psihoterapia ort la sf păr.pdf

8/11/2019 Psihoterapia ORT la Sf Pr.pdf

1/137

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ NAPOCA

CENTRULUNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE LITEREDEPARTAMENTUL DE TIINE SOCIOUMANE, TEOLOGIE I ART

Specializarea: TEOLOGIE ORTODOX PASTORAL

PSIHOTER PI

ORTO OX

L SFINI PR NI

Baia Mare


2/137

PSIHOTERAPIA ORTODOX LA SFINI PRINI

2

2014


3/137


3

PREFA

Motivul alegerii subiectului

Importana practic a tematicii.

Actualtatea temei

Modul de abordare a subiectului (metodologia de lucru)


4/137


4

I . INTRODUCERE

Trupul este templul lui Dumnezeu, al Duhului Sfnt (1 Cor. 3, 16) i de aceea trebuie

avut respectul i evlavia cuvenit pentru el, inima din el fiind slaul lui Hristos. Medicina

alopat (clasic)privete i trateaz trupul ca fiind un organism, o mainrie chimic, la care a

aprut un dezechilibru n chimismul su. Astfel se ajunge n situaia recunoscut chiar de

medici: Corpul a fost monopolizat de o medicin i o chirurgie supus legilor tiinifice ale

cauzalitii (limitate), n timp ce psihicul, parial neglijatde filozofie i teologie, a fost acaparat

de o psihologie care nu i-a oferit niciodat accesul la o tiin la care aspira vezi i

paragraf urmtor1. De aceea nu avem un act medical adresat unei persoane, ci unui individ,

unei uniti fizice ce trebuie reparat. Necesitatea unei Psihoterapii Ortodoxe apare cu att mai

mult cu ct n stadiul actual al tiinei, pentru marea majoritate a tulburrilor mintale nu

exist o cauz biologic cunoscut.2 De vreme ce medicina alopat, precum i psihologiai

psihiatria la rndul lor, toate le analizeaz i le judec n afara conceptului de Dumnezeu, este

firesc s nu accepte nici ideea de diavol i influen ori manifestare demonic, precum imanifestarea patimilor omeneti i atunci multe din concluziilelor sunt eronate i sfaturile

privesc doar aspectul material, fizic al vieii i al trupului omenesc, neglijnd ceea ce este cel mai

important n aceast lume: Sufletul, cci spune Hristos: ce-i folosete omului s ctige lumea

ntreag, dac-i pierde sufletul? Sau ce ar putea s dea omul, n schimb, pentru sufletul su?

(Marcu 8, 36-37) i cfr Mine nu putei face nimic (Ioan 15, 5). . . . . . . . . . . . .

Pe lng celelalte atribuii teologice i mrturisitoare ale Bisericii un rol important al ei

este vindecarea, ea primindu-l pe om aa precum se afl el, cu pcatele i patimile sale; Bisericafiind un spital, nu un tribunal, cci Hristos este primul care ne primete aa cum suntem, ne

nelege neputinele i slbiciunile noastre,dar nu accept patimile i pcatelele noastre,

renunrile noastre3aceasta regsindu-se i n rolul i folosul canonului, i a epitimiei de la

spovedanie, scopul vieii cretine, deci i a Bisericii, fiind sfinirea omului, ndumnezeirea lui

Fii sfini, pentru c Eu sunt Sfnt(Levitic 11, 44; 19, 2; 20, 7; Psalmul 98, 9; etc.), i pentru

1

Antoine Alameda, 7 Pcate ale vieii de familie, Editura Trei, Bucureti 2012, p. 43-442Printele Amedee,Dr. Dominique Meggle,Monahul i psihiatrul, Editura Christiana, Bucureti, 1997, p. 13.

3Ibidem, p. . . . .


5/137


5

ei Eu m sfinesc pe Mine nsumi, ca i ei sa fie sfinii n adevr(Ioan 17, 19), i "Eu am zis:

dumnezei suntei?" (Psalmul 81, 6; Ioan 10, 34). De aceeape treptele ei, n pridvor, n naos,

sub Pantocrator, n faa potirului sunt oameni pctoi, oameni cu dorina fierbinte de a se

vindeca, oameni n curs de vindecare i oameni vindecai - adic sfini - care se strduiesc s nu

cad.4

P. S. sa Hierotheos Vlachos spune c scopul Bisericii este s vindece centrul cunoaterii.5

Pentru c n aceast epoc a secularizrii i a progresului tiinific ce caut detronarea lui

Dumnezeu, doctorii i bolnavii sunt bntuii de pericolul unei lucrri laice, pgne - care se

adreseaz exclusiv biologiei umane.6Chiar dac Suferina psihologic este mai rspndit

dect caria dentar, cancerul sau infarctul i i atinge pe toi oamenii, fr excepie,7

Medicina cretin propune schimbarea de atitudine pentruc trateaz actul medical ca pe

un act eclezial: n bolnav sufer Hristos, n preot dezleag Hristos; acest lucru fiind expresiavie a unei contiine eclesiale.8 De aceea preotul, duhovnicul prin Psihoterapia Ortodox l

ajut pe cel n suferin:

- ca sse descopere ca persoan uman, ca fiu al lui Dumnezeu,adic s-i dezvluie

acea dimensiune tainic, cea a comunicrii i comuniunii sale cu Dumnezeu;

- s contientizeze legtura sa cu Dumnezeu i,pe de alt parte, dependenasa social;

- scontientizezepropriile sale limite, ca fiin uman, dar ipe cele ale tiinei , dar i

puterea ce se aratn slbiciune(lucrarea lui Dumnezeu - citat);- s-i contientizezenevoia de rugciune ctre Dumnezeu;9

- s nvee s-L primeasc pe Dumnezeu n viaa sa lsndu-i Domnului conducerea

existenei, ajutndu-l s-i mreasc credina c Dumnezeu toate le face bine, precum i ndejdea

ctoate-i sunt cu putin lui Dumnezeu, dar i acceptarea faptului ca Domnul ne d doar ce ne

este de folos n mntuirea sufletului nostru pctos;

Legile naturale nu au mil i omul nu le poate schimba; este obligat s le respecte pentru

a nu fi nfrnt deele. Vindecarea ns, - ca proces intrinsec al evoluiei spre Creator - sentemeiaz pe milostivirea legilor duhovniceti, care presupun posibilitatea i ansa de a le

schimba prin rugciune, post i practicarea virtuilor' "Nu este lucru mic ca omul spoat

4Prof. Univ. Dr. Pavel Chiril, Vindecarea, Editura Christiana,Bucureti 2009, p. 139-140

5Mitropolit Hierotheos Vlachos, Secularismul, Editura Biserica Ortodox, Galai 2004, p. 21

6Prof. Univ. Dr. Pavel Chiril,Vindecarea, Editura Christiana , Bucureti 2009,p. 140

7

Printele Amedee,Dr. Dominique Meggle,Monahul i psihiatrul, Editura Christiana, Bucureti, 1997, p. 13.8Prof. Univ. Dr. Pavel Chiril, Vindecarea, EdituraChristiana , Bucureti 2009,p. 138

9Prof. Univ. Dr. Pavel Chiril,Vindecarea, Editura Christiana, Bucureti 2009, p. 140-141


6/137


6

schimba hotrrea lui Dumnezeu"10. i aici intervine preotul, Duhovnicul care prin spovedanii,

discuii, i nu n ultimul rnd prin ierurgii i prin Sf. Taine l ajut pe om s se schimbe i s

schimbe hotrrea lui Dumnezeu. Aici apare ceea ce Sf. Prini practicau (prini neptici) i

recomandau cu asiduitate i astzi se numete Psihoterapia Ortodox.

Astfel Psihoterapia Ortodox devine strigtul unui act terapeutic eclezial de a ntoarce

sufletul spre Creator i de-al face s evoluezespre El.11

I I . STAREA DE NORMALI TATE (A FI RESCULUI ) i de SNTATE

II.1. Definiii, principii generale

Despre termenul normal, Dicionarul Explicativ al Limbii Romne l defineteastfel:

"care este aa cum trebuie s fie, potrivit cu starea fireasc, obinuit, firesc, natural", "sntos",

"care este conform cu o norm";12totul fiind definiri cu caracter general, neparticulariznd.

La rndul su, Random Hause Webstrers Dictionary,postuleazstarea de normalitate

drept: "starea conformcu standardul sau cu tipul comun, uzual, natural", "sntos", "liber deboal sau malformaii", "liber de anomalii mentale", sau definind altfel ca o stare ce urmeaz o

norm egal cu "media caracteristicilor umane".13

n ceea ce privete noiunea de firesc, Dicionarul Enciclopedic o definete: care este

conform legilor naturii, care este conform ateptrilor, cum era normal s fie, de la sine

neles fcndapoi trimiteri la termenii natural, normal i obinuit.14

Normalitatea, pentru om se poate referi dintr-un anumit punct de vedere att la sine, dar i

la aspectul relaiilor omului cu semenii, relaii ce sunt indispensabile n prezentn toatedomeniile socialului, politicului, economicului, etc. Privitor numai la sinele omului, normalul se

poate mpri ntr-un aspect static ce ar fi dat de anumite caracteristici medii n ceea ce privete

10Prof. Univ. Dr. Pavel Chiril,Vindecarea, Editura Christiana, Bucureti 2009, p. 141-142

11Prof. Univ. Dr. Pavel Chiril, Ieromonah Teofan Munteanu, Psihologia n textele Sfintei Scripturi, Editura

Christiana, Bucureti 2012, p. 2112

***,Dicionar Explicativ al Limbii Romne, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureti 1998, p.66913

*** ,Random Hause Webstrer's Dictionary, versiune pe CD-rom.

14***,Dicionar Enciclopedic, vol. II, Ed. Enciclopedic, Bucureti 1996,p.324


7/137


7

sntatea sau poziia sa fa de bolile fizice i mintale; i ntr-un aspect dinamic ceea ce ar viza

aspectele filozofice ale existenei, scopul su i sensul final al vieii.

De asemenea ar trebuii definii i ali termeni folosii n limbajul cotidian.

II.2. Firescul, normalitatea, sntatea din perspectiva psihologiei

1. Psihologia se poate defini ca o tiin a faptelor psihice.15

Dei conform viziunii lui S. Freud, psihologia ar fi trebuit s devin o tiin a

incontientului, ea studiind aproape exclusiv sfera contiinei i-a dobndit statutul de tiin

independent. Astfel, psihologia este definit ca tiina care studiaz legile generale ale

devenirii, funcionrii i mecanismelor organizrii psihocomportamentale,pe scar animal i

uman.16

Detailnd Andrei Cozmici explic: Definirea psihologiei ca tiin pare a fi destul de

simpl. Psihologia este tiina care se ocup cu descrierea i explicarea fenomenelor i

nsuirilor psihice verificabile. Dar simplitatea este aparent, deoarece e foarte greu de lmurit

ce se nelege prin fenomen psihic i mai ales ce este un fenomen psihic. Viaa sufleteasc e nc

un mare mister pe care filosofii l discut de milenii. Dar nici n ce privete manifestrile ei nu

exist un acord,nc i astzi obiectul psihologiei este subiect de controverse. De aceea, muli

psihologi, ca de pild P. Greco, susin c nu poate fi vorba de un obiect limitat al psihologiei,

ntruct exist de fapt mai multe psihologii.17

Pentru definirea psihologiei, Maurice Reuchlin struia, pe necesitatea satisfacerii unor

criterii specifice tiinei, importante, i anume, verificabilitatea. "Psihologia este tiina care

descrie i explic conduita organismului ntr-o manier verificabil ([198], p. 11).18

DupMielu Zlate, definind o tiin trebuie s aduci informaii, fie i ntr-o formulare

general, despre obiectul, metodele, legile i finalitatea ei. Astfel lund n atenie aceste

elemente, el definete psihologia ca fiindtiina care studiaz psihicul (procese, nsuiri, stri,

15Norbert Sillamy,Dicionar de psihologie, ediia a II, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureti 2009, p. 240

16Prof.univ.dr. MIHAI GOLU, Fundamentele_psihologiei.Compendiu[1], EDITURA FUNDAIEI ROMNIA

DE MINE Bucureti, 2000, UNIVERSITATEA SPIRU HARET, pag 9-1117Andrei Cozmovici -- Psihologie generala, Ed Polirom , Iai 1996, pag. 13

18MIELU ZLATE-FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI


8/137


8

condiii, mecanisme psihice), utiliznd un ansamblu de metode obiective, n vederea desprinderii

legitii lui de funcionare, n scopul descrierii, explicrii, integrrii, optimizrii i ameliorrii

existenei umane.19

Dicionarulde psihologie al lui Norbert Sillamy nu d explicaii pentru noiunea de

firesc, ci doar definete termenul normal ca: conform unei reguli, recunoscnd apoi c

normalitatea este o noiune relativ, variabil de la un mediu sociocultural la altul, i n timp

ceea ce se observ cel mai adesea ntr-o societate dat la un moment anumit de timp20.

