protista fungi
TRANSCRIPT
REGNUL PROTISTA
� Cuprinde cele mai simple eucariote
� Sunt in general acvatice
� Nutritia:
� Fotoautotrofa - algele
� Heterotrofa - se hranesc cu bacterii, cu alte celuledin categoria protistelor sau cu resturi organice
suspendate in apa
Caractere generale
� Cele mai multe specii sunt unicelulare, unele coloniale
� Au nucleu individualizat si numeroaseorganite celulare
� Miscarea se realizeaza cu ajutorul cililorsi flagelilor de pe membrana celulara , aceste organite avand si rol de receptoripentru diversi stimuli din mediul extern
� Respiratia celulara este anaeroba la formele primitive, dar predominant aeroba la majoritatea speciilor
� Reproducerea:
� Asexuata prin diviziune
� Sexuata
Clasificare
� Organisme extrem de diverse grupate in 3
categorii:
� Protiste cu caracter de animal – protozoare
� Protiste cu caracter de plante - alge
� Protiste cu caracter de fungi – mixomicete sioomicete
Protozoarele
� Cuprind 4 filumuri:
� Sarcodina
� Zoomastigina
� Ciliophora
� Sporozoa
Filumul SARCODINA
� Cuprinde amoebele� Se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor –
expansiuni citoplasmatice formate la periferiacitoplasmei
� Ex: Amoeba proteus - populeaza apele dulcise hraneste cu alte protozoare si bacterii� Amoebe marine: radiolarii si foraminiferii –
prezinta o capsula rigida formata din siliciuin care este inchis continutul celulei
� Naegleria fowleri – prima amoeba incriminata in producereameningoencefalitelor
� Entamoeba histolytica – amoeba parazitacare provoaca afectiuni gastrointestinale la om dar poate parazita si alte organe(plamanii, ficatul)
Amoeba proteus (amoeba)
Filumul ZOOMASTIGINA
� Cuprinde protozoare care au atasati la suprafata celulei unul sau mai multi flageli
� Flagelii au rol in miscare; propulsareacelulei este rezultatul miscarilor de pendulare sau de biciuire a apei
� Exemple:
� Trypanosoma – gen cu reprezentantiexclusiv paraziti (Trypanosomagambiense provoaca boala somnului sieste transmisa prin musca tete)
� Giardia intestinalis paraziteazaintestinul multor animale printre care siomul; este lipsita de mitocondrii
� Euglena este un eucariot acvatic cu nutritie mixta (fotoautotrofa siheterotrofa)
Trypanosoma gambiense
Filumul CILIOPHORA
� Cuprinde protozoare heterotrofe care au ca organite de miscare ciliiprezenti pe toata suprafatamembranei
� Reproducerea sexuata se realizeazaprin conjugare
� Exemple:
� Paramoecium – ciliate reniformecu siruri de cili dispusi in spirala sicare le confera viteza mare de deplasare
� Vorticella este un ciliat in forma de palnie care foloseste cilii pentrunutritie Paramoecium bursaria (pantofiorul)
Filumul SPOROZOA
� Cuprinde protiste imobile
� Se inmultesc prin spori
� Sunt exclusiv parazite
� Plasmodium - gen care cuprinde cateva
specii ce provoaca malaria; boala se
menifesta prin frisoane si febra, este
transmisa prin tantarul anofel si provoaca
distrugerea globulelor rosii
PROTISTE CU CARACTER DE PLANTE
� FILUM CHRYSOPHYTA-cuprinde alge aurii si diatomee-depoziteaza grasimi
-contin clorofila a, c si carotenoizi-diatomeele au perete celular cu siliciu
Actynocylus sp.
� FILUM PYRROPHYTA
-cuprinde alge cu flageli
-depoziteaza amidon
-unele sunt heterotrofe
-contin clorofila a, c, carotenoizi si peridinina
-perete celular cu platose frumos ornamentate
Peridinium sp.
