Specializarea: Psihologie

Seminar: Fundamentele Psihologiei

Anul I.

Psihologia Minciuni

ANALIZA CRITICA ASUPRA: REACTION PAPER

Thomas L. Carson Loyola University Chicago

The Definition of Lying

Student:

Arad 23 Aprilie 2013

INTRODUCERE

Psihologia minciuni

Psihologia minciuni sau Arta de a minti incearca sa ofere o perspectiva a minciuni, sa ne arate perspectiva mincinosului, si sa ofere o definitie cat mai corecta a actului in sine.

Fara sinceritate nu faci nimic. Oricat vei fi de iscusit si de siret, oricat vei sti sa ticluiesti si sa sulemenesti minciuna-ea ramane tot minciuna. Vei insela pe un om, o generatie, doua-dar timpul pe el nu-l vei insela (Alexandru Vlahuta)

In prezentul reaction paper, propun analiza critica din urmatoarele puncte de vedere:

A: Definitia minciuni

B: De ce mintim?

C: Gestica omului mincinos

SUBIECTUL ANALIZEI:

Thomas L. Carson defineste minciuna , ba chiar mai mult contrazice definitile din dictionarul Oxford si a altor psihologi si cercetatori in domeniu.

In explicatile pe care le da Thomas L. Carson ne arata ca minciuna este evidentiata prin comportamentul persoanei cu conditia ca persoana este constienta de acest fapt atunci cand minte. Incercand sa vedem daca individul a spus sau nu o minciuna tine de felul in care definim actiunea de multe ori aceasta trecand si prin spectru personal, subiectiv.

Parerea mea este ca minciuna are mereu doua fatete, la fel cum zice si Thomas L. Carson: Trebuie studiata indeaproape actiunea si intentia persoanei sau a situatei care se crede a fi mincinoasa.

A: Difinitia minciuni

Conform dictionarului din Oxford si al dictionarul romanesc (DEX) minciuna se defineste ca fiind: Afirmaie prin care se denatureaz n mod intenionat adevrul

Aceste definiti sunt critizate de catre Thomas L. Carson, el spunand ca definitile omit o caractersitica importanta a minciunii.

a. In cazul in care o declaratie este o minciuna atunci persoana care minte nu poate crede ca este adevarata aceea declaratie. Faptul ca eu incerc sa te insel spunand ca: x nu implica neaparta ca eu cred ca xeste adevarat. As putea incerca sa insel prin a spune ceva ce eu cred a fi adevarat. De exemplu daca va spun ca Joe este plecat de acasa incercand sa va fac sa credeti ca puteti cu usurinta sa intrati in casa lui si sa furati picturile lui Joe. Defapt eu stiu ca Joe are o alarm antifurt sofisticata cu o camera video care este probabil s va prind n flagrant. Cred c Joe este departe de cas, dar spre deosebire de ceea ce cred, el este intradevar acasa. Declaraia mea este fals i este destinata s te nele, dar aceasta nu este o minciun, pentru c eu cred c este adevrat. (eu cred ca Joe este plecat de acasa deci atunci cand iti zic ca acest lucru, nu mint chiar daca el este acasa)

Thomas L. Carson spune ca definitia minciuni are nevoie de conditie care sa arate daca cel ce minte crede cea ce zice sau nu.

b. Thomas L. Carson arata o alta perspectiva in articolul sau pe care o denumeste person who has the right to know sau persoana care are dreptu de a sti. Prin aceasta idee evidenteaza faptul ca nu este o minciuna daca persoanei careia ii relatam ceva nu are dreptul sa stie despre obiectul sau fapta in cauza. De exemplu daca eu fac o declaratie falsa unui hot care ma intreaba unde mi-am ascuns banii, nu ar fi o minciun, deoarece houl nu are dreptul de a cunoate adevrul despre subiectul n cauz.

c. Intentia de a insela nu este necesara pentru a minti. Aceasta idee sustinuta de Thomas L. Carson arata faptul ca daca X minte pe Y in printr-o declaratie nu trebuie neaparat ca X sa aibe intentia de a insela pe Y. Sa presupunem ca as asita la o crima si vad ca cineva anume a comis acea crima. Mai trziu, aceeai persoan este acuzata de crim i, n calitate de martor n instan, sunt ntrebat dac nu am vzut inculpatul. Eu fac o declaratie falsa spunand ca nu am vazut inculpatul savarsind crima, de teama sa nu fiu ranit sau ucis de el. neland juriul nu este un mijloc de a pstra viaa mea. Facand o declaratie falsa este necesar ca sa imi salvez viata, dar inselarea celorlati nu este; inselarea lor este doar un efect secundar neintentionat. Nu intenionez s nel juriul n acest caz, dar se pare clar c mrturia mea fals ar constitui o minciun.