Normalitatea se sustrage bolii care agresioneaz viaa psihic, pe cnd sntatea se

indeprteaza de boalfiind o normalitate ideal. Noiunea de sntate este mai legatde

aspectele somatice, de corporalitate, in timp ce noiunea de normaIitate este mai apropiatde

aspectele mintale, psihice. Cu alte cuvinte, din punct de vedere somatic omul poate fi sntos

sau bolnav, in timp ce din punet de vedere psihic, el poate fi normal sau anormal.21

De asemenea ar trebui definii i ali termeni folosii n limbajul cotidian.

PSIHICUL - Psihicul este o form de manifestare a materiei vii superior organizate.

Admitem c psihicul se dezvolt iniial n raport cu nevoile biologice. Apariia psihicului n

lumea vie poate fi considerat ca apariia unui noutip de reacii ale organismului la mediul su

de via , i ca apariia unui nou tip de interaciuni ntre organisme. Psihicul realizeaz reglri

i adaptri dup principii noi, rennoiete tactica biologic a adaptrii la mediu.22

Datorit diveselor interpretri i definiii o nelegere mai a potrivit a naturii psihicului

devine mai posibil prin raportarea lui la noiunea de informaie. i astfel avem : Psihicul

apare i se manifest ca o modalitate informaional specific, legat de un mecanism

specializat n recepionarea i procesarea semnalelor despre strile mediului extern i intern al

organismului, sistemul nervos, creierul.23

19Mielu Zlate-Fundamentele Psihologiei, Ed. Proh., pag

20Norbert Sillamy, Dicionar de psihologie, ediia a II, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureti 2009, p. 205

21Ionescu, George - Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, . . . . . . , pag.79

22

Dr. Doc. Athanasiu A -Elemente de psihologie medical, Ed. Medical, Buc 1983, pag . 11-1523Prof. Univ. Dr. Mihai Golu, Fundamentele Psihologiei, Compendiu, Ed. Fundaiei Romnia de Mine,

Buc. 2000, p. 14


9/137


9

II.3. Firescul, normalitatea, sntatea din perspectiva psihiatriei

Definind Psihiatria, Norbert Sillamy o prezint ca un studiu i tratament al maladiilor

mintale24

.

Sntatea este o stare a celui care se simte puternic i asigurat.25

II.4. Firescul, normalitatea, sntateadin perspectiva nvturii ortodoxe

Teologia ortodox nglobeaz n nvtura sa Elemente eterne i totodat noi pentrutiinele moderne. Astfel omul este neles ca ocreaie a lui Dumnezeu, avndchipul i

asemnarea lui Dumnezeu nfiina sa, nconformitate cu referatul biblic: ,,i a zis Dumnezeu:

S facem om dup chipul i dup asemnarea Noastr, ca s stpneasc petii mrii, psrile

cerului, animalele domestice, toate vietile ce se trsc pe pmnt i tot pmntul!(Facere 1,

26).

n aceast situaie Modelul ideal de normalitate, moralitate i sntateeste Iisus Hristos,

Dumnezeul-Om. Iisus Hristos este firescul, este singurul model pe care omul trebuie s-l urmezen dorina sa, n strdania sa de trire a strii de normalitate,a firescului, El este modelul ce l-au

urmat sfinii, i pe care i l-au mpropriat n firea lor, fr, totui, a-i pierde identitatea. citat

De asemenea ceea ce este nou i totodat etern n nvtura despre om pe care Biserica o

propune, despre firescul omului, este destinul su la care omul e chemat dintotdeauna: de a fi fiu

al lui Dumnezeu, de a se sfini: Fii sfini, pentru c Eu sunt Sfnt" (Lev. 11, 44; 19, 2; 20, 7;

Ps 98, 9; etc) i i pentru ei Eu m sfinesc pe Mine nsumi, ca i ei sfie sfinii n adevr

(Ioan 17, 19)precum i Dumnezei suntei i toi fii ai Celui Preanalt". (Ps 81, 6, Ioan 10, 34-

35), adic de a fi desvrii: Fii, dar, voi desvrii, precum Tatl vostru Cel ceresc

desvrit este. (Matei 5, 48)(1 Corinteni 14, 20; Coloseni 4, 12; Iacov 1, 4)

Dumnezeu-Fiina suprem , Existena Divin personal. Imaginea lui Dumneyeu este

dat de El nsui in actele Sale de manifestare in creaie i n venirea Sa prin ntruparea Fiului.26

Fctorul cerului i a pmntului, a tuturor celor vzute i nevzute.27




10/137


11/137


11

Reiese, astfel, c dac psihologia este tiina faptelor observabile i verificabile, ea nu se va ocupa de investigarea, descrierea i

explicarea faptelor non-verificabile. Deci relaiile omului cu Dumnezeu i cu diavolul, influenele acestora asura omului, dominarea patimilor

pentru cnu pot fi verificabite, controlate i cntritepsihologia nu le d atenie i astfel studiul ei este foarte subiectiv incomplet sau confuz i

astfel concluziile pot fii nu de puine ori denaturate i false.

Biserica recunoate folosul medicului, urmnd astfel nvturii Sfintei Scripturi : Cinstete pe doctor, cu cinstea lui pentru trebuine

c i pe el l-a fcut Domnul. C de la Cel Prea Inalt este leacul Domnul a fcut din pmnt leacurile i omul nelept nu se va scrbi de ele

(ntel. Sirah, 38, 12).

de-a lungul unei epoci sau al alteia, uneori al unor intervale mai scurte de timp criteriul axiologic nu poate fi operant, normalul ideal devenind

astfel extrem de variabil."31

n viziunea teologic modelul ideal trece de obstacolul dinamicitii pe care conceptul de normall revendic. Iisus Hristos. modelul

ideal, nu devine statuie sau idol" ci, prin Biserica Sa, devine trup viu cu ramificaii att n transcendent ct i n cotidian n acelai timp. Modelul

nu este tributar nici unei ornduiri sociale, economice, politice etc. cci "mpria Mea nu este din lumea aceasta" (Ioan 18, 36), aa nctaxiologic nu sufer modificri de-a lungul vremurilor.

Ceea ce lumea profan dispreuiete, n tradiia i nvtura ortodox este la loc de cinste : Frica de Dumnezeu este nceputul

nelepciunii; cei fr minte dispreuiesc nelepciunea i stpnirea de sine. (Pilde 1, 7)

I I I . STAREA DE BOAL

O caracteristic specific lumii de azi este cutarea unei forme eficiente i cuprinztoare depsihoterapie sau, mai general spus, de terapie a individului. Peste tot, oamenii sunt invadai deprobleme care pot evolua n boli de natur psihic. Aceste boli sunt, din perspectivapsihoterapiilor laice, fie expresia unor dezechilibre psihice datorate unor factori diveri, specificicomunitilor umane aglomerate, fie ncercri susinute de evadare din lumea real, devenitinsuportabil, ntr-una imaginar, fantastic.

O alt cauz major a bolilor pare s fie, cel puin n viziunea lui Victor Frankl, fondatorullogoterapiei, lipsa de sens a vieii, care se manifest sub forma unui aa-numit vid existenial.32

III.1. Noiunea de boal psihic, concepte generale - boal sufleteasc,psihic,

mintal, etc

Dicionarul Explicativ al Limbii Romne, la cuvntul boal gsim urmtoarele:

"modificare organic sau funcional a echilibrului normal al organismului; proces patologic

care afecteaz organismul; maladie, afeciune, beteug." Nu gsim o explicaie clar a noiunii

de boal psihic. Pentru termenulpsihic gsim: "form specific de reflectare a realitii,

31

Constantin Gordos, Dicionar Enciclopedic de Psihiatrie, volumul III, editura Medical, Bucureti, 1989, p. 27532Nevoia universal de terapie i rspunsul Bisericii,

http://terapiabolilorspirituale.blogspot.ro/2012/09/nevoia-universala-de-terapie-si.html


12/137


12

produs de activitatea sistemului nervos i prezent la animalele superioare; totalitatea

fenomenelor i proceselor proprii acestei reflectri; structur sufleteasc proprie unui

individ".33

Aceeai neclaritate i n ceea ce privete termenii boal sufleteasc, boalmintal.

III.2. Noiunea de boal psihic din perspectiva psihologiei

III.2.1. Definiie, noiuni

Dicionarul de psihologie al luiNorbert Sillamy nu d explicaii pentru noiunea de boal, dar prin asimilarea?????, celorlalte definiri

se subnelege o afeciune cerebral, mintal sau nervoas (a sistemului nervos)34

.

Boal psihic sau mintal este un termen utilizat pentru a defini o grupare de tulburri ce cauzeaz o sever disturbare n gndire,

afectivitate i n relaiile sociale. Boala mintal poate afecta pe oricine, indiferent de vrst (copii, adolesceni, btrni).35

Maladia e definit ca o alterare a sntii ca urmare a incapacitii corpului de a-i utiliza mecanismele organice de aprare contra unei

agresiuni din exterior (traumatism, toxiinfecie, etc.) sau de a-i rezolva problemele, conflictele psihologice36

III.2.2. Personalitatea uman

III.2.3. Etiologie i semiologie

Suferina psihologic este mai rspndit dect caria dentar, cancerul sau infarctul i iatinge pe toi oamenii, fr excepie,

Printele Amedee, Monahul i psihiatrul, Christiana, Bucureti, 1997, p. 13.

33***, Dicionar Explicativ al Limbii Romne, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureti 1998, p


35

http://www.testerapide.net/psihologie/boli-psihice.php#.Ux61M4X4bCY36

Norbert Sillamy, Dicionar de psihologie, ediia a II, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureti 2009, p. 179-

180


13/137


13

III.2.4. Terapie

Psihoterapiaaplicare metodic a unor tehnici psihologice determinate, pentru

restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane37

dup modul lor de aciune se disting 3 mari categ. De psihoterapii: psih., bazate pe

sugestie (persuasiune, direcionare moral); bazate pe catharsis (retrirea sub efectul hipnozei

sau a subnarcozei a sentimentelor refulate); i acelea care permit pacientului s-i modifice

personalitatea prin analiza conflictelor sale profunde , care integreaz n contiina sa afecte

incontiente i i modific mecanismele de aprare.38

III.2.5. Consecine, urmri

Concepia clasic a psihologiei (redat de Strupp i Hadley (1977)) merge pe varianta c succesul psihoterapieiar putea fi evaluat

innd cont de trei criterii principale;

trirea subiectiv a pacientului (dispariiasimptomelor; se simte mai

bine, e mai mulumit, mai fericit, mai mpcat cu sine);

recunoaterea social (progresele realizate de pacient n profesie,

familie, la nvtur etc);

materializarea expectaiilor psihoterapeutului n ceea ce privete

modificrile realizate n sfera personalitii i n comportamentul subiectului.