� FILUM CHLOROPHYTA - alge unicelulare
-cuprinde alge cu flageli
-depoziteaza amidon
-perete celular celulozic
-contin clorofila a si b
-au vacuola contractila
Halosphaera minor
Protiste cu caracter de fungi
� Cuprinde organisme unicelulare care traiesc
in soluri umede, pe substraturi organice aflate
in descompunere
� Pot fi saprofite sau parazite pe plantele de
cultura
� Multa vreme au fost considerate apartinand
regnului Fungi
Filumul MYXOMYCETES
� Se numesc si mucegaiuri mucilaginoase
� Provin din celule flagelate care fuzioneaza formand un sincitiu –masa citoplasmatica in care se afla mai multi nuclei
� Exemplu: Physarium
� Sincitiul, in conditii neprielnice, (diminuarea hranei) formeazasporangi din care sunt eliberati in mediu sporii; din acestia se formeaza mici celule amoeboidale care vor fuziona refacandsincitiul
Physarium (mucegai mucilaginos)
sincitiu
Diferentiereasporangilor
Filumul OOMYCETES
� Se numesc si mucegaiuri de apa
� Formeaza agregate celulare cu
aspect de filamente
� Celulele au un singur nucleu si au
un perete scheletic celulozic
� Se inmultesc sexuat diferentiind
gameti flagelati
� Exemple: Saprolegnia – mucegaiulapelor
Phytophora – organism parazit ce provoaca mana cartofului
Saprolegnia sp.
Infectie cu Phytophora la cartof
Importanta protistelor
-participa la intretinerea ciclurilor biogeochimice
ca producatori, consumatori si
descompunatori
-au rol de filtre ale mediului inconjurator
-fertilizatori pentru sol
-intra in alcatuirea planctonului
-protistele fotoautotrofe contribuie la
oxigenarea mediului si constituie producatorii
primari in ecosistemele acvatice
Importanta economica:
Efecte negative:
-produsi toxici eliminati in mediu
Efecte pozitive:
-materie prima pentru industria celulozei si hartiei
-obtinerea mediilor de cultura pentru laborator (agar)
-principii active pentru medicamente si produsecosmetice
Diatomeele formeaza roca numita diatomita utilizatain ind vopselelor, a filtrelor si ca adaos in compozitiapastei de dinti.
REGNUL FUNGI
� Cuprinde organisme eucariote imobile, heterotrofe
� Toate speciile sunt parazite sausaprofite
� Traiesc pe orice substrat organic dacaacesta nu este total lipsit de apa (apa, sol, arbori in descompunere)
� Au corpul vegetativ format din:
-o celula sferica sau ovala(drojdiile);
-hife = una sau mai multe celulefilamentoase ramificate care se impletesc si formeaza o masacompacta� miceliu.
Dupa structura materialului nuclear hifele pot fi:
� Haploide (nucleul cu un singur set de
cromozomi)
� Diploide (nucleul cu un doua seturi de
cromozomi) si Dicariotice (cu doi nuclei in
celula)
� Unicelulare cu structura de sincitiu
� Multicelulare
Peretele celular al fungilor
� nu contine celuloza
� contine substante specifice: chitina si ergosterol;
Substanta de rezerva ce se depune in celule –glicogenul;
Reproducere:
� Asexuata – prin fragmentare, diviziune directa, spori asexuati;
� Sexuata – spori sexuati;
Sporangele = organul in care se diferentiaza sporii
sexuati.
Regnul FUNGI cuprinde:
� Filum Chytridiomycota
� Filum Zigomycota
� Filum Ascomycota
� Filum Bazidiomycota
FILUM CHYTRIDIOMYCOTA
� Cuprinde reprezentantipredominant acvatici, prevazuti cu flageli
� Reproducere prin sporiasexuati si sexuati
� Peretele celular continechitina si celuloza
Synchytrium endobioticum(raia neagra a cartofului) – parazit ce provoacanegii cartofului
FILUM ZIGOMYCOTA
� Cuprinde fungi terestri
care elibereaza spori in
atmosfera umeda
� Structura de sincitiu
� Formeaza spori de
rezistenta – zigospori;
Rhizopus stolonifer
(mucegaiul negru de
paine)
FILUM ASCOMYCOTA
� Cuprinde cele mai raspanditesi numeroase specii de fungi
� Prezinta hife septate
� Prezinta sporange in forma de sac numit asca
Aspergillus sp. si Candida sp. care provoaca diferite maladiila om;
Sacharomyces cerevisiae(drojdia de bere) – pentruobtinerea alcoolului;
Penicillium sp. – pentruobtinerea antibioticelor
FILUM BAZIDIOMYCOTA
� Cuprinde fungii cei maiavansati din punct de vedereevolutiv
� Miceliile sunt formate din hifemulticelulare
� Se inmultesc prin spori produsiintr-o formatiune cubica –bazidie
� Cuprinde specii comestibile:
Agaricus bisporus
Pleurotus ostreatus
Boletus edulis (manatarca sauhribii)
IMPORTANTA FUNGILOR
� Speciile saprofite:
– grup important de descompunatori care asiguracircuitul materiei in natura.
