pulberi pilule

7/23/2019 pulberi pilule

http://slidepdf.com/reader/full/pulberi-pilule 1/69

FORME FARMACEUTICE SOLIDE



I. PULBERI

FR X – pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme

ale uneia sau mai multor substante active asociate sau nu substantelor auxiliare.

Folosire:- ca atare- divizate in doze unitare

Administrare:- oral- aplicate pe:

o pieleo mucoase

Pulberile pot fi definite ca suspensii sedimentate constituite din particule solide de

forme si dimensiuni diferite cuprinse intre 0,5 – 800 μm.

CLASIFICAREA PULBERILOR

- dupa compozitie simple – contin o singura substanta activa fara substante auxiliare compuse – contin un amestec de substante active cu / fara substante

auxiliare

- dupa modul de dozare nedivizate divizate

- dupa modul de utilizare (calea de administrare) de uz intern – se administreaza per os

de uz extern- dupa gradul de finete

pulberi groscioare (trec prin sita IV) pulberi milocii (trec prin sita V) pulberi semifine (trec prin sita VI) pulberi fine (trec prin sita VII) pulberi foarte fine (trec prin sita VIII) pulberi extrafine (trec prin sita I!)

"xista pulberi la care dimensiunea particulelor este mai mica decat dimensiunea siteiI!#

$



%ulberile cu dimensiuni ale particulelor foarte mici & pulberi coloidale (pulberimicronizate sau pulberi impalpabile)#

- dupa modul de formulare magistrale

oficinale preparate de industrie

- dupa natura lor preparate din produse naturale (vegetale' animale' minerale)# preparate din substante de sinteza

PREPARAREA PULBERILOR

a prepararea pulberilor se aplica urmatoarele operatii:- uscarea- pulverizarea- cernerea- amestecarea / omogenizarea- divizarea in doze- sterilizarea (in cazuri speciale)

1. USCAREA

F! – mentioneaza ca uscarea sa se faca atunci cand este cazul#

*scarea se impune atunci cand umiditatea substantei depaseste limita admisa si incazul substantelor eflorescente (substante cu apa de cristalizare care au tendinta de a

pierde o parte din apa de cristalizare in anumite conditii) cu scopul de a putea respectaconcentratia prescrisa sau de a preveni unele interactiuni intre componentele asociate#

*scarea trebuie sa se efectueze la o temperatura corespunzatoare in functie determostabilitatea substantelor:

- substantele termolabile se vor usca la temperatura camerei sau in exicator - substantele ce se pot descompune la temperaturi se vor usca la +,-,,.- substantele termostabile se vor usca la ,-00,,.#

F! prevede pentru unele substante eflorescente des1idratarea pana la un anumit gradinaintea asocierii sau amestecarii cu alte substante#

2intre substantele eflorescente pentru care F! recomanda uscarea fac parte 3a$45+ si 3a6%5+#

3a$45+ 7 0, 8$5 – in mod normalIn combinatii se foloseste an1idru#

6



Metode de uscare

- uscarea la aer - uscarea in exicator

- uscarea la cald- uscarea cu radiatii infrarosii

*scarea la aer

*scarea la aer reprezinta expunerea in aer liber a unor materiale care pierd usorumiditatea si nu sunt sensibile la actiunea agentilor atmosferici:

- la soare- la umbra- in spatii inc1ise

9aterialul se intinde in strat subtire si se vantura (eventual) pentru a grabi procesul#%rin expunere la aer pot fi uscate o serie de substante solide care pierd usor umiditateasau apa de cristalizare si nu sunt influentate de aer#

*scarea in exicator

"xicatoarele & recipiente cu peretii grosi de sticla care pot fi acoperite etans cu uncapac si care servesc la uscarea unor substante#

*nele exicatoare au la partea inferioara un compartiment peste care se gaseste o placade portelan care serveste drept suport pentru vasele care contin materialul de uscat#

.ompartimentul inferior serveste pentru introducerea unor substante 1igroscopice carefixeaza umiditatea: .a5' 8$45+ concentrat' silicagel etc#----Substantele higroscopice si delicvescente retin / fixeaza umiditatea din aer in conditii

defectuoase de pastrare. Se deosebesc prin cantitatea de apa absorbita:

- substantele higroscopice se umezesc in prezenta umiditatii atmosferice- substantele delicvescente se pot dizolva in apa absorbita

----"xicatoarele servesc la des1idratarea unor substante in cantitati mici sau pentru

pastrarea unor produse 1igroscopice:- unele extracte uscate- unele extracte moi

*scarea la cald

*scarea la cald se face cu autorul unui agent de uscare incalzit (aerul este cel mai desfolosit) care circula deasupra materialului' se incarca cu vapori de apa si este evacuat prin ventilare#

+



*scarea la cald necesita o aparatura speciala si conditii de lucru controlate# .ele maisimple aparate de uscare sunt:

- etuvele- dulapurile de uscare

*scarea cu radiatii infrarosii

- se realizeaza cu autorul unor lampi care radiaza raze infrarosii- incalzirea materialului depinde de:

intensitatea sursei distanta dintre lampa si material culoarea / capacitatea de absorbtie a produsului

2urata de uscare e mai mica decat la alte metode#*scarea cu radiatii infrarosii e constituita din mai multe lampi asezate la parteasuperioara a incaperii de uscat# 9aterialul e asezat pe o banda rulanta care se roteste cuo viteza mica la o anumita distanta de sursele de radiatie#

Aceasta metoda poate fi folosita pentru uscarea urmatoarelor produse:- vegetale- granulatelor - pulberilor

2. PULVERIZAREA

%ulverizarea este operatia prin care corpurile solide sunt transformate in fragmente maimici de 0 mm#In cazul produselor vegetale pulverizarea este precedata de maruntire#%ulverizarea permite aducerea unei pulberi la gradul de maruntire prevazut demonografia respectiva#

Puler!"area la #o$ar – este operatia cea mai frecvent intalnita in practica farmaceutica#%ulverizarea la moar se poate face prin:

- pisare (lovire) & se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundulmoarului cu pistilul pe o directie perpendiculara# Aceasta metoda se aplicasubstantelor dure sau produselor vegetale care au tesuturi tari (exemplu: acidultartric' radacina de Ipeca)

- triturare & procedeul in care pistilul e invartit in moar imprimandu-se o actiunede presare (frecare asupra materialului de pulverizat)# otirea pistilului se face

de obicei in sens invers acelor de ceasornic (de la dreapta la stanga)# %rintriturare se pulverizeaza substantele mai putin dure care se sfarama mai usor#



Puler!"area %r!& !&ter#ed!u *nele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la moar

pentru ca' datorita structurii lor' se aglomereaza# %entru a se inlesni pulverizarea serecurge la o alta substanta numita intermediu# Intermediile folosite pentru pulverizare

pot sa ramana sau nu in amestec#

Intermediile pot fi:- solide (za1arul) – intermediu permanent- lic1ide (alcool' eter' cloroform) – intermedii volatile

In general o substanta se pulverizeaza fara reziduu# *n eventual reziduu se pulverizeaza din nou si se incorporeaza in amestec#

"xceptie a pulverizarii cu reziduu – radacina de ipeca & alcaloizii se afla in tesuturilecortical si liberian care se pulverizeaza usor pe cand tesutul lemnos este lipsit de

principii active si se indeparteaza#

radul de finete al pulberilor difera dupa destinatia lor:- pansamentele gastrice' pudrele trebuie sa corespunda unei fineti avansate – sitele

VII - I!- pulberile care se dizolva inainte de administrare' pulberile de uz intern care sunt

dizolvate de secretia gastro-intestinala pot avea un grad de dispersie mediu –sitele V-VII

Su'sta&tele se %uler!"ea"a !& ca&t!tat! &ecesare %e&tru ca sta'!l!tatea lor su'(or#a de %ul'ere e #a! redusa.

). CER*EREA

%rin operatia de pulverizare se obtine o pulbere care e constituita din particule dedimensiuni diferite# 2eseori e necesar ca particulele care au dimensiuni mai mari sa fieseparate#

.ernerea e operatia prin care particulele cu dimensiuni mai mari se separa cu autorulsitelor#

%rin cernere rezulta $ fractiuni:- particule cu dimensiuni mai mici decat dimensiunile sitei & cernut

- particule cu dimensiuni mai mari sau egale cu dimensiunea sitei & refuz

F! – site standardizate ( I&dimensiunile mari – I!&dimensiuni foarte mici)

4itele pot fi caracterizate prin:- latura interioara a oc1iului (mm)- numarul de oc1iuri pe cm$

;



- diametrul sarmei (mm)

sita nr 0 – fragmente marisita nr $ – fragmente milociisita nr 6 – fragmente mici

sita nr + – pulberi+. AMESTECAREA , OMO-E*IZAREA

Amestecarea pulberilor farmaceutice are ca scop omogenizarea particulelor de marimidiferite din aceeasi substanta sau a particulelor apropiate ca ordin de marime dardiferite din punct de vedere c1imic#

Amestecul obtinut trebuie sa fie omogen#

%entru amestecarea pulberilor in farmacie se utilizeaza de obicei moarele# Acesteatrebuie sa aiba o capacitate de -0, ori mai mare decat volumul pulberii#

.onform F! la prepararea pulberii compuse substantele se amesteca in ordineacrescatoare a maselor cu exceptia substantelor cu densitate mare care se adauga lainceput#

Ca&d #asa %ul'er!! de%aseste 2/ cer&erea (!&ala este o'l!/ator!e.

Daca su'sta&ta care este !& ca&t!tatea cea #a! #!ca este d!& /ru%a celor %uter&!cact!e sau to0!ce se !&troduce !& #o$ar &u#a! du%a ce cu o %ort!u&e e/ala saudu'la d!&tro alta su'sta&ta %rea"uta !& a#estec sau astu%at %or!! #o$arulu!.La (el se %rocedea"a s! !& ca"ul su'sta&telor colorate.

.omponentele care sunt prescrise in cantitate mai mare sau prezinta volume mai marise adauga in mai multe portiuni succesive#

4ubstantele cu densitate mica voluminoase se adauga la sfarsit#

In scopul asigurarii omogenitatii amestecului de pulberi' F! recomanda in cazul pulberilor ce depasesc $,g trecerea prin sita imediat inferioara sitei ce indica finetea pulberii respective#

2eoarece in timpul trecerii prin sita are loc o sortare a pulberii la inceput trecand prinsita particulele mai fine iar la sfarsit cele mai mari se impune readucerea pulberii inmoar si omogenizarea ei din punct de vedere al marimii particulelor#

<



. STERILIZAREA

F! recomanda ca pulberile care se aplica pe plagi' arsuri' pielea sugarilor sa se prepare prin metode care sa le asigure sterilitatea si care permit evitarea unei

contaminari ulterioare cu micro-organisme#In acest regime se incadreaza si pulberile cu antibiotice#

Vezi metode de sterilizare din anul II.