In viziunea mea studiul facut de catre Thomas L. Carson asupra definitiei minciuni este foarte bine relatat, sunt de acord cu faptul ca trebuie sa cercetam toate amanuntele in legatura cu o declaratie ca sa putem spune daca este cu adevarat o minciuna avand in vedere atat felul in care este spusa cat si intentia persoanei in cauza.

B: De ce mintim?

Condamn minciuna cand ea dauneaza altuia sau este in folosul celui ce o comite. In schimb, cand ea nu este nici prejudiciabila, nici interesata si mai ales cand e impusa de circumstante, o scuz ba chiar uneori o si folosesc. (Georges de Porto Riche)

Cu toti mintim, tot timpul o facem! Ne cauzeaza mereu probleme; asa ca de ce o facem?

Thomas L. Carson ne spune ca de multe ori nu intentionam sa o facem, presupunem doar ceva si prin asta exista probabilitatea sa mintim; sau incercam sa ne protejam printr-o minciuna.

Uni experti spun ca facand o declaratie falsa incercam sa aratam bine in fata altora. "Am descoperit c de ndat ce oamenii simt c stima de sine este ameninat, ei ncep imediat s mint la niveluri mai ridicate." (Feldman)

Felman un cercetor american face un experiment in care pune doi straini in aceiasi camera si ii inregistraza cu o camera video in timp ce cei doi au o conversatie. Mai tarziu Feldman ii pun pe fiecare in parte sa vada inregistrarea si sa spuna daca observa ceva ce au spus care nu a fost cu totul adevarat. Initial amandoi spun ca tot cea ce au spus era cu totul adevarat, dar vizionand intreaga inregistrare video sunt surprinsi sa descopere ca au zis lucruri care nu sunt cu totul adevarate. Minciunile au variat de la pretizand ca le place cineva cand defapt nu le place pana la a pretinde ca sunt intro formatie de rock chiar daca ei nu erau. Studiul, publicat in Jurnalul de Psihologie de baz i aplicat, a constatat ca 60 la suta din oameni au minit cel puin o dat n timpul conversaiei de 10 minute, spunnd o medie de 2,92 lucruri inexacte.

"Oamenii mint aproape din reflex,", spune Feldman. "Ei nu se gndesc la asta, ca fiind o parte a discursului lor de socializare normal." Dar este, a aratat cercetarea.

"Incercam nu att de mult sa impresionam alte persoane, dar pentru a menine o imagine de noi nine, care este n concordan cu modul n care am dori s fie", a declarat Feldman. "Vrem s fim agreabili, pentru a evita sa jignim printr-o neintelegere sau dezacord."

Parerea mea este ca oameni mint pentru a se afirma in fata celorlati sau ai face sa creada anumite lucruri in scopuri personale mult prea des. Cred ca Societatea actuala ne invata sa gandim individualist, uitam ca fiecare este unic si creem etichete pe care toti trebui sa le urmam. Toti oameni incearca sa arate despre ei insusi celorlate persoane ca sunt in normele etichetei, cand probabil cel mai important este sa fi tu insusi, sa iti creezi un stil de viata care sa te caracterizeze si sa comunici cu ceilalti liber si cu adevar despre orice.

C: Gestica omului mincinos

Majoritatea cercetatorilor sunt in general de acord cu constatarea potrivit careia comunicarea verbala este utilizata cu precadere pentru transmiterea informatiilor, in timp ce canalul non-verbal este folosit pentru exprimarea atitudinii interpersonale, iar, in anumite cazuri, pentru a inlocui mesajele verbale. De exemplu, o femeie poate arunca o privire "ucigasa" unui barbat, comunicand in felul acesta un mesaj cat se poate de clar, fara a deschide gura.

Desi Thomas, L. Carson nu se centraza foarte mult pe acest aspect spune ca modul in care ne comportam si gestica pe care o avem este o forma de a afla daca o persoana minte sau nu. Chiar daca o persoana face o declaratie falsa pe care noi credem cu usurinta a fi adevarata, observand comportamentul si gestica persoane aceia ne poate arata daca acea declaratie este posibil falsa sau adevarata. (Thomas L. Carson)

Dintr-o cercetare mai amanuntita a unor cercetatori americani au fost evidentiate a fi semne sau gesturi caracteristice omului mincinos urmatoarele:

1.Comportament schimbator: daca o persoana este calma in mod normal si dintr-o data devine animata, agitata in preajma ta, negasindu-si locul, asta trebuie sa-ti dea de gandit. La fel se intampla si in cazul in care schimbarea este in sens invers. Aceasta lipsa de continuitate in comportament nu este de bun augur.