-sursa de hrana sau sunt utilizate pentru producereade antibiotice, alcool, vitamine, citostatice s.a.
-contribuie la realizarea procesului de digestie (genuriale filumului Chytridiomycota)
� Speciile parazite:
-determina diminuarea productiilor agricole
-produc boli la plante si animale
-declanseaza reactii alergice la om
� Ascomicetele si bazidiomicetele formeaza
simbioze (asocieri) cu plantele superioare =
micorize
� Genuri de fungi care realizeaza micorize:
Auricularia si Tuber
Realizeaza micorize: muschii de pamant,
coniferele si plantele cu flori;
Plantulele de Orchidaceae nu se pot dezvolta
decat cu ajutorul fungilor.
LICHENII
� Nu constituie un regn
� Combinatie intre regnul Fungi si Protista
� Sunt asociatii simbiotice intre fungi si alge
� Traiesc pe sol, stanci, scoarta copacilor farasa fie paraziti; sunt adaptati sa suporte foartebine uscaciunea
� Fungii – specie de ascomicete saubazidiomicete = componenta heterotrofa
� Alga – specie clorofita sau cianobacterie = componenta autotrofa
� Clasificare – dupa morfologie:
-licheni frunzosi
-licheni crustosi
-licheni tufosi
� Inmultire:
-prin fragmentare
-prin izidii si soredii
� Importanta:
-erodeaza stancile contribuind astfel la formareasolului pentru instalarea altor organisme � “pionieriivegetatiei”
-reprezinta excelenti bioindicatori pentru poluare
REGNUL PLANTE
� Plantele - organisme eucariote, pluricelulare, fotoautotrofe;
- prezinta perete celular
- sunt lipsite de mobilitate fiind fixate de substrat
-miscarea plantelor se realizeaza princrestere;
Clasificare (dupa diferentierea tesuturilor conducatoaresi a organelor vegetative):
-plante avasculare: algele pluricelulare si Filum Briophyta
-plante vasculare: Filum Pteridophyta si Spermatophyta(Gimnosperme si Angiosperme)
PLANTELE AVASCULARE
Algele pluricelulare – organisme acvatice
fotoautotrofe;
- corpul vegetativ = tal;
4 grupe de alge in functie de tipul pigmentilor
asimilatori:
� Alge verzi
� Alge rosii
� Alge brune
� Alge aurii
FILUM CHLOROPHYTA
� Cuprinde algele verzi
Caracteristici structurale si functionale:
� Celulele au perete celulozic
� Contin amidon ca substanta de rezerva
� Contin pigmenti de clorofila a si b
Spirogyra sp. (matasea broastei) – tal pluricelularfilamentos neramificat;
Cladophora sp. (lana broastei) – tal pluricelularfilamentos, ramificat;
Ulva sp. (salata marii) – tal pluricelular latit;
Volvox sp. – tal colonial
FILUM RHODOPHYTA
� Cuprinde algele rosii
(pigmenti carotenoizi:
ficoeritrina si ficocianina)
� Specii care populeaza
marile calde;
Chondrus crispus
Chondrus crispus
FILUM PHAEOPHYTA
� Cuprinde algele brune
marine
Nereocystis luetkeana
Sargassum sp.
Nereocystis luetkeana
Sargassum sp.
FILUM BRYOPHYTA
� Cuprinde specii din planteacvatice adaptate la mediulterestru
� Traiesc pe uscat dar au nevoiede apa pentru reproducere
� Corpul briofitelor este un talpluricelular
� Celulele au perete celular faralignina
� Corpul briofitelor este diferentiatin rizoizi, tulpinite si frunzisoare� tesuturi cu rol de aparare sitesuturi fundamentale
sporogon
spori
seta
tulpinita
frunzisoare
rizoizi
Polytrichum commune
(muschiul de pamant)
� In lipsa unui corp veritabil, absorbtia apei si a sarurilor minerale se face pe toata suprafatacorpului
Alternanta de generatii la briofite este reprezentata de:
� O stare haploida – gametofit – care produce gameti;
� O stare diploida – sporofit – care produce spori;
Faza diploida este total dependenta de cea haploida,
fiind incapabila de autofotosinteza.