Astfel o bun parte dinpacieni cel puin temporar se simt ameliorai,atunci cnd reuesc

s scape de acele simptome neplcute ce i deranjeaz i care i-au determinat s apeleze la un serviciu de psihoterapie.39

Acestea atest lipsa unei pocine i alunecarea spre automulumire, autosuficien care nu va duce la rezolvarea real a problemelor.

Aceste modaliti laice de rezolvare duc la o soluionare de moment sau de suprafa a problemelor sufleteti ignornd izvorul binelui, al pcii i

linitii care este Hristos; citate: nvai-v de la Mine, c sunt blnd i smerit cu inima,i predarea problemelor nostre lui Hristos: Luai

jugul Meu asupra voastr [] i vei gsi odihn sufletelor voastre. (Matei 11, 29)

Dependena dezvoltrii psihice a individului de contactul i interaciunea cu mediul sociocultural se va accentua continuu, cu fiecare

nou perioad istoric ajungnd ca pentru dezvoltarea psihocomportamental optim (normal) a omului contemporan aceast dependen s

devin absolut.40Ceea ce poate duce la o subjugare d.p.d.v. moral, etic, s.a. , o corupere a omului de ctre aspectele negative ale societii, de

37Norbert Sillamy, Dicionar de psihologie, ediia a II, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureti 2009, p . 246


39

Irina-Holdevici-Valentina-Neacsu, Sisteme-de-Psihoterapie-Si-Consiliere-Psihologica, pag. 1140

Prof. univ. dr. Mihai Golu, Fundamentele Psihologiei , Vol. 1 Ediia A V-A, Editura Fundaiei Romnia

de Mine, 2007, pag 58


14/137


14

ctre valorile relative i trectoare pe care societatea respectiv le promoveaz la un moment dat, adncind astfel i mai mult criza interioar a

omului, conflictul su existenial....

Psihoterapia nu poate fi desparit de concepia despre lume a celui care o practic. Psihoterapiei de pn acum i lipsete autoritateatradiiei milenare i nici nu poate revendica o aprobare cultural ca ndeletnicire spiritual.

Att cultul cretin ortodox dar i celelalte culte se bazeaz pe confesiune. Scopul eiprincipal este un ritual de sacralizare, nu psihoterapeutic. Pentru o gndire consecvent tiinifici radical, religia nsi este un factor relevant de nevroza. Nevroza la terenuri nevrotice,dependena i prevalena la fanaticul religios, poate fi delir la deliranii mistici i poate fi valoarespiritual la oamenii superiori ai religiei - conductori religioi care nu au nimic psihopatologic.

Nivelul personalitii orienteaz valorizarea religioas. n Occident, dar i n mnstirile noastreortodoxe, cei cu formare religioas vor exclude pe cei cu fond instabil, nevrotici.

Terapia psihiatric nseamn altceva - alt gen de relaie, alte mecanisme - nu implicnimic transcendent sau supranatural. Terapiile toate sunt complementare ntr-o sintezindividual.41

III.3. Noiunea de boal psihic din perspectiva psihiatriei


n psihiatrie boala se raporteaz la normalul mediu iar aceast stare include limite superioare i inferioare, fr ca subiectul s ias din

categoria normalului i s intre n categoria patologicului. ntre aceste limite se cuprinde multitudinea de forme pe care o mbrac personalitatea

uman. Nu putem fundamenta personalitatea uman pe persoan, deoarece n psihiatrie conceptul de persoan este slab pus n eviden, i nu

ndeajuns de bine studiat. Astfel Dicionarul Enciclopedic de Psihiatrie definete persoana ca "ansamblu de manifestri care conin, disimulat, o

parte a psihismului colectiv i, n acelai timp , se constituie n iluzie a unei individualiti."

Fiind o realitate secundar i o disimulare a psihismului colectiv, psihiatria nu uziteaz frecvent cu aceast noiune, dar se concentreaz

asupra alteia, mai empiric, i anume asupra personalitii. Orice deformare a personalitii printr-o caracteristic ce depete limitele

normalitii, ntr n zona patologicului, i deci, n atribuiile psihiatrie.

Sntatea psihic optim poate fi gndit ca fiind atins atunci cnd potenialitile native s-au dezvoltat optim, respectnd semenii,

dreptul lor la aceeai dezvoltare i respectnd regulile general admise, derivate din cultura momentului i locului.42 (o societate bolnav implic

indivizi, persoane bolnave ce promoveaz valorile societii bolnave)

Sntatea , i gradul de recuperare n urma tratamentului(chimic,

psihoterapeutic i socioterapeutic) sunt evaluate n termeni de calitate a vieii.43

Vezi i Prof. Dr. Gavril Cornuiu, Breviar de Psihiatrie, Ed Univ. din Oradea, 2008, p. 39-43

41- pt LICENTA.doc, . Elemente de terapie spiritual religioas. ,

http://asociatiaterapiasufletului.blogspot.ro/2013/02/elemente-de-terapie-spiritual-religioasa_27.html42

Prof. Dr. Gavril Cornuiu, Breviar de Psihiatrie, Ed Univ. din Oradea, 2008, p. 3743

Prof. Dr. Gavril Cornuiu, Breviar de Psihiatrie, Ed Univ. din Oradea, 2008, p. 37


15/137


15

III.3.2. Personalitatea uman

Iat cum definete Dicionarul enciclopedic de Psihiatrie noiunea de personalitate:

"ansamblu de trsturi morale i intelectuale, de nsuiri i aptitudini sau defecte carecaracterizeaz modul propriu de a fi al unei persoane, individualitatea ei comparativ cu alte

persoane."

n general se accept faptul c personalitatea este compus din elemente a cror natur este

diferit i c este rezultatul unui proces genetic, nefiind un dat ci reprezint procesul modelrii n

timp, corespunde mai mult unei organizri afective, c are o parte contient i una incontient.

Astfel n anul 1910 Klages cita "4000 de termeni care puteau contribui la descriereapersonalitii" [6], iar n 1951 se nregistreaz peste 100 de definiii ale noiunii.

n funcie de cele trei caracteristici puse n eviden, la ora actual exist mai multe teorii

cu privire la personalitate:

1. Teorii obiectiviste (neobehavioriste) care "ncearc s explice fenomenele psihologice

prin extrapolarea rezultatelor psihologiei experimentale i psihofiziologice". [7] Dezvoltarea

personalitii se pune pe seama reflexelor specifice nvrii: pulsiunea, semnul, rspunsul i

recompensa, accentund rolul determinant al nvrii precoce i al frustrrilor secundare.

2. Teorii psihodinamice care "analizeaz personalitatea ca o istorie a pulsiunilor primare,

obinnd o viziune longitudinal a individului, coerent n dinamica ei." [8] Avem de-a face aici

cu coala lui Freud, Jung, Lucan etc. Avem de-a face cu Id-ul, ego-ul i super-ego-ul.

"funcionarea corect a ego-ului care-i utilizeaz energia pentru controlul id-ului i super-ego-

ului este asigurat de o serie de mecanisme de aprare care l ajut s evite angoasa generat de

diferite conflicte. Aceste mecanisme ar fi: introjecia, proiecia, refularea, sublimarea,

condensarea, fantezia." [9]

3. Teorii sociale care consider mediul social i cultural ca factori predominani ai

organizrii personalitii. Aici se vorbete de "personalitate de baz" ca funcie a factorilor

sociali, economici, axiologici, etico-morali, juridici iar acest fond psihologic comun ar cuprinde:

tehnici comune de a gndi, explica i nelege realitatea, sisteme de securitate i n plus un sistem

comun de credine, rituri, mituri.


16/137


16


III.3.4. Terapie

1. TRATAMENTE BIOLOGICE;

MEDICAIA - Definiie: Substanele utilizate ca medicamente , utile n tratamentul suferinelor psihice,

poart numele genetic de psihotrope. Ele fac parte din categoria mai larg a neurotropelor, substaneutilizate ca medicamente cu aciune pe SNC. Dar, neurotropele , nu au ca efect principal efectul

terapeutic psihic , aa cum sunt: analgezicele, antiepilepticele, narcoticele, nu intr n categoria

psihotropelor. De asemenea substanele care acionnd pe SNC influeneaz psihicul, dar nu n sens

terapeutic, aa cum sunt: alcoolul, antiepilepticele, drogurile etc . nu intr ele n categoria

psihotropelor.44

Orice tratament are un aspect general, derivat din diagnostic i un aspect personalizat, specific

cazului.45

Electroocul(E.) Din era premodern E. este singurul tratament rmas n uz astzi. Nu se tie exactcare este modul de aciune. Se presupune c, descrcnd instantaneu toate rezervele de

neurotransmitori , ale tuturor neuronilor, se repun n poziie de echilibru sistemele de transmisie

interneuronal, permind anse unei reechilibrri ntre sisteme , prin resurse proprii.46

Efectul clinic se afirm a fi n relaii cu lungimea apneei i a stoprii pulsului. Prin rrirea edinelor, la

aceast frecven, sunt evitate tulburrile de memorie. 47

ocurile insulinice nu sunt fr rezultat clinic (n procente modeste totui), dar sunt laborioase i la

limita riscului biologic, de fiecare dat. Superioritatea i limita riscului biologic le-a fcut desuete.48

Narcoanaliza (Jagodka) Este o subnarcoz obinut cu ajutorul amitalului sodic 2 % injectat i.v, n timpulcreia contiina cliveaz, dialogul purtndu-se fr funcia i rezervele criticii pacientului. 49

grupm principalele terapii astfel:

44Gavril Cornuiu, Breviar de Psihiatrie , Editura Universitii din Oradea 2008, pag. 180-181

45Gavril Cornuiu, Breviar de Psihiatrie , Editura Universitii din Oradea 2008, pag. 173

46Gavril Cornuiu, Breviar de Psihiatrie , Editura Universitiidin Oradea 2008, pag. 21547Gavril Cornuiu, Breviar de Psihiatrie , Editura Universitii din Oradea 2008, pag. 215

48Gavril Cornuiu, Breviar de Psihiatrie , Editura Universitii din Oradea 2008, pag. 216

49Gavril Cornuiu, Breviar de Psihiatrie , Editura Universitii din Oradea 2008,pag. 216


17/137


17

1. Chimioterapia care uziteaz de: psiholeptice (sedative) care au drept factor comun

inhibarea activitii sistemului nervos, diminuarea activitii mintale determinnd scderea

vigilitii, a activitii intelectuale i emoionale. Din rndul psiholepticelor fac parte sedativele,

anticonvulsionantele, neurolepticele, tranchilizantele; de psihoanaleptice (stimulente) care au

scopul de a stimula activitatea sistemului nervos central. Din rndul acestora fac parte

timolepticele (stimuleaz dispoziia), timoanalepticele (antidepresive), nooanalepticele

(stimulente ale vigilenei); de psihoizoleptice (stabilizatoare) ca srurile de litiu; de

psihodisleptice (perturbatoare).

2. Terapii speciale a cror aciune nu este pe deplin cunoscut sau explicat dar care au o

eficacitate uimitoare. Dintre aceste amintim electroterapia, insulinoterapia i chiar

psihochirurgia.

3. Psihoterapii care sunt individuale (dialectice, hipnoz, sugestive, comportamentale, ale

creativitii) i colective (de grup, psihodram, familial etc. )

Desigur c n tratarea unui caz se pot aplica, i se aplic, toate cele trei categorii de terapie, n

funcie de necesiti. Dar asta nu nseamn c psihiatria poate vindeca toate formele de boal

psihic. Exist multe forme incurabile unde chimioterapia amelioreaz doar efectele, neexistnd

la ora actual un sublimat de voin, voin de vindecare de care bolnavul ar trebui s dea

dovad, chiar dac prin hipnoz se ncearc aducerea de aport energetic exterior care s susin

voina bolnavului. Nu toi pacienii rspund bine la hipnoz, sau nu n toate gradele de evoluie a

bolii se poate face apel la acest procedeu terapeutic.

tratamentulm


Profesorul Dr. Gavril Cornuiu recunoate n cartea sa Breviar de Psihiatrie c

suspendarea sau ntreruperea chimioterapiei n multe din manifestrile simptomatologiei bolilorpsihiatrice (anxietatea, ........ nu) duce chiar la surpriza unei anxieti reactive chimic (de

rebound) , de intensitate mai crescut dect cea anterioar tratamentului.50

ntruct multe din cele discutate nu se ntlneau pe vreamea Sfinilor Prini, ele fiind

apanajul secolului XX i mai ales a ultimelor sale decenii, pentru confruntare voi apela la unele

afirmaii ale prinilor contemporanice s-au confruntat cu aceste tendine de tmduire i mai

ales cu consecinele lor.