=



3. DIVIZAREA

2ivizarea pulberilor in doze unitare se face prin:- aprecierea vizuala a conurilor de pulbere formate pe cartele de celuloid- cantarire

• Pentru dozele de g sau mai mari este obligatorie divizarea prin cantarire

• !ozele mai mici se pot diviza pe cartele

%entru divizarea corecta a cantitatilor mai mici de $,mg substanta pentru o doza serecomanda adaugarea unei pulberi inerte (ex# actoza) pana la completarea greutatii de$,mg amestec#

D!!"area 4du%a oc5!6 cu autorul cartelelor consta in repartizarea pulberii in dozeegale in numarul indicat pe cartele asezate cate sau 0, in randuri verticale unele pestealetle astfel incat ca 0/6 din lungimea fiecarei cartele sa fie libera' pe aceasta urmand sase depuna pulberea de divizat# Astfel conurile de pulbere fiind mai apropiate unele dealtele' aprecierea vizuala este mai usoara' repartizarea in volume egale este mai exactaiar pierderile de substanta prin aderare de cartela sunt mai mici deoarece distanta de

parcurs pana la introducerea in capsula este mai scurta#

%ulberea de divizat se repartizeaza prin cantarire in doze de cate sau 0,' sau inconcordanta cu numerul de doze prevazut in reteta care poate fi multiplu de ;' 0$ etc#

.artela cu pulberea de divizat se tine cu mana dreapta deasupra sirului de carteleasezate vertical si printr-o usoara lovire a marginii cartelei cu degetul aratator intreagacantitate se repartizeaza in doze egale#

"ste de criticat procedeul prin care cartelele se aseaza orizontal si mai ales distantateintre ele' dispunerea pulberii facandu-se in milocul cartelei# %rin acest procedeuaprecierea vizuala comparativa a volumuli de pulbere este mai dificila si pierderea desubstanta mai mare#

2upa divizare urmeaza introducerea pulberii divizate in:- capsule de 1artie simpla / cerata



- capsule amilacee- capsule de gelatina

.apsulele se aleg in raport de:- cantitatea pulberii

- natura pulberii- proprietatile pulberii

I&troducerea %ul'er!! d!!"ate !& ca%sulele de 5art!e se face astfel:- capsulele se aseaza unele peste altele cate 0,- se indoaie la 0/6 din lungimea lor - se iau in mana stanga si se desc1id la capatul portiunii mai lungi- este recomandat ca desc1iderea sa se faca dinainte si sa se imprime printr-o

usoara presare intre degete muc1ii noi abia marcate care vor mentine capsuladesc1isa

- in capsulele astfel pregatite se introduc una cate una pulberile de pe cartele- cartelele golite se sterg in aceeasi ordine daca operatia continua- la sfarsit cartelele se sterg de parf si daca este cazul se sterg si cu un tampon de

vata imbibata cu alcool# Intre $ intrebuintari este bine sa se pastreze intr-un pa1ar>erzelius pentru a-si mentine o usoara forma de g1eab#

- capsulele se inc1id prin imbucarea celor $ extremitati apasand apoi capsula astfelincat sa capete forma unui plic' grupandu-se cate 6 sau #

D!str!'u!rea %ul'er!! !& ca%sule a#!lacee – se face dupa o prealabila diviziune pe

cartele#

"ste de criticat metoda dupa care pulberea se divizeaza direct in capsulele amilaceedeoarece duce la erori foarte mari#

In fiecare capsula se introduce doza corespunzatoare cu autorul cartelei apoi cu a doua umatate a capsulei cu dimensiune putin mai mare' care serveste drept capac' se inc1idecapsula umpluta cu pulbere#

Re%art!"area %ul'er!! d!!"ate !& ca%sule /elat!&oase tar! nu se face individual ci seface cu autorul unor dispozitive numite geluliere – permit umplerea unui numar marede capsule in timp foarte scurt#

%repararea amestecului de pulberi pentru umplere se face la volum deoarece siumplerea se face la volum#

Fiecare marime de capsula e caracterizata de un anumit volum#

- cantitatea de substanta activa e adusa la volumul dorit cu lactoza- amestecul se omogenizeaza- se repartizeaza in numerul de capsule pentru care s-a pregatit

0,



Acesta este un procedeu rapid si eficient#

PULBERI COMPUSE CU SUBSTA*TE CE DAU AMESTECURI EUTECTICE

5 serie de substante organice cu functii fenolice' alde1idice' cetonice asociate intre eledupa triturare pot da amestecuri eutectice#

"mestecurile eutectice au punctul de topire mai mic decat ale fiecarui component in

parte# cel mai adesea mai mic decat temperatura ambianta# si rezulta amestecuri moi

sau lichide.

%robleme la incorporarea amestecurilor eutectice in pulbere apar doar la cantitati mari#

"xemple de substante ce formeaza amestecuri eutectice:- camfor ? mentol & pulberi de uz extern- aspirina ? aminofenazona

00



- camfor ? fenol

"vitarea formarii eutecticului se poate realiza prin:- separarea componentelor printr-o rondela de 8ostia- amestecarea componentei aflate in cantitate mai mare cu o contitate egala dintr-o

pulbere absorbanta (de exemplu lactoza' amidon' 9g5' caolin@Al$56$4i5$$8$5B' carbonat bazic de magneziu @9g.5679g(58)$7$8$5B)apoi adaugarea celeilalte componente#

- inlocuirea componentei ce formeaza amestecul eutectic cu o sare a ei#

PULBERI COMPUSE CU ULEIURI VOLATILE

0$



%ulberile compuse cu uleiuri volatile se prepara prin incorporarea substantelor volatilein componentele cu reactivitatea c1imica cea mai mica' adaugand apoi restulcomponentelor#

"xemple de substante volatile:

- lic1ide & uleiuri volatile – se adauga picatura cu picatura pe capul pistilului si setritureaza pana la omogenizare# 4e pot prepara oleoza1aruri astfel: la o picaturade ulei volatil se incorporeaza $ g za1ar pulverizat#

- solide & camfor' mentol' timol' (38+)$.56 – se pulverizeaza repede si seamesteca cu pulbere inerta (componenta cu reactivitate c1imica mai mica) si poicu restul pulberii#

%ulberile cu substante volatile se cern numai prin site speciale destinate acelei pulberi#

%ulberile divizate - se ambaleaza in capsule din 1artie cerata / pergaminata%ulberile nedivizate – se ambaleaza in borcane de sticla

06



PULBERI COMPUSE CU E7TRACTE SI TI*CTURI

"xista 6 categorii:- pulberi compuse cu extracte uscate- pulberi compuse cu extracte moi- pulberi compuse cu extracte fluide (tincturi)

1. P!"#R$ %&'P(# % #X)R*%)# (%*)#

2ispersarea acestor extracte in pulberi nu ridica probleme deosebite deoarece nu ducela modificarea consistentei si aspectului acestora#

3efiind pulberi fine extractele uscate trebuie pulverizate#

.onform F! extractele uscate se prezinta sub forma de:- pulberi cu aspect uniform

- lamele- masa spongioasa care se pulverizeaza usor

%ulverizarea se face la moar prin triturare#

- 2eoarece extractele uscate se prescriu in cantitati mici ele nu se aduc primele inmoar pentru a evita retinerea unei parti in porii moarului#

- 4e pulverizeaza intai o cantitate aproximativ egala cu cantitatea de extract de pulbere inerta (lactoza) sau cu densitate mare (3a8.56)#

- 2aca sunt prescrise cantitati mari se aduc la gradul de maruntire dorit prin pulverizare si cernere si apoi se amesteca#

+. P!"#R$ %&'P(# % #X)R*%)# '&$

"xtractele moi sunt preparate vascoase' semisolide' colorate' cu aspect uniform care auun continut de cel mult $,C materii volatile#

Incorporarea extractelor moi in pulberi ridica probleme in cazul in care sunt prescrise

in cantitati mari#

0+



- 9axim 6,C din pulberea compusa poate fi reprezentata de extractul moale# Aceastalimita depinde de capacitatea de absorbtie a componentelor#

- In cazul componentelor 1igroscopice' cantitatea de extract moale ce poate fiincorporata fara a modifica consistenta pulberii este mai mica de 6,C#

-------------------------------- 'etode de incorporare

0# Driturarea cu cantitati succesive din pulberea componentelor obtinute anterior - se prepara pulberea compusa dupa regulile generale de preparare- se cantareste extractul moale pe o tectura (bucata de 1artie) din 1artie pergaminata /

cerata- se aduce cantitativ cu autorul unei spatule pe capul pistilului- se tritureaza usor pentru a evita formarea de aglomerate sau cruste prin aderarea

extractului moale de peretii moarului si de pistil (asemenea cruste se desfac greu)- se continua triturarea pana la obtinerea unei pulberi omogene

3* se procedeaza ca la prepararea solutiilor cand se cantarea extractul moale pe o1artie de filtru care se aducea pe capul pistilului si se umezea la exterior# %rinaceasta metoda s-ar introduce o cantitate de apa suplimentara in pulbere#

$# 2ispersarea extractului in una din componentele pulberii cu capacitate maxima deabsorbtie%este pulberea preparata in moar din una din componente si extractul moale se aduccelelalte componente sau pulberea compusa preparata in prealabil intr-un alt moar#

6# 2iluarea cu o mica cantitate de alcool a extractului moale' apoi dispersarea in pulberea compusa si incalzirea usoara a moarului pentru indepartarea alcooluluiAceasta metoda prezinta un dezavanta: introduce suplimentar o cantitate de apa in

pulberea compusa#

---------------------------

.and cantitatea de extract moale prescrisa intr-o pulbere este mai mare de 6,C se poate folosi concentrarea & transformarea extractului moale in extract uscat cu autorul

lactozei / amidonului / dextrinei / pulbere de lemn dulce#

4e foloseste o parte pulbere inerta pentru 6 parti extract moale#

- Intr-o capsula de portelan se amesteca pulberea inerta cu extractul moale siamestecul obtinut se incalzeste pe baie de apa pana la uscare#

- 4e pulverizeaza si se incorporeaza in pulbere componentele#

%rocedeul de concentrare este contraindicat la extractele si tincturile cu principii

termolabile

. P!"#R$ %&'P(# % #X)R*%)# F!$-# (* )$%)R$

0



7 "xtractele fluide sau tincturile in proportie de maxim 0,C fata de restulcomponentelor se pot incorpora in pulberea compusa fara probleme#

Fiind prescrise in cantitati mici se masoara cu autorul picatorului normal sau al pipetei#

%icaturile se aduc treptat pe capul pistilului si se tritureaza usor pulberea compusa pentru a evita formarea de cruste#

4e continua triturarea pana la obtinerea unei pulberi omogene#

7 2aca proportia de extract fluid sau de tinctura depaseste 0,C se folosesteconcentrarea cu autorul unei pulberi inerte (aceleasi ca si pentru extractele moi)#

a concentrare se foloseste o parte pulbere inerta pentru o parte tinctura sau extractfluid#

.oncentrarea este contraindicata pentru tincturile si extractele fluide care contin principii termolabile#

PULBERI COMPUSE CU SUBSTA*TE COLORA*TE SI COLORATE

4ubstante colorante si colorate ridica probleme de manipulare:- albastru de metilen- violet de gentiana- rivanol

eguli:- nu se pulverizeaza in moar poros pentru a evita impregnarea moarului cu substanta

colorata

- se foloseste un moar cu peretii luciosi' de obicei se aduce la moar o cantitate micadintr-o pulbere inerta pentru a astupa porii moarului dupa care se aduce pulbereacolorata

0;



