P

ubli

caţi

a Tem

atică Nr. 41, AN II

Rolul educației agricole în dezvoltarea rurală

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

ABREVIERI ................................................................................................................................................................2

PREZENTARE ............................................................................................................................................................3

INTRODUCERE .........................................................................................................................................................5

EDUCAŢIA ÎN AGRICULTURĂ .....................................................................................................................................6

DE VORBĂ CU SPECIALIŞTII .................................................................................................................................9

RĂZVAN TEODORESCU, RECTOR INTERIMAR AL USAMV BUCUREŞTI – ROLUL EDUCAŢIEI ÎN DEZVOLTAREA RURALĂ ...........................................................................................................................................10MARTIN BALOGH, DIRECTOR FUNDAŢIA CIVITAS PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ-FILIALA CLUJ-NAPOCA – EDUCAŢIE ÎN DOMENIUL AGRICOL ............................................................................................12GINA-GEORGETA CUREA, DIRECTOR LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE BĂLCESCU”, DIN ALEXANDRIA –AGRICULTURA ÎNTRE IERI ŞI AZI ............................................................................................................................14

EDUCAŢIE, FORMARE ŞI INFORMARE PRIN PNDR .......................................................................................15

ROLUL EDUCAŢIEI ÎN PNDR 2007-2013 ...................................................................................................................16CUM ESTE ABORDATĂ EDUCAŢIA AGRICOLĂ ÎN STRATEGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC ..........................17PRACTICI EFICIENTE. PROVOCĂRI ŞI FACTORI LIMITATIVI AI MĂSURII 111 ......................................................20ACŢIUNI DE INFORMARE ŞI CONSILIERE PRIN PNDR 2014-2020 ........................................................................22DIVERSIFICAREA ŞI CONSOLIDAREA SISTEMULUI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ÎN AGRICULTURĂ .........25

PARTENERIATE, INOVARE ŞI TRANSFER DE CUNOŞTINŢE ........................................................................27

STRATEGIA 2020 – PROMOVAREA UNEI CREŞTERI ECONOMICE INTELIGENTE, DURABILE ŞI FAVORABILE INCLUZIUNII ......................................................................................................................................28PARTENERIATUL EUROPEAN PENTRU INOVARE (PEI), ELEMENT PIVOT PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ ...30INTERCONECTAREA REŢELELOR. MOD DE INFORMARE ŞI FORMARE PENTRU FERMIERI .............................32

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ............................................................................................................................33

ITALIA. RURALAND – FEREASTRĂ CĂTRE ZONELE RURALE ................................................................................34DANEMARCA. ACADEMIA ORGANICĂ – PROGRAME DE TRAINING PENTRU CONSULTANŢI ŞI PROFESORI AI ŞCOLILOR AGRICOLE ..................................................................................................................36AUSTRIA. MONITORIZAREA REZULTATELOR SCHEMELOR DE AGRO-MEDIU ...................................................37

GLOSAR ....................................................................................................................................................................39

BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................................40

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2015

Copyright fotografii: © shutterstock.com, biodiversitaetsmonitoring.at

Fotografie copertă: © shutterstock.com

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

CUPRINS

2 3

ABREVIERI

AFIR

CE

GAL

GES

GO

MADR

ONG

PAC

PEI

PNDR

REDR

TIC

UE

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale

Comisia Europeană

Grup de acţiune locală

Gaze cu efect de seră

Grup operaţional

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Organizaţie non-guvernamentală

Politica Agricolă Comună

Parteneriatul European pentru Inovare

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală

Tehnologia Informației și Comunicațiilor

Uniunea Europeană

PREZENTARE

4 5

INTRODUCERE

În acest număr al revistei, Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală aduce în atenţie un nou subiect de actualitate, anume necesitatea sprijinirii educaţiei agricole în România, având în vedere potenţialul ridicat de dezvoltare a activităţilor agricole în mediul rural din ţara noastră.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 a vizat educaţia atât prin dezvoltarea infrastructurii necesare desfăşurării activităţilor educaţionale, cât şi prin organizarea de cursuri de formare, aspect care se doreşte continuat şi multiplicat prin intermediul PNDR 2014-2020.

Astfel, sunt expuse rolul educaţiei în agricultura românească, strategia de dezvoltare a acesteia în învăţământul românesc, practici eficiente, dar şi posibilităţi de diversificare

şi consolidare a sistemului de pregătire profesională.

De asemenea, sunt prezentate atribuţiile Parteneriatului European pentru Inovare, ca element-cheie în sprijinirea unei productivităţi durabile la nivel european în perspectiva programului Orizont 2020, prin recomandarea de soluţii inovatoare, cu scară largă de aplicare.

Specialişti în domeniu îşi expun ideile şi fac recomandări pentru îmbunătăţirea educaţiei agricole din ţara noastră, aspect esenţial în dezvoltarea durabilă a satului românesc.

Ultimul capitol prezintă proiecte de succes implementate la nivel european, cu o contribuţie importantă în dezvoltarea zonelor rurale.

6 7

Educaţia în agricultură

„Educaţia reprezintă arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta

aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.”

(Platon)

Educaţia se află la baza societăţii, încă din cele mai vechi timpuri. Aceasta diferă de la o etapă istorică la alta, în funcție de condiţiile epocilor, însă importanţa educaţiei nu poate fi contestată.

În România, educaţia s-a făcut la început în biserici şi mânăstiri, şcoli bisericeşti şi domneşti, înfiinţate pe lângă curţile domnitorilor, unde se predau religie, citire şi scriere în limba slavonă. Aceasta s-a întâmplat până în secolul al XVII-lea, când, sub Matei Basarab şi Vasile Lupu, cărţile bisericești au fost traduse în limba română şi predarea a început să se facă în graiul naţional.

Şi în agricultură, educaţia joacă un rol primordial, mai ales că acest sector deţine o pondere importantă în ţara noastră, fiind, totodată, strâns legat de cultura şi tradiţia poporului român.

Educaţia agricolă ar trebui să reprezinte o

importantă parte a învăţământului profesional şi tehnic-agricol din România, având în vedere potenţialul de dezvoltare a activităţilor agricole sau non-agricole, din mediul rural.

După 1989, agricultura a cunoscut un declin notabil, accentuat prin desfiinţarea unităților de tip CAP sau IAS. Cum acest sector nu a mai reprezentat atractivitate pentru tineri, numărul instituţiilor specializate în domeniu a scăzut, multe dintre liceele agricole fiind desfiinţate. Altele s-au reorientat către alte profiluri, devenind licee tehnice sau teoretice, astfel încât, în perioada 2001-2011, conform Raportului CRPE - „Educaţie pentru Agricultură”, din septembrie 2014, numărul liceelor cu specializări agricole a scăzut cu 52%, ceea ce a condus la o diminuare a numărului de absolvenţi cu peste 44%. Toate acestea au provocat scăderea nivelului de instruire a persoanelor participante la activităţi agricole. Conform aceluiaşi raport, în 2010, doar 2,5% dintre şefii exploatațiilor agricole erau absolvenţi ai unei forme de învăţământ agricol, mult sub media europeană, de 29,6%.

Ultimii ani au adus totuşi o creştere a acestui sector, la revitalizare contribuind PNDR 2007-2013, care, prin intermediul fondurilor nerambursabile europene/naţionale, a susţinut dezvoltarea în mediul rural, fapt care se doreşte să fie continuat prin intermediul PNDR 2014-2020.

Creşterea atractivităţii agriculturii din ultimii ani a determinat şi o mărire considerabilă a elevilor în învăţământul profesional cu specific agricol, tot mai mulţi

tineri orientându-se către licee şi facultăţi de specialitate care să îi ajute să performeze ulterior ca angajați sau ca antreprenori. Acest aspect s-a remarcat în special în mediul rural, cu precădere la tineri ai căror părinţi deţin terenuri. Astfel, cifrele arată că, în anul şcolar 2014-2015, au fost înscrişi în învăţământul profesional 35 740 de elevi, de aproape trei ori mai mult decât în anul şcolar anterior.

Cea mai mare problemă a școlilor profesionale/liceelor cu profil agricol rămâne însă convergenţa mediului de afaceri cu piața muncii.

Dificultăţile apar chiar la nivelul pregătirii practice, din cauza numărului redus de parteneriate între unităţile agricole (ferme, asociaţii, societăţi) şi instituţiile de învățământ profesional şi tehnic-agricol.

Prin urmare, este necesară implementarea de măsuri pentru îmbunătățirea performanței învățământului profesional și tehnic-agricol din România pe două niveluri*: 1. la nivelul liceelor agricole existente:

reformarea infrastructurii instituționale, stimularea parteneriatelor de practică între licee agricole și ferme comerciale/

* http://www.crpe.ro/agricultura-educatie-pentru-agricultura/

8 9

DE VORBĂ CU SPECIALIŞTII

cooperative agricole/agenți economici, îmbunătățirea situației fermelor didactice, implementarea pe scară largă a modulelor de tipul „Compania mea”;

2. la nivelul sistemului public: reluarea dialogului structurat și a colaborării dintre Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe tema reformei învățământului tehnic și profesional agricol, derularea unei campanii de informare publică asupra perspectivelor profesionale în agricultura modernă în România.