50Prof. Dr. Gavril Cornuiu, Breviar de Psihiatrie, Ed Univ. din Oradea, 2008, p. 425


18/137


18

Printele Epifanie Teodoropoulos, demontnd mitul Psihanalizei Freudiene, spune: Epoca

noastr ns, oepoc, din nefericire, a deplinei moleeli, a dezminit rsuntor pe Freud,

deoarece, potrivit teoriei lui, astzi, cnd nu exist constrngerea instinctului sexual, ci deplina

lui libertate i satisfacere, ar trebui s se fi redus bolile sufleteti, dar se ntmpl exact

contrariul: adic numrul bolnavilor psihici s-a mrit, potrivit cu informaiile ce le avem n

ultimii ani. i, n general, despre tratamentul psihiatric medicamentos mrturisete: c aa-

numitele psihomedicamente sau calmante, adic aceste substane materiale, nu pot sub nici o

form s dea sufletului omului linitea dorit, nici s aduc mngiere i ndejde n sufletul

unei mame, de pild, creia i-a murit fiul, nici mcar s uureze contiina unui om de

remucrile pcatelor ce le-a svrit. Aceste daruri numai de sus sunt, pogornd de la

Printele luminilor. i numai preoii i mai ales duhovnicii Bisericii pot tmdui aceste stri

ale oamenilor. i acentueaz n continuearea prezentrii sale diferena ntre tulburareasufleteasc i cea a creierului i c fiecreia i trebuie dat ce are nevoie.51

III.4. Noiunea de boal din perspectiva ortodoxiei

Exista o pozitie clara a Sfintilor Parinti ai Bisericii n privinta faptului ca Ortodoxia se

deosebeste de toate sistemele antropocentrice. Multe religii pot folosi aceleasi exprimari, aceiasi

termeni, dar ntelegerea lor este diferita.52


n Sfnta Scriptur ntlnimdes acest termen. Termeni ca boala, boal, bolnavi,etc ntlnim n peste 170 de versete. De asemenea la vremea redactrii Sfintei Scripturi, multe

expresii fiind mai simple, ele cuprindeau un spectru larg de sensuri. Astfel ntlnimtermenul de

nebun, care avea o nelegere mult mai cuprinztoaredect termenul de bolnav psihic, dar i

mai variat, nctcuvntul nebun, nebuniei a derivatelor acestora apare de peste 190 de

ori n Sfnta Scriptur.

51http://www.razbointrucuvant.ro/2010/12/03/fericitul-parinte-epifanie-teodoropoulos-despre-psihanaliza-

boli-psihice-demonizare-medicamente-si-medici/52

H Vlachos, BOALA SI TAMADUIREA SUFLETULUI ,http://prosistemhaha.wordpress.com/boala-si-

tamaduirea-sufletului-in-traditia-ortodoxa/


19/137


19

Iat doar ctevalocuri din Sfnta Scriptur unde observm termenul nebun:

"i s-a prefcut nebun naintea ochilor lui, fcnd nzdrvnii i scriind pe ui; mergea n mini

i lsa s-i curg balele pe barb."

(I Regi 21,13)

"Atunci a zis Achi robilor si: "Nu vedei c este un om nebun? La ce l-ai adus la mine?"

(I Regi 21,14)

"Am vzut pe nebun prinznd rdcin i pe loc am blestemat slaul lui."

(Iov 5, 3)

"Zis-a cel nebun n inima sa: "Nu este Dumnezeu!" Stricatu-s-au oamenii i uri s-au fcut ntru

ndeletnicirile lor. Nu este cel ce face buntate, nu este pn la unul."

(Psalmi 13, 1)

"Zis-a cel nebun ntru inima sa: "Nu este Dumnezeu!"."

(Psalmi 52,1)

"Fiul nelept nveselete pe tatl su, iar cel nebun este suprarea maicii lui."

(Pilde 10, 1)

"Mai degrab s ntlneti o ursoaic lipsit de puii ei dect un nebun n nebunia lui."

(Pilde 17, 12)

"Feciorul nebun este necaz pentru tatl lui i amrciune pentru maica lui."

(Pilde 17, 25)

"Dac nebunia este prins de inima tnrului; numai varga certrii o va ndeprta de el."

(Pilde 22, 15)

"Nebunul cnd rde i nal glasul, iar omul cuminte abia va zmbi"

(nelepciunea lui Isus Sirah 21, 20)

"Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! n aceast sear voi cere de la

tine sufletul tu. i cele ce ai pregtit ale cui vor fi ?"

(Luca 12, 20)

"Zicnd c sunt nelepi au ajuns nebuni pentru c au schimbatslava lui Dumnezeu celui

nestriccios ntru asemnare chipului omului celui striccios i al psrilor i al celor cu patru

picioare i al trtoarelor."

(Romani 1, 22-25)


20/137


20

Din cel prezentate mai sus i mai amnunit n toate cele 90 de apariii ale termenului

nebun i a derivatelor acestuia (nebunie), vedem c acesta desemneaz nu att starea

patologic ct mai ales o anumit normalitate incompatibil cu sntatea moral i spiritual

specific ordinii divine a lumii. "A-i nchipui c sufletul poate fi hrnit cu cele materiale, a

schimba slava lui Dumnezeu cu slava celor zidite (adic materiale), a te nchina fpturii i nu

Fctorului, a schimba adevrul n minciun, acestea toate sun semne i definiii ale nebuniei."

[11]

Sf. Grigorie Palama i scria Xeniei despre moartea sufletului, zicnd: C precum ntru adevrdesprirea sufletului de trup este moartea trupului, asa si desprirea sufletului de la Dumnezeueste moarte a sufletului. Si aceasta este dup adevr moarte nemuritoare a sufletului. C preaceast moarte o nsemna cu porunca carea au dat-o Dumnezeu lui Adam n Rai (...), pentru c

atuncea a murit sufletul lui prin clcarea poruncii, fiindc sa desprit de Dumnezeu. Iartrupeste a urmat a mai tri nc 930 de ani (Fac. 5, 3- 4). ns moartea care sa fcut sufletului

prin clcarea poruncii nu numai pre suflet l face netrebnic si pre om blestemat, ci si pre acesttrup ticlosit si mult chinuit si striccios l-a prefcut, si mai pre urm l-a dat morii.53

Negresit, Dumnezeu a plsmuit pe om pentru fapte bune si i-a poruncit s triasc dup dumnezeiasca Sa porunc.Dar omul, neascultnd, de bunvoie sa supus diavolului si a pctuit (Rom. 5,12).332 Cu dreptate este el osndit lamoarte (Rom. 6,16). Sf. Grigore Palama

...Blestemat s fie pmntul ntru lucrurile tale ; ntru necazuri vei mnca dintr-nsul n toatezilele vieii tale. Spini i plmid va rsri ie i vei mnca iarba pmntului. ntru sudoarea feiitale vei mnca pinea ta, pn cnd te vei ntoarce n pmnt, din care eti luat; c pmnt eti i n

pmnt te vei ntoarce (Fac. III, 1719).Dup nvtura Bisericii, pcatul omului a fcut ntreaga natur s sufere mpreun cu el:

Printr-un om a intrat pcatul n lume, iar prin pcat moartea... (Rom. V, 12). Urmriledezastruoase ale pcatului originar asupra firii zidite au fcut-o s atepte i s doreasc i eaizbvirea din stricciune, ca i omul, precum spune Sfntul Apostol Pavel: Cci fptura s-asupus deertciunii, nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o, n ndejdea c i fptura nsi

se va slobozi din robia stricciunii, spre slobozenia mririi fiilor lui Dumnezeu. Cci tim ctoat fptura mpreun suspin i mpreun are durere pn acum... (Rom. VIII, 2022).

nvtura Sfinilor Prini despre boal

I. Originea i cauza suferinei

53Sf. Grigorie Palama , Ctre preacinstita ntre monahii Xenia cuvnt pentru patimi si pentru bunti,

Filocalia de la Prodromu, vol. II, Ed. Universalia, 2001, p. 230.


21/137


21

II. Rostul bolii

Mntuitorul nostru mpreun cu de-Dumnezeu-purttorii Prini ne nva c singura noastr

grij din aceast via trebuie s fie mntuirea sufletelor. Episcopul Ignatie scrie: Viaa

pmnteasc aceast scurt vreme i este dat omului, din mila Creatorului, pentru ca acesta

s o foloseasc pentru mntuirea lui, adic s depeasc moartea i s treac la via (Arena).

Pentru aceasta, trebuie ca pe toate din aceast lume s le privim ca pe nite umbre trectoare i

s nu ne lipim inima de nimic din ea (...) pentru c nu privim la cele vzute, ci la cele nevzute;

deoarece cele vzute sunt trectoare, iar cele nevzute sunt venice (Sfntul ioan din Kronstadt,

Sfaturi duhovniceti).54

1. narmai-v i voi cu gndul acesta: c cine a suferit cu trupul a isprvit cu

pcatul,

2. Ca s nu mai triasc timpul ce mai are de trit n trup dup poftele oamenilor, ci

dup voia lui Dumnezeu. (1Pt 4, 1-2)55, precum i Jean-C. Larchet, Cretinul n faa bolii, suferinei

i morii, Ed. Sofia, p.68-69

Invatatura Sfintilor Parinti despre plantele medicinale

Publicat pe Sep 23, 2013 nGhid de supravietuire,Medicin & Sntate,Sfinii Prini nenva

III.4.2. Personalitateapersoana uman

Sufletul avnd deci trei pri, precum s'a artatmai nainte [cci trei sunt prile lui: raiunea,iuimea i pofta, dac n iuime este dragoste i iubire de oameni i n poft, curie i

neprihnire, raiunea este luminat; iar dac n iuime este ur de oameni i n poft desfrnare,raiunea este ntunecat.56

54nvtura Sfinilor Prini despre boal, - pt LICENTA.doc ,

http://farmaciadomnului.blogspot.ro/2012/01/invatatura-sfintilor-parinti-despre.html

55Jean-C. Larchet, Cretinul n faa bolii, suferinei i morii, Ed. Sofia, p.68-69

56Sf. Ioan Damaschin, Filoc 4, . . . . . . . . . . . . ., p. 192-193
http://www.aparatorul.md/category/ghid-de-supravietuire/http://www.aparatorul.md/category/ghid-de-supravietuire/http://www.aparatorul.md/category/ghid-de-supravietuire/http://www.aparatorul.md/category/medicina-sanatate/http://www.aparatorul.md/category/medicina-sanatate/http://www.aparatorul.md/category/medicina-sanatate/http://www.aparatorul.md/category/sfintii-parinti-ne-invata/http://www.aparatorul.md/category/sfintii-parinti-ne-invata/http://www.aparatorul.md/category/sfintii-parinti-ne-invata/http://www.aparatorul.md/category/sfintii-parinti-ne-invata/http://www.aparatorul.md/category/sfintii-parinti-ne-invata/http://www.aparatorul.md/category/sfintii-parinti-ne-invata/http://www.aparatorul.md/category/medicina-sanatate/http://www.aparatorul.md/category/ghid-de-supravietuire/


22/137


22


Din aceste relatri rezult clar c spiritele acioneaz asupra noastr nu numai prin gnduri, ci iprin imagini dearte i pctoase, prin atingeri i diverse relaii. Pentru clugrul ce duce o viaatent i conform poruncilor Evangheliei, toate acestea devin clare din proprie experien.Dracii ptrund n simurile i n mdularele trupului; ne fac s privim, s auzim, s respirm ntr-un mod ptima, ne sugereaz s vorbim ce nu se cuvine, ne umplu ochii de desfrnare, nearunc n nelinite, acioneaz dinafar i dinluntrul nostru.57Cap. 43

Teologia ortodox privete omul n integralitatea sa dihotomic cu toate c se recunosc trei

dimensiuni ale fiinei omeneti: trupeasc, psihic i spiritual. "Dihotomia (trup-suflet) coexist

cu trihotomia (trup-suflet-spirit) () psihicul i trupescul exist unul n altul, dar fiecare este

condus de legile sale proprii; pe cnd elementul spiritual nu formeaz o a treia sfer, sau al

treilea etaj al structurii omeneti, ci este principiul care se exprim prin psihic i prin trupesc i le

spiritualizeaz." [22] Din aceast perspectiv gndirea cretin a dezvoltat o concepie complex

n legtur cu bolile mintale ajungnd s disting la originea lor "trei cauze posibile: organic,

demonic i spiritual." [23] Viziunea gndirii cretine asupra bolii mintale fa de altele este

una mai ampl i, din aceast cauz, repertoriul terapeutic crete.