- se folosesc vase' cartele si site speciale pentru aceste substante

PULBERI COMPUSE CU SUBSTA*TE EFLORESCE*TE

0<



4ubstantele eflorescente & substante cu apa de cristalizare care au tendinta de a pierde o parte din apa de cristalizare in anumite conditii:- conservare defectuoasa- variatii de temperatura- triturare

%rin pierderea apei de cristalizare ele se transforma din substante cristaline in substanteamorfe si mai pulverulente#

a incorporarea substantelor eflorescente in pulberi apar o serie de probleme:- umezirea pulberii compuse datorita apei eliberata din substanta eflorescenta- reactii c1imice nedorite intre componente – reactii care nu ar fi avut loc in conditii

de umiditate corespunzatoare- modificarea dozaului – de aceea ori de cate ori se prescriu substante eflorescente

farmacistul are obligatia sa inlocuiasca substantele cristaline cu cele uscate incantitate ec1ivalenta

0=



PULBEREA ALCALI*A FR78PULVIS ALCALI*UM9

3atrii sulfas an1Edricus (sulfat an1idru de sodiu 3a$45+) (sita V) ##### $ g 3atrii 1Edrogeno p1osp1as (fosfat acid de sodiu 3a$8%5+) (sita V) #### + g 3atrii 1Edrogeno carbonas (carbonat acid de sodiu 3a8.56) (sita V) #### ; g

%reparare:- componentele se pulverizeaza separat dupa o prealabila uscare- se aduc la moar in ordinea crescatoare a maselor' triturand dupa fiecare adaugare- se elibereaza in pungi sau capsule de 1artie de marimi corespunzatoare

2escriere:- pulbere alba- gust sarat amarui- p8& ='$ – '=

5bservatii:

- la preparare se foloseste sulfat de sodiu an1idru obtinut conform F! din 3a$45+70,8$5 uscat la 6,,. 0 1 apoi la 06,,. pana la masa constanta

- F! prevede uscarea fosfatului disodic la ,,. dar la 6,. fosfatul disodic sedizolva in apa de cristalizare ceea ce determina formarea de cruste ce ingreuneazauscarea si pulverizarea# 2e aceea se recomanda intai uscarea prin expunere la aer siapoi la etuva la ,,. pana la masa constanta cand se obtine 3a$8%5+7$8$5 (acestase foloseste in formula noastra)

- amestecarea se face in ordinea crescatoare a maselor pentru ca substantele audensitati apropiate

- pentru cernere se foloseste sita V- nu este necesar un grad mai avansat de maruntire pentru ca pulberea este destinata

dizolvarii in apa- un eventual reziduu de la cernere se pulverizeaza din nou si se incorporeaza in

amestec#

.onservare:- se prepara in cantitati mici- se pastreaza ferit de umiditate

Actiune:- coleretic' colagog – stimuleaza vezica biliara

0



Intrebuintari:- in afectiuni 1epatice sau ale cailor biliare- se dizolva continutul unui pac1et intr-un litru de apa fiarta si racita- se administreaza 0$ ml – $,, ml cu 1 – 0 1 inainte de masa o data sau de doua

ori pe zi- solutia se incalzeste la +,. inainte de administrare- se prepara numai la nevoie

PULBEREA LA7ATIVA EFERVESCE*TA : FR78PULVIS EFERVESCEUS LA7A*S9

4e folosesc $ pulberi:I# 3atrii sulfas an1Edricus (sulfat an1idru de sodiu 3a$45+) (sita V) ##### $ g 3atrii 1Edrogeno carbonas (carbonat acid de sodiu 3a8.56) (sita V) #### ;' g

II# Acidum tartaricum (acid tartric) (sita V) #### ; g

%reparare:- se amesteca sulfatul de sodiu an1idru si carbonatul acid de sodiu- se trec prin sita V si se introduc intr-o capsula de 1artie albastra- acidul tatric pulverizat si trecut prin sita V se introduce intr-o capsula de 1artie alba

2escriere:

- pulberi albe- dizolvate impreuna in apa produc efervescenta- prima are gust sarat amar - a doua – gust acru

5bservatii:- sulfatul de sodiu este an1idru- acidul tartric trebuie sa piarda prin uscare cel mult ,'C din masa' altfel se usuca la

0,,. pana la masa constanta

- continutul celor $ capsule reprezinta o doza- se foloseste dupa dizolvare in apa' deci pulberea nu necesita o maruntire maiavansata

$,



- prin amestecarea solutiei in momentul intrebuintarii are loc formarea tartratului desodiu' reactia decurgand cu efervescenta

- se poate prepara o singura pulbere compusa din cele 6 elemente dar in acest cazumiditatea pulberii compuse nu trebuie sa depaseasca 0C pentru a nu avea locreactii intre componente

- conservarea ei se va face in flacoane bine inc1ise in prezenta unei substantedes1idratante sau in flacoane inc1ise ermetic / etanse

.onservare:- se prepara la cerere- se pastreaza ferit de umiditate

Actiune:- laxativ

Intrebuintari:- pentru actiune laxativa- se dizolva continutul fiecarei capsule in 0,, ml apa fiarta si racita si cele $ solutii se

pot administra fie succesiv fie dupa amestecarea solutiilor si incetarea efervescenteifie cu autorul unui pa1ar cu $ compartimente#

PULBERI COMPUSE CU SUBSTA*TE ;I-ROSCOPICE SIDELICVESCE*TE

4ubstantele 1igroscopice si delicvescente retin sau fixeaza umiditatea din aer in

conditii defectuoase de pastrare#

4e deosebesc prin cantitatea de apa absorbita:- substantele 1igroscopice se umezesc in prezenta umiditatii atmosferice- substantele delicvescente se pot dizolva in apa absorbita

.antitatea de apa absorbita depinde de natura substantei si umiditatea relaticaatmosferica#

"xemple de substante 1igroscopice:- 3a>r - 38+>r

$0



- 3aI- 3a35$ (3itritul de sodiu este substanțG toxicG (dozG letalG fiind +g)' Hn combinație

cu unele amine (nitroamine) este cancerigen# Identificarea nitritului se face cusufatul de fier (Fe45+ < 8$5) care Hn prezența nitritului devine brun#)

- 3istatin

- Fenobarbital sodic"xemple de substante delicvescente:- .a>r $7$8$5- .a.l$7;8$5- .loral 1idrat

eguli:- cantarirea' pulverizarea' amestecarea substantelor 1igroscopice sau delicvescente se

va face cat mai repede pentru a evita un contact indelungat cu aerul- cantarirea lor se va face pe 1artie cerata- incorporarea acestor substante in pulberile compuse se face dupa o prealabila uscare

in etuva la 0,,,. 01 (pentru substantele termostabile)# 4e aduc apoi in moaruluscat si usor incalzit pentru a evita retinerea apei in timpul lucrului#

- pentru substantele termolabile uscarea la etuva nu e posibilaJ se asociaza o substantaabsorbanta (lactoza' amidon' caolin' 9g5' 9g.5679g(58)$7$8$5 – carbonat

bazic de magneziu) in cantitate egala sau dubla componentei cu substanta1igroscopica sau delicvescenta

- in cazul in care substanta 1igroscopica sau delicvescenta este sensibila la un anumit

p8 se foloseste substanta absorbanta care sa proteeze de actiunea p8-ului respectiv(sa tamponeze aciditatea sau alcalinitatea)

- se recomanda ambalae impermeabile pentru apa:o 1artie ceratao 1artie pergaminatao recipiente din sticla

PUDRE

/ pulberi de u extern caracteriate printrun 2rad avansat de finete 3sitele 4$$$ –

$X.

%udrele sunt pulberi nedivizate si pot fi:

$$

http://ro.wikipedia.org/wiki/Doz%C4%83_letal%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Doz%C4%83_letal%C4%83



- cosmetice- medicamentoase

Pudrele cos#et!ce- contin amestecuri de substante anodine sau excipienti

- se folosesc in scop protector asigurand protectia mecanica a fetei- se pot folosi in scop decorativ – dau fetei un aspect mat' catifelat- pot contine:

o parfumurio colorantio conservanti

Pudrele #ed!ca#e&toase- contin substante active alaturi de excipienti

- se folosesc in scop curativ sau profilacticexemple de substante active:- antibiotice- sulfamide- sulf - acid boric- acid salicilic- mentol- camfor - i1tiol

exemple de excipienti:- anorganici:

o talco caolino .a.56

o 9g.56

o 9g5o Kn5

- organici:o amidono stearat de 9g

- naturali:o animala – albuminao vegetala – licopodiu' pudra de matase

$6



Pudre ster!le

%ulberile care se aplica pe plagi' arsuri' pielea sugarilor se prepara prin metode care leasigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu micro-organisme#

%ulberile care contin antibiotice trebuie sa fie sterile pentru a evita scaderea actiuniiantibioticului si pentru a evita suprainfectarea ranilor#

(teriliarea pudrelor

0# dupa preparare (dupa amestecarea componentelor) cu conditia ca atat substantaactiva cat si excipientii sa fie termostabili# 4terilizarea se efectueaza la etuva la:0=,,. – 6,L0<,,. – ;,L0;,,. – 0=,L

"xemple:- acid boric- unele sulfamide

- excipienti: talc' amidon' caolin

$# daca pudrele contin substante medicamentoase termolabile se realizeazaincorporarea aseptica a acestora in amestecul de excipienti sterilizati#

- %repararea se realizeaza in conditii adecvate si in spatii sterilizate cu radiatii *V#- .onditionarea se face in recipiente sterilizate' inc1ise etans#- "xcipientii se pot steriliza separat sau dupa o prealabila amestecare#

$+



TIPURI DE PUDRE STERILE<- pudre sicative- pudre cu substante grase

Pudrele sicative & pulberi care absorb secretiile si impiedica frecarea si macerarea pielii#

"xemple de excipienti:- talc- amidon

- 9g5- 9g.56

"xemple de substante active:- antipruriginoase: camfor' mentol- astringente: tanin' saruri de bismut' Kn5- fotoprotectoare: tanin' >i$56' Di5$

- antisudorifice: acid salicilic- antiseptice: acid boric' acid salicilic

Pudre cu substante 2rase

%udrele destinate aplicarii pe suprafete mari ce exudeaza cantitati mari de lic1id absorbumiditatea si se aglomereaza formand cruste la suprafata plagilor#

In asemenea situatii se recomanda 1idrofobizarea pulberilor pentru diminuareacapacitatii de absorbtie#

8idrofobizarea se realizeaza cu autorul substantelor grase:

- ceara- lanolina- ulei parafina

$



- untura de peste- colesterol- cetacee

Incorporarea substantelor grase moi sau lic1ide in pulberi nu ridica probleme# "le se

tritureaza cu amestecul de excipienti ce urmeaza a fi 1idrofobizat#Incorporarea substantelor grase solide in pudre se poate face in $ moduri:- prin dizolvarea substantelor grase intr-o cantitate minima de solvent volatil si

triturarea solutiei cu amestecul de excipienti pana la volatilizarea solventului sietalarea substantei grase pe particulele de pulbere – aceasta metoda se folosestecand sunt prescrise cantitati mici de substanta grasa ce se dizolva in alcool sau eter

- prin topirea substantei grase in moarul incalzit si triturarea cu excipientul respectiv pana la dispersarea uniforma a substantei grase – metoda se foloseste cand sunt prescrise cantitati mari de substanta grasa sau substanta grasa nu este usor solubilain solventul volatil#

CO*TROLUL PULBERILOR

1. O#o/e&!tatea

%ulberile trebuie sa prezinte un aspect uniform – intinse in strubtire pe o lama de sticlasi examinate cu lupa care mareste de +' ori nu trebuie sa prezinte aglomerari de

particule#

2. -radul de (!&ete al %ul'er!!