În PNDR 2007-2013, prin intermediul Măsurii 322 - „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, a fost finanţată infrastructura necesară educaţiei, de la construirea de grădiniţe şi până la achiziţia de cărţi şi alte materiale didactice.

Atât în vechea perioadă de programare, cât şi în PNDR 2014-2020 există măsuri/sub-măsuri menite să contribuie la îmbunătăţirea competenţelor fermierilor şi ale altor persoane angajate în activităţi agricole.

Dacă în PNDR 2007-2013, acest deziderat a fost realizat prin Măsura 111 - „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe”, noul PNDR propune continuarea lui prin măsurile M01 - „Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare” şi M02 - „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”.

10 11

Răzvan Teodorescu, rector interimar al USAMV Bucureşti – Rolul educației în dezvoltarea rurală

Secolul XXI cunoaște o dezvoltare fără precedent a tehnologiei, modernizarea în cele mai multe domenii de activitate fiind iminentă. Deși avantajele imediate sunt numeroase și percepute de majoritatea indivizilor, efectele negative ale acestei dezvoltări accelerate vor fi resimțite atât pe termen mediu, cât și lung. Putem vorbi, așadar, de noi probleme și provocări de care trebuie să ținem seama când ne referim la protecția mediului și la folosirea rațională a resurselor naturale.

În acest caz, educația pentru dezvoltare durabilă devine un aspect esențial al educației în general și parte a misiunii instituțiilor de învățământ superior cu profil agronomic.

Cu cât societatea este mai dezvoltată și educată, cu atât impactul negativ asupra mediului este mai mare, deoarece necesitățile de consum cresc, la fel și gradul de poluare. De aceea, o mare provocare este ca toți „actorii” participanți la actul educațional care vizează dezvoltarea durabilă să găsească soluții și alternative pentru echilibrarea nevoilor de consum ale populației și limitarea poluării astfel încât să se obțină durabilitate.

Educația pentru dezvoltare durabilă presupune o schimbare la nivel mental și perceptiv a indivizilor, grupurilor, comunităților, organizațiilor și țărilor, atingând aspecte în strânsă legătură cu

dezvoltarea rurală și urbană, protecția mediului, managementul resurselor naturale și diversitatea biologică și a naturii, economie, modele de producție și consum, reducerea sărăciei, sănătate etc. Îmbunătățirea calității vieții în vederea obținerii unei lumi mai sigure, sănătoase, prospere și durabile ar trebui să fie o preocupare permanentă pentru toți.

Vorbind despre învățământul superior agronomic, cei mai mulți dintre studenții de la acest profil provin, cu siguranță, din mediul rural, drept pentru care formarea specialiștilor în agricultură reprezintă, de fapt, formarea resursei umane calificate din mediul rural, asigurându-se implicit dezvoltarea rurală și, într-un context mai amplu, dezvoltarea durabilă. În ultimii ani, migrația populației tinere din mediul rural către cel urban a înregistrat creșteri foarte mari, însă aderarea la Uniunea Europeană (UE) i-a adus României posibilitatea accesării unor programe cu suport financiar din fonduri europene, fenomen care a atras mulţi specialiști din diverse domenii să dezvolte în aceste zone afaceri mici și mijlocii, în ramuri de activitate ca producerea de carne, lapte și preparate din lapte, meșteșuguri, produse tradiționale, dezvoltarea de agropensiuni și agroturism. De aceea, rolul educației este de a asigura cererea pieței muncii conform cu nevoile de pregătire solicitate de generația tânără, care provine și din mediul rural, astfel

încât fenomenul migrației de la sat la oraș să se reducă în comparație cu perioada de dinainte de integrarea României în UE.

În ceea ce privește învățământul agronomic și de medicină veterinară, în ultimii ani se constată interesul deosebit al studenților pentru direcții de activitate cum sunt agricultura, prepararea produselor lactate, cursuri de accesare a fondurilor europene, management agricol - semnal important că dezvoltarea durabilă este înțeleasă ca fenomen necesar.

Pe baza acestor solicitări au fost dezvoltate cursuri de master cu specializări care să răspundă nevoilor studenților, ale societății și mediului, prin formarea de specialiști care să activeze în mediul rural la încheierea studiilor superioare.

Așadar, educația pentru dezvoltare durabilă la nivel național trebuie considerată o strategie și trebuie integrată în procesul de învățământ (atât cel formal, cât și cel non-formal) încă de la vârste foarte mici, fiind un proces continuu și de durată.

12 13

Martin Balogh, director Fundația Civitas pentru Societatea Civilă-Filiala Cluj-Napoca – Educație în domeniul agricol

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă este o organizație neguvernamentală fondată în anul 1992, pentru care spiritul de acțiune, participarea și dezvoltarea comunității sunt principiile care îi călăuzesc activitățile.

Resursa umană are o importanță deosebită pentru organizația noastră, care crede cu tărie în puterea inițiativei în rândul comunității și în capacitatea acesteia de a schimba viața oamenilor în bine. De aceea, Fundația Civitas are ca misiune dezvoltarea rurală și regională prin mobilizarea și sprijinirea societății civile, a structurilor publice și private, susținând în mod constant asocierea în cadrul comunității.

Cele mai multe dintre programele și proiectele desfășurate de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă-Filiala Cluj-Napoca în perioada trecută de programare au vizat în principal dezvoltarea rurală, dezvoltarea resurselor umane și, nu în ultimul rând, educația în domeniul agricol.

În ceea ce privește educația în domeniul agricol, au fost finalizate de curând proiectele „Formarea fermierului din teritoriul GAL Someș Transilvan” și „Formarea fermierului din teritoriul Asociația GAL Câmpia Transilvaniei”, realizate în parteneriat cu Universitatea de Ştiințe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Aceste proiecte au venit în sprijinul a 22 de localități, în cadrul cărora s-a

încercat eficientizarea muncii și a rezultatelor agricultorilor, în vederea obținerii de resurse care să îmbunătățească nivelul de trai, prin oferirea de instruire teoretică și practică în domeniul agricol. Modulele de formare profesională au fost pregătite astfel încât să se ofere sprijin în cât mai multe domenii, de la apicultură la silvicultură, managementul proiectelor și al exploatației agricole etc. La final, peste 600 de agricultori au fost informați cu privire la oportunitatea de participare la programele de formare profesională în domeniul agricol și modul de aplicare a măsurilor pentru dezvoltarea rurală. Dintre ei, 422 și-au manifestat interesul față de valorificarea acestei oportunități.

Un proiect de suflet al fundației noastre este cel al sprijinirii dezvoltării Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic, prin întărirea capacității proprii de a opera ca entitate economică viabilă, acesta reprezentând o continuare a proiectului „Promovarea spiritului antreprenorial în societate prin dezvoltarea de forme asociative”. În cadrul proiectului se organizează numeroase întâlniri cu membrii și consiliul de administrație pe subiecte specifice privind lansarea și dezvoltarea unui start-up, identificarea de finanțări, aplicarea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri europene sau promovarea modelului de afacere bazat pe asocierea micilor producători. Această cooperativă a demonstrat, prin evoluția ei, că modelul funcționează și reprezintă o soluție

pentru dezvoltarea socio-economică a spațiului rural. În prezent, cooperativa a reușit să obţină acces pe o piaţă stabilă, semnând contracte cu doi mari retailer-i din România și livrând peste 650 de tone de legume vărzoase, rădăcinoase și solano-fructoase. Experiența dobândită în cadrul acestui proiect a dus la dezvoltarea de noi inițiative asemănătoare, precum proiectul „Sprijinirea dezvoltării unei structuri asociative pentru apicultori”, în cadrul căruia a luat naștere Cooperativa Agricolă Miere de Câmpie, dar și proiectul „Program de formare și asistență în dezvoltarea de structuri asociative în agricultură”, în cadrul căruia au fost formate 42 de persoane în domeniul facilitării comunitare și al planificării în afaceri pentru dezvoltarea de noi structuri asociative.

Un alt proiect de o importanță deosebită pentru echipa noastră, adresat de această dată tinerilor care urmează un liceu agricol, este cel denumit „Hub-uri educaționale comunitare pentru fermierii mici și mijlocii”, finanțat de Fundația Româno-Americană, care, împreună cu organizații cu experiență în dezvoltarea rurală (consorțiul format din organizațiile Fundația Româno-Americană, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă-Filiala Cluj-Napoca, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, World Vision Romania, Junion Achievement Romania și Fundația Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România), a dezvoltat un proiect prin care se încearcă rezolvarea a trei mari probleme identificate legate de educația în domeniul agricol, și anume lipsa experienței practice, insuficiența cunoștințelor în ceea ce privește oportunitățile din agricultură și slaba conexiune între persoanele din această sferă

de activitate (ferme, cooperative) și elevi. Prin proiect se încearcă revitalizarea acestui domeniu, realizarea unor vizite de studiu, prezentări, exerciții practice relevante și combinarea lor într-o formă integrată, cu accent pe calitatea procesului și pe tehnici efective de învățare.