Sfntul Ignatie Briancianinovrednd nvturile Sfntului Varsanufie cel Mare i fcnd

trimiteri scripturistice la Evanghelia dup Matei 7, 15 i Epistola ctre Romani 16,18, arat c:gndurile care vin de la diavolisunt mai nti pline de tulburare i de tristee i travestindu-se

atrag cu dibcie sufletul s le urmeze;, sugerndu-ne gnduri care n aparen sunt drepte i

adevrate, nelnd inimile cele fr de rutate, prezentndu-le lucrurile rele i vtmtoare ca

fiind bune. De asemenea subliniaz c toi marii dascli ai monahismului trateaz acest

subiect ntr-o manier asemntoare.58Cap. 43 - comentariu: ce poate face

psihologia dar mai ales psihiatria mpotriva tulburrilor ce au ca

sursa asemenea influene

III.4.4. Terapie

cci Domnul i ajut dup cuvntul Psalmistului : Arunc spre Domnul grija ta i El te va

hrni (Ps. 54, 25.). ngduie s-i adresez rugmintea s veghezi n orice clip i s nu te lai

57Sf. Ignatie Briancianinov, Frmiturile Ospului, Ed. , , p.

58Sf. Ignatie Briancianinov, Frmiturile Ospului, Ed. , , p.


23/137


23

dus de obiceiuri rele, ci cu ajutorul lui Dumnezeu s le schimbi n bine toate cte i vor iei n

cale.59 (EPISTOLA 161 Lui Amfilohiu, cu ocazia hirotonirii ca episcop Scris n anul 374 I)

Rdcina tuturor virtuilor este frica plin de evlavie fa de Dumnezeu,dincare

provin credina n Dumnezeu, lsarea sinelui n voia lui Dumnezeu, ndejdea, lipirea de

Dumnezeu i sentimentul dragostei mpreun cu uitarea a tot ceea ce este creat.60

De bun seam c mi vei spune acestea :Dumnezeu ne-a dat, pentru a ne ngriji

trupul, ierburile pmntului i doctoriile ; a prevzut ngrijirile doctoriilor de bolile trupului, i

a dispus ca acest (trup), care este fcut din pmnt, s poat fi vindecat cu diferite produse ale

pmntului . i eu sunt de acord c aa stau lucrurile. ns, ia aminte i cunoate n ce fel i cui

au fost date aceste (mijloace) i pentru cine le-a rnduit Dumnezeu n marea i nesfrita Lui

dragoste de oameni. ( Au fost date) atunci cnd omul a clcat porunca pe care o primise, cnd a

devenit obiect al mniei.. cnd a czut sub stpnirea ntunericului i a rtcit din cauya

patimilor i bolilor crnii, el care mai nainte era neptimitor i scutit de boli. Or, este clar c

toi cei nscui din el sunt supuiacelorai patimii.

Deci, Dumnezeu a rnduit (toate) acestea pentru cei slabi i necredincioi, pentru c,

Bun fiind, n-a voit s nimiceasc n ntregime neamul cel pctos al oamenilor. El a dat

oamenilor din aceast lume i celor din afar leacuri pentru ngrijirea, vindecarea i

59Sf. Vasile cel Mare, P.S.B. 12, ............ . . . . . . ,

60Sf. Teofan Zvortul, Sfaturi nelepte, Ed. Cartea Ortodox, , p. 462


24/137


24

reconfortarea trupului i a permis celor ce nu pot s se ncread ntru totul n Dumnezeu, s se

foloseasca de ele.61

Pentru a respinge gndurile i imaginaiile pctoase, Prinii propun dou mijloace: 1.

Mrturisirea imediat a gndurilor i imaginaiilor printelui duhovnic; 2. Intoarcerea imediat

nspre Dumnezeu cu o rugciune fierbinte prin care s-I cear s-i mprtie pe nevzuii

vrjmai.62 Cap. 44

De asemenea Sfntul Ioan Casian zice: Supravegheaz ntotdeauna capul arpelui, adic

prima manifestare a gndurilor, i mrturisete-te imediat printelui tu duhovnic. Vei nva

astfel s nimiceti lucrtura lor primejdioas dac le vei mrturisi pe toate, fr excepie,

printelui tu duhovnic.63

Din

Fratele Ilarion, despre care am amintit i mai nainte, i-a povestit fericitului Nestor urmtoarele:

Am suferit multe n chilia mea din partea demonilor. ntr-o noapte, abia m aezasem pe pat cnd s-a nfiat

naintea mea o ntreag ceat. M-au atacat. M trgeau de pr, m trau pe jos i m bteau. Alii au ridicat tot zidul

din faa mea i mi-au spus amenintor: O s-l aruncm peste tine ca s te omorm!

Situaia aceasta s-a repetat i n nopile urmtoare. Nu mai puteam deja suporta i am mers la cuviosul Teodosie. I-

am spus c m gndesc s-mi schimb chilia. El ns nu a fost de acord. Nu frate!, mi-a spus, nu pleca, s nu se

bucure duhurile cele necurate, vznd c te-au nvins i te-au forat s fugi. n acest mod i vor provoca un ru i

mai mare, deoarece vor obine o anumit putere asupra ta. S rmi acolo i s i cultivi rugciunea. Iar Dumnezeu,

vznd rbdarea ta, i va drui izbnda asupra lor. Atunci eu i-am spus din nou: Printe, te implor, mi este

imposibil s mai rmn n chilia mea. Are nuntru o mulime de demoni. Atunci cuviosul m-a nsemnat cu semnul

Sfintei Cruci i mi-a spus: Du-te, fratele meu, n chilia ta. De acum nainte nici nu-i vei mai vedea, nici nu i vor

mai face nici un ru. Am crezut ceea ce mi-a spus, am fcut metanie i m-am ndeprtat.

Viclenii demoni nu s-au mai artat n chilia mea niciodat. Rugciunile cuviosului Teodosie i alungaser.64

"In tratarea trupului - spune, la fel, Sfantul Grigorie de Nyssa - scopul medicinii esteunul singur, si anume vindecarea bolnavului. Cu toate acestea, multe si felurite suntingrijirile, dupa cum si bolile sunt multe si diferite. Tot astfel, bolile sufletului fiind si elede multe feluri, modul in care sunt ingrijite trebuie sa fie cel cuvenit fiecareia dintre ele,

61Din PSB 34: Sf. Macarie Egipteanul, Scrieri , Ed. IBMBOR, Buc 1992, p. 277-278

62

Sf. Ignatie Briancianinov, Frmiturile Ospului, Ed. , cap. XLIV , p. 98 din 11863Sf. Ignatie Briancianinov, Frmiturile Ospului, Ed. , cap. XLIV , p. 98 din 118

64Patericul Lavrei Pesterilor de la Kiev, . . .. . . . . . . . , p. (in ed electr. P.45 din 184)


25/137


25

pentru ca leacul sa fie pe potriva raului". Iar Sfantul loan Gura de Aur precizeaza capentru tamaduirea sufletului, ca si pentru cea a trupului, trebuie nu numai sa aplicitratamentul potrivit, ci sa-l si dai la timp.65

siSfantul Ciprian:"Preotul Domnului trebuie sa se foloseasca de leacuri caretamaduiesc cu adevarat. Cel care trateaza cu blandete abcesele si lasa puroiul sa seraspandeasca inlauntrul trupului este un medic nepriceput. Rana trebuie indatadeschisa, arsa si curatita, legata si ingrijita. Si chiar daca bolnavul la inceput seimpotriveste, striga si se plange ca nu mai poate de durere, la urma, cand se facesanatos, ii multumeste doctorului pentru toate". Sfantul loan Scararul nu se fereste sa-lindemne pe duhovnic: "intristeaza pe cel bolnav pentru o vreme, ca sa nu se lungeascamult timp boala sau sa moara din pricina tacerii vrednice de osanda". Iar SfantulSimeon Noul Teolog spune ca atunci cand bolnavul se impotriveste tratamentului,pentru ca nu este cel la care se astepta, duhovnicul poate apela la o mica inselaciune,

cu totul nevinovata si foarte folositoare:66


III.5. Interferene, conexiuni, diferene

Iluzia Demoor-Charpentier. Dm unei persoane s compare dou cuburi de lemn

inegale ca mrime, dar absolut egale ca greutate. Ea va aprecia ca fiind mai greu cubul mai

mic: ne pregtim cu un efort mai mare pentru cubul mai mare, care de obicei e mai greu; nefiind

mai greu, ni se pare mai uor. Aceast iluzie este oprob de normalitate psihic; bolnavii

mintal apreciaz cuburile ca egale!67 Aceasta capacitate intuitiv de apreciere corect

dincolo de aparene se consider boal, iar ceea ce se las amgit de aparene sau influene se

65Rolul terapeutic al parintelui duhovnicesc, http://www.crestinortodox.ro/morala/rolul-terapeutic-

parintelui-duhovnicesc-70879.html

66Rolul terapeutic al parintelui duhovnicesc, http://www.crestinortodox.ro/morala/rolul-terapeutic-

parintelui-duhovnicesc-70879.html, din - pt LICENTA.doc67

Andrei Cozmovici -- Psihologie generala, Ed Polirom , Iai 1996, pag. 112
http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/68029-biserica-zlatari-sfantul-ciprianhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/68029-biserica-zlatari-sfantul-ciprianhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/68029-biserica-zlatari-sfantul-ciprianhttp://www.crestinortodox.ro/morala/rolul-terapeutic-parintelui-duhovnicesc-70879.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/morala/rolul-terapeutic-parintelui-duhovnicesc-70879.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/morala/rolul-terapeutic-parintelui-duhovnicesc-70879.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/morala/rolul-terapeutic-parintelui-duhovnicesc-70879.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/morala/rolul-terapeutic-parintelui-duhovnicesc-70879.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/68029-biserica-zlatari-sfantul-ciprian


26/137


26

numete din punct de vedere al psihologiei ca sntate.Comentariu:

??????? ? ? ? ?

Cert este c att duhovnicul ct i medicul trebuie s aib contiina c cel ce vindec, cel

ce toate le plinete i le desvrete este Dumnezeu, i c orice se ntmpl cu un om pe

parcursul vieii ine de o iconomie numai de Dumnezeu tiut, de un Dumnezeu care nu are pe

nimeni de pierdut ci pe toi s-i aduc la lumina cunotinei.

Pocina ta este psihic sau duhovniceasca?

Este o diferen clar ntre cea psihic i pocina autentic, pocina duhovniceasc!