Inmultire:
� Asexuata prin fragmentare si propagule
� Sexuata prin spori produsi in organe reproducatoare
pluricelulare.
CLASA HEPATICATAE(hepatice)
- aceste briofite au simetriebilaterala
- prezinta rizoizi unicelulari sipluricelulari
Marchantia polymorpha (fiereapamantului)
Bryophyta cuprinde 3 clase: Hepaticatae, Anthocerotatae, Bryatae.
CLASA ANTHOCEROTATAE
- cuprinde briofite cu morfologie aparte
- pe tulpinita se formeaza o coloana de tesut in forma de filament in capatul careia se diferentiaza sporii;
Phaeoceros laevis
CLASA BRYATAE(muschii propriu-zisi)
- grupul cel mai numerossi cel mai studiat dintrebriofite
- cuprinde muschi cu simetrie radiara
- se remarcapredominanta rizoizilorpluricelulari
Sphagnum cymbifolium(muschiul de turba)
Importanta briofitelor
� Descompunatori ai organismelor moarte
� Imbraca suprafata stancilor creand conditii
pentru dezvoltarea altor organisme
� Impiedica eroziunea solului
� Mentin umiditatea solului
� Bioindicatori pentru schimbarile ecosistemului
� Constituie adaposturi pentru insecte si hrana
pentru multe specii de animale
PLANTELE VASCULARE
� Plante superioare caracterizate prin
diferentierea tesuturilor conducatoare (trahei
si traheide)= traheofite.
� Plante caracterizate prin diferentierea
organelor vegetative, corpul plantelor se
numeste corm = cormofite.
� Cuprinde doua filumuri:
� Filum Pteridophyta
� Filum Spermatophyta
FILUM PTERIDOPHYTA
� Cuprinde ferigile, grupaprimelor plante vasculareaparute pe Pamant
� Sunt in general planteterestre, unele specii suntadaptate la mediul acvatic(pestisoara- Salvinianatans)
� In zonele temperate preferalocurile umede siumbroase.
� Cormul ferigilor este format din radacini adventive, rizomi subterani si frunze mari dublu penat-compusenumite fronde.
� La unele specii radacinita si frunzele nu suntdiferentiate (Rhynia).
� Vasele conducatoare lemnoase sunt traheidele.
� Pteridofitele nu formeaza flori si nici seminte.
� Reproducere:
� Asexuata - spori produsi de sporofit in organe
pluricelulare numite sporangi care se dezvolta in structuri de aparare numite sori, situati pe partea
inferioara a frunzelor.
� Sexuata – gameti sexuati diferentiati in gametofit.
Filumul Pteridophyta cuprinde 3 clase:
• Clasa Lycopodiatae
• Clasa Equisetatae
• Clasa Filicatae
CLASA LYCOPODIATAE
� Tulpini taratoare
� Frunze mici dispuse in
spirala in jurul tulpinii
� Sporangii au aspect de
spiculete
Lycopodium clavatum
(pedicuta)
CLASA EQUISETATAE
� Epiderma tulpinii si a frunzelor este bogata in siliciu
� Frunze mici in verticil la nodurile tulpinii
� Sporangii se formeaza pe indivizi diferiti
Equisetum arvense (coada calului)
CLASA FILICATAE
� Frunzele sunt mari,
multinervate, lobate,
de obicei compuse
� Sporangii se
formeaza in sori pe
acelasi individ
Polypodium vulgare
(feriguta)
FILUM SPERMATOPHYTA
� Spermatofitele sunt plante vasculare cu seminte,adaptate la mediul terestru.