Dat fiind că România are un mare potențial în dezvoltarea agriculturii și că atractivitatea acesteia, ca domeniu profesional, a cunoscut un declin după 1989, dorim să ne implicăm în dezvoltarea educației tinerilor în domeniul agriculturii, prin realizarea de parteneriate cu instituții de învățământ și susținerea tinerilor agricultori în derularea inițiativelor lor.

Experiența noastră în urma implementării acestor proiecte este pozitivă, datorită învățăturilor dobândite, care au adus în prim-plan resursa umană, cu precădere cea din mediul rural. Primul aspect care a putut fi observat la nivelul tuturor proiectelor este faptul că există o foarte mare reticență față de programele de formare profesională orientate doar pe teorie, fiind de dorit ca acestea să fie practice și să prezinte situații concrete. S-a constatat că sunt mai ușor de cooptat participanți la programe de formare profesională atunci când acestea se desfășoară în proximitatea lor fizică. De asemenea, un alt aspect care trebuie avut în vedere în organizarea unor astfel de programe este gruparea participanților după domeniul de specializare (legumicultor, pomicultor etc.), pentru a se putea realiza schimburi de experiență. Totodată, este important ca accentul să fie pus pe obținerea unui grad cât mai mare de unitate socială, pentru crearea de rețele în rândul participanților.

14 15

Gina-Georgeta Curea, director Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu”, din Alexandria – Agricultura între ieri şi azi

Agricultura s-a schimbat de-a lungul istoriei. Un singur lucru a rămas la fel, și anume dorința fermierilor de a pune pe farfuriile consumatorilor hrană sănătoasă la prețuri accesibile.

Cum vom reuși să furnizăm hrană sănătoasă? Prin schimbări în sistemul agriculturii, începând cu modificări în programa școlară, care trebuie să răspundă cerințelor consumatorilor.

În școlile cu profil agricol, elevii trebuie să învețe conceptele de bază prin îmbinarea teoriei și practicii. Mai mult, programa școlară trebuie parcursă prin metode care se bazează pe gândirea critică și găsirea de soluții în situații concrete.

O cerință pentru învățământul agricol ar fi o colaborare încheiată între asociațiile de fermieri și liceu, care ar duce la învățarea bazată pe practică și experiment.

De asemenea, un accent mai mare trebuie pus pe utilizarea cunoștințelor dobândite la școală în situații reale de viață. Elevii trebuie să aibă idee încă din școală despre meseria pe care o vor avea, provocările pe care le implică și cum să le rezolve. Ei pot alege încă din școală dacă să lucreze în ferme ca muncitori, să devină antreprenori sau să activeze în domeniul cercetării. Cercetarea și proiectele pe care cursanții trebuie să le facă sunt parte a activităților în care elevii sunt îndrumați

de profesori, având ca rol deprinderea lor cu situații reale de lucru. Cu un bagaj de cunoştințe bazat pe aplicabilitatea lor în practică și valorificând și aspectul satisfacțiilor obținute în timpul proiectelor, elevii vor decide domeniul care le aduce satisfacții, deoarece o meserie făcută din plăcere aduce mulțumire.

O altă modalitate de a netezi calea elevilor spre alegerea domeniului agricol care să-i reprezinte ar fi inițierea de proiecte la care elevii să participe activ și care să se desfășoare pe întreg anul școlar, perioadă în care ei sunt îndrumați de profesori care îi vor învăța abilitățile necesare nu doar în mediul agricol, ci îi vor pregăti și pentru viață. Vor învăța despre dezvoltarea personală, construirea caracterului, dezvoltarea stimei de sine, vor fi încurajați să aibă un stil de viață sănătos și să fie parte a economiei agricole. Elevii vor fi responsabilizați și motivați să dezvolte competitivitatea prin organizarea de competiții în domeniu.

Un alt mod de a înţelege meseria pe care o aleg este de a le permite să participe la întâlnirile organizate de profesorii de specialitate cu fermierii locali, localnicii și toți cei interesați să învețe despre agricultură și noile metode din domeniu. Acest fapt le va întări elevilor convingerea că aparțin unei comunități al cărei rol este de a folosi sau introduce noi tehnologii în agricultură și care să se regăsească la nivelul întregii economii.

EDUCAŢIE, FORMARE ŞI INFORMARE PRIN PNDR

16 17

Rolul educaţiei în PNDR 2007-2013

PNDR 2007-2013 a vizat educaţia atât prin dezvoltarea infrastructurii educaţionale, cât şi prin organizarea de cursuri de formare.

Astfel, măsurile din programarea precedentă care au finanţat educaţia au fost:

Măsura 322 - „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, pentru finanţarea infrastructurii:1. înfiinţarea şi dotarea infrastructurii

aferente serviciilor sociale, precum centrele de îngrijire a copiilor (conform Legii 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor );

2. investiţii în construirea de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;

3. investiţii în renovarea, modernizarea şi dotarea aferentă aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale, în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului.

Măsura 111 - „Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştințe”, prin care s-au finanţat:1. formarea persoanelor adulte din teritoriu

care activează în sectoarele agricol, silvic

şi alimentar; 2. creşterea calităţii managementului la

nivelul fermelor din teritoriul acoperit de strategia de dezvoltare locală.

Această măsură a avut drept obiectiv general îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar, utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi protecţia mediului, prin acţiuni de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovatoare adresate persoanelor adulte care activează în sectoare la nivelul teritoriului acoperit de strategia de dezvoltare rurală.

De asemenea, în cadrul măsurilor 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”, 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole” sau 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” din cadrul Planului de Dezvoltare Locală sau al altor măsuri din Axele I şi II din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, una dintre condiţiile de bază pentru obţinerea finanţării era angajamentul beneficiarului privind urmarea unui curs de formare profesională în cadrul Măsurii 111, în raport cu proiectul.

Sintetizând cele de mai sus, în cadrul programării 2007-2013, educaţia a ocupat un rol însemnat, care va fi reluat şi sporit în cadrul PNDR 2014-2020.

Cum este abordată educaţia agricolă în strategia învăţământului românesc

Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană și cu alocarea de fonduri nerambursabile care contribuie la creșterea importanței și atractivității agriculturii ca ramură economică şi la dezvoltarea mediului rural, tot mai mulți tineri se orientează către calificări, respectiv facultăți de specialitate.

Conţinutul programelor educaţionale destinate învăţământului agricol este realizat ca urmare a colaborării mai multor entităţi, în cadrul unor proceduri şi metodologii de multe ori complexe şi birocratice. Un rol important revine, în acest sens, organismelor responsabile de stabilirea calificărilor în domeniul agriculturii, industriei alimentare şi dezvoltării rurale şi care au avut câteva iniţiative în ultimii ani. Conform specialiștilor din educație, la ora actuală există programe universitare care le oferă studenților un mix competitiv și modern de teorie-practică, menit să îi ajute să reușească ulterior, ca angajați sau antreprenori.

Facultăţile cu profil agricol din România au în structura lor diverse departamente academice, precum şi laboratoare şi centre de cercetare. Acestea au o ofertă educaţională şi programe de studii variate, care se desfășoară în mai multe domenii fundamentale: horticultură, zootehnie, îmbunătăţiri funciare, management sau inginerie economică în agricultură şi dezvoltare rurală. În ultimii ani, ca o consecinţă

a transformărilor prin care trece agricultura românească, facultăţile agronomice din România şi-au diversificat şi perfecţionat formele de instruire pentru a se adapta la noile cerinţe ale pieţei forţei de muncă.

Facultăţile de agricultură din ţara noastră pregătesc ingineri agronomi-specialişti cu profil larg, destinaţi în principal sectoarelor de producţie, cercetare-dezvoltare, proiectare, administraţie şi învăţământ pentru domeniul producţiei vegetale (culturi de câmp), având o viziune largă asupra tuturor activităţilor agricole (legumicultură, pomicultură, viticultură, zootehnie, conservarea şi prelucrarea produselor agricole, agricultura zonelor montane).

Pe lângă locurile de muncă astfel consacrate, absolvenţii de studii superioare cu profil agricol sunt căutaţi, lucrând în prezent într-o varietate largă de locuri de muncă: în consultanţă agricolă, firme care comercializează produse pentru tratamente fitosanitare, material semincer, utilaje agricole sau produse agricole, firme specializate în acordarea de credite, firme de asigurări, bănci.

În zona învățământului preuniversitar, această adaptare la noua dinamică a sectorului se produce însă cu o mai mare întârziere. În anumite zone ale țării se ia în considerare refacerea infrastructurii educaționale agricole

18 19

din învățământul profesional și tehnic agricol, întrucât fermierii ridică din ce în ce mai des problema lipsei muncitorilor specializați.