*niformitatea finetii pulberilor se determina cu autorul sitelor standard' astfel:- $,g pulbere se introduc in sita prevazuta cu capac si recipient- se agita $,L- reziduul de cernere obtinut cu sita specificata nu trebuie sa fie mai mare de C si sa

nu fie mai putin de ;,C folosind sita superioara#

). Masa totala %e rec!%!e&t

- se efectueaza in cazul pulberilor nedivizate

- se cantareste individual continutul din 0, recipeinte- fata de masa declarata se admit abateri de M 0-C

$;



+. U&!(or#!tatea #ase!

a pulberile divizate se cantareste individual continutul a $, doze si se calculeaza masamedie#

. Ster!l!tatea%ulberile aplicate pe rani' plagi' pielea sugarilor trebuie sa fie sterile#

3. Do"area

.ontinutul in substanta activa declarat#

II. PILULE 8FR I79

/ preparate farmaceutice solide de forma sferica cu o masa de 0,+ – 0, 2 obtinute

prin modelare din una sau mai multe substante active cu adaos de excipienti

destinate administrarii interne.

For#ularea %!lulelor

0# 4ubstante active

$# "xcipienti

1. SUBSTA*TE ACTIVE

$<



4e pot folosi aproape toate substantele solide' moi sau lic1ide ale caror doze unitaresunt mai mici de ,'$ g si care pot fi prelucrate intr-o masa plastica cu autorulexcipientilor#

2upa modul in care se prelucreaza in pilule' substantele active sunt:- su'sta&te cr!stalo!de – nu au capacitate de adeziune deci nu pot da cu apa sau altsolvent o masa plasticaJ pentru obtinerea unei mase plastice se asociaza cu substanteliofile

o exemplu: sarurile de alcaloizi' de fier sau fenobarbitalul se pot asocia cugel de macromolecule cum e metilceluloza sau cu extracte vegetale moi

- %roduse colo!dale – au o mare capacitate de adeziune cu apa sau alti solventirezultand o masa pilulara lipicioasa care nu poate fi prelucrata in piluleJ pentruobtinerea unei mase plastice usor de modelat se asociaza cu substante cristaloide

o exemple de liofile: extracte fluide & pasiflora tincturi & opiu extracte moi & valeriana

- su'sta&te 5!dro(o'e – pentru a obtine o masa pilulara corespunzatoare se asociazacu excipienti liofili emulsivi

o exemple de 1idrofobe: camfor eucaliptol

unele gudroaneo exemple de excipienti emulsivi:

masa gelatinoasa glicerolat de amidon gel de metil celuloza

2. E7CIPIE*TI

$=



$#0 2iluanti$#$ "xcipienti aglutinanti$#6 "xcipienti absorbanti$#+ "xcipienti consperganti

2.1. D!lua&t!%rezenta lor nu este obligatorie# 4e adauga in cazul in care masa pilulei nu atinge ,'$ g#"xemple:- lactoza- za1ar - tectina- drodie de bere uscata

2.2. E0c!%!e&t! a/lut!&a&t! 8ade"!!= l!a&t!94e folosesc pentru obtinerea unei mase plastice usor de modelat mai ales in cazul

piluleor cu substante cristaloide#

- adaugati in cantitate prea mica duc la obtinerea unei mase pilulare faramicioase- adaugati in cantitate prea mare determina obtinerea unei mase lipicioase greu de

modelat

%ractic se cantareste o cantitate ceva mai mare de aglutinant' aceasta se aduce treptat inmasa pilulara pana cand se obtine consistenta dorita# Aglutinantul ramas se cantareste

si prin diferenta se afla cantitatea folosita la prepararea pilulelor#

"xemple:- sirop simplu- sirop de glucoza $-,C- miere- gel de metil celuloza- glicerolat de amidon- extract moale de drodie de bere

- alcool

2.). E0c!%!e&t! a'sor'a&t! 8de co&s!ste&ta94e folosesc in cazul pilulelor cu substante active moi sau lic1ide' la fel pentru obtinereaunei mase de consistenta corespunzatoare#- absorb excesul de umiditate

3u se folosesc in cantitati prea mari pentru a nu se depasi ,'6 g / pilula

"xemple:

- amidon- 9g5- caolin

$



2.+. E0c!%!e&t! co&s%er/a&t! 8de aco%er!re9& pulberi inerte fine folosite la acoperirea pilulelor si uneori la preparareamagdaleonului#- evita lipirea pilulelor intre ele

"xemple: unele pulberi vegetale: pedicuta' scortisoara' cacao' lactoza etc#

METODE DE PREPARARE A PILULELOR

6 metode:- metoda modelarii manuale- metoda picurarii- metoda topirii / turnarii in forme

1. Metoda #odelar!! #a&uale0#0# 5btinerea masei pilulare- substantele active solide se pulverizeaza si se amesteca- daca sunt in cantitati foarte mici si solubile in apa se prefera dizolvarea lor pentru arealiza o dispersare mai buna- se adauga excipientii necesari pentru obtinerea masei pilulare- tincturile' extractele fluide si moi prescrise in cantitati mari se aduc la consistentasolida si apoi se incorporeaza in amestec

0#$# Dransformarea masei pilulare in magdaleon- se lucreaza pe placa pilularului in prezenta unei cantitati de conspergant0#6# 2ivizarea magdaleonului- se aduce magdaleonul pe cutitul inferior fix- deasupra se aduce cutitul superior care se apasa intai usor apoi i se imprima o miscarede du-te vino pentru divizare- pentru ca pilulele sa fie sferice prin taiere trebuie ca cele $ cutite sa se suprapuna

perfect si ca diametrul magdaleonului sa fie mai mic cu 0/ decat distanta dintre cele $muc1ii#

0#+# otunirea si acoperirea pilulelor (conspergarea)- se realizeaza cu autorul unui disc de lemn cu marginile mai proeminente- discului i se imprima o miscare de rotatie care determina rotunirea pilulelor intre cele$ suprafete

2. Metoda %!curar!!%rin aceasta metoda se obtin pilule mai mici de ,'$ g#- in excipientul fluidificat pe baie de apa se aduc substantele active- masa pilulara fluida se toarna sub forma de picaturi intr-un lic1id de racire

nemiscibil cu substantele active si excipientii- lic1idul de racire trebuie sa aiba densitatea mai mica decat masa pilulara topita pentru a se putea forma picatura prin cadere pe fundul vasului

6,



"xcipienti grasi:- uleiuri 1idrogenate- grasimi de semisinteza

ic1id de racire:- alcool

). Metoda to%!r!! , tur&ar!! !& (or#e- 4ubstantele active se incorporeaza in excipienti in functie de solubilitatea lor (se

dizolva sau se suspenda)#- 9asa pilulara fluidificata se toarna in forme unse in prealabil#- 2upa racire se scot pilulele#

- cu excipienti 1idrofili formele se ung cu ulei de parafinao glicerogel de gelatina

- cu excipienti grasi formele se ung cu spirt de sapuno untul de cacao

CO*TROLUL PILULELOR

%ilulele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- sa fie sferice- uniforme ca marime- masa intre ,'$-,'6 g- omogene la suprafata- in sectiune nu trebuie sa prezinte goluri' cristale vizibile' particule colorate diferit- dezagregarea trebuie sa aiba loc in cel mult $ ore (se determina in apa la 6<,.)

2ezavantae- intarirea pilulelor in timp – scade viteza de eliberare a substantei active

.onservare

- se prepara la cerere- se pastreaza in vase bine inc1ise- se elibereaza in cutii de carton sau material plastic ce contin cantitati mici deconspergant- in timp pot pierde apa si se intaresc sau pot retine apa si se inmoaie

60



III. -RA*ULATE 8FR 79

/ preparate farmaceutice solide constituite din particule de forma nere2ulata,

vermiculara, cilindrica 6 sferica care contin substante active si auxiliare si sunt

destinate administrarii pe cale orala.

In functie de te1nologia de preparare pot exista $ categorii de granulate:- "a5arur! /ra&ulate & sunt constituite din agregate de substante medicamentoase'

za1ar si alte substante auxiliare# In cazul za1arurilor granulate efervescentesubstantele auxiliare sunt reprezentate in principal de o substanta acida si unaalcalina#

- /ra&ulate aco%er!te & sunt constituite din substante medicamentoase si auxiliareJsunt acoperite cu unul sau mai multe straturi continue si uniforme formate dinsubstante cu rol protector sau de diriare a eliberarii substantei active#

FORMULAREA -RA*ULATELOR

6$



ranulatele au un continut in substanta activa de 0,-$,C si o cantitate mare de za1ar siaromatizanti care le confera gust placut la administrare' fiind apreciate in special inmedicatia infantila#

4ubstantele medicamentoase incluse in granulate nu au o actiune framacologica

puternica' dintre ele facand parte:- vitamine- minerale- antiacide

ranulatele nu asigura o dozare exacta' administrarea facandu-se de catre bolnav cumasuri imprecise (lingura' lingurita etc#)

Administrare:- ca atare- dizolvate in apa

4ubstantele auxiliare pot fi:- excipienti diluati: lactoza' za1ar' glucoza- aglutinanti: sirop' apa' alcool' pectine- dezagreganti: za1ar' lactoza' metil celuloza- lubrifianti:

o talc 6Co acid stearic 0Co stearat de 9g sau .a 0C

- corectori de gust / miros- coloranti- agenti de acoperire:

o gastrosolubilio enterosolubili

PREPARAREA -RA*ULATELOR

"xista $ metode:- pe cale umeda- pe cale uscata (bric1etare)

I. -ra&ularea %e cale u#eda- obtinerea unei pulberi compuse din substante active si excipienti

66



- umectarea pulberii compuse cu autorul unui lic1id de umectare adaugat treptat panala obtinerea unei mase corespunzatoare- granularea propriu-zisa – se efectueaza prin trecerea amestecului umezit si malaxat

prin oc1iurile sitei III (amestecul este fortat sa treaca)- uscarea granulatelor – asezate pe tavi sunt uscate la aer apoi la etuva la maxim +,.