Caracteristici:
� Tesuturi vasculare prezente in toate organele plantei
� Reproducerea sexuata este independenta de prezentaapei
� Sporofitul este dominant
� Diferentiaza heterospori (spori sexuati diferiti):
-microspori sau spori masculini (granule de polen)
-macrospori sau spori feminini (sac embrionar)
� Dupa fecundare macrosporii se transforma in samanta
Cuprinde 2 subfilumuri:
� Gymnospermatophyta
� Angyospermatophyta
SUBFILUMUL GYMNOSPERMATOPHYTA
� Cuprinde spermatofite cu seminte neinchise in fruct;
� Datorita prezentei glandelor rezinifere, speciile
acestui subfilum poarta denumirea de rasinoase
� Gimnospermele sunt plante lemnoase (arbori siarbusti)
� Cele mai cunoscute gimnosperme sunt coniferele
� Coniferele au radacina pivotanta, tulpina dreapta siinalta, frunze aciculare, uninerve si persitente(exceptie Larix decidua – zada).
� In structura vaselor conducatoare lemnoase suntprezente traheidele.
� Florile sunt unisexuate, organizate in conuri:
� Conurile masculine - o singura floare si sunt formatedin solzi purtatori de saci cu polen
� Conurile feminine – inflorescente compuse din solzicare poarta ovule descoperite
� Reproducerea este sexuata, polenizarea se face cu ajutorul vantului, fecundatia este simpla
� Samanta este compusa din embrion, mai multecotiledoane si un invelis protector
Subfilumul Spermatophyta cuprinde 5 clase:
� Clasa Cycadatae
� Clasa Ginkgoatae
� Clasa Gnetatae
� Clasa Pinatae
� Clasa Taxaceae
CLASA CYCADATAE
� Cele mai vechi gimnosperme
� Aspect de palmier
� Traiesc in regiuni tropicale si subtropicale
� Tulpina dreapta prezinta cicatrice ale frunzelor
� Frunze penat-compuse sub forma de veriticil la
varful tulpinii
Enchephalartos kosiensis
CLASA GINKGOATAE
� Tulpini inalte (peste30 m)
� Frunze bilobate cu nervatiune bifurcata siforma de evantai
� Fructele au o parteexterna carnoasa
� Plante ornamentale, rezistente la poluare
Ginkgo biloba (arborelepagodelor)
CLASA GNETATAE
� Cuprinde 3 genuri
Welwitschia mirabilis
-traieste in Africa
-trunchiul creste in sol
-frunzele au forma de
fasii late
CLASA PINATAE
� Plante rezistente la frig, vant siseceta
� Frunze aciculare, in general persistente
� Cuprind coniferele: bradul, pinul, molidul, ienuparul, jneapanul s.a.
Abies alba (brad)-frunze pe doua randuri dispuse in
acelasi plan;-frunzele prezinta pe fata inferioara
doua dungi albicioase
Picea abies (molid)-frunze cu varf ascutit dispuse in
spirala pe ramuri
CLASA TAXACEAE
� Cuprinde arbori si arbusticu tulpini drepte
� Nu au glande rezinifere
Sequoia gigantea (arborelemamut)
Taxus bacata (tisa) –prezinta o formatiune
carnoasa de culoarerosie care acopera
samanta - aril
Importanta coniferelor
� Lemnul coniferelor este utilizat in constructii,
industria lemnului, industria celulozei si
hartiei
� Din rasina se extrag substante antifungice si
insecticide
� Din muguri se obtin siropuri expectorante si
stimulatoare anabolizante
� Formeaza paduri cu rol ecologic, multe specii
fiind decorative
SUBFILUMUL ANGYOSPERMATOPHYTA
� Cuprinde plante superioare cu flori si seminteinchise in fruct
� Au vasele conducatoare lemnoase reprezentate de trahei
� Reproducerea este sexuata
Organele de reproducere: floarea, fructul si samanta
La floarea de Angiosperme ovulul este inchis in ovar, sacul embrionar se gaseste in ovul
Fecundatia:
-independenta de prezenta apei si a umiditatii
-este dubla; fuzionarea celor 2 nuclei spermatici cu cele doua componente ale sacului embrionar
Dupa fecundare:
Ovulul � samanta
Ovarul � fruct
Clasificare:
� Clasa Magnoliatae (Dicotiledonate)