În prezent, învățământul profesional și tehnic din filiera tehnologică agricolă asigură școlarizare pentru următoarele calificări

profesionale, conform Nomenclatorului calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar: • la nivelul doi de calificare: agricultor

pentru culturi de câmp, lucrător în agroturism, lucrător în agricultură ecologică, piscicultor și prelucrător

de pește, horticultor, fermier montan, zootehnist, apicultor-sericicultor;

• la nivelul trei de calificare: tehnician agronom, tehnician horticultor, tehnician zootehnist, tehnician în agricultură ecologică, tehnician în agroturism, tehnician agromontan, tehnician veterinar, tehnician pentru animale de companie, tehnician în agricultură;

• la nivelul trei avansat de calificare, prin școala postliceală: tehnician în activități de agroturism montan, tehnician cadastru funciar-topograf, tehnician în domeniul protecției plantelor.

Există multe școli cu profil agricol în arii geografice locale, dar foarte puține județene, ceea ce indică o infrastructură școlară complicată, cu nevoi multiple. Potrivit datelor înregistrate în ultima perioadă și modelelor din alte state membre, crearea de centre regionale de specializare agricolă ar atrage sponsori atât pentru parteneriatele cu mediul de afaceri local/regional, cât și pentru accesarea de resurse extrabugetare şi diversificarea opțiunilor pentru tipuri de resurse cum sunt fondurile nerambursabile, programele naționale și schimburile de experiență complexe și de anvergură, care ar ajuta la dezvoltarea şi îmbunătăţirea învăţământului agricol românesc. Datele pe regiuni de dezvoltare arată că la fiecare patru-cinci județe există cel puțin 20 de licee cu profil tehnologic și agricol, ajungând până la 33 de licee în regiunile Nord-Est și Sud Muntenia. În județul Iași există 12 școli cu profil tehnic și agricol, în timp ce în alte județe există doar câte una (Sibiu, Maramureș, Gorj, Caraș-Severin).

Una dintre direcţiile de acţiune pentru România 2020 constă în modernizarea și dezvoltarea educației și formării profesionale prin intermediul infrastructurilor și resurselor educaționale îmbunătăţite (incluzând resurse TIC, laboratoare, ateliere, ferme de practică pentru şcolile agricole) accesibile tuturor. Managerii unităților de învățământ cu profil agricol apreciază că dezvoltarea unei ferme didactice depinde în mare măsură de situația juridică a terenului/ proprietăților școlilor, de relația cu autoritățile locale și de sprijinul acestora în cazul în care respectivele terenuri nu există.

Tipurile de dotări din fermele didactice și unitățile de învățământ profesional și tehnic agricol vizează sectorul vegetal de producție, parcul de mașini și utilaje agricole specifice activității, sectorul de mecanizare (ateliere de reparații și întreținere), sectorul pentru creșterea animalelor, efectivul de animale, sectoarele pentru prelucrarea produselor agricole, loturile experimentale și sistemele intensive sau ecologice de producție.

Pentru realizarea obiectivelor şi direcţiilor propuse este necesară stimularea dialogului atât la nivel ministerial (Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - federații, patronate, organizații interprofesionale), cât și la nivel local, respectiv licee – agenţi economici – comunitate (camerele de comerț și industrie, sectorul non-profit etc.), în vederea identificării soluțiilor pentru creşterea numărului de elevi şi studenţi care să opteze pentru o carieră în domeniul agricol.

20 21

Practici eficiente. Provocări şi factori limitativi ai Măsurii 111

„Lumea satului prezintă dezechilibre socio-economice importante, ceea ce face din mediul rural românesc un spaţiu expus riscurilor sociale. Evidenta subdezvoltare a celor mai multe dintre sate, supraocuparea agricolă a populaţiei rurale sau deficitul de calificare înregistrat de segmente importante ale locuitorilor domiciliaţi la sate reprezintă consecinţe ale situaţiei economice precare înregistrate la nivel naţional”, afirma Flavius Mihalache, în articolul „O analiză critică asupra dezvoltării agriculturii și zonelor rurale, pe baza PNDR 2007-2013”, apărut în revista Calitatea Vieţii.

Întrucât mediul rural reprezintă poate pionul principal al dezvoltării economice, diversificarea activităţilor economice, îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi dobândirea de cunoştinţe inovatoare pentru persoanele care activează aici reprezintă misiunea politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene. Astfel, la nivel naţional, în perioada 2007-2013, sectorul de dezvoltare rurală a fost sprijinit prin implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Pentru a răspunde provocării reprezentate de deficitul de calificare înregistrat de segmentele importante ale locuitorilor din mediul rural, prin PNDR 2007-2013 a fost lansată Măsura 111 - „Formare profesională (training),

informare şi difuzare de cunoştinţe”, care avea ca obiectiv general îmbunătăţirea sectoarelor agrozootehnic, apicol, silvic, alimentar şi de servicii, utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi protecţia mediului, prin acţiuni de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovatoare pentru persoanele adulte care activează în sectoarele menţionate.

Totodată, măsura 111 sprijinea dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită gospodărirea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere, contribuind astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale, dar şi la îmbunătăţirea şi dezvoltarea competențelor necesare persoanelor care activează sau vor activa în domeniul forestier, pentru practicarea unui management durabil al pădurilor, în vederea creşterii suprafeţelor forestiere, prelucrării lemnului şi valorificării eficiente a produselor pădurii.

Un prim factor limitativ al măsurii 111 poate fi considerat categoria beneficiarilor eligibili. Deşi se preciza că „beneficiarii finali ai măsurii sunt persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure)

şi industriei agro-alimentare”, se acorda prioritate fermierilor de semi-subzistenţă, producătorilor din sectoarele agrozootehnic, apicol, forestier şi agroindustrial, tinerilor sub 40 de ani, femeilor şi beneficiarilor măsurilor 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”, 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole” sau 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” din cadrul Planului de Dezvoltare Locală sau beneficiari ai altor măsuri din axele I şi II din PNDR.

Faptul că programele de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare, specializare) în vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor au fost realizate cu precădere pentru următoarele domenii: agro-silvic (cultura legumelor şi cerealelor, culturile cu valoare economică mare, adică pomi fructiferi, arbuşti fructiferi, arbuşti ornamentali, flori etc.), managementul exploataţiilor agricole în regim familial (micro-ferme), agricultură ecologică, apicultură, silvicultură, protecţia mediului (practici de agro-mediu, managementul durabil al terenurilor agricole şi forestiere), conducerea afacerilor (marketingul şi desfacerea produselor agricole, inclusiv a celor

procesate, conducerea şi derularea activităţilor din domeniul turismului, antreprenoriat – începerea şi conducerea afacerilor), prestaţii sociale şi servicii pentru populaţie (asistenţă socială pentru grupuri defavorizate, cadastru agricol, diverse meşteşuguri tradiţionale), poate fi considerat un factor limitativ.

Practica eficientă a constat în faptul că furnizarea acţiunilor de formare profesională, informare şi difuzare a cunoştinţelor s-a realizat pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia, fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenență politică sau religioasă etc.

Este de precizat că, până la 15.04.2015, în cadrul măsurii 111 au fost contractate 36 de proiecte cu o valoare publică de 21 033 279 de euro, conform stadiului implementării proiectelor depuse la Oficiile judeţene ale AFIR pentru a primi finanţare prin PNDR 2007-2013. Prin intermediul acestora, tinerii fermieri beneficiari ai măsurii 112 sau fermierii care deţin ferme de semi-subzistenţă şi care primesc sprijin prin măsura 141 au dobândit informaţii şi cunoştinţe specifice pentru a-şi putea consolida şi dezvolta exploataţiile agricole.

22 23

Acțiuni de informare și consiliere prin PNDR 2014-2020

Cei mai mulți dintre fermierii din România, în special cei care deţin exploataţii de dimensiuni mici şi mijlocii, nu dispun de cunoștințe adecvate în domeniul metodelor de management, al tehnologiilor și standardelor moderne de producție, în special în sectorul zootehnic şi horticol, axându-se preponderent pe experiența de practică tradițională. Totodată, serviciile de consiliere agricolă din România sunt insuficiente şi nu răspund cerințelor pieței, în special pentru următoarele categorii: tinerii și micii fermieri, micii procesatori, cooperativele agricole și grupurile de producători, beneficiarii angajamentelor de climă, mediu și agricultură ecologică, microîntreprinderile și întreprinderile mici non-agricole din mediul rural.

Măsura M01 - „Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare” vizează acompanierea măsurilor de creştere a competitivităţii şi diversificării din agricultură și de restructurare şi modernizare a sectorului agricol, încurajare a afacerilor orientate spre piaţă, procesare şi comercializare a produselor agricole, sporire a cerinţelor pentru o gamă largă şi diversificată de aptitudini economico-financiare şi de management, cât şi a celor legate de îndeplinirea obiectivului gestionării durabile a terenurilor şi protecţiei mediului, aplicarea de tehnologii şi practici prietenoase cu mediul, bunele practici de producţie agricolă, precum

şi de utilizare a energiei regenerabile și de aplicare a soluţiilor tehnologice şi practicilor agricole care să asigure alternative la combaterea secetei prin metodele de irigaţii.

Pentru a răspunde nevoilor de mai sus, prin această măsură, sprijinul se va acorda în două direcții, cu ajutorul a două sub-măsuri: Sub-măsura 1.1 - „Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe” și Sub-măsura 1.2 - „Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare”.

