei

impactate astfel că impactul asupra speciei poate fi cel mult punctual.

Drasteria caucasica este o specie rară la nivel național, fiind găsită doar în zona litorală

a României prin populații izolate. Date istorice există și din jumătatea de sud României

din locații aflate in lungurl rîurilor mari (Olt). În zona cercetată este o specie relativ

comună unde se dezvoltă pe tufele de Elaeagnus. Alte specii gazdă sunt speciile din

genurile Hippophae și Paliurus, neîntâlnite aici. Specia se poate dezvolta în zona

impactată astfel că impactul asupra speciei va fi cel mult punctual.

Atât pentru speciile fără valoare conservativă cât şi pentru cele din anexele

legilor şi directivelor cu privire la protecţia habitatelor şi speciilor impactul va fi

semnificativ în faza de construcţie doar la nivel punctual papulațiile acestora nefiind

afectate la nivel local, regional şi/sau naţional. Pentru niciuna dintre specii starea de

conservare favorabilă nu va fi afectată semnificativ.

Nici una dintre speciile de nevertebrate terestre identificate în zona de impact

direct nu este legată strict de vreun habitat întâlnit doar pe amplasament.

Metodele de reducere a impactului descris pentru celelalte specii şi pentru

habitate vor atenua şi impactul asupra nevertebratelor.

1.4.4. Peștii

Din cele 15 specii de pești de interes comunitar, nu s-a identificat nici una pe

amplasament. Corpurile acvatice existente pe terenul suspus studiului sunt foarte mici

ca suprafață și izolate față de apele unde trăiesc speciile de pești de interes conservativ.

1.4.5. Amfibienii și reptilele

Din cele 5 specii de amfibieni și reptile identificate în sit, s-a identificat o singură

specie pe teritoriul PUZ-ului analizat (tabelul 16).

Tabelul 16. Speciile de amfibieni și reptile din SCI, în raport cu potențialul impact al PUZ

asupra acestora

Cod Specii de amfibieni și reptile Date privind speciile de amfibieni și

reptile de pe suprafața PUZ

1298 Vipera ursinii Nu s-a identificat pe suprafața PUZ

1219 Testudo graeca Nu s-a identificat pe suprafața PUZ

1993 Triturus dobrogicus Nu s-a identificat pe suprafața PUZ

1220 Emys orbiculris Nu s-a identificat pe suprafața PUZ

1188 Bombina bombina Observată în perioada de activitate specifică

în zona liimitrofă suprafeței PUZ Corbu 1,

existând posibilitatea ca un număr mic de

exemplare să se reproducă în cele 2-3 bălți




83

nepermanente, foarte mici de pe suprafața

PUZ Corbu 3. Este foarte numeroasă la

nivelul sitului, nefiind sub nici o formă

amenințată.

Alte detalii privind speciile de amfibieni și reptile de interes comunitar identificate

pe amplasament:

1. Buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina). Este o specie care apare pe

suprafața PUZ doar în perioadele foarte ploioase, când apar 2-3 bălți

nepermanente mici la limita cu suprafața PUZ 1 Corbu. O putem astfel considera

mai mult accidentală sau de tranzit pe această suprafață. Având în vedere că

populația speciei pe teritoriul PUZ este limitată la suprafața habitatului

caracteristic (practic nu există zone umede permanente), raportată la totalul

populației din sit (specie considerată comună), impactul va fi practic nul.

1.4.6. Mamiferele

Din cele 5 specii, o singură specie de mamifer de interes comunitar (anexa Ii a

Directivei Habitate) a fost semnalată pe amplasament (tabelul 17).

Tabelul 17. Speciile de mamifere din ROSCI 0065, cuprinse în anexa II a Directivei

Cod Specii de mamifere Date privind speciile de mamifere

de pe suprafața PUZ

1335 Spermophilus citellus Exemplare izolate sau grupuri de 2-3

exemplare au fost identificate frecvent

în habitatele tipice de terenuri

deschise – ierburi din flora spontană,

dezvoltate pe panta terenului, de la

baza terasei până la partea

superioară, inclusiv pe terasă

1355 Lutra lutra Nu s-a identificat pe suprafața PUZ

1356 Mustela lutreola Nu s-a identificat pe suprafața PUZ

2635 Vormela peregusna Nu s-a identificat pe suprafața PUZ

2633 Mustela eversmannii Nu s-a identificat pe suprafața PUZ

Așadar, singura specie de interes comunitar dintre mamifere este:

1. Popândăul (Spermophilus citellus). Este un mamifer ce frecventează doar

habitatele de pajiște de la marginea culturilor agricole de pe terasă (în afara

limitei PUZ), apărând și pe malul înclinat, la limita suprafeței PUZ (figura 29).

Fiind o specie cu o largă răspândire în toate habitatele de stepă ale SCI, cu o




84

abundență ridicată și ținând cont de faptul că planul are doar în mică parte

tangență cu terenul ocupat de popândău, impactul va fi nesemnificativ.

Pe lângă studiul mamiferelor de interes comunitar prezente în formularul

standard al sitului, am realizat și un studiu asupra speciilor de lilieci, care deși nu

figurează în formular, pot fi prezente, o parte dintre ele fiind specii de interes comunitar.