27/137


27

Capitolul I I I

PSIHOTERAPIA ORTODOX

III.1. Psihologian Biblie

Sfnta Scriptur fiind o carte adresat omului, un mesaj al lui Dumnezeu pentru

cluzirea persoanei umane prin meandrele sinuoase i periculoase ale vieii i confruntrii cu

ispititorul de veacuri a omului, este firesc s conin pe lng ndemnurile la sfinenie i sfaturile

pentru pzirea de cursele celui ru i nvturi i precepte prin care omul s se cunoasc mai

bine pe sine, slbiciunile sale, precum i cele ascunse ale inimii i sufletului su. Putem spune

astfel c Biblia pe lng celelalte carecteristici duhovniceti ale sale este i un ghid al

psihicului uman i un ndreptar terapeutic pentru suferinele i problemele omului din toate

timpurile. Are o universalitate i valabilitate terapeutic permanent i . . . . . . . . *(acoper

toate spectrele necesitilor terapeutice i medicale) . . . . . .

Psihologia este alctuit din concepte, definiii ale unor stri i din metodede terapie,

ci de ndreptare a problemei, n spe a suferinei.Toate acestea le ntlnim i n Sfnta

Scriptur,mai ales dac vom cuta s nelegem c dincolo de limbajul vechi cu termeni

generali, uneori prezentarea simpl, sunt lucruri i sunt descrise stri profunde ale sufletului

omenesc, triri i lupte interioare ale fiecrui om de la Adam ncoace. Astfel avem concepte

despre ur, dragoste, mndrie i smerenie, bucurie i ndejde, tristee i pocin, credin i

ndoial, dar i despre frica de Dumnezeu i ndeprtarea de Dumnezeu, dezndejde i si.nuc . . .

. . .etc mnie i .

Cuvintele ru, rutate, rutcios ntlnim n peste 540 de versete:

8. Ru este(omul) cel care pizmuiete cu ochiul, i cel care i ntoarce faa, i cel care trece

cu vederea sufletele. (nelepciunea lui Isus Sirah 14, 8)

5. Oamenii ri nu pricep nimic din ceea ce e drept, iar cei ce caut pe Domnul neleg tot.

(Pilde 28, 5)


28/137


28

11. Omul ru a rzvrtirea; pentru aceasta un sol aprig va fi trimis mpotriva lui. (Pilde

17, 11)

Despre dragoste, iubire ne vorbesc peste 200 de versete:

4. Dragostea ndelung rabd; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiete, nu se

laud, nu se trufete Dragostea nu cade niciodat. Adic este venic. (I Cor 13, 4, 8)

1. Cunotina semeete, iar iubirea zidete.(I Cor 8, 1)

Cuvinte ca: mndrie, mndru, trufa, semecu derivatele i sinonimele

corespunztoare avem peste 186 de versete:

5. Toat inima semea este urciune naintea Domnului. (Pilde 16, 5)

4. Ochii semei i inima ngmfat sunt sfenicul pctoilor. Aceasta nu este dect pcat.

(Pilde 21, 4)

24. Cine este seme i ngmfat se cheam batjocoritor; acela se poart cu prisos de trufie.

(Pilde 21, 24)

7. Urt este naintea Domnului i naintea oamenilor trufia, cci fa de amndoi ea este

pcatul nedreptii. (nelepciunea lui Isus Sirah 10, 7)

12. nceputul trufiei omului este a prsi pe Dumnezeu i a-i ntoarce inima sa de la Cel care

l-a fcut. (nelepciunea lui Isus Sirah 10, 12)

Smereniapeste 160, iar umilinapeste 50

23. Mndria umilete pe om, iar de cinste are parte cel smerit.(Pilde 29, 23)

7. Omul drept se ngrijete de pricina celor srmani; celui fr de lege nu-i pas de ei.(Pilde

29, 7)

4. Rodul umilinei i a temerii de Dumnezeu sunt: bogia, mrirea i viaa. (Pilde 22, 4)

14. Fiindc oricine se nal pe sine se va smeri, iar cel ce se smerete pe sine se va nla.

(Luca 18, 14)

7. Ci S-a deertat pe Sine, chip de rob lund, S-a smerit pe Sine, asculttor fcndu-Se

pn la moarte, i nc moarte pe cruce. (Filipeni 2, 7-8)

Mnia, mnie, mniosi derivatele se regsete n peste 620 de versete:

22. Un om mnios a cearta i cel aprig svrete multe pcate.(Pilde 29, 22)

2. Mnia ucide pe cel fr de minte, iar aprinderea omoar pe cel rtcit.(Iov 5, 2)

4. Nu cumva pentru tine care te sfii n mnia ta, o s ajung pmntul s se pustiiasc i

stncile s se mute din locul lor? (Iov 18, 4)


29/137


29

Bbucuria peste 460

20. nelciunea este n inima celor ce gndesc ru, iar bucuriapentru cei ce dau sfaturi de pace.

(Pilde 12, 20)

8. Tu eti scparea mea din necazul ce m cuprinde, bucuria mea; izbvete-m de cei ce m-au

nconjurat. (Psalmul 31, 8)

4. i acestea noi vi le scriem, ca bucuria noastr s fie deplin. (I Ioan 1, 4)

16. Nu este mai bun avuia dect sntatea trupului i nu este bucurie mai mare dect bucuria

inimii. (nelepciunea lui Isus Sirah 30, 16)

Ndejden peste 186 de locaii

18. Atunci tu vei fi la adpost, cci vei fi plin de ndejde, te vei simi ocrotit i te vei culca frgrij. (Iov 11, 18)

8. Cu pace, aa m voi culca i voi adormi, c Tu, Doamne, ndeosebi ntru ndejde m-ai aezat.

(Psalmul 4, 8)

18. Atunci poporul meu va locui ntr-un loc de pace, n slauri de ndejde i n adposturi fr

grij. (Isaia 32, 18)

Trist intristarepeste 120 de versete

43. i s-a dus regele lui Israel acas, trist i aprins de mnie i a venit n Samaria. (3 Regi 20,

43)

5. i apoi, ntorcndu-m, m-am splat i mi-am mncat pinea cu ntristare.(Tobit 2, 5)

21. Nu da spre ntristare sufletul tu i nu te necji cu sfatul tu. (nelepciunea lui Isus

Sirah 30, 21)

28. Dup aceea Dumnezeu a zis omului: Iat, frica de Dumnezeu, aceasta este nelepciunea, iar

n deprtarea de cel ru st priceperea". (Iov 28, 28)

1. Necredina clctorului de lege spune inimii mele, c nu este ntr-nsul frica de Dumnezeu.

(Psalmul 35, 1)

35. i vor cunoate cei rmai c nimic nu este mai bun dect frica Domnului i nimic nu este

mai dulce dect a ine poruncile Domnului. (nelepciunea lui Isus Sirah 23, 35)

30. Frica de Dumnezeu este un rai binecuvntat, i mai mult dect toat mrirea, preul ei.



30/137


30

Iar despre cele ce tulbur sufletul:

6. Mnia, rvna i tulburarea, zbuciumul i frica morii, pizma i cearta nu cru pe nimeni; i n

vremea odihnei, ntru aternut, somnul nopii gndul lui l mpovreaz.


4. i a venit Ahab acas trist i mnios pentru cuvntul care i-l spusese Nabot Izreeliteanul,

zicnd: Nu-i dau motenirea prinilor mei. i cu duhul tulburat, s-a culcat n patul su, s-a

ntors cu faa la perete i n-a mncat. (3 Regi 21, 4)

16. Deci, unde este pizm i zavistie, acolo este neornduial i orice lucru ru. (Iacov 3, 16)

Precum ntlnimi metode educaionale:

15. Varga i certarea aduc nelepciune, iar tnrul care este lsat (n voia apucturilor lui)

face ruine maicii sale. (Pilde 29, 15)

27. Frica de Dumnezeu este un izvor de via, ca s putem scpa de cursele morii. (Pilde

14, 27)

6. n casa celui drept sunt comori fr de numr; n ctigul celui fr de lege este tulburare.

(Pilde 15, 6)

15. Pentru gndurile cele nenelegtoare ale destrblrii lor, care i rtceau ai trimis peste

ei, Stpne, pedeaps,ca s nvee c prin ceea ce pctuiete cineva, prin aceea se i

pedepsete. (nelepciunea lui Solomon 11, 15-16)

III.2. Sfnta Scriptur component a Psihoterapiei

Printre primele msuri profilactice legiferate pentru un mod de via curat i ndreptat

au fost preceptele Decalogului (Deuteronomul 5, 6-21)

31. s smerii sufletele voastre prin post. (Leviticul 16, 31)

8. Apropiai-v de Dumnezeu i Se va apropia i El de voi. (Iacov 4, 8)


31/137


31

9. Cci milostenia izbvete de la moarte i cur orice pcat. Cei ce fac milostenie i dreptate

vor tri mult. (Tobit 12, 9)

22. rtcesc cei ce plnuiesc frdelegea, iar cei ce cuget la lucruri bune au parte de

milostivire i de adevr. (Pilde 14, 22)

1. Un rspuns blnd domolete mnia, iar un cuvnt aspru a mnia. (Pilde 15, 1)

15. Prin rbdare se poate ndupleca un om mnios i o limb dulce nmoaie oase. (Pilde 25, 15)

24. Cuvintele frumoase sunt un fagure de miere, dulcea pentru suflet i tmduire pentru oase.

(Pilde 16, 24)

9. n boala ta nu fi nebgtor de seam;ci te roag Domnului i El te va tmdui.


36. Nu te ntoarce de la cei ce plng, i ntristeaz-te cu cei ntristai. Nu te teme a cerceta pe

bolnavi c pentru aceste fapte vei ctiga iubirea. (nelepciunea lui Isus Sirah 7, 36-37)

i toate acestea pentru c fiind slijitori ai Domnului avem menirea canoi (s)surpm

iscodirile minii, i toat trufia care se ridic mpotriva cunoaterii lui Dumnezeu i tot gndul l

robim, spre ascultarea lui Hristos. (II Cor. 10, 4-5)

III.3. Conceptul de psihoterapie la Sf. Prini

IV:2.1. Concepia Sf. Prini despre boal

Patologicul este tratat ca atare, este recunoscut ca atare i se bucur de o atenie, mai cu seam n

cretinismul autentic, deosebit: "grija Sfinilor Prini, cum ar fi Sfntul Teodosie, de a-i face

pe bolnavii mintali s participe activ la vindecarea lor dovedete respectul care le este artat,

ncrederea care li se acord, refuzul de a fi considerai drept simplii pacieni, total supui puterii

terapeutului sau dependeni de rezultatele unei terapeutici externe, i se ntlnete cu

preocuprile cele mai moderne, fcndu-ne, prin mai multe aspecte, s ne gndim la ncercrile,

evocate mai nainte, ale " [12]


32/137


32

IV.2.2. Bolile psihice (sufleteti) ntre osnd i mntuire

Uneori se amestec n lucrarea noastr slbiciunea firii umane cu lucrarea dracilor.68

naceast situaie ce ndrumare poate da psihologul sau psihiatru de vreme ce ei, tiina lor, exclud dinstart existena i lucrarea demonilor.?

De asemenea exemplu practic despre discernmntul duhovnicesc al deosebirii duhurilor ( alslbiciunii firii, al patimii sau a lucrrii diavoleti), se observ i n rspunsul 518, p. 585, precumi urmtoarea (R519 i p. 586; R 526 i p. 590).Sf. Varsanufie cel Mare, Filocalia 11,

Sau c o boal ori suferin este de la Dumnezeusau de la fire(R: 520, p. 587; R 522 i 588) Cci maiapoi la ntrebarea despre deosebirile bolilor este dat de sfntul printe urmtorul rspuns : Boaleledin negrij i din neornduiala vieii sunt de la fire. Iar cele trimise omului spre ndreptare setrimit pentru neascultare. Ct despre relele ntmplri (accidente), i unele din ele sunt dinnegrije i sunt spre folos pentru ndreptare, ca s ne pocim. i atrage atenia apoi c nu oricine

poate nelege, deosebi aceste situaii.: e o nsuire a omului duhovnicesc s le poat deosebi.69

IV.2.3 Bolile mintale

IV.2.4. Bolile somatice (organice)

IV.2.5.