Sub-măsura 1.1 - „Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe” urmărește îmbunătăţirea competenţelor şi cunoştinţelor de bază, precum și diseminarea/asimilarea rezultatelor cercetării şi inovării, prin acţiuni de formare profesională şi dobândire de cunoştinţe în rândul fermierilor (în special tineri fermieri, care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.1 - „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, fermieri care activează în ferme mici și care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3 - „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” și beneficiari ai măsurii 10 - „Agromediu și climă”).

Beneficiari ai acestei sub-măsuri pot fi entități publice sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulților. Acțiunile de formare profesională și dobândire

de cunoștințe din cadrul sub-măsurii sunt gratuite.

Ajutorul public acordat în cadrul acestei sub-măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Alocarea financiară a Sub-măsurii 1.1 - „Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe” este de 70% din alocarea totală a măsurii.

Sub-măsura 1.2 „Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare” are în vedere îmbunătăţirea cunoştinţelor de bază în rândul fermierilor/micilor procesatori care activează în sectorul agroalimentar prin extinderea domeniului de aplicare şi sprijinirea altor acțiuni pe termen scurt, cum ar fi activitățile demonstrative și acțiunile de informare.

Beneficiari ai acestei sub-măsuri sunt entităţi publice și/sau private care au în obiectul de activitate activități de informare/demonstrative și/sau diseminare. Participarea în cadrul acțiunilor de informare și a activităților demonstrative este gratuită.

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei sub-măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Alocarea financiară a Sub-măsurii 1.2 - „Sprijin pentru acțiuni de informare şi activităţi demonstrative” este de 30% din alocarea totală a măsurii.

Măsura M02 - „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei” vine în

întâmpinarea nevoii de servicii gratuite de consiliere, în special pentru fermele mici și mijlocii, tinerii fermieri, cooperative și grupuri de producători, precum și micii întreprinzători din mediul rural, potențiali beneficiari ai măsurilor de investiții în PNDR 2014-2020, care nu dispun de resurse pentru a achiziționa serviciile private necesare, prestate contra cost de sistemul privat. Serviciile de consiliere se acordă în scopul inițierii și dezvoltării afacerii, inclusiv pentru pregătirea și implementarea planului de afaceri.

Pentru a răspunde nevoilor identificate, sprijinul în cadrul Măsurii M02 va fi acordat prin intermediul unei singure sub-măsuri, şi anume 2.1 - „Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microîntreprinderi și întreprinderile mici”.

Prin intermediul Sub-măsurii 2.1 - „Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microîntreprinderi și întreprinderile mici” vor fi sprijinite operațiuni cum sunt:• modernizarea exploatațiilor, consolidarea

competitivității, integrarea sectorială, inovarea și orientarea spre piață, precum și promovarea antreprenoriatului;

• îndeplinirea standardelor naționale și comunitare, inclusiv standarde de siguranță la locul de muncă sau standarde de siguranță legate de fermă;

• întocmirea și managementul implementării planului de afaceri, inclusiv tratarea aspectelor legate de protecția mediului pentru ferme mici şi pentru instalarea

24 25

tinerilor fermieri;• inițierea și dezvoltarea de noi activități

non-agricole pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici non-agricole din spațiul rural;

• activitățile de consiliere și animare pentru înființarea și dezvoltarea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători;

• activitățile de consiliere pentru beneficiarii măsurii de agromediu și climă, precum și agricultură ecologică;

• activitățile de consiliere privind obligațiile la nivel de exploatație care rezultă din cerințele de reglementare în management (SMR) și/sau din standardele pentru bunele condiții agricole și de mediu;

• activitățile de consiliere privind cerințele rezultate din punerea în aplicare a art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în

special respectarea principiilor generale ale gestionării integrate a dăunătorilor;

• consiliere privind încurajarea investițiilor care vizează eficientizarea/economisirea consumului de apă, utilizarea energiei regenerabile în sectorul agroalimentar, prelucrarea deșeurilor, a reziduurilor, precum şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac în agricultură;

• consiliere asupra investițiilor în industria de procesare care vor viza reducerea impactului asupra mediului prin încurajarea de noi metode de depozitare a producției agroalimentare, în scopul creșterii siguranței alimentare prin realizarea de produse adaptate mai bine cerințelor pieței, aplicarea unor metode de utilizare a deşeurilor și de epurare a apei pentru protejarea mediului, precum și în vederea îndeplinirii cerințelor rezultate din punerea în aplicare a art. 11 (3) din Directiva-cadru privind apa.

Beneficiarii eligibili ai acestei sub-măsuri sunt furnizori de servicii de consiliere, adică entităţi publice și/sau private înfiinţate conform legislaţiei în vigoare, selectați în baza unei proceduri de achiziție publică.

Sprijinul public acordat în cadrul acestei sub-măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu poate depăși suma maximă eligibilă prevăzută de Anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în cuantum de 1 500 de euro/beneficiar, pe o perioadă de trei ani.

Diversificarea și consolidarea sistemului de pregătire profesională în agricultură

În contextul actual, majoritatea tinerilor se orientează către marile orașe, în vederea urmării unei facultăți, ei fiind atrași de posibilitatea obținerii unui job în mediul urban; foarte puțini ajung să se întoarcă în zonele unde au crescut pentru a desfășura o activitate pe plan local. Pe de altă parte, cei mai mulți tineri din mediul rural aleg să practice agricultura, dar fără să cunoască posibilitățile de dezvoltare, de atragere a fondurilor nerambursabile și de conducere eficientă a unei ferme sau a unei activități non-agricole desfășurate în mediul rural.

Atractivitatea scăzută a sectorului și reducerea numărului de absolvenți ai școlilor cu profil agricol (învățământ profesional, liceal și postliceal) sunt factori care au contribuit la scăderea nivelului de instruire a managerilor exploataţiilor. Populaţia din mediul rural din România are un nivel de instruire scăzut, cei mai mulţi dintre locuitorii cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani urmând doar gimnaziul, potrivit statisticilor. În ultimul deceniu, numărul liceelor agricole, agromontane și veterinare a înregistrat o tendință descendentă, cea mai drastică scădere fiind înregistrată de liceele agricole. Scăderea unităților liceale cu profil agricol s-a produs concomitent cu reducerea numărului de absolvenţi la nivel național. O evoluție pozitivă a reprezentat-o numărul total de absolvenți de studii superioare cu acest profil, ceea ce constituie o oportunitate

pentru întinerirea generațiilor de fermieri cu pregătire adecvată. În România, formarea profesională pe parcursul întregii vieți se află în stadiu incipient de manifestare, fapt care reiese din gradul redus de participare la procesul de instruire.

Dezvoltarea capitalului uman influențează puternic competitivitatea. Astfel, a apărut necesitatea abordării nevoilor legate de competitivitate, determinate pe de o parte de ponderea mare a populației ocupate în agricultură, dar cu un nivel de instruire scăzut, și de cerința de calificare a acestora, pe de altă parte.

Evoluţia şi specializarea agriculturii necesită un sprijin adecvat de formare profesională tehnică şi economică, precum şi o capacitate mai mare de acces la cunoştinţe şi informaţii, inclusiv sub forma diseminării acestora.

Sprijinul acordat prin acțiunile de informare și de formare profesională va ajuta la transferul de cunoștințe, promovarea cooperării și aplicarea unor tehnici inovatoare în cadrul lanțurilor alimentare, inclusiv prin diseminarea rezultatelor obținute în urma activităților depuse în grupurile operaționale. Aceste acțiuni vor contribui la măsurile de restructurare şi modernizare a exploataţiilor în vederea creşterii competitivităţii şi productivităţii, precum și a adaptării la

26 27

efectele schimbărilor climatice. Totodată, fermierii vor avea acces la cunoştinţe şi informaţii pentru un management bun al riscurilor climatice și al altor riscuri la care sunt expuse exploataţiile.

Asigurarea cursurilor de formare profesională va contribui la actualizarea competențelor profesionale în sectorul agricol și agroalimentar românesc și la dobândirea de abilități orientate către practicarea unui management tehnologic și economic eficient la nivelul exploataţiilor, prin adoptarea de practici prietenoase cu mediul.

Se dorește consolidarea și diversificarea sistemului de pregătire profesională în agricultură, pentru:• a avea o clasă de fermieri mici şi mijlocii

bine formată și cu potenţial productiv şi comercial;

• a spori capacitatea fermierilor de a realiza un sistem agricol eficient, competitiv, durabil şi non-agresiv faţă de mediu, respectându-se cerinţele europene în domeniu;

• a spori capacitatea producătorilor agricoli de a absorbi şi utiliza în totalitate fondurile europene;

• a mări nivelul participării asociaţiilor şi organizaţiilor profesionale ale fermierilor în sfera serviciilor;

• a creşte nivelul de trai al populaţiei din mediul rural şi a o apropia de condiţiile din mediul urban, cu respectarea specificităţii şi tradiţiilor locale, dar şi a constrângerilor de mediu;

• a diminua decalajul dintre sistemul de management și de marketing practicat de fermierii din Europa de Vest şi producătorii agricoli români;

• a-i face pe fermieri conștienţi de importanţa şi modalităţile de realizare a asociaţiilor de producători într-un sistem integrat (producţie, procesare, comercializare).