2.Un zambet rapid: un zambet adevarat si sincer schimba intreaga fizionomie a unei persoane, ochii, sprancenele, obrajii si colturile gurii fiind toate implicate in aceasta frumoasa dovada ca ii face placere sa se afle langa tine. E nevoie de cateva secunde pentru... mai mult

3.Gesturi ce implica gura: tusea intentionata, dregerea glasului si gesturile frecvente de acoperire a gurii sau care implica acaesta parte a fetei pot indica faptul ca omul din fata ta are ceva de ascuns, nu vrea sa-ti spuna tot adevarul.

4.Contactu vizual este un aspect foarte important, in cazul unei minciuni spontane persoana isi va arunca privirea in alta parte, aparandu-se de privirea celeilate persoane, iar in cazul minciuni premeditate persoana is va concentra contactul vizual cu cealalta persoana, incercand sa o faca sa creada ca este sigur pe el, dar lasand alte semne evidente in gestica membrelor.

5.Face declaratii care se bat cap in cap. In urma cu cinci minute, a spus ca avea ceva de rezolvat la banca, acum uita si zice ca a fost la restaurant. Imediat, incearca sa dreaga situatia, spunand ca a fost si colo, si colo, de teama sa nu fie prins. Este incoerent, vine cu povesti diferite, texte diferite din cadre diverse, face greseli in expunerea detaliilor sau chiar ocoleste si amesteca amanuntele, incat nici el nu mai stie ce a spus.

6.Adopta o atitudine defensiva, chiar prea defensiva. Incearca sa se scuze intruna, este mieros, te asculta, uneori te si lauda, spune cuvinte care nu au nicio legatura cu subiectul in cauza. Se simte acuzat, chiar daca tu nu l-ai facut deloc sa se simta si trece imediat la aparare. Incearca sa se apere prin cuvinte pecum "Eu? N-am facut nimic!" sau "Doamne fereste!", se scuza si iar se scuza, desi tu nu i-ai adus nicio acuza. Daca mai si insista asupra disculparii lui, poate fi un semn al minciunii. Un om stapan pe situatie, care stie ca spune adevarul, va trece la alt subiect fara sa se simta acuzat si se va amuza, in niciun caz nu va lua foc.

Parerea mea este ca oricat am incerca sa invatam arta minciuni , corpul nostru ne va da de gol, va arata adevarata noastra intentie. Probabil prin studierea semnelor caracteristice mincinosului vom reusi in a descoperi daca cineva ne face o declaratie falsa sau ne indruma spre ceva pe care nu il dorim. Ori vom invata noi sa evitam acele gesturi si sa incercam sa le folosim mintind pe alti de preferabil doar in scopuri cu intentie buna. (complimente, pacaleli inofensive sau sarcasm)

DISCUTII SI CONCLUZII

Thomas L. Carson ofera definitia adecvata minciuni care sa aibe in considerare toate aspectele fie ca suntem sau nu constienti de declaratia falsa, ori ca o facem sau nu cu intentia de a prejudica, jigni, insela sau a duce in eroare alte persoane in scopuri personale sau generale.

Toate cele trei puncte abordate in prezentul reaction paper in viziunea mea sunt importante in a intelege psihologia omului mincinos, in a gasi metode de protectie impotriva minciuni, in a descoperi daca prin minciuna facem rau altora sau nu.

Parerea mea personala la idea generala de minciuna este ca suntem datori in a o evita minciuna, intrucat nici noua nu ne place sa fim mintiti, mai mult minciunile au adus de-a lungul istoriei numai lucruri devastatoare si nebenefice omului!

BIBLIOGRAFIE:

Thomas L. Carson, Loyola University Chicago, The definition of Lying

James Edwin Mahon, Washington and Lee University, Two definitions of lying

Andreas Stokke, University of Lisbon University of Oslo, Lying, Deceiving, and Misleading

Paul Graham, 2008 Lies we tell to kids

Robin Lloyd, 2006, Why we lie

David Simpson, 1992, Lying, Liars and Language

http://www.fmagazin.ro/relatii/9-semne-ale-minciunii