- uniformizarea granulatelor – se foloseste sita IVJ refuzul se pastreaza si seindeparteaza pulberea si fragmentele mai mici decat oc1iurile sitei IV#

5bservatii:-in cazul za1arurilor granulate efervescente umectarea se realizeaza cu alcoolconcentrat pentru a se evita reactia dintre componenta acida si cea alcalina#- daca substanta folosita la prepararea za1arurilor granulate efervescente contine apa decristalizare aceasta trebuie indepartata prin uscare#

II. -ra&ularea %e cale uscata- obtinerea amestecului de substante active si excipienti- bric1etarea - rezulta comprimate de dimensiuni mari dar subtiri- maruntirea bric1etelor prin lovire la moar - se trec prin sita III- uniformizarea granulatelor – se cern prin sita IV# efuzul se pastreaza' se

indeparteaza pulberile si fragmentele mai mici decat oc1iurile sitei IV#

CO*DITIO*AREA SI PASTRAREA -RA*ULATELOR

ranulele se conditioneaza in:- flacoane de sticla- flacoane de material plastic- tuburi de Al siliconate

4e ambaleaza in cutii de carton inscriptionate#

4e pastreaza:- in recipiente bine inc1ise

- ferite de lumina- ferite de caldura- ferite de umiditate

2ependent de natura produsului' ambalaele pot contine o masura pentru administrare#

ranulatele efervescente se pastreaza:- in recipiente bine inc1ise- in prezenta unei substante des1idratante

6+



CO*TROLUL CALITATII -RA*ULATELOR 8FR 79

1. Deter#!&area #ar!#!! %art!culelor- continutul unui recipient in prealabil cantarit se aduce pe sita IV prevazuta cu capac sirecipient colector

- se agita usor - se cantareste din nou

2iferenta dintre cele $ cantariri nu trebuie sa depaseasca 0,C din masa de granulateluate in lucru#

2. De"a/re/area- za1arurile granulate trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 0L- za1arurile granulate efervescente trebuie sa se dizolve / disperseze in apa cuefervescenta in cel mult LJ vasul nu se agita in timpul determinarii- granulatele acoperite trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in cel mult ;,L- granulatele acoperite enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in $ ore in pepsinasolutie acida si trebuie sa se dezagrege in cel mult ;,L in pancreatina solutie alcalina#

). Masa totala %e rec!%!e&t

+. Do"area

6



IV. -RA*ULE

/ preparate framaceutice solide sferice de aproximativ 0,05 2 destinate administrarii

pe cale orala.

- se aseamana cu pilulele din punct de vedere al formei si metodelor de preparare- se deosebesc de pilule prin continutul in substanta activa si masa

- contin substante foarte active in doze foarte mici (,'0-0 mg / granula)- cele mai folosite sunt granulele si microgranulele 1omeopate

6;



V. CAPSULE 8FR 79

/ preparate framaceutice formate din invelisuri care contin doe unitare de

substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si care sunt destinate

administrarii pe cale orala.

CLASIFICARE

In functie de natura invelisului' capsulele pot fi:0# capsule amilacee (cas1ete )$# capsule gelatinoase

$#0# capsule gelatinoase tari$#$# capsule gelatinoase moi

1. CAPSULE AMILACEE

Pre%arare- se face dintr-un amestec de amidon de grau si amidon de porumb (asigura o mai

buna conservare) cu diferite adaosuri (ex: glicerol 0C) pentru a le conferi o oarecareelasticitate si luciu

- componentele se transforma intr-o pasta cu autorul apei- se toarna in tipare- prin incalzire timp scurt la 0,,,. se usuca si se intaresc- se scot din tipare

rosimea lor e de aproximativ 0 mm#

6<



.apsulele amilacee se compun din $ cilindri plati cu diametrul putin diferit ca marime pentru a permite inc1iderea prin suprapunere si usoara apasare#

9arimea capsulelor amilacee e diferita si se exprima prin numere – fiecare numarreprezinta capacitatea de incorporare# "xista + marimi:

,, – ,'0, g,0$ – 0' g

Aa&ta$e- se manipuleaza usor - masc1eaza gustul neplacut al medicamentelor - impiedica lipirea pulberilor de limba sau mucoasa bucala- sunt alunecoase si se ing1it usor

De"aa&ta$e- din cauza porozitatii sunt permeabile fata de gaze si umiditate- substantele 1igroscopice pastrate in capsule amilacee devin umede- in stomac este posibil ca masa invelisului sa nu se desfaca usor – prelungeste timpul

de eliberare a substantei active

2. CAPSULE -ELATI*OASE

/ sunt invelisuri ri2ide sau elastice de diferite forme in care se introduc

medicamente lic7ide 6 moi 6 soilde in doe unitare.

4e obtin din gelatina singura sau asociata cu alti compusi macromoleculari

1idrosolubili la care se adauga plastifianti (ex: glicerina)#

In functie de proportia dintre componente se obtin capsule gelatinoase:- rigide (tari)- flexibile

2.1. CAPSULE -ELATI*OASE TARI 8ca%sule o%erculate sau /elule9

- au forma de cilindri alungiti' rotuniti la capete' care se inc1id prin imbucare

- se obtin industrial- contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granulate- se prezinta in mai multe marimi:

6=



,,, – 0' ml,,,0$

6+ – ,'0 ml

Aa&ta$e- se inc1id ermetic si usor - au peretii mai subtiri decat cele moi- se dezagrega in stomac in acelasi timp ca si cele amilacee si mai rapid decat

comprimatele (daL nu neaparat )

Pre%ararea !&el!sulu!a capsulele gelatinoase tari in afara de gelatina peretii capsulelor contin:- plastifianti (glicerina sau sorbitol)- Di5$ (opacifiant)- coloranti:

o galben de tartrazinao rosu amaranto eritrozinao albastru indigo

.ontinutul in apa al capsulelor gelatinoase tari e de 0$-0;C#

%eretii mai pot contine:- aromatizanti- edulcoranti- agenti de acoperire gastrorezistenti (eventual)

O't!&erea ca%sulelor /oale

- 5btinerea capsulelor goale se realizeaza prin imersarea intr-un bac (recipient) deimersie' in care exista solutie de gelatina fluidificata' a unor tipare din otelinoxidabil de forma si marimea capsulelor montate pe bare de otel#

- Diparele sunt scoase din solutie- Filmul depus este uscat

- .apsulele sunt taiate la dimensiunile potrivite' inc1ise prin imbucarea unui corp cuun capac

- .apsulele goale se livreaza de catre producator inc1ise

6



- In conditii corespunzatoare de stocare (0-$,,.)(umiditate relativa de 6-;C) potfi pastrate mai multi ani

Pre/at!rea a#esteculu! de u#%lere

Amestecul de umplere- trebuie sa fie omogen- cu o curgere libera daca e pulbere- cu anumite proprietati de adeziune daca materialul e un comprimat

.ontinutul capsulei este foarte rar alcatuit numai din substanta medicamentoasa# 2eobicei se asociaza:- excipienti- diluanti- dezagreganti- umectanti

Asigurarea omogenizarii si curgerii implica utilizarea unui lubrifiant (stearatul de 9g0C' aerosil (4i$56 coloidal) 0,C' acid stearic 0C' talc 6C)

2ispozitivele de umplere sunt industriale#Inc1iderea se face automat' prin aplicarea capacului2aca sunt supuse la vibratii sau miscari bruste capsulele au tendinta de a se desc1ide'de aceea acest inconvenient poate fi inlaturat prin asigurarea inc1iderii prin sudare#

4udarea – se realizeaza imediat dupa inc1idere prin topirea gelatinei in anumite puncteale zonei in care capacul se afla peste corpul capsulei cu autorul unor ace metaliceincalzite#

CAPSULE OPERCULATE OFICI*ALE FR 7

.apsule cu:- Ampicilina $, mg

- 3aI- 5xacilina sodica $, mg- ifampicina 0, mg' 6,, mg- .lor1idrat de tetraciclina $, mg

+,



2.2. CAPSULE -ELATI*OASE MOI 8%erle9

& sunt constituite dintr-un invelis continuu si moale de gelatinaJ au forma sferica sauovala#

2atorita elasticitatii peretilor se deformeaza usor si pot fi ing1itite c1iar si atunci candau un volum apreciabil#

.ontin substante active:- lic1ide- pasta- solide in solutie.el mai adesea pot contine ,' – g substanta medicamentoasa#

I. Pre%ararea !&el!sulu!- se foloseste solutie de gelatina ;-<C- plastifianti:

o glicerinao sorbitol

- raportul in greutate plastifiant uscat / gelatina uscata & 0'= / 0

'etode de preparare

1. Prepararea prin imersie

- in masa gelatinoasa fluida se imerseaza forme metalice sferice pe care se depune o pelicula de gel care se usuca

- printr-o miscare energica capsula e scoasa de pe forma si se taie prelungirea ramasade la masa aderenta de piciorul formei

- se usuca in etuva la $,-$,.

+. 'etoda prin stantare

- se folosesc placi metalice in care se gasesc alveole semisferice- peste asemenea placi incalzite se aseaza folii de gelatina care iau forma tiparelor

- in fiecare umatate de capsula este dozata umplutura medicamentoasa (de obicei unlic1id)

- se aduce cea de a doua foaie de gelatina cu autorul unei alte placi si prin presare decele doua umatati se sudeaza foamand o sfera cu o linie mediana de sudura# In acestcaz umplerea capsulelor se realizeaza pe umatate#

5 perfectionare a acestui procedeu a inlocuit placile cu valturi rotative care au scobituricat umatate de capsula# "le se rotesc in sens invers' intre valturi se introduc $ folii degelatina care se muleaza si iau forma tiparului# .and valturile se ating si sunt pe

punctul de a inc1ide o capsula are loc umplerea cu continutul medicamentos#Avanta: umplerea capsulelor este completa#

+0



. 'etoda prin picurare

- operatiile de umplere si formare a capsulelor se fac concomitent- se foloseste un ac cu perete dublu: prin partea interioara circula solutia

medicamentoasa iar prin partea exterioara masa gelatinoasa fluidificata- se formeaza o picatura dubla care se culege in ulei de parafina rece (,.)

- pentru a se forma perla trebuie ca picatura de solutie medicamentoasa sa sedesprinda in acelasi timp cu picatura de masa gelatinoasa' acest lucru depinde devascozitatea solutiei medicamentoase si vascozitatea masei gelatinoase#

II. Co&t!&utul #ed!ca#e&tos al ca%sulelor /elat!&oase #o!

Formularea continutului capsulelor gelatinoase moi are in vedere alegereacorespunzatoare a lic1idului utilizat ca ve1icul pentru substanta medicamentoasa#

4e folosesc:- uleiuri vegetale- 1idrocarburi aromatice / alifatice- alti solventi neaposi miscibili cu apa: glicerol' polietilenglicoli cu c N 0,C

3* se pot folosi substante / ve1icule care pot dizolva / inmuia / traversa peretele degelatina al capsulei:- apa- alcool

- esteri- acizi organici

3umeroase capsule moi contin preparate cu vitamine sau alte substantemedicamentoase liposolubile#

.and substanta medicamentoase nu e solubila in lic1idele care se pot introduce incapsule ea se disperseaza sub forma de suspensii#

III. I&c5!derea ca%sulelor /elat!&oase #o!

- la cele prin imersie inc1iderea se face prin aplicarea catorva picaturi de solutie degelatina: o picatura formeaza capacul si inc1ide capsula' celelalte picaturi ii ofera oforma ovoidala#

F ! prezinta $ monografii:- capsule cu vitamina " 0,,mg- capsule cu acetat de vitamina A ,#,,, ui

+$



CAPSULE DE ;ARTIE

3* sunt oficializate in F#- se folosesc pentru ambalarea pulberilor divizate#

4pre deosebire de celelalte categorii de capsule (amilacee si gelatinoase) care se ing1itcu continutul lor' capsulele de 1artie constituie doar un ambala care se arunca laadministrarea pulberii#

.apsulele de 1artie sunt permeabile pentru umiditate si gazele din mediul ambiant#

%entru o serie de substante ce necesita un ambala impermeabil (1igroscopice'eflrescente' volatile) se foloseste 1artie impregnata cu ceara / parafina sau 1artie

pergaminata#

+6



CO*TROLUL CALITATII CAPSULELOR

1. De"a/re/area

- .apsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 6,L- .apsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie

acida in 0$,L si trebuie sa se dezagrege in pancreatina solutie alcalina in cel mult;,L#

- .apsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa 6,O

2. U&!(or#!tatea #ase!

- se efectueaza luand in lucru $, capsule- se cantareste o capsula intacta- se desc1ide' se indeparteaza continutul si se cantareste invelisul

++



- in cazul capsulelor gelatinoase moi dupa indepartarea continutului invelisul se spalain prealabil cu eter apoi se cantareste' diferenta dintre cele $ cantariri reprezentandmasa continutului capsulei

- determinarea se repeta pe inca 0 capsule si se calculeaza masa medie a continutuluicapsulei#

Abaterile admise sunt in functie de tipul de capsule (vezi F)#

). Do"area

- se foloseste continutul a $, capsule- se determina masa medie a continutului- continutul in substanta activa se dozeaza conform F si fata de continutul declarat

se admit abateri de M -0,C

VI. COMPRIMATE

/ preparate farmaceutice solide care contin doe unitare din una sau mai multe

substante active se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active

+



asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.