PARTENERIATE, INOVARE ŞI TRANSFER DE CUNOŞTINŢE

28 29

Strategia 2020 – promovarea unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii

Europa 2020 este strategia pe zece ani prin care Uniunea Europeană (UE) își propune să sprijine creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

Pentru a realiza acest deziderat până la sfârșitul lui 2020, UE şi-a fixat cinci obiective esenţiale, referitoare la ocuparea forței de muncă: cercetare și dezvoltare, energie/climă, educație, incluziune socială și reducerea sărăciei. Cele cinci obiective sunt sprijinite de șapte inițiative emblematice. Acestea oferă un cadru prin care UE și autoritățile naționale își susțin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020, cum ar fi inovarea, economia digitală, ocuparea forței de muncă, tineretul, politica industrială, combaterea sărăciei și eficiența energetică.

În ceea ce privește educația, formarea și învățarea de-a lungul vieții, se au în vedere creșterea sectorului cercetare-dezvoltare și inovare, dar și dezvoltarea tehnologiilor eficiente în privința utilizării resurselor care vor asigura creşterea sectoarelor tradiționale și a zonelor rurale, plus economii bazate pe servicii cu nivel ridicat de competențe.

Pe de altă parte, investiția eficientă în capitalul uman prin sisteme de educație și formare reprezintă o componentă esențială a Strategiei Europa 2020. Aceasta va asigura

niveluri înalte de creștere economică durabilă, bazate pe cunoaștere, și de ocupare a forței de muncă, promovând în același timp împlinirea pe plan personal, coeziunea socială și cetățenia activă.

Strategia de Dezvoltare Rurală a României se înscrie în contextul de reformă şi dezvoltare pe care UE şi-l propune prin Strategia Europa 2020, iar Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 are în vedere prioritățile acesteia și contribuie la realizarea unei creşteri inteligente, prin sprijinirea formelor de cooperare între instituţiile de cercetare, fermieri şi alţi „actori” ai economiei rurale, promovarea parteneriatelor în materie de cunoaștere și consolidarea legăturilor din educație, dar şi prin sprijinirea componentei de formare profesională, dobândire de competenţe şi diseminare a informaţiei. Noul PNDR are în vedere o creştere durabilă care pune accent pe scăderea emisiilor de carbon şi sprijinirea practicilor agricole prietenoase cu mediul. Nu în ultimul rând, sprijinul acordat investiţiilor în infrastructura şi economia rurală duce la reducerea sărăciei şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale, contribuind la o creştere favorabilă incluziunii.

Îmbunătăţirea educaţiei, a politicii de formare profesională (inclusiv învăţarea pe tot parcursul vieţii), precum şi a programei de învățământ şi a modalităţilor de furnizare este

esenţială pentru România în scopul creării de locuri de muncă, al dezvoltării serviciilor (publice şi private), reducerii sărăciei (în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv şomeri pe termen lung, persoane ocupate în agricultura de subzistenţă, persoane cu dizabilităţi şi romi), al realizării progresului şi stabilităţii sociale.

În plus, dezvoltarea capitalului uman devine, în PNDR 2014-2020, o temă transversală pentru abordarea nevoilor legate de competitivitate, determinată, pe de o parte, de ponderea ridicată a populaţiei ocupate în agricultură, dar cu un nivel redus de instruire, iar pe de altă parte, de necesitatea calificării fermierilor şi adaptării cunoştinţelor acestora la contextul modern (tehnologii, cunoştinţe generale privind schimbările climatice etc). Nevoile prioritare pentru dezvoltarea capitalului uman au fost exprimate în direcţiile privind formarea profesională şi o mai bună integrare a rezultatelor cercetării.

Îmbunătățirea informării şi formării profesionale (inclusiv învăţarea pe tot parcursul vieţii) şi adaptarea planului de învățământ la nevoile reale sunt esenţiale pentru creşterea competitivităţii în sectorul agroalimentar şi forestier.

Prin PNDR 2014-2020 se are în vedere asigurarea unei mai bune corelări între educaţie, formare profesională și agricultură, precum și creșterea nivelului de conștientizare a fermierilor cu privire la beneficiile de mediu. De asemenea, furnizarea serviciilor de consiliere specifică pentru fermieri și

agricultori urmărește creșterea viabilităţii economice a exploataţiilor agricole, dar şi diversificarea activităţilor la nivel de fermă, cu efecte ulterioare asupra competitivităţii exploataţiilor. Consilierea pe aspecte particulare privind procesul de constituire şi dezvoltare a formelor asociative va stimula formarea grupurilor de producători şi îi va asista în fazele de dezvoltare efectivă şi de implementare a proiectelor de investiţii. Consultanţa acordată iniţierii de noi afaceri la scară mică în mediul rural va contribui la stimularea spiritului antreprenorial şi la dezvoltarea economică a zonelor rurale. În plus, consultanța acordată va urmări promovarea unui management durabil al resurselor naturale, adaptarea la efectele schimbărilor climatice și reducerea emisiilor GES și amoniac și conformarea la obligațiile specifice măsurilor PNDR.

Pe lângă sprijinul pentru abordarea nevoilor prioritare, implementarea cu succes a PNDR 2014-2020 va depinde și de disponibilitatea şi de sprijinul pentru dezvoltarea ideilor, proiectelor şi activităţilor noi, inovatoare, pentru promovarea dezvoltării afacerilor şi comunităţilor rurale. Există o nevoie prioritară de a împărtăşi cunoştinţele şi experienţa prin conectarea oamenilor în cadrul unei reţele naţionale de dezvoltare rurală bine organizată şi gestionată. Scopul reţelei nu este numai de a sprijini eficienţa politicii de dezvoltare rurală, ci şi de a facilita crearea de sinergii, de a încuraja cunoaşterea şi de a contribui la obiectivele Parteneriatului European pentru Inovare cu privire la productivitatea şi sustenabilitatea agriculturii.

30 31

Parteneriatul European pentru Inovare (PEI), element pivot pentru dezvoltarea rurală

Cele trei obiective transversale ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea rurală durabilă sunt transferul de cunoştinţe, inovarea, mediul - atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice. În cadrul PNDR 2014-2020, unul dintre elementele de noutate aduse în prim-plan este inovarea în sectorul agricol şi forestier, cât și în ceea ce priveşte produsele, practicile şi procesele.

Parteneriatul European pentru Inovare are capacitatea de a consolida cooperarea în sectorul agriculturii şi de a impulsiona universităţile să participe în cadrul proiectelor de cercetare şi inovare în vederea susţinerii Politicii Agricole Comune şi a dezvoltării zonei rurale.

În agricultură, PEI are în vedere două obiective: sprijinirea creşterii unei productivităţi durabile şi garantarea funcţionalităţii terenului la nivel european, în cadrul programului Orizont 2020, prin recomandarea de soluţii inovatoare în acest sens. De asemenea, acest parteneriat susţine transpunerea concluziilor cercetărilor și abordărilor inovatoare în practică prin apropierea de fermieri și sectorul agricol.

Trăsătura caracteristică a acestui concept este redată de viziunea care trece dincolo de modelul liniar de inovare bazat pe transferul clasic (din laborator către beneficiari) și este

întemeiată pe modelul interactiv de inovare, fundamentat pe formarea de parteneriate, printr-o abordare ascendentă, reunind fermieri, consultanți, cercetători, mediul de afaceri și alte persoane interesate, în grupuri operaționale (GO). Rolul acestora este de a oferi idei practice în ceea ce priveşte transferul inovației către fermieri și de a propaga informația, respectiv de a întări legătura dintre nevoile practice ale fermierilor şi activitatea de cercetare.

Problema centrală a agriculturii dezbătută în noile programe este să producă mai mult, într-un mod durabil. De aceea, este necesară stimularea cercetării şi inovării, în special prin crearea de legături între cercetători, agricultori și alte părți participante. Aşadar, prin accelerarea ritmului transferului de tehnologie de la știință la practica agricolă, știința poate obține din partea sectorului agricol un feedback sistematic privind necesitățile practice.

PNDR 2014-2020 sprijină PEI prin măsura 16 - „Cooperare”, respectiv sub-măsura 16.1 - „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale”, pentru dezvoltarea de proiecte-pilot, noi produse, practici, procese şi tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier. Mai exact, PEI va fi implementat prin intermediul GO. Acestea pot fi constituite de entităţi interesate, din care

cel puţin una va fi beneficiara activităţii de inovare, precum fermieri, cercetători, ONG, consultanţi şi întreprinderi active în sectorul agroalimentar, relevante pentru îndeplinirea obiectivelor PEI. Totodată, acest parteneriat va încuraja crearea de conexiuni eficiente şi durabile între cercetători şi practicieni şi va

susţine transferul rezultatelor cercetării şi inovării în sectorul agroalimentar. În ceea ce priveşte procesul de integrare a producătorilor agricoli în lanţul agroalimentar, vor fi promovate formele de cooperare orizontală şi verticală, inclusiv prin sprijinirea pieţelor locale şi a lanţurilor scurte.