68

Sf. Varsanufie cel Mare, Filocalia 11, . . . . . . . . ., p. 576 i 579 i 586 i 588 (ntrebarea + R: 509 +511+519+522)

69Sf. Varsanufie cel Mare, Filocalia 11, . . . . . . . . ., p. 588


33/137


33

A fi nebun pentru Hristos

Nebunul pentru Hristos nu e nebun cu adevarat, si aceasta este marea deosebire. El este deplin

sanatos la minte. El numai "fatareste" nebunia, el alege sa para nebun, el face totul pentru ca toti

ceilalti sa-l socoteasca cu adevarat nebun, ramanand insa stapan pe gesturile si vorbele sale,

folosite intotdeauna cu un anume rost.

In fata celor care i-au aflat taina sau a celor alesi de el, ca si atunci cand e singur, leapada masca

nebuniei, aratandu-se intreg la minte si deplin sanatos. Atunci cand nebunia pentru Hristos si-o

arata doar o data in viata, purtarea sa de mai inainte ori de dupa aceea nu are in ea nimic

patologic.

Cel cu adevarat nebun, chiar daca ajunge sa-si indure nebunia sa in Hristos, nu este un adevarat

nebun pentru Hristos in adevaratul inteles al cuvantului. Pentru ca cel nebun pentru Hristos nu

indura silit nebunia, ci insusi se sileste sa se arate nebun. Singur si-a ales conditia de nebun si

poate s-o paraseasca oricand voieste si sa se intoarca iarasi la ea, cand socoteste ca-i este de

folos. Nu-i pentru el un handicap, nu-i vatama viata psihica si nu-i tulbura nici viataduhovniceasca. E ca si actorul, care ramane el insusi, chiar daca-si pune tot sufletul in rolul pe

care il are de jucat.

Ca nebunul pentru Hristos doar "fatareste" nebunia se spune in toate vietile de sfinti. Despre

Ammona, de pilda, se spune: "Batranul se facea nebun". Avva Or indeamna si el la aceasta,

zicand: "Sau fugind fugi de oameni sau batjocoreste lumea si pe oameni, facandu-te pe tine

nebun in multe".

Istorisirea despre Isidora poarta acest titlu: "Despre fecioara care fatarea nebunia" si incepe

astfel: "In aceasta manastire (a Tabenisiotilor) era o fecioara care fatarea nebunia si facea pe

indracita".

Despre avva Silvan se spune ca "se prefacea nebun", "facea pe nebunul". Tot asa despre Marcu

din Alexandria se spune ca "se prefacea a fi nebun", si el insusi spunea despre sine: "si intr-o

buna zi mi-am zis: Acum du-te in cetate si fa-te pe tine nebun".

Ioan din Efes spune despre Teofill si Maria ca, imbracandu-se in vesminte de comedianti, "in

toata vremea topaiau si se scalambaiau", adaugand ca faceau aceasta "spre inselarea celor care-i

priveau". In Viata lui Simeon se spune de multe ori ca nebunia sa era doar paruta.INTERNET,

VEZI CARTEA . . . . . . . . . . . ..


34/137


34

Cel inchis in sine prin luarea-aminte, care se afla in stare de uimire din pricina vederii

pacatoseniei sale nu este in stare de vorbire multa si, indeobste, de scene de efect si actorie -

unul ca acesta apare inaintea celor ce nu cunosc nevointa lui tainica oarecum ciudat, curios,

"neispravit" in~ toate privintele. Usor este, oare, sa te deosebesti de parerea lumii ? Iar lumea,

cum sa-1 cunoasca pe nevoitorul adevaratei rugaciuni, cand nevointa aceasta este ea insasi cu

totul necunoscuta lumii ? Altfel stau lucrurile cu cel aflat in amagire de sine ! Nu mananca, nu

bea, nu doarme, iarna umbla doar in rasa, poarta lanturi, vede vedenii, pe toti ii invata si ii mustra

cu o nerusinare plina de indrazneala, fara nici o dreptate, fara rost, cu infierbantare a sangelui,

infierbantare trupeasca, patimasa, si indemnat de aceasta infierbantrare nenorocita si

pierzatoare. Sfant si gata ! De multa vreme s-au facut bagate de seama gustul si inclinarea pe

care le are societatea omeneasca spre asemenealucruri: "rabdati", scrie Apostolul Pavel catre

Corinteni, "de va robeste cineva, de va mananca cineva, de va ia ce e al vostru, de va priveste

cineva cu mandrie, de va loveste cineva peste obraz" (2 Cor. 11, 20).70

Nevointa aspra a celor aflati in inselare se insoteste, de obicei, de o adanca stricaciune

sufleteasca. Dupa aceasta se poate masura vapaia care ii mistuie pe cei inselati. In sprijinul celor

spuse stau povestirile din istorie si marturia Parintilor. "Cel ce vede duhul amgirii - in vedeniile

care-i sunt infatisate", a spus Preacuviosul Maxim Capsocalivitul, "foarte adesea este supus

iutimii si maniei; buna-mireasma a smereniei ori rugaciunii, ori lacrimii adevarate nu incape

intr-ansul. Dimpotriva, unul ca acesta se lauda mereu cu virtutile sale, este plin de slava desarta

si se deda intruna, fara frica, patimilor viclene (Convorbirea Preacuviosului Maxim

Capsocalivitul cu Preacuviosul Grigore Sinaitul, Filoc. rom., vol. 7).71

Fericit este sufletul care si-a dat seama ca este pe deplin nevrednic de Dumnezeu, care s-a

judecat ca unul ce se afla ticalos si pacatos! Un astfel de suflet se afla pe calea mantuirii, intr-

insul nu este inselare de sine.

Dimpotriva, cine se crede gata sa primeasca darul, cine se socote chiar vrednicde Dumneyeu si

cere venirea Lui tainica, cine spune ca e gata sa-L primeasca, sa-L auda si sa-L vada pe Domnul ,

acela se inseala pe sine, acela se linguseste pe sine, acela a atins culmea cea inalta a mandriei de

unde urmeaza caderea in in-tunecoasa prapastie a pierzarii (Sfantul Isaac Sirul, cuvantul 55).

70Sf. Ignatie Briancianinov, Despre nelare, . . . . . . . . . . , p. 23 din 46



35/137


35

Acolo se prabusesc toti cei care se mandresc inaintea lui Dumnezeu, care cuteaza sa se

recunoasca cu nerusinare vrednici de Dumnezeu si cu aceasta parere de sine si inselare de sine,

sa-I spuna lui Dumnezeu "Vorbeste, Doamne, ca robul Tau Te asculta".72

"Toti sfintii s-au recunoscut ca sunt nevrednici de Dumnezeu si prin acest lucru ei si-au aratat

vrednicia, care consta in smerenie." (Sfantul Isaac Sirul, cuvantul 36).

Toti inselatii de sine s-au socotit vrednici de Dumnezeu, prin acest lucru au aratat ca sufletul lor

este cuprins de mandrie si de inselaciune draceasca. Unii din ei i-au primit pe demoni, care s-au

infatisat in chipul ingerilor si le-au urmat; altora li se aratau demonii in propriul lor chip si se

inchipuiau ca unii ce sunt biruiti prin rugaciunea lor, lucru prin care ii ducea la inaltarea mintii;

unii isi atatau imaginatia, isi infierbantau sangele, produceau in sinea lor miscari nervoase, si

luau aceasta drept placere harica si au cazut in inselarea diavolilor, intr-o desavarsita

intunecare, s-au numarat dupa duhul lor cu duhurile lepadate.73

Vederea pacatului nostru si pocainta ce se naste dintr-insa este lucrarea ce nu tre s arsit pe

pamant. Prin vederea pacatului, se trezes e pocainta; prin pocainta se dobandeste curatenia;

ochiul mintii curatit treptat incepe sa vada astfel de neajunsuri si vatamari in toata fiintaomeneasca, pe care mai inainte din pricina intunecarii sale el nu le zarea deloc.74

Mare nenorocire este parerea de sine ! Mare nenorocire este lepadarea de smerenie ! Mare

nenorocire este acea intocmire si stare sufleteasca in care aflandu-se monahul, fara a fi chemat

sau intrebat, manat de constiinta "valorii sale", incepe sa invete, sa acuze, sa mustre pe aproapele

! Fiind intrebat, refuza sa dai sfat si sa-ti spui parerea, ca unul care nu stii nimic, sau la mare

nevoie, vorbeste cu cea mai mare chibzuinta si modestie, ca sa nu te ranesti pe tine cu slava

desarta si cu trufia, iar pe aproapele cu un cuvant greu si nesocotit. Atunci cand, pentru

osteneala ta in via poruncilor, Dumnezeu te va invrednici sa simti in suflet ravna

Dumnezeiasca, atunci vei vedea limpede ca ravna aceasta te. va indemna la tacere si smerenie

inaintea aproapelui, la iubire fata de el, la miluirea lui si la compatimirea pentru el, precum a

spus Sfantul Isaac Sirul (Cuvantul 38). Ravna Dumnezeiasca este foc, dar care nu aprinde

72

Sf. Ignatie Briancianinov, Despre nelare, . . . . . . . . . . , p. 36 din 4673Sf. Ignatie Briancianinov, Despre nelare, . . . . . . . . . . , p. 37 din 46



36/137


36

sangele ! Ea stinge in acesta aprinderea, aducandu-l intr-o stare de tihna (Filocalia rom. vol. VII,

Convorbirea Preacuviosului Maxim Capsocalivitul cu Preacuviosul Grigorie Sinaitul). Ravna

cugetarii trupesti este intotdeauna impreunata cu aprinderea sangelui, cu navalirea a numeroase

patimi si inchipuiri.

Urmarile ravnei oarbe si nestiutoare, daca aproapele i se impotriveste, sunt de obicei, mania

asupra lui, ranchiuna, spiritul de razbunare in felurite chipuri, iar daca acesta se supune -

multumirea de sine plina de slava desarta, atatarea si inmultirea cugetarii trufase si a parerii de

sine.75

Dumnezeu nu se manie pe cel ce se teme de inselare si vegheaza asupra sa cu cea mai mare

luare- aminte, chiar daca acesta nu va primi ceva trimis de Dumnezeu, necercetind aceea cu toata

osardia; dimpotriva, Dumnezeu il va lauda pe unul ca acesta pentru buna sa intelegere" (din Sf.

Grigorie Sinaitul - Despre primul chip al luarii-aminte si rugaciunii).76

Exemple de nelare:

Ucenicul: Nu ti s-a intamplat vreodata sa vezi pe cineva venit in stare de inselare draceasca din

pricina zburdarii inchipuirii in vremea rugaciunii ?

Staretul: Ba mi s-a intamplat. Un oarecare functionar care traia in Petrersburg, se nevoia cuasprime la rugaciune, fapt pentru care a ajuns intr-o stare neobisnuita. Despre nevointa lui si

urmarile sale el i-a facut cunoscut protoiereului bisericii cu hramul Acoperamantul Macii

Domnului, care este in Kolomno. Protoiereul, vizitand o oarecare manastire din eparhia Sankt-

Petersburg, 1-a rugat pe unul din monahii acelei manastiri sa stea de vorba cu functionarul.

"Starea ciudata in care a ajuns functionarul din pricina nevointei", a spus cu mult bun-simt

protoiereul, "ar putea fi lamurita mai lesne de niste traitori in manastire, ca unii ce sunt mai

deprinsi cu amanuntele si intamplarile neprevazute ale nevointei ascetice". Monahul s-a invoit.