24 de mostre au fost prelevate de-a lungul înregistrărilor din punct fix, acestea

aparţinând următoarelor specii (datorită omogenității habitatelor și suprafeței mici a PUZ,

s-au considerat în studiu ambele PUZ-uri – Corbu 1 și Corbu 3):

Pipistrellus nathusii (Pipistrelul lui Nathusius) – 22 mostre, 19 indivizi;

Pipistrellus kuhlii (Pipistrelul lui Kuhl) – 2 mostre, 2 indivizi;

Tabelul 18. Speciile și efectivele numerice de lilieci înregistrați în punctele fixe

Nr.

crt.

Specii Static WP1 WP2 WP3 WP4

1 Pipistrellus

nathusii

22 5 5 5 4

2 Pipistrellus

kuhlii

2 - - 1 1

Un nivel moderat al activităţii liliecilor a fost înregistrat de-a lungul perioadei de

monitorizare. Nu s-a înregistrat vreo activitate a liliecilor de-a lungul transectelor mobile.

O activitate intensă a speciei Pipistrelus nathusii fost înregistrată în perioada

migrației de primăvară, fiind una dintre speciile cu cea mai mare distanță de migrare și

întâlnindu-se foarte des în zona Dobrogei în această perioadă.

Nu au fost întâlnite colonii sau zone de adăpostire a liliecilor în interiorul

amplasamentului sau în vecinătatea perimetrului.

În perimetrul PUZ-ului nu s-au identificat specii de lilieci de interes comunitar,

așadar nu va exista un impact al planului asupra liliecilor de interes comunitar din sit.




85

1.5. Concluziile studiului asupra biodiversităţii

Studiul a relevant şi evaluat următoarele tipuri de impacturi (cu italic sunt tipurile

determinate):

- imapact direct şi indirect (impactul direct este cel asupra speciilor sau

habitatelor de interes comunitar; impactul indirect este cel asupra

habitatelor speciilor de animale);

- impact pe termen scurt (în perioada de construcţie) şi lung (pe întreaga

perioada de funcționare a satului de vacanță);

- în faza de construcţie, operare, dezafectare;

- cumulativ (s-a analizat potenţialul impact cumulativ prin

planurile/proiectele derulate sau în curs de derulare în situri);

- rezidual (nu este cazul)

Ȋn cazul impactului (inclusiv cel cumulativ şi rezidual) prognozat asupra

integrităţii ariilor naturale protejate (SPA şi SCI), acesta va fi per general

nesemnificativ. Atât din punct de vedere al integrităţii siturilor, cât şi a stării de

conservare a speciilor și habitatelor, se vor propune câteva măsuri de reducere a

impacturilor unde s-a considerat necesar, chiar dacă pentru nici o specie sau habitat de

interes comunitar nu s-a prognozat un impact semnificativ al proiectului.

1.6. Măsuri de reducere a impactului

Măsurile de reducere a impactului vor trebui implementate de beneficiar, pe

termen scurt, mediu sau lung în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Habitate de interes comunitar

Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei, recomandăm:

o pe cât posibil se vor menţine unele elemente ale habitatelor naturale din prezent

(îndeosebi arborii şi arbuştii)

o se vor respecta toate condițiile de protecția mediului impus de autorități

..............................................................................................................

Nevertebrate

Ȋn faza de construcţie vor fi potenţiale efecte negative mai accentuate asupra

nevertebratelor, comparativ cu faza de operare, propunându-se:

o toate măsurile anterioare propuse pentru habitate

...................................................................................................................




86

Amfibieni şi reptile

............................................................................................................................

Păsări

Pentru minimizarea efectelor asupra păsărilor de interes comunitar, se propune:

o lucrările se vor executa pe o perioadă de timp cât mai scurtă, respectiv pe

perioada stabilită în memoriul tehnic

o se va menține zona de mal vertical unde există colonia de prigorii (Merops

apiaster) și potențial habitat de cuibărit al speciei Coracias garrulus neidentificată

însă în zonă (inclusă în ZR3)

Mamifere

Se propun următoarele măsuri în cazul mamiferelor:

o pentru evitarea sau minimizarea deranjului, lucrările se vor executa pe o

perioadă de timp cât mai scurtă, respectiv pe perioada stabilită în memoriul

tehnic

o se va menține habitatul de pajiște cu floră spontană existent în partea superioară

a terasei, la limita cu PUZ, în vederea conservării speciei Spermophilus citellus

1.7. Recomandări

Având în vedere faptul că atât impactul asupra speciilor şi habitatelor de

interes comunitar cât şi cel asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,

este nesemnificativ sau chiar nul, recomandăm autorităţii de mediu eliberarea

avizului Natura 2000 / avizului de mediu pentru acest PUZ.




87

BIBLIOGRAFIE

Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe.

HarperCollins Publishers, London.

ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The

Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press.

Bartaud M., 1996 – “The world of bats”.

ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester,

England.

BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae

of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany.

BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea.

Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava.

BORDA, D. & C. BORDA , 2005 Chiropterele. Relatii cu omul si mediul inconjurator. Editura

Napoca Star. Cluj Napoca.

Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti.

Ciochia V., 1984 Dinamica si migrația pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed.

Acad. Române, Buc., 274

Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations:

estimates and trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life

International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.

DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas

und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart

DECU, V., MURARIU, D. & V. GHEORGHIU. 2003. Chiroptere din Romania. Art Group Int.,

Bucuresti.

Dijkstra, K.-D. B. & Lewington, R., 2006. Field guide to the Dragonflies of Britain and

Europe. British Wildlife Publishing, Dorset, England

Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science

Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected

Areas

Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei

Române, Bucureşti

Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura

Academiei Române, Bucureşti.

Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca




88

GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood

Press, Wiltshire

Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB

Hardey J et al 2006 Raptors: a field guide to survey and monitoring, TSO Scotland

Hötker H. et al. 2003 Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy

sources: the example of birds and bats

Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in Tansylvanian

Review of Systematicall and Ecological Research. Sibiu

Hůrka, K., 2005. Brouci České a Slovenské republiky - Beetles of the Czech and Slovak

Republik. Nakladatelski Kabourek, Zlín

Iorgu, I., Iorgu, E., 2008, Bush-crickets, crickets and grasshoppers from Moldavia

(Romania). Editura PIM, Iaşi

Jere Cs., Szodoray-Paradi A., Szodoray-Paradi F., 2008, Liliecii şi evaluarea impactului

asupra mediului. Ghid metodologic., Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România.

Koch, M., 1991. Schmetterlinge. Neumann Verlag Radebeul, Leipzig

LAFRANCHIS T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris

Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe.

HarperCollins Publishers, London

Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze,

documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti

Papp T., Fântână C., - editori (2008), Ariile de Importanţă Avifaunistică din România,

publicaţie comună a SOR şi Asociaţiei „Grupul Milvus”, Târgu – Mureş.

Petrescu, M., 2007, Dobrogea și Delta Dunării, conservarea florei și a habitatelor, Tulcea

Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura

Academiei Române, Bucureşti.

Rákosy, L., 1996. Die Noctuiden Rumäniens. Stapfia 46, Linz

Rákosy, L., Goia, M. & Kovács, Z., 2003. Catalogul Lepidopterelor României /

Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniens. Soc. Lepid. Rom. Cluj-Napoca

RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din

România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136.

Sahlén, G., Bernard, R., Cordero-Rivera, A., Ketelaar, R. & Suhling, F., 2004. Critical

species of Odonata in Europe. In: Clausnitzer V. & Jödicke R. (eds.) „Guardian of the

watershed. Global status of dragonflies: critical species, thread and conservation”.

International Journal of Odonatology 7(2): 385–398

Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii

Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti.

Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit.

Univ. „Lucian Blaga” Sibiu.

SKIBA, R. 2003 Europäische Fledermäuse-Die Neue Brehm-Bücherei 648. Westarp

Wissenschaften.

Sutherland W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge University Press.




89

ŞTEFAN N, SÂRBU I, OPREA A., ZAMFIRESCU O., 2001 – Contribuții la cunoașterea

vegetaţiei Grindurilor Chituc şi Saele-Istria. Bul. Grăd. Bot. Iaşi, 10: 99-122.

Tatole, V. & all, 2009. Speciile de animale Natura 2000 din România. Bucureşti

Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages.

Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation

strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International.

Valenciuc, N. 2002, Fauna României, vol XVI, fascicula 3 Chiroptera, Editura Academiei

Române, Bucureşti.

***, 2004, BirdLife International: Birds in the European Union: a status assessment.

Wageningen.

***, 2004, Birdlife International: Birds in Europe: population estimates, trends and

conservation status, Cambridge.

***, alte documente, schiţe, hărţi privind proiectele menţionate.

***, Monitorul Oficial al României nr. 739 bis / 31 octombrie 2007 (H.G. 1284 / 2007).

***, H.G. 971 / 2011 privind modificarea şi completarea H.G. 1284 / 2007.

***, www.aplr.ro

***, www.batbox.comwww.batecho.eu

***, www.bats.org.uk

***, www.ec.europa.eu

***, www.eunis.eea.europa.eu

***, www.eurobats.org

***, www.ibats.org.uk

***, www.iucnredlist.org

***, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România, 2008 – “Liliecii şi evaluarea

impactului asupra mediului - ghid metodologic“.

***, Bat Conservation Trust, 2007 – “Bat Surveys – Good Practice Guidelines”.

***, EUROBATS, 2006 – “Wind Turbines and Bat Populations”.

***, EUROBATS, 2008 – “THE AGREEMENT ON THE CONSERVATION OF

POPULATIONS OF EUROPEAN BATS (EUROBATS), Report on the Implementation of

the Agreement in Romania”.

http://www.aplr.ro/

http://www.batecho.eu/

http://www.bats.org.uk/

http://www.ec.europa.eu/

http://www.eunis.eea.europa.eu/

http://www.eurobats.org/

http://www.ibats.org.uk/

http://www.iucnredlist.org/

puz lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 3 comuna ...€¦ · puz lotizare sat vacanță...

Documents