32 33

Interconectarea reţelelor. Mod de informare şi formare pentru fermieri

Reţeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală (REDR) şi reţelele naționale rurale sprijină şi promovează schimbul de informații cu privire la gama de abordări diferite, tehnici și instrumente practice utilizate pentru a monitoriza progresul și a evalua performanța activităţilor de colaborare în reţea.

Interconectarea rețelelor participante la procesul de inovare include o diversitate de „actori”: agricultori, grupuri de producători, cooperative, unităţi administrativ-teritoriale, întreprinderi agroalimentare, ONG, universități, institute de cercetare, servicii de consiliere și consultanță. Contribuția acestor rețele s-a dovedit versatilă și importantă pe tot parcursul procesului de inovare şi, implicit, în diseminarea informaţiilor către fermieri, precum și în activităţi de lobby pentru cauze de tineret. În ceea ce privește „actorii” participanți la procesul de inovare, grupurile de lucru au considerat că, în stadiile inițiale, cunoștințele informale, capacitățile personale și rețelele de inovatori (inclusiv agricultorii) sunt esențiale pentru a construi legături în vederea transferului de cunoştinţe.

Tinerii fermieri reprezintă factori esențiali pentru vitalitatea economică și socială a zonelor rurale și pentru sustenabilitatea pe termen lung a politicii de dezvoltare rurală, fiind o prioritate pentru aceasta. De aceea, focus grupurile din cadrul reţelelor analizează ce se poate face

pentru ca programele să devină mai accesibile și să răspundă mai bine nevoilor tinerilor din mediul rural. În acest sens, pentru a disemina informaţiile sunt organizate workshop-uri, seminarii tematice, conferinţe şi cursuri de informare şi formare. Se pune accentul şi pe transferul de cunoştinţe, deoarece există stadii diferite de dezvoltare rurală în ţările europene, iar posibilitatea de a învăţa unii de la alții este benefică, generând astfel planuri de viitor, idei şi soluţii pentru problemele existente. Totodată, cooperarea transnațională între GAL şi reţele este utilă pentru schimbul de informații și de bune practici, precum și pentru informarea şi formarea continuă atât a tinerilor din spaţiul rural, cât şi a fermierilor.

Pentru a asigura o îndrumare eficientă a tinerilor fermieri este necesară încurajarea participării acestora la toate activităţile întreprinse în cadrul reţelelor rurale naţionale, la nivel local şi național. Viziunea REDR şi a reţelelor naționale rurale pentru perioada 2014-2020 are la bază sprijinirea a trei obiective principale de dezvoltare rurală: îmbunătățirea calității programelor de dezvoltare rurală, creșterea gradului de participare a persoanelor din mediul rural și eficientizarea comunicării şi informării cu privire la activităţile întreprinse în cadrul acestor programe. De asemenea, a fost creat un punct de contact care coordonează activitatea tematică întreprinsă de REDR, organizează ateliere informaţionale şi seminarii şi face cunoscută activitatea acesteia.

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

34 35

ITALIA. Ruraland – fereastră către zonele rurale

De-a lungul anilor, proiectele de comunicare având ca teme probleme legate de mediu şi educaţia agroalimentară au jucat un rol important în dezvoltarea rurală, dar agricultura multifuncţională nu prea a fost popularizată la nivelul şcolilor.

Conservarea şi întreţinerea teritoriilor, promovarea diversităţii şi sporirea resurselor naturale pentru valorificarea şi dezvoltarea zonelor rurale şi creşterea numărului locurilor de muncă sunt subiecte importante, relevante în rândul obiectivelor strategice ale politicilor agricole, deşi, la ora actuală, nu sunt înţelese pe deplin şi nu sunt dezbătute în cadrul programelor ministeriale.

În ultima perioadă, zonele rurale sunt supuse unor modificări ca urmare a schimbărilor apărute în economia globală şi a consumului la nivel internaţional, a presiunilor asupra solului şi a resurselor naturale, aspecte care pun în dificultate modelele organizaţionale tradiţionale, sociale şi economice. Tranziţia continuă stimulează reflecţia asupra valorii bunurilor comune şi a rolului societăţii civile.

Având la bază îndrumarea europeană, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a lansat o campanie de comunicare susţinută de Uniunea Europeană sub denumirea de „RURALand – o fereastră către zonele rurale”, cu scopul încurajării şi determinării

generaţiilor viitoare să devină conştiente de importanţa răspândirii cunoştinţelor despre teritoriul italian şi despre patrimoniul istoric, cultural şi de mediu bogat de care dispune.

RURALand este o campanie digitală educativă şi de conştientizare dedicată tinerilor, organizată cu scopul de a contribui la procesul de dezvoltare culturală şi de mediu, creându-se, în acelaşi timp, o legătură între instituţiile participante la dezvoltarea rurală şi unităţile de învăţământ din întreaga ţară.

Campania propune „învăţarea prin practică” şi cercetare bazată pe activităţi de teren, ceea ce determină acumularea de noi cunoştinţe

şi competenţe în rândul tinerilor, în special cu privire la patru mari provocări de mediu: valorificarea biodiversităţii, gestionarea corectă a resurselor de apă, adaptarea la schimbările climatice şi metodele de economisire a energiei.

RURALand este o investiţie pe termen lung şi se bazează pe o strategie socială, culturală şi de mediu, asigurând informaţii care vizează consolidarea relaţiilor între instituţii, şcoli şi universităţi şi fermele agricole.

Crearea acestei relaţii are la bază politicile moderne de dezvoltare rurală care generează un mai mare angajament, în timp ce conservarea patrimoniului cultural deţine un rol important în menţinerea legăturii dintre societatea civilă şi zonele rurale.

Campania iniţiată în Italia respectă obiectivele Strategiei Europa 2020 şi poate fi definită ca exemplu de bună practică în cadrul acesteia. Pentru prima dată, politica dezvoltării rurale se adresează şcolilor, prin activarea comunicării direct către elevi şi studenţi.

RURALand propune metode didactice şi pedagogice cu privire la transferul de cunoştinţe legate de dezvoltarea şi importanţa mediului rural, grupurile de acţiune având următoarele subiecte: • informarea şi training-ul participanților la

proiect (elevi şi profesori);• furnizarea de informaţii privind provocările

cu care se confruntă zonele rurale;• clarificarea modului de relaţionare dintre

mediul rural şi locuitorii din zonele urbane;• încurajarea, în rândul tinerilor, a simţului

responsabilităţii pentru sustenabilitatea teritoriilor rurale.

Proiectul explică şi transmite conceptul de „viaţă la ţară” prin numeroasele lui componente: este locul de unde provin materiile prime pentru alimentaţia populaţiei, zonele rurale fiind importante prin mediul înconjurător, apă, aer, peisaje. Din aceste motive, se insistă ca aceste spaţii să fie menţinute curate.

În cadrul campaniei au fost incluse patru proiecte în mai multe limbi străine, determinate în funcţie de target, dar cu o serie de obiective comune:• crearea unei societăţi bazate pe cunoaştere

şi focusată pe conceptul de dezvoltare rurală;

• conştientizarea, în rândul elevilor şi studenţilor, a importanţei agriculturii şi a unui management durabil al resurselor naturale, precum şi cunoaşterea oportunităţilor de angajare în mediul rural.

Fiecare proiect a inclus trei etape de training (etapa-pilot, dezvoltarea proiectului la nivel local şi competiţia naţională), cu scopul de a le face cunoscute tinerilor provocările şi oportunităţile mediului în care trăiesc. Până la ora actuală a fost creată o reţea de şcoli şi universităţi la care iau parte 87 000 de elevi şi studenţi. Proiectul este în continuă dezvoltare, urmând să fie elaborată o platformă digitală denumită „RURALand = noi”, în strânsă legătură cu administraţia locală şi centrală, cu scopul de a aduce lumea agriculturii mai aproape de şcoli şi universităţi.

36 37

DANEMARCA. Academia Organică – Programe de training pentru consultanţi şi profesori ai şcolilor agricole

Centrul Danez de Cunoştinţe Agricole, în cooperare cu grupurile de producători ecologici, a implementat un proiect, prin intermediul măsurii 111 - „Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe”, pentru a disemina informaţiile despre conversia de la agricultura tradiţională la cea organică. Bugetul alocat a fost de 199 081 de euro, cu o finanţare nerambursabilă de 100%.

Danemarca şi-a propus să dubleze suprafeţele agricole organice până în 2020, ceea ce ar însemna transformarea a peste 18 000 de hectare/an, un obiectiv greu de îndeplinit. Practicarea agriculturii ecologice a luat avânt în ultimele decenii, dar cunoştinţele nu sunt întotdeauna transmise mai departe la nivelul şcolilor sau al consultanţilor. Riscul este ca noile generaţii care preiau ferme organice să nu aibă cunoştinţele necesare pentru continuarea activităţilor în acest sector, din această cauză existând posibilitatea de a reveni la agricultura convenţională.