� Clasa Liliatae (Monocotiledonate)
CLASA MAGNOLIATAE (DICOTILEDONATE)
Malus pumila (floare de mar)
Familia Rosaceae
Phaseolus vulgaris (fasole)
Familia Leguminosae
Trifolium pratense
(trifoi)
Familia Fabaceae
Vitis vinifera (vita-de-vie)
Familia Vitaceae
Fagus sylvatica (fag)
Familia Fagaceae
CLASA LILIATAE (MONOCOTILEDONATE)
Scilla bifolia (viorea)
Familia Liliaceae
Galanthus nivalis (ghiocel)
Familia Amaryllidaceae
Iris germanica (iris)
Familia Iridaceae
Triticum aestivum (grau)
Familia Poaceae
Cocos nucifera
(arborele de cocos)
Familia Arecaceae
CLASA MAGNOLIATAE (DICOTILEDONATE)CARACTERE GENERALE
� Radacina pivotanta si ramuroasa� Tulpina ramificata nearticulata, cu crestere apicala si in
grosime
� Fascicolele conducatoare sunt distribuite regulat, pe un singur cerc
Radacina la Brassica
rapa (rapita)
Quercus robur (stejar)Ranunculus repens (floarea de leac)
– fascicole conducatoare
� Nervatiunea frunzelor palmata sau penata� Flori pentamere; caliciul si corola sunt diferentiate;
polenizare cu ajutorul insectelor
� In seminte sunt 2 cotiledoane
Frunza la Pelargonium zonale
(muscata)
Samanta la Phaseolus
vulgaris (fasole)
Floarea la Rosa canina
(maces)
CLASA LILIATAE (MONOTILEDONATE)
CARACTERE GENERALE
� Radacina adventiva, fasciculata
� Tulpina neramificata, articulata cu crestere la nivelul
nodurilor; rar creste in grosime
� Fascicole conducatoare dispuse neregulat
Radacina de GramineeSectiune prin tulpina de
Zea mays (porumb)
Tulpina de
Phoenix dactylifera
(curmal)
� Nervatiunea frunzei paralela
� Flori trimere; caliciul si corola nediferentiate;
polenizare cu ajutorul vantului
� Samanta cu un singur cotiledon
Frunza de Poligonatum
odoratum
(Pecetea lui Solomon)Floare de Galanthus nivalis
(ghiocel)
Samanta la Zea mays
(porumb)
Analizarea florii la Angiospermae
� Structura florilor este redata simbolic prin formula florala. Simboluri utilizate:
* = simetrie radiara
●│● = simetrie bilaterala
♀ = floare unisexuata feminina
♂ = floare unisexuata masculina
K = caliciul (totalitatea sepalelor)
C = corola (totalitatea petalelor)
P = periant (totalitatea tepalelor)
A = androceu (totalitatea staminelor)
G = gineceu (totalitatea carpelelor)
G = gineceu inferior
= gineceu superiorG
-pentru un numar mare al elementelorinvelisului floral: ∞;
-pentru elemente concrescute numarul de elemente este scris in paranteze;
-elementele aceluiasi invelis floral situate la nivele diferite: A+B
Floare de maces
G☼ ♂K5C5A∞ (2)
Petunia violacea (petunie) Fagus sylvatica (fag)Pisum sativum (mazare)
☼ K(5)C(5)A(5) G (2) G●│●K(5)C(5)A(9)+1 1☼♀P7 G
3
� Determinarea speciilor de stejarQuercus cerris (cer) – frunza cu lobii in forma de dinti
de fierastrau, aspre si cu peri stelati
Quercus pedunculiflora (brumariu) – frunza cu perigrupati
Quercus robur (stejar de campie) – frunze lipsite de peri
Quercus dalechampii (gorun de deal) – frunze cu lobiingusti, ascutiti si inegali in lungime
Quercus petraea (gorun de munte inferior) – frunze cu lobi rotunjiti si de lungimi diferite
Quercus frainetto (garnita) – frunze fara peduncul siparoase cu lungimi de peste 10 cm
Quercus pubescens (tufan) – frunze cu petiol, paroasesi lungi de maxim 8 cm
Plante carnivore
� Au radacinile slab dezvoltate� Nu formeaza micorize� Nu formeaza simbioze cu bacteriile fixatoare de azot� Frunzele au o fotosinteza de mica intensitate� Secreta enzime de tipul celor produse de glandele digestive ale
animalelor
Drosera capensis (roua cerului)
-planta insectivora
-peri pe suprafata frunzelor
Nepenthes alata (ulciorul
tropical)
-planta insectivora
-frunzele in forma de urna