Dupa oarecare vreme, functionarul a venit in manastire. La convorbirea dintre el si monah am

fost si eu de fata. Functionarul a inceput indata sa povesteasca despre vedeniile sale - ca vede

mereu la rugaciune lumina venind din icoane, simte bunamireasma, iar in gura o dulceata

neobisnuita si asa mai departe. Monahul, ascultand aceasta istorisire, 1-a intrebat pe functionar:"Nu v-a trecut prin gand sa va puneti capat zilelor ?". "Cum sa nu !" a raspuns functionarul: "m-

am aruncat, deja, odata in Fontanka(afluent al raului Neva), dar m-au scos". S-a aratat ca

functionarul intrebuinta acel fel de rugaciune, descris de Sfantul Simeon, care aprinde

inchipuirea si sangele, omul capatand, intre timp, o putere nemaipomenita de postire aspra si

priveghere. La starea de amagire de sine pe care omul si-o alege de buna-voie, diavolul si-a

adaugat lucrarea sa, inrudita cu aceasta stare, iar amagirea de sine omeneasca a trecut in vadita

inselare diavoleasca. Functionarul vedea lumina cu ochii cei trupesti: buna-mireasma si dulceata

pe care le simtea atarnau de simturile trupesti. Dimpotriva, vedeniile sfintilor si starile lor cele

mai presus de fire sunt pe de-a-ntregul duhovnicesti (Sfantul Isaac Sirul, Cuvantul 55):

75Sf. Ignatie Briancianinov, Despre nelare, . . . . . . . . . . , p. 5-6 din 46



37/137


37

nevoitorul devine in stare sa le primeasca abia dupa deschiderea ochilor sufletului sau de catre

harul Dumnezeiesc, inviind deopotriva si celelalte simturi ale sufletului, care pana atunci

petreceau in nelucrare (Preacuviosul Simeon, Noul Teolog, Cuvantul despre credinta); la vedenia

daruita de har iau parte si simturile cele trupesti ale sfintilor, dar numai atunci cand trupul trece

din starea patimasa, in cea despatimita. Moriahul a inceput sa-1 induplece pe functionar sa

paraseasca felul de rugaciune intrebuintat de el, lamurindu-i cat de gresit este acest fel de

rugaciune si cat de gresita este starea la care se ajunge prin el. Functionarul s-a impotrivit

sfatului cu incapatanare. "Cum sa ma lepad de un har vadit !" - a raspuns el impotriva.

Luand aminte la purtarea functionarului, am simtit fata de el o negraita mila, si

deopotriva mi s-a parut oarecum caraghios. De pilda, i-a pus monahului urmatoarea intrebare:

"Atunci cand din imbelsugarea dulcetii mi se umple gura de scuipat, acesta incepe sa curga pe

podea: e pacat, oare ?" Intocmai: cei care se afla in inselare draceasca starnesc mila, ca unii care

nu se mai stapanesc pe sine si se afla, cu mintea si inima, in robia celui viclean, a duhului celui

lepadat. Ei alcatuiesc, totodata, si o priveliste caraghioasa: spre batjocura sunt dati de catre duhul

cel viclean care-i stapaneste, care i-a adus in starea de injosire, amagindu-i prin slava desarta si

semeata cugetare. Cei inselati nu pricep nici robia in care se afla, nici ciudatenia purtarii lor,

oricat de batatoare la ochi ar fi aceasta robie, aceasta ciudatenie a purtarii. Iarna lui 1828 spre1829 am petrecut-o in Pustia Ploscensk (Eparhia Orlov).

In vremea aceea, traia acolo un batran aflat in inselare. Acesta si-a retezat mana, pre-

supunand ca implineste prin aceasta porunca evanghelica si povestea oricui avea placerea sa-1

asculte ca mana retezata s-a facut sfinte moaste, fiind pastrata si cinstita cu evlavie in manastirea

moscovita Simonov; ca el, batranul, aflandu-se la cinci sute de verste departare de Simonov,

simte cand arhimandritul de acolo saruta mana dimpreuna cu obstea. Staretul era apucat de

tremurici, totodata incepea sa suiere foarte tare: el socotea aceastaca o roada a rugaciunii; privitorilor, insa, li se parea o schimonoseala vrednica doar de mila ori de ras. Copiii orfani care

traiau pe langa manastire, se amuzau pe seama batranului, maimutarindu-1 inaintea ochilor lui.

Batranul se mania, se arunca ba asupra unuia, ba asupra altuia, ii tragea de par. Nimeni dintre

monahii vrednici de cinstire ai manastirii nu a putut sa-1 incredinteze pe cel inselat ca se aflaintr-o stare de amagire, in neorinduiala sufleteasca.

Dupa ce functionarul a plecat, 1-am intrebat pe monah: "De unde v-a trecut prin gand sa-

1 intrebati pe functionar despre incercarea de a-si lua viata ?".Monahul a raspuns: "Asa cum in

timpul plansului celui dupa Dumnezeu vin clipe de neobisnuita impacare a constiintei, lucru care

alcatuieste mangaierea celor ce plang, si in timpul desfatarii celei mincinoase, aduse de inselarea

draceasca, vin clipe in care inselarea isi leapada, cum ar veni, haina, si se lasa gustata asa cum

este ea de fapt. Aceste clipe sunt cumplite ! Amaraciunea lor si deznadejdea pricinuita de aceasta

amaraciune sunt de nesuferit. In aceasta stare in care il aduce inselarea i-ar fi mai usor celui

inselat s-o recunoasca pe aceasta si sa ia masuri spre a se vindeca.

Vai ! Inceputul inselarii este trufia - iar roada ei, trufia cea peste masura. Cel inselat,

socotindu-se vas al harului Dumnezeiesc, dispretuieste mantuitoarele preintampinari ale celorapropiati, precum a bagat de seama Sfantul Simeon. Intre timp, accesele de deznadejde devin din

ce in ce mai puternice: in cele din urma, deznadejdea aduce la iesirea din minti si incununeaza

prin sinucidere. La inceputul veacului nostru se nevoia in pustia Sofroniev (Eparhia Kursk)

schimonahul Teodosie, care-si atrasese cinstirea obstii si a mirenilor prin viata sa aspra, inalta. O

data, i s-a parut ca a fost rapit la rai. Dupa terminarea vedeniei, a mers la intai-statator, a povestit

minunea in amanunt, si si-a facut cunoscuta parerea de rau pentru faptul ca s-a vazut in rai numai

pe sine, iar din obste pe nimeni altcineva. Faptul nu a atras intai-statatorului luarea-aminte

cuvenita: acesta, a strans obstea si cu duh infrant le-a povestit despre vedenia schimonahului si i-

a indemnat a vietui mai cu ravna si intr-un chip mai placut lui Dumnezeu. Dupa trecerea a

oarecare vreme, au inceput sa apara ciudatenii in purtarea schimonahului. Totul s-a sfarsit atunci

cand 1-au gasit spanzurat in chilia sa".Am avut si eu parte de urmatorea intamplare vrednica de luare-aminte. M-a cercetat,

odata, un ieroschimonah atonit, venit in Rusia pentru colecta. Ne-am asezat in chilia mea de


38/137


38

oaspeti, si a inceput sa-mi zica: "Roaga-te pentru mine, parinte: dorm mult, mananc mult !". In

vreme ce-mi spunea acestea, simteam dragostea care iesea din el, fapt pentru care i-am si ras-

puns: "Nu mananci mult si nu bei mult: oare nu este in tine ceva deosebit ?" si 1-am rugat sa

intre in chilia dinlauntru. Mergand inaintea lui si deschizand usa chiliei dinlauntru, ma rugam in

gandul meu lui Dumnezeu ca sa daruiasca folos sufletului meu flamand din partea acelui

ieroschimonah atonit, daca el va fi fiind cu adevarat rob al lui Dumnezeu. Intocmai: bagasem de

seama la el ceva deosebit. In chilia dinlauntru ne-am asezat iarasi ca sa stam de vorba, si am

inceput sa-1 rog: "Fa milostenie, invata-ma sa ma rog. Tu traiesti in cel dintai loc monahicesc de

pe pamant, printre mii de monahi: intr-un asemenea loc si in mijlocul unei adunari atat de

numeroase de monahi numaidecat trebuie sa se gaseasca mari rugatori, care cunosc lucrarea cea

de taina a rugaciunii si ii calauzesc la ea si pe cei apropiati, dupa pilda lui Grigore Sinaitul si

Grigore Palama, dupa pilda multor altor luminatori atoniti". Ieroschimonahul s-a invoit numai-

decat sa-mi fie povatuitor - si o, groaza ! Cu cea mai mare infierbantare a inceput sa-mi arate

metoda mai sus aratata de rugaciune extatica, intemeiata pe inchipuire. Ma uit la el - era intr-o

infierbantare grozava ! Avea infierbantate si sangele si inchipuirea ! Era in multumire de sine, in

extaz, in amagire de sine, in inselare ! Lasandu-1 sa se descarce, am inceput, putin cate putin,

jucandu-mi in continuare rolul de povatuit, sa ii infatisez invatatura Sfintilor Parinti despre ruga-ciune, aratandu-i-o in Filocalie si cerandu-i sa mi-o lamureasca. Atonitul a cazut intr-o

nedumerire desavarsita. Am vazut ca nu are cunostinta nicidecum despre invatatura Parintilor cu

privire la rugaciune ! In continuarea discutiei noastre, i-am zis: "Uite ce e, starete ! Vei locui in

Petersburg - sa nu stai defel la catul de sus; sa-ti iei odaie numaidecat la cel de jos !". De ce asa

?" a intors cuvantul atonitul. "Pentru ca", am spus eu, "daca le trece prin cap ingerilor ca,

rapindu-te pe neasteptate, sa te duca din Petersburg la Athos, si luandu-te de la catul de sus, te

vor scapa, ai sa te strivesti de moarte; iar daca te vor lua de la cel de jos si te wor scapa, ai sa te-

alegi doar cu lovituri usoare".Inchipuie-ti", mi-a raspuns atonitul, "de cate ori, "deja, stand la

rugaciune, mi-a venit cu putere gandul ca ingerii ma vor rapi si ma vor lasa in Athos !" S-a vadit

ca ieroschimonahul purta lanturi, nu dormea mai deloc, manca foarte putin si simiea in trup

asemenea fierbinteala, ca iarna nu avea nevoie de imbracaminte groasa. Spre sfarsitul convorbiriinoastre, mi-a venit in gand sa fac precum urmeaza: am inceput sa-1 rog pe atonit ca el, postitor si

nevoitor fiind, sa puna la incercare asupra sa metoda Sfintilor Parinti, care cere ca mintea sa fie

la vremea rugaciunii cu desavarsire libera de orice inchipuire, cufundandu-se toata in luarea-

aminte fata de cuvintele rugaciunii, inchizandu-se si cuprinzand-o, potrivit spuselor Sfantului

Ioan Scararul, in cuvintele rugaciunii. (Scara, Cuvantul 28, cap.l7).77

Pazeste-te de ganduri ce par a aduce sfintenie si de ravna fara socoteala. De aceea alegoric zice

Dumnezeu : " Luati seama de proorocii mincinosi, cari vin la voi in haine de oi, iar inlauntru sunt

lupi rapitori, din roadele lor ii veti cunoaste " ( Mt. 7, 15 ). Roadele lor sunt sa lase in sufletintristare si suparare. Caci toate cele ce te departeaza de smerenie, pace si liniste interna, in orice

forma ar fi, sunt proorocii mincinosi, imbracati in chip de oi poate cu fatarnicie de ravna, pentru

a folosi pe aproapele tau fara socoteala, in realitate sunt lupi rapitori ce-ti rapesc smerenia si acea

pace si liniste de care oricine doreste progres temeinic, are atata nevoe.

Si cu cat lucrul are mai multa fata si chip de sfintenie cu atat trebue sa-l cercetezi mai temeinic.

Fa aceasta cu mu

psihoterapia ort la sf păr.pdf

Documents