Repreinta cea mai frecventa forma farmaceutica.

CLASIFICARE

.omprimatele se clasifica in functie de modul in care este cedata substanta activa:- comprimate cu cedare imediata

o comprimate neacoperite

de uz intern

• comprimate orale – se ing1it intregi si sunt destinate uneiactiuni sistemice sau locale la nivelul tubului digestiv

• comprimate efervescente – se dizolva in apa inainte deadministrare

• comprimate bucale sau sublinguale – sunt destinate absorbtieisubstanteti medicamentoase prin mucoasa bucala

• comprimate pentru supt – sunt destinate unor afectiuni locale• comprimate de mestecat – dupa masticare pot fi mai usor

ing1itite de uz extern

• comprimate vaginale• comprimate pentru implante in cavitati• comprimate pentri in1alatii

o comprimate acoperite

gastrosolubile – eliberarea substanteti active are loc la nivelulsegmentului gastric

enterosolubile – rezista dezagregarii in mediul acid gastric'eliberarea substanteti active are loc in segmentul intestinal la p8alcalin

- comprimate cu eliberare prelun2ita

o neacoperite de tip matritao acoperite de tip rezervor

+;



AVA*TA>E ALE COMPRIMATELOR

- comprimatele reprezintG una din formele farmaceutice cu cea mai mare producPieindustrialG'- ele asigurG un doza precis' o administrare uQoarG' pGstrarea calitGPii pe perioade lungide stocare'- au preparare Qi manipulare simplG' economicG'- pentru a evita alterarea substanPelor sensibile la acPiunea agenPilor atmosferici se potacoperi' (draefia)- prin acoperire se evitG descompunerea substanPei active Hn contact cu mediul stomacalsau acPiunea iritantG a unor medicamente'- comprimatele sunt uQor de acceptat de cGtre bolnavi' gustul Qi mirosul neplGcut alunor medicamente pot fi atenuate sau mascate prin adGugarea de corectori sau prindraefiere cu za1Gr

DEZAVA*TA>E

dificultatea la Hng1iPire' semnalatG mai ales la copii cRnd se recomandG sfGrRmarea saumai bine dizolvarea Hn apG sau alt lic1id Hndulcit'- o preparare defectuasG sau o pGstrare HndelungatG pot duce la comprimate care nu sedezagregG Hn timp util Qi se eliminG ca atare#

+<



CO*DI?II DE CALITATE

Sta'!l!tate (!"!c@- comprimatele trebuie sG aibG o anumitG rezistenPG mecanicG care sG le confereintegritate Hn timpul manipulGrii Qi administrGrii'- de asemenea trebuie sG se dezagrege Hntr-un anumit interval de timp pentru a putea

elibera substanPa activG#

Sta'!l!tate (!"!coc5!#!c@- substanPa medicamentoasG trebuie sG HQi pGstreze stabilitatea fizicG Hn timpul

procesului te1nologic' pe toatG durata de valabilitate cRt Qi la locul de absorbPie- dacG substanPa poate suferi o 1idrolizG te1nologia de obPinere va evita comprimarea

pe cale umedG' se vor alege excipienPi inerPi'- dacG substanPa este instabilG la p8 acid ea trebuie proteatG Qi se va acoperi cu un

polimer gastrorezistent'

- substanPele active care suferG efectul primului pasa 1epatic Hntr-o proporPiesemnificativG ' nu se vor administra pe cale oralG ci pe alte cGi#

Pur!tatea- comprimatele trebuie sG fie lipsite de impuritGPi microbiologice' c1imice saumecanice'

I&ocu!tate- comprimatele trebuie sG conPinG doza terapeuticG'

- excipienPii comprimatului trebuie sG prezinte toleranPG la locul de administrare QiabsorbPie a substanPei medicamentoase#

+=



E(!c!e&a- comprimatele trebuie sG cedeze substanPa medicamentoasG la locul dorit din organismiar aceasta trebuie sG fie absorbitG cu o anumitG vitezG Qi Hntr-o anumitG proporPie astfelHncRt sG aibG o biodisponibilitate corespunzGtoare#

FORMULAREA COMPRIMATELOR

- presupune alegerea convenabilG a excipienPilor Qi a substanPei active' a te1nologiei de preparare Qi a modului de administrare#

E7CIPIE*?II

4e asociazG pentru a influenPa favorabil caracteristicile de comprimare (diluanPi' lianPi'lubrifianPi)' sau pentru a influenPa Hn sensul dorit proprietGPile biofarmaceutice(dezagreganPi' umectanPi)' stabilitatea fizicG Qi c1imicG (antioxidanPi Qi absorbanPi) Qi

proprietGPile organoleptice ale comprimatului (coloranPi' edulcoranPi' aromatizanPi)#

E0c!%!e&!! d!lua&! - substanPele cu rol diluant asigurG mGrimea Qi greutatea necesarGunui comprimat cu substanPG activG prescrisG Hn cantitate foarte micG' comprimatele cualcaloizi' 1ormoni sau vitamine#

Aceste substanPe pot Hndeplini Qi funcPia de aglutinant sau dezagregant#exemple:

+



- amidon' - uree'- lactozG' - fosfat de calciu'- glucozG' - za1arozG'- manitol' - celulozG microcristalinG'

E0c!%!e&! a'sor'a&! – asocierea unor substanPe medicamentoase fluide sau vRscoasela comprimate necesitG substanPe auxiliare absorbante ( amidon' lactozG' caolin' oxid de9g' unele pulberi vegetale)#

E0c!%!e&! l!a&! (aglutinanPi) – se folosesc pentru a mGri coeziunea particulelor pulberii Hn vederea formGrii granulelor Qi pentru a creQte coeziunea granulelor Hn timpulcomprimGrii# Sn general lianPii influenPeazG negativ dezagregarea' iar Hn cantitGPiinsuficiente rezultG comprimate care prezintG o rezistenPG mecanicG scGzutG#

Sn cazul comprimGrii care foloseQte granularea pe cale umedG ca operaPie preliminarG'lianPii se adaugG Hn materialul de comprimat sub formG de substanPe solide sautransformate Hn mucilagii sau soluPii#

.ei mai utilizaPi lianPi:- guma arabicG Hn procent de 0,C'- gelatina 0,C'- glucoza ,C'- derivaPi de celulozG $C'- za1arozG ,C'

- sorbitol 0,C'- tragacanta 0C'- alginat de sodiu $C#

Sn comprimarea directG se folosesc excipienPi care posedG ca atare caracteristici decoeziune suficiente Qi asigurG Hn acelaQi timp o dezagregare rapidG#(celulozamicrocristalinG)#

E0c!%!e&! de"a/re/a&! : au rolul de a invinge forPa de coeziune a materialului

conferit prin comprimare Qi prin prezenPa excipienPilor lianPi Hn scopul eliberGriiconPinutului medicamentos Hn stomac# 2ezagreganPii se adaugG Hnainte de granulare sauHnainte de comprimare sau Hn ambele faze#

"xemple: amidon ' carbometilceluloza sodicG' metilceluloza' tragacanta' amestecul deacid citric sau de acid tartric cu bicarbonaPi sau carbonaPi#

E0c!%!e&! lu'r!(!a&! – Hn procesul de comprimare existG uneori dificultGPite1nologice#

.urgerea dificilG a granulatului Hn matriPG sau aderarea materialului de matriPG Qi de ponsoane' Qi eliminarea dificilG a materialului din matriPG# Doate acestea se HnlGturG prin

,



adGugareade lubrifianPi# "i se adaugG numai Hnainte de comprimare pentru a fi rePinuPi pe suprafaPa granulelor sau particulelor#

.ei mai utilizaPi :- talcul cel mult 6C

- acid stearic 0C- stearat de 9g sau .a 0C- aerosil 0,C

%rocentele sunt prevGzute de F !#

*n conPinut ridicat Hn lubrifianPi determinG o 1idrofobizare a comprimatului ceea ceconduce la prelungirea timpului de dezagregare Qi cedare a substanPei active#

E0c!%!e&! colora&! – autG la identificarea comprimatelor' la diferenPierea unui produs de altul Qi la HmbunGtGPirea aspectului#numGrul lor este restrRns datoritGtoxicitGPii#

*tilizarea este permisG numai cu avizul 5rganizaPiei 4anitare 3aPionale#

Aro#at!"a&!!- se folosesc la comprimatele bucale'- se utilizeazG uleiuri volatile sau microcapsule obPinute din uleiuri volatile emulsionatecu gumG arabicG'

- se HncorporeazG sub formG de soluPii alcoolice sau pulberi dispersate pe talc HncantitGPi de cel mult 0,C din masa granulatului#

Edulcora&! : excipienPii edulcoranPi sunt reprezentaPi de manitol' sorbitol' za1arozG' lactozG'za1arinG' ciclamat#

0



METODE DE OB?I*ERE A COMPRIMATELOR COMPRIMAREA DIRECT

- comprimarea propriu-zisG este operaPia prin care un anumit numGr de particule solideeste supus unor forPe opuse diriate de la exterior cGtre interior' operaPie ce determinGmicQorarea volumului amestecului Qi transformarea acestuia Hntr-un tot compact numitco#%r!#at- un numGr foarte mic de substanPe medicamentoase se pot comprima ca atare- pentru o comprimare directG este nevoie de o anumitG coeziune Hntre particule careeste dependentG de forma Qi mGrimea cristalelor' de prezenPa apei de cristalizare- Hn general substanPele cristaline se pot comprima mai uQor decRt pulberile fine#

"xemple de substanPe ce se pot comprima direct:- clorurG de potasiu- bromurG de sodiu- bromurG de potasiu- citrat de sodiu- barox