Obiectivul general al proiectului a fost de a disemina în rândul consultanţilor şi al profesorilor din şcolile agricole, rezultatele obţinute în urma efectuării unor studii asupra agriculturii organice de-a lungul ultimilor ani. Pe de altă parte, proiectul a urmărit promovarea producţiei şi marketingul produselor ecologice prin training-uri focusate pe agricultura ecologică şi subiecte conexe. Proiectul a constat în organizarea de sesiuni de instruire şi formare profesională prin intermediul a cinci pachete de

lucru. Activităţile principale au fost organizarea de campanii animate de promovare privind importanţa sesiunilor de formare, cursuri de formare specifică privind agricultura ecologică pentru consultanţi şi profesori, elaborarea şi punerea în practică a unui sistem de certificare pentru participanţi și a unui sistem de evaluare pentru a măsura impactul real al proiectului. Implementarea proiectului a avut loc în Aarhus, al doilea oraş ca mărime din Danemarca, având o populaţie de peste 300 000 de locuitori.

În prima fază, organizată în primăvara lui 2013 de Academia Agricolă, au participat 48 de persoane. La sfârşitul proiectului, în mai 2015, au fost obţinute rezultate care asigură că s-au acumulat cunoştinţele necesare pentru conversia suplimentară de la agricultura tradiţională la cea ecologică a 150 000-200 000 de hectare de teren, în următorii 8-10 ani. Tot pe termen lung, training-urile oferite profesorilor şi consultanţilor vor contribui la optimizarea producţiei agricole organice daneze şi la reducerea impactului asupra mediului.

Persoanele care au luat parte la proiect au avut experienţe şi păreri diferite asupra sesiunilor de formare, ceea ce a dus la apariţia de discuţii contradictorii şi probleme. Din acest motiv, a fost importantă adaptarea claselor de studii în funcţie de tipul participanţilor, pentru ca aceştia să ajungă la acelaşi nivel de cunoştinţe acumulate la sfârşitul sesiunilor de training.

AUSTRIA. Monitorizarea rezultatelor schemelor de agro-mediu

Măsurile de agro-mediu au avut cea mai mare alocare financiară în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală la nivelul Uniunii Europene, agricultorii din statele membre jucând un rol important în îmbunătăţirea vizibilităţii rezultatelor obţinute în urma plăţilor efectuate în acest domeniu.

Proiectul, început în 2004 şi finanţat prin intermediul măsurii 111 - „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe”, a avut rolul de a stabili un mijloc de determinare a măsurilor de conservare a biodiversităţii în Austria, prin elaborarea unui set de 50 de indicatori cu referire la diverse „specii de plante monitorizate de fermieri”.

Având în vedere importanţa şi necesitatea activității fermierilor în păstrarea diversităţii, s-a constatat că aceştia sunt cei mai în măsură să se ocupe de monitorizarea plantelor şi animalelor.

Începând cu 2007, au fost incluse în proiect 50 de ferme din Austria, de la nivelul cărora se transmit date în mod regulat, iar între timp, procesul a fost îmbunătăţit pe baza experienţei acumulate.

Scopul principal a fost de a creşte interesul şi de a aduce la cunoştinţa fermierilor importanţa biodiversităţii păşunilor verzi, nevoia de protejare a mediului înconjurător

şi, prin urmare, îmbunătăţirea conservării spaţiilor de păşunat de pe tot teritoriul Austriei.

În 2007 a fost constituită o reţea naţională a agricultorilor, a cărei activitate a fost sprijinită de specialişti în protecţia mediului. S-au discutat aspecte legate de specii şi monitorizarea terenurilor, dar şi de metodele de numărare şi înregistrare a plantelor, alături de biologi, zootehnişti şi ecologişti.

Fermierii au avut ca responsabilitate urmărirea plantelor sensibile la supracultivare

38 39

GLOSAR

Cooperativă agricolă – asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, persoană juridică de drept privat, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de părți, în scopul promovării intereselor membrilor cooperatori (în conformitate cu principiile cooperatiste) și implementării politicilor agricole de stimulare a asocierii producătorilor din domeniu, care se organizează și funcționează potrivit prevederilor legii. Cooperativa agricolă se constituie și funcționează cu minimum cinci persoane și exercită o activitate economică, tehnică și socială destinată furnizării de bunuri, servicii și locuri de muncă exclusiv sau preponderent pentru membrii ei.

Dezvoltare durabilă – dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

Formare profesională – procedura prin care se asigură creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale, prin iniţerea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea

realizării mobilităţii şi (re)integrării lor pe piața forţei de muncă.

Grup de producători – persoane juridice cu scop lucrativ și gestiune economică proprie și asociații de fermieri care comercializează la comun produsele obținute. Aceste grupuri asigură producția planificată și adaptată în conformitate cu cererea pieței, potrivit condițiilor de calitate și cantitate.

Grupuri operaţionale – parteneriate constituite din minimum un partener din categoriile de mai jos și cel puțin un fermier: • un partener cu domeniul de activitate

cercetare; • un partener cu domeniul de activitate în

sectorul agroalimentar/forestier.

Învăţământ formal – învăţământul instituţionalizat, intenţionat şi planificat prin intermediul organizaţiilor publice şi al organismelor private recunoscute în domeniu.

Învăţământ informal – formă de învăţare intenţionată, dar nu instituţionalizată.

şi/sau suprafertilizare şi consemnarea datelor într-un registru central.

Agricultorii au fost plătiţi pentru prestarea acestor servicii, învăţând, în acelaşi timp, şi despre efectele cultivării asupra terenurilor agricole.

În 2009, 12 colegii agricole s-au alăturat procesului de observare, iar în 2010, monitorizarea a fost extinsă şi asupra unor rase de animale.

Prin intermediul etapelor de predare specifice, studenţii participanţi au avut posibilitatea de a afla mai multe despre conceptul de biodiversitate şi importanţa acesteia la nivelul pajiștilor cultivate extensiv.

Prin urmare, echipa de proiect a conceput materiale didactice cu diferite teme, de exemplu broşuri care conţin informaţii despre perioadele de maturare specifice plantelor.

În urma implementării proiectului, fermierii şi studenţii au devenit mai responsabili cu privire la efectele conservării şi ale biodiversităţii, precum şi în ceea ce privește strânsa legătură dintre acestea.

Totodată, agricultorii privesc dintr-o nouă perspectivă păşunatul şi importanţa acestuia asupra terenurilor, acordă mai multă grijă şi sunt mult mai atenţi la conservarea speciilor de plante şi a raselor de animale.

Angajamentul de a întreprinde acţiuni pentru conservarea naturii contribuie la creşterea stimei de sine şi la îmbunătăţirea statutului de fermier la nivelul societăţii.

Ca o caracteristica specială a „Agricultorilor responsabili de observarea plantelor şi animalelor în peisajul cultural”, monitorizarea şi înregistrarea plantelor şi animalelor în scopul conservării biodiversităţii se face de către cei care cunosc terenul şi se ocupă direct de întreţinerea acestuia, respectiv fermierii. Cunoaşterea nevoilor specifice fiecărei specii poate determina efecte pozitive asupra culturilor viitoare.

40

Comisia Prezidenţială pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii, Cadrul Național Strategic pentru Dezvoltarea Durabilă a Sectorului Agroalimentar și a Spațiului Rural în perioada 2014-2020 – 2030Consiliul Uniunii Europene, Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”).Mihalache, F., O analiză critică asupra dezvoltării agriculturii şi zonelor rurale, pe baza PNDR 2007-2013, disponibilă la: http://www.revistacalitateavietii.ro/2013/CV-3-2013/02.pdfMinisterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru PNDR, 2012, Raport anual de progrese privind implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în România în anul 2011, disponibil la: http://old.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/Raport_anual_PNDR-2011.pdfMinisterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru PNDR, 2013, Raport anual de progrese privind implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în România în anul 2012, disponibil la: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/raport-anual/Raport_anual_de_progrese_2012.pdfMinisterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru PNDR, 2014, Raport anual de progrese privind implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în România în anul 2013, disponibil la: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/raport-anual/Raport-anual-de-progrese-PNDR-2013.pdfToderiță, A., Toma, B., Educaţie pentru Agricultură, septembrie 2014, Raport CRPE, disponibil la: http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2014/12/policy-memo-551.pdfProgramul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, Versiunea aprobată 26.05.2015, disponibil la: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/PNDR-2014-2020-versiunea-aprobata-26-mai-2015.pdfStrategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020, disponibilă la: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/Strategia-de-dezvoltare-rurala-2014-2020-versiunea-I-22-nov-2013.pdf*** http://enrd.ec.europa.eu*** http://europa.eu*** www.anc.edu.ro*** www.apdrp.ro*** www.biodiversitaetsmonitoring.at*** www.crpe.ro*** www.enciclopediaromaniei.ro*** www.madr.ro*** www.pndr.ro*** www.rndr.ro*** www.usamv.ro

BIBLIOGRAFIE

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2015

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale