8/14/2019 Proteinele - info

http://slidepdf.com/reader/full/proteinele-info 1/2

.

20 de aminoacizi de

baza, combina~iilecarora formeaza mii

de proteine diferite.

1. Aminoacizii sunt

lega~i printr-o

legatura peptidica.

Proteina este un element

esent;ial al fiint;elor vii,deoarece formeazd structura

de bazd a tuturor celulelor.

Ea se gdse-5te deci in tot orga-

nismul, precum -5i in cei mai

mici viru-5i cunoscut;i de omurma unei reac~iichimice in care se

pierde o molecula

de apa dintre doi

aminoacizi. 2.

Legarea a 100 sau a

mai multor aminoa-

cizi duce la formarea

unui lan~ polipep-tidic (3), numit tot

proteina. 4. Aceste

lan~uri formeaza O

spirala care adeseori

se rasuce~te din

nou. oferind pro-teinei forma sa par-

ticulara.

EXPUCAREA STRUCTURILOR ATOMICE

R- grup variabil de atomi

H- hidrogen

N- azot

C- carbon

0- oxigen

aminoacizi

adi\ionali FORMAREA DE PROTEINE

T oate animalele ~i plantele contin In ceamai mare parte proteine, Insa fiecarespecie are o grupa specifica de proteine.

Proteinele umane sunt caracteristice fiintelorumane, diferentiindu-ne de celelalte forme de

viata.Proteinele sunt substante chimice com-

plexe, formate din molecule mai mici, numiteaminoacizi. O proteina este alcatuita din unulsau mai multe lanturi de aminoacizi care,asemenea altor substante chimice, sunt for-mati din atomi. in aminoacizi se gasescatomiielementelor carbon, oxigen~i hidrogen alaturide atomii unui alt element vital, azotul.

Formula chimica generala a unui amino-acid este R.CH(NH2). COOH., unde R indicaun grup de atomi cunoscut sub numele de

legaturi

peptidice

STRUCTURA SECUNDARA

4 rasuciri ale

spiralei

3 lan~uri polipeptidice

proteine)

legatura peptidica

STRUCTURAPRIMARA

spirala rasucita in

forma proteinei

globulare

legaturi

peptidice

STRUCTURA TERTIARA

75

8/14/2019 Proteinele - info

http://slidepdf.com/reader/full/proteinele-info 2/2

PROTEINELE

O Tesut muscular m3rit de 40.000 ori.

Fa~iile dungate sunt fibrile proteice care se

amestec3 ~i produc contrac~ia, alunecand

unele peste altele. To~i mu~chii con~in

colagen, o protein3 fibroas3.

SPIRALA DINTR-UN SINGUR LANT X 17,500,000 ORI

~~~~

SPIRALA DIN TREI LANTURI X 17,500, 000 ORI

--

)~) -).".- )---

a moleculelor de

colagen A:

><tibia

FIBRlLA DE COLAGEN X 120.000 ORI

~~~.) ~) .)--

.) ~)i .)

-e) ~)i : .) .

) ~) i: : :,) ~}-I I I I II I I I 1 1 d .-I .I mo ecu a e protelna

fibula

aranjare dezordonata

a moleculelor de

O Fibrilele de colagen compun cea mai

mare parte a pielii. tendoanelor. cartilajelor ~i

1esutului osos. Lan1urile de aminoacizi sunt

rasucite intr-o spirala. Trei lan1uri se rasucesc

pentru a forma molecule care se aliniaza ~i se

extind. Imaginile de sus prezinta structurafibrilelor de colagen ~i cum lipsa ordinii

normale poate cauza boala denumita guta.

Anticorpii, cunoscuti stib numele de imu-noglobuline, sunt proteinele care protejeazacorpul impotriva imbolnavirii. De obicei, ace:j-tia sunt produ:ji ca reactie la prezenta unuiantigen, cum ar fi otrava sau bacteriile, :jiseformeaza n tesuturile limfatice ale corpului.

Hemoglobina, una dintre cele mai com-plexe proteine ale organismului, este respon-sabila de transportul oxigenului de la plamanila tesuturi.

Proteinele nu sunt de obicei descompusepentru a produce energie. Cu toate acestea,cand rezervele de hidrati de carbon :jl grasimisunt epuizate, datorita infometarii sau bolilor,organismul incepe sa descompuna proteinelepentru a obtine minimum 2000 kilocalorii pezi, necesaresupravietuirii. Procesul este reglatde hormoni, care determina descompunereamai degraba a proteinelor din mu:jchi, splina:ji ficat, decat din celelalte organe vitale.

Descompunerea proteinelor nu poate con-tinua la nesfar:jit. in cazurile de subnutritietotala, moartea survine la aproximativ :jasesaptamani dupa epuizarea completa aresurselor de grasime.

radical. Cel mai simplu radical consta doardintr-un atom de hidrogen ~i formeaza glici-na. in urmatorol aminoacid simplu, alanina,radicalul este format dintr-un atom de carbonlegat de trei atomi de hidrogen.