- sulfat de zinc

4ubstanPele medicamentoase care nu au o structurG cristalinG convenabilG unei coeziuni puternice la comprimare se pot amesteca cu excipienPi cu rol diluant' liant' dezagregant#

aportul substanPG medicamentoasG excipient trebuie sG fie de 0 la 6#

"xemple de excipienPi comprimare directG:- celulozG microcristalinG – avicel

- lactozG obPinutG prin aerosolizare- lactozG atomizatG- fosfat dicalcic

Avantaul acestei metode este cG are un numGr redus de operaPii iar dezavantaul este cGexcipienPii de comprimare directG sunt scumpi#

$



COMPRIMAREA PRI* I*TERMEDIUL -RA*ULRII

ranularea este operaPia prin care particulele purverulente se aglomereazG Hn agregatecu capacitate crescutG de aderenPG Qi curgere HmbunGtGPitG# 5peraPia de granulare se

poate realiza pe douG cGi:0# granulare pe cale umedG'$# granulare pe cale uscatG#

1. -RA*ULAREA PE CALE UMED

0# obPinerea pulberii compuse din substanPe active Qi excipienPi: - cRntGrirea - pulverizarea - cernerea - amestecarea

$# umectarea pulberilor compuse obPinute anterior- se realizeazG cu autorul lic1idului de umectare care se adaugG peste pulbereacompusG

treptat' urmGrindu-se distribuirea sa uniformG Hn masa de pulbere- se urmGreQte obPinerea unei mase corespunzGtoare care sG nu fie prea lipicioasG sau

prea moale Qi sG aibG o suprafaPG netedG

6# granularea propriu-zisG constG Hn transformarea masei umede Hn granulate' masa fiindforPatG sG treacG prin oc1iurile unei site Qi obPinem granulate cilindrice# 2imensiuneagranulatelor depinde de mGrimea comprimatelor#

+# uscarea granulatelor se realizeazG de obicei Hn etuvG la ,,.# *scarea nu se face

complet pentru cG eliminarea completG a umiditGPii duce la obPinerea unor granulatesfGrRmicioase Qi comprimate necorespunzGtoare# *miditatea rezidualG este de 6-C casG favorizeze comprimarea#

6



# uniformizarea granulatelor urmGreQte obPinerea de granulate de dimensiuni apropiate#2acG granulatele conPin o cantitate prea mare de pulbere aceasta se HndepGrteazG princernere cu o sitG cu oc1iuri mai mici# .antitatea de pulberi din granulate la care seadaugG lubrifianPi Qi agreganPi nu trebuie sG depGQeascG $,C#

;# pudrarea – granulatele se amestecG cu lubrifianPi Qi dezagreganPi # Hn aceastG etapG semai pot adGuga aromatizanPii care nu se adaugG Hn pulberea compusG deoarece s-ar

putea pierde o parte prin volatilizare Hn timpul uscGrii granulatelor#

<# comprimarea propriu-zisG – comprimatele obPinute Hn urma granulGrii pe cale umedGau cea mai bunG rezistenPG mecanicG# .u cRt un comprimat are o rezistenPG mecanicGmai bunG el se dezagregG mai greu#

2. -RA*ULAREA PE CALE USCAT SAU BRIC;ETAREA

aceastG metodG este adecvatG pentru comprimarea substanPelor sensibile latemperaturG' substanPe sensibile Hn prezenPa umiditGPii sau pentru substanPe active caresunt prea solubile Hn lic1idul de umectare' obPinRndu-se o masG prea lipicioasG care numai trece prin sitG# scopul granulGrii este modificarea structurii materialului pentru ameliorarea

proprietGPilor de curgere Qi pentru reducerea proporPiei de aer dintre particule ceea ce

duce la scGderea forPei necesare comprimGrii#

Eta%e<

0# obPinerea pulberii compuse din substanPe active Qi excipienPi' diluanPi' dezagreganPi'lubrifianPi' lianPi Hn stare uscatG#

2. prima comprimare Hn urma cGruia se obPin comprimate mari numite bric1ete cudiametrul de $' cm subPiri Qi friabile#

6# mGrunPirea Qi uniformizarea- se sfGrRmG Qi se uniformizeazG prin cernere'

+



- se obPine o pulbere groscioarG cu proprietGPi mai bune de curgere Qi o coeziune mai bunG comparativ cu pulberea de la care s-a pornit

+# comprimarea propriuzisG- nu se mai adaugG lubrifianPi fiind suficienPi cei adGugaPi pentru prima comprimare'

ranularea pe cale uscatG prezintG avanta sub aspectul scurtGrii timpului necesarfabricGrii comprimatului#

.omprimatele obPinute prin granulare uscatG ca Qi cele obPinute prin comprimaredirectG se dezagregG mai uQor comparativ cu cele obPinute dupG granularea umedG#

COMPRIMATE DESTI*ATE U*OR SCOPURI SPECIALE

0# comprimate de mestecat$# comprimate pentru supt6# comprimate efervescente+# comprimate sublinguale si bucale# comprimate vaginale

1. COMPRIMATE DE MESTECAT



& sunt destinate persoanelor cu dificultati de ingerare a comprimatelor intregi (copii' batrani)#

Avantae- manifestarea rapida a actiunii

- gustul placut – o proprietate importanta de care trebuie sa se tina seama informulare

"xcipientii care se recomanda in acest scop:- za1arul- glucoza- manitolul- sorbitolul- xilitolul- glicina

Aromatizanti – pana la maxim 6C

%repararea se poate face prin:- comprimare directa- granulare umeda

ianti- gelatina

- metil celuloza

ubrifianti- amidon- stearat de 9g

2. COMPRIMATE PE*TRU SUPT

;



& sunt destinate mentinerii in gura spre a elibera treptat substanta medicamentoasa invederea unor afectiuni locale ale mucoasei#

.ontinut:

- antiseptice- astringente- analgezice locale- antibiotice- anestezice locale- decongestionante- anti1istaminice

In prepararea comprimatelor pentru supt excipientul principal este za1arul si altiexcipienti cu gust dulce#

ianti & gelatina

- se foloseste o forta de comprimare crescuta- nu se asociaza dezagreganti

<



). COMPRIMATE EFERVESCE*TE

& comprimate complet solubile in apa' a caror dizolvare este accelerata de un amestecgenerator de gaz in momentul contactului cu apa#

In alegerea excipientilor sunt esentiale $ elemente:- absenta umiditatii- solubilitatea totala in apa

"xcipientii trebuie sa fie an1idri sau cu molecule de apa de cristalizare legate stabil#

%repararea granulelor in vederea comprimarii se face prin procedee diferite:- preparare separat pe cale umeda sau uscata a fractiunilor de granule acide si alcaline

si amestecarea lor inainte de comprimare- granularea amestecului cu lic1ide neapoase

4urse de acizi:

- acid citric- acid tartric- acid malic- acid fumaric- acid succinic

4urse de .56$-

- 3a8.56

- 3a$.56

- T8.56

- T $.56

In realizarea amestecului efervescent cei $ reactanti se folosesc intr-un anumit raport:$0 parti 3a8.56 – 0; parti acid citric an1idru

"dulcoranti:- za1arina- ciclamatul

Aromatizanti:- lamaie

=



- sucuri de fructe

%entru obtinerea comprimatelor efervescente matrita si ponsoanele au un diametru maimare decat pentru comprimatele obisnuite#

Ambalarea se face:- intre foi de aluminiu- in recipiente inc1ise etans prevazute cu capsule de substante des1idratante

(silicagel)#

+. COMPRIMATE SUBLI*-UALE SI BUCALE

+.1. Co#%r!#ate su'l!&/uale

& sunt destinate absorbtiei substanteti medicamentoase prin mucoasa bucala incirculatia sistemica evitand efectul primului pasa 1epatic#

Formularea trebuie sa asigure dezagregarea lenta pentru a usura absorbtia substantei

greu solubile (de exemplu 1ormonii)

#xceptie9 comprimatele cu nitro2licerina care trebuie sa se diolve si sa se absoarba

in cateva minute pentru a inlatura cria de an2ina pectorala.

$n caul comprimatelor de nitro2licerina exista probleme speciale la formulare

datorita faptului ca aceasta substanta medicamentoasa este un lic7id volatil iar

continutul in substanta medicamentoasa pe comprimat este foarte mic 30.15 –

0.:0m2. -in aceasta caua continutul in nitro2licerina 6 comprimat poate sa scada

semnificativ prin9

- evaporare- mi2rare de la o tableta la alta in interiorul ambala;ului

- absorbtie pe materialul ambala;ului

- descompunere c7imica

& stabiliare prin formulare se poate face adsorbind nitro2licerina pe celuloa

microcristalina si adau2and stabiliant polietilen2licol.

+.2. Co#%r!#ate 'ucale

In comprimatele bucale:- metiltestosteron



- propionat de testosteron

+.). Past!le #ed!c!&ale

& forme farmaceutice solide elastice care se dizolva lent in gura cedand treptat

substanta activa incorporata#Amestecul actioneaza la nivelul cavitatii bucale sau a cailor respiratorii superioare#9asa & $-+g"xcipienti:- masa gelatinoasa- amestec de glicerogel de gelatina- amestec de mucilag de amidon- amestec tragacanta

In gelul fluidificat la cald se incorporeaza substante active9asa obtinuta se toarna in forme

"xemplu: um drops

. COMPRIMATE VA-I*ALE

& comprimate care se aplica intravaginal in scopul tratarii unor afectiuni ginecologicelocale#

%entru tratament local se administreaza:- antiseptice- antimicotice

- antitricomonazice- 1ormoni

Forma comprimatelor este diferita de a comprimatelor de uz oral#

"xcipientii se aleg in scopul unei desfaceri obisnuite sau prin efervescenta cu producere de spuma# 4e asociaza lactoza care constituie mediul nutritiv pentru bacilul2oderline care prin formarea acidului lactic contribuie la realizarea unui p8 fiziologicintre + - +'#

2ezagregant – amidonul#

;,



Amestecului efervescent i se adauga agenti tensioactivi si uneori peroxid de 9g pentru producerea de spuma si oxigen care asigura o dispersare a substantelormedicamentoase in toate pliurile cavitatii genitale#

2ezagregarea trebuie sa se faca usor tinand seama de faptul ca lic1idul mucoasei

vaginale este foarte redus cantitativ#

OPERATIA DE COMPRIMAREMASI*I DE COMPRIMAT

1. Partile principale ale unei masini de comprimat sunt9

- matrita- ponsoane

- palnia de alimentare

In general exista $ tipuri de masini:

;0



- masini rotative de comprimat- masini cu excentric

'atrita

& spatiul in care pulberile / granulele se comprima

- se confectioneaza din otel rezistent- are forma cilindrica- diametrul potrivit diametrului comprimatelor

Ponsoanele

& sunt alcatuite din $ bucati: inferioara si superioara- pot efectua o miscare pe verticala de sus in os- intre ele se efectueaza comprimarea- sunt confectionate din otel- suprafata lor poate fi plana sau usor concava si e prevazuta cu inscriptii%onsonul inferior se deplaseaza doar in interiorul matritei# %ozitia sa inferioaradetermina volumul matriteti care va determina greutatea comprimatului# %ozitia sasuperioara atinge marginea superioara a matritei#%onsonul superior coboara si patrunde in matrita efectuand comprimarea dupa care seridica#

Palnia de alimentare

& contine materialul de comprimat si prin deplasare pe placa matritei umple matrita sitotodata cu partea sa anterioara (sabot sau papuc) impinge comprimatul format la

presarea pe un plan inclinat#

+. Re2larea masinii de comprimat Inainte de inceperea comprimarii trebuie avute in vedere 6 aspecte:- reglarea pozitiei de nivel a ponsonului inferior care presupune austarea pozitiei

superioare a ponsonului inferior astfel incat sa atinga marginea superioara a matritei- punerea la punct a greutatii comprimatelor se face prin reglarea pozitiei inferioare a

ponsolnului inferior astfel incat sa intre tot materialul corespunzator unei anumitegreutati

- punerea la punct a rezistentei mecanice a comprimatului care se face prin reglarea pozitiei ponsonului superior#

- 2aca presiunea e prea mica – rezulta comprimate sfaramicioase- 2aca presiunea e prea mare – rezulta comprimate tari care nu se dezagrega

. Faele comprimarii

a. umplerea matritei

- ponsonul superior e in pozitia cea mai ridicata- ponsonul inferior e in pozitia cea mai de os- spatiul matritei e umplut cu material prin alunecarea palnieiJ eliminarea excesului se

face cand palnia se retrageb. comprimarea propriuisa

- ponsonul inferior in aceeasi pozitie inferioara

;$



- ponsonul superior coboara si efectueaza comprimareac. expularea comprimatelor

- are loc ridicarea concomitenta a ponsoanelor - ponsonul inferior aduce comprimatul la nivelul placii matritei- comprimatul este indepartat de catre papucul palniei

MASI*I DE COMPRIMAT CU E7CE*TRIC

- un suport cu una sau mai multe matrite (maxim )- o perec1e de ponsoane pentru fiecare matrita

In cazul in care exista mai multe perec1i de ponsoane' toate de acelasi tip' efectueazaaceeasi miscare in acelasi timp iar comprimarea are loc in paralel#%alnia de alimentare e mobila efectuand o miscare inainte – inapoi pe placa matritei#.omprimarea se efectueaza de catre posnsonul superior' cel inferior ramane nemiscatin timpul fazei de comprimare#

Aceste matrite sunt actionate de un motor pus in legatura cu o curea de transmisie dearborele masinii# .onstructia masinii e solida iar in timpul functionarii prezintasolicitari vibratorii puternice#

MASI*A DE COMPRIMAT ROTATIVA

.aracteristici:

- palnia de alimentare e fixa- existenta unui tambur rotativ in care se gasesc $,-$ de matrite cu cate o perec1e de

ponsoane fiecare- miscarea de rotatie a tamburului este concomitenta cu o miscare ascendenta –

descendenta a ponsoanelor - comprimarea e exercitata atat de ponsonul inferior cat si de cel superior - presiunea supra materialului se exercita in mod gradat- masina functioneaza linistit si fara zgomot rezultand comprimate regulate si

omogene

;6



COMPRIMATE ACOPERITE

/ forme farmaceutice solide orale doate alcatuite dintrun sambure medicamentos

3un comprimat obisnuit acoperit cu un strat continuu de a7ar sau un film

polimeric.

%rocedee prin care se face acoperirea:0# acoperirea cu za1ar (draefierea)$# acoperirea cu film6# acoperirea prin comprimare

Avantae ale acoperirii:- posibilitatea modificarii locului de cedare- evitarea iritarii gastrice

- evitarea degradarii la p8 acid- asigurarea cedarii cu viteza controlata- modificarea si mascarea gustului si mirosului neplacute- evitarea unor incompatibilitati intre substante- aspect mai placut

2ezavantae ale acoperirii:- costuri de productie mult mai mari- nevoie de te1nologie complexa

- pot sa apara probleme la dezagregare sau cedarea substantei active

1. ACOPERIREA CU ZA;AR 8DRA>EFIEREA9

/ consta in aplicarea unor straturi de acoperire pe samburi care se rosto2olesc intro

toba de acoperire prin adau2are succesiva a unor portiuni dintro solutie sau

suspensie care contine a7ar, urmata de indepartarea solventului prin uscare. *stfel,

2reutatea samburelui se poate dubla.

"tape ale procesului de acoperire:- izolarea samburelui medicamentos- aplicarea stratului de acoperire intermediar

;+



- invelirea cu sirop- finisarea si polisarea

• .omprimatul se izoleaza cu 0-$ straturi de polimer' introdus sub forma unei solutiialcoolice cu scopul de a impiedica patrunderea apei in sambure#

• 4tratul intermediar trebuie sa asigure o legatura buna intre stratul izolator si stratul principal de acoperire#• 4e foloseste o solutie calda de sirop care contine guma arabica sau gelatina# 4e

distribuie uniform peste comprimate si se usuca pana devin lipicioase' cand seadauga pulberea de acoperire intermediara (caolin' talc' amidon)#

• 4e usuca pana la intarire• 5peratia se repeta de 6-+ ori#

Acoperirea cu stratul principal de za1ar consta din 6 etape:

- ingrosarea- aplicarea stratului vascos- aplicarea siropului diluat

I&/rosarea – se aplica un sirop in care se introduc si pulberi utilizate in stratulintermediar#A%l!carea stratulu! ascos – dupa uscare se adauga un sirop concentrat de za1ar instraturi succesive' uscand dupa fiecare adaugare pana se realizeaza greutatea necesara#A%l!carea s!ro%ulu! d!luat – in faza finala se adauga cateva straturi de sirop diluat fara

a usca complet inaintea stratului care urmeaza# 2aca se prepara draeuri colorate'colorantul se introduce in aceasta faza#

In faza de polisare samburii acoperiti se transfera intr-o toba de lustruire care estetapetata cu ceara de albine sau ceara de .arnauba#

2. ACOPERIREA CU FILM

& alternativa moderna a acoperirii cu za1ar' mai simpla si mai rapida#

- cresterea in greutate a comprimatului este de numai $ – C- polimerii folositi sunt solubili in solventi neaposi evitandu-se umiditatea- filmul de acoperire este rezistent si nu crapa- substantele formatoare de film sunt mai ales polimeri care in functie de p8 sunt

gastrosolubile sau enterosolubile

exemple de substante gastrosolubile:- 1idroxi-propil-metil-celuloza- metil-celuloza- polivinil-pirolidona

exemple de substante enterosolubile:- acetoftalat de celuloza

;



- polimeri ai acidului metacrilic

4olventii utilizati la prepararea amestecului de acoperire sunt:- apa- alcool etilic

- alcool izopropilicAceste amestecuri mai contin:- plastifianti- coloranti- pigmenti- edulcoranti- aromatizanti

Acoperirea cu film se realizeaza prin te1nologii diferite:- aerosolizarea solutiei de acoperire pe samburii care se rotesc intr-o toba de

draefiere- procedeul fluidizarii patului de samburi si aerosolizarea solutiei de acoperire

). ACOPERIREA PRI* COMPRIMARE

Acest procedeu implica transferul unor comprimate intr-o matrita mai mare in careexista un material de acoperire (pulbere sau granulat) dupa care se adauga acelasimaterial si deasupra samburelui si se efectueaza comprimarea#

COMPRIMATE CU ELIBERARE PRELU*-ITA

%reparatele cu actiune prelungita asigura o cedare lenta a substantei medicamentoase indecursul unei perioade de mai multe ore / zile sau saptamani# Astfel' se reduce numarul

de administrari si creste eficienta terapeutica prin mentinerea nivelurilor plasmatice inlimitele concentratiei eficiente#

E0!sta ) t!%ur! de ast(el de co#%r!#ate:- (or#e cu act!u&e %relu&/!ta & asigura o crestere a duratei de actiune prin

reducerea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase- (or#e cu act!u&e sust!&uta & contin o doza cu cedare imediata care realizeaza

rapid nivelul medicamentos dorit si o doza de intretinere care este o doza cu actiune prelungita

- (or#e cu act!u&e re%etata & elibereaza doua sau mai multe doze succesive (deexemplu in stomac si in intestin)

;;



Pr!&c!%alele #etode %e&tru real!"area el!'erar!! %relu&/!te su&t cele care co&ducla:

1. (or#e cu !&el!s sau #e#'ra&a 8(or#e de t!% re"eror9 care %ot (!<

- cu el!'erare d!sco&t!&ua & sunt alcatuite din mai multe fractiuni continand fiecare

mai multe unitati medicamentoase (de exemplu granule acoperite cu un invelis polimeric cu o grosime variata pentru fiecare fractiune: o fractiune elibereaza dozainitiala' celelalte se dezagrega dupa intervale diferite de timp# 9icrogranulele seintroduc apoi intr-o capsula gelatinoasa sau in comprimate# .omprimatele se potrealiza in straturi suprapuse sau in straturi concentrice)

- cu el!'erare co&t!&ua & sunt reprezentate de comprimate / capsule gelatinoaseacoperite cu un film sau microparticule invelite cu un film si introduse in capsulesau supuse comprimarii# Aceste filme sunt bariere insolubile in apa# %rincipiul activdifuzeaza din interiorul formei rezervor spre exterior' viteza de eliberare estedependenta de porozitatea membranei si de grosimea sa#

2. (or#e de t!% #atr!ta %ot (! de ) t!%ur!<

- 5!dro(!le & se realizeaza prin amestecarea substantei medicamentoase cu pulberi de polimeri 1idrofili si comprimare directa# 2upa administrare are loc o 1idratare lasuprafata care formeaza un gel vascos cu o bariera care regleaza difuzia substanteispre exterior

- 5!dro(o'e & formele de tip matrita 1idrofoba se prepara prin amestecarea substanteiactive cu substante grase topite (ceara de .arnauba' acizi grasi' alsooli grasi)# 9asasolidificata se granuleaza' raportul principiu activ / masa totala & 6/# granulele secomprima sau se introduc in capsule gelatinoase# "liberarea se face prindesprinderea de portiuni din masa lipofila din care are loc o eroziune si prin difuzie#

- !&erte & se obtin prin incorporarea substantei active intr-o masa plastica inerta si poroasa# Aceste matrite se pot prepara prin diferite te1nici de granulare apoi secomprima# .omprimatul rezultat e constituit dintr-un sc1elet inert continand

substanta medicamentoasa care este cedata treptat in tubul digestiv prin dizolvareain sucurile digestive lasand o retea poroasa cu un parcurs tot mai lung pe masura cedizolvarea progreseaza#

). co#%lecs! /reu solu'!l! 8ras!&! sc5!#'atoare de !o&!9

- rasinile sc1imbatoare de ioni pot forma complecsi cu substantele medicamentoaseionice pe care le elibereaza apoi sub forma unui medicament printr-un alt sc1imbionic cu ionii prezenti in sucurile digestive

CO*TROLUL CALITATII

;<



1. U&!(or#!tatea #ase!- se cantaresc $, comrpimate neacoperite si se calculeaza masa medie- aceste comprimate se cantaresc individual si fata de masa medie trebuie sa seincadreze in niste limite procentuale de M – 0,C

2. De"a/re/area& procesul prin care comprimatele sunt desfacute in granule sau particule fine candsunt plasate intr-un lic1id apos#- comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 0L- comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in maxim

;,L- comprimatele enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in $

ore si trebuie sa se dezagrege in pancreatina solutie alcalina in cel mult ;,L- comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa cu

efervescenta in maxim L#

;=

pulberi pilule

Documents