Aminoacizii mai complec~i au radicalulformat dintr-un numar mai mare de atomi decarbon ~i hidrogen. Peste 80 de aminoacizi seformeaza In mod natural, Insa doar 20 dintreace~tia se gasesc In proteine. O parte dinaminoacizii de care are nevoie corpul umanpentro a forma proteine pot fi sintetizati Inorganism din alti aminoacizi. Cu toate aces-tea, exista ~i altii pe care corpul uman nu-ipoate produce, dar care trebuie totu~i inclu~iIn alimentatie. Tabelul din partea de jos,

dreapta, prezinta o lista cu aminoaciziiesentiali ~i neesentiali.

Pentro a forma proteine, aminoacizii seleaga prin legaturi chimice. Legatura dintreaminoacizii adiacenti poarta denumirea delegatura peptidica. Cind doi aminoacizi suntuniti In acest mod, se formeaza o dipeptida.Mai multi aminoacizi alcatuiesc un lant

polipeptidic. Lanturile polipeptidice ale celormai multe proteine contin cel putin 100 deaminoacizi, iar masa moleculara a unei pro-teine, calculata ca greutatea atomilor dinfiecare molecula, poate fi de 120 de ori maimare decit greutatea unei molecule de zahar.

Structura secundariLantul polipeptidic este descris ca structuraprimara a proteinei. Toate moleculele pro-einei sufera modificari In continuare,orm~nd o stroctura secundara. in uneleazuri, lanturile polipeptidice paralele suntustinute de legaturile de hidrogen.

in mod obi~nuit, lantul de proteine seasuce~tesub forma de spirala, sau helix. Cai In cazul anterior, helixul este sprijinit de

torita unei schimbari de tempetaturaaciditate, avind ca rezultat despiralarea

denaturata. De exemplu,

Intr-un ou, cind este Incalzita,substanta solida alba. Unele pro-denaturate de catre substantechim-

76Corpul omenesc 54 -AUMENTE PENTRU CRE.5TERE 51ENERG1E

AMINOACIZIEsen~iali Neesen~iali

leucina alanina

izoleucina acid aspartic

lizina arginina

metionina prolina

hidroxiprolina glicina

treonina serina

triptofan acid glutamic

fenilalanina

valina

histidina

Tirozina -nu este esentiala daca

exista destula fenilalanina.Cisteina ~i cistina -nu sunt esentiale

daca exista destula metionina.

incheietura

cu artr ~ta i:

"

Proteinele care au aceastastructura relativsimpla sunt c~noscute sub numele de pro-teine fibroase. Exista, totu~i, ~i altele, in carestructura secundarn se rnsuce~te n mai multeforme complexe, dand na~tere structurii

tertiare. Astfel de proteine complexe suntnumite proteine globulare.in final, exista proteine in care mai multe

lanturi polipeptidice se combina, formandstructura cuatemara, n care se gasesc adesea~i alte componente. De exemplu, glicopro-teinele, cunoscute ~i sub numele de muco-proteine, contin molecule de zahar. O mole-cula a pigmentului din sange numit hemoglo-

bina, contine patru lanturi polipeptidice,fiecare dintre acestea adapostind o gruparecare contine fier, numita hem.

Aminoacizii de care avem nevoie suntextra~i din alimente. Cu toate acestea, multidintre ei se afla sub forma de proteine, carenu pot fi folosite sau absorbite de organis-mele noastre. A5adar, ele trebuie descompusein aminoacizi.

Digestia proteinelor incepe in stomac.Acolo, enzima pepsina rupe unele legaturipeptidice, divizand proteinele in lanturipolipeptidice mai mici. Acest proces continuain intestinul subtire, unde doua enzime tripsi-na ~i erepsina, completeaza descompunereapolipeptidelor in aminoacizi.

DezaminareaAminoacizii sunt absorbiti in sange prinperetele intestinului subtire ~i transportati intot organismul. Acolo unde este nevoie deproteine, acestea sunt sintetizate din aminoa-

cizi in celulele corpului. Excesul de aminoa-cizi nu este depozitat. in schimb, ace~tiasuntdegradati n ficat printr-un proces numit deza-minare. Azotul pe care il contin este transfe-rat sub forma de ammoniac,are este transfor-mat in uree; aceasta este transportata desange a rinichi pentru excretie.

Proteinele au mai multe roluri in organism.Enzimele, catalizatorii biologici care !egleazareactiile chimice vitale din corp, sunt toateproteine. Multi hormoni, mesagerii chimicicare ajuta la coordonarea functiilor organis-mului, sunt de asemeneaproteine. O alta pro-teina importanta este colagenul. Acesta estetesutul fibros conector, care leaga alte tesu-

turi, cum ar fi oasele, cartilajele, mu~chii, pie-lea ~i ligamentele, intre ele. Mucoproteinelesunt lubrifiantii corpului. deoarece permitalunecarea egaturilor ~i u~ureazadegluti!ia.