propunere politica publica snmsu

24
PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ 1) Instituţia iniţiatoare Ministerul Administraţiei şi Internelor 2)Formularea problemei În urma analizei situaţiei actuale, la nivelul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă au fost semnalate o serie de deficienţe organizatorice şi funcţionale cu implicaţii asupra componentelor sistemului, precum şi unele inadvertenţe de ordin legislativ care au un impact negativ asupra desf ăşurării activităţilor. Cele mai importante aspecte negative relevate au fost următoarele: 1. Existenţa unor paralelisme în actele normative de nivel superior, în speţă Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată, OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2005, OG nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr.363/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Organizarea şi funcţionarea unora dintre componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt statuate prin acte normative emise anterior constituirii legale a acestuia. Astfel, deşi serviciile pentru situaţii de urgenţă au fost înfiinţate începând cu anul 2002 - odată cu termenul de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi unităţile teritoriale subordonate s-au constituit şi au funcţionat în mod efectiv, ca structuri unificate de pompieri şi protecţie civilă, abia de la finele anului 2004. Astfel, înfiinţarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aşa cum a fost avută în vedere la nivelul anului 2001, presupunea relaţionarea instituţională a acestora cu organisme care nu au mai fost constituite sau cu care relaţiile ierarhice prevăzute nu au mai fost de aceeaşi natură (se preciza funcţionarea serviciilor comunitare pentru situaţii de urgenţă în subordinea consiliilor judeţene şi locale). Această situaţie a impus modificarea în mai multe rânduri a actelor normative incidente (OG nr.88/2001- modificată prin 3 acte normative emise până în anul 2005, iar OUG nr.21/2004 a fost modificată odată cu aprobarea acesteia prin Legea nr.15/2005). Cu toate acestea, s-au menţinut dificultăţi majore în armonizarea prevederilor acestora (de exemplu, deşi OUG nr.21/2004 prevedea modificarea OG nr.88/2001, apari ţia actului normativ modificator – OUG nr.25/2004 – menţine coordonarea activităţii serviciilor de urgenţă - inclusiv serviciile profesioniste în sensul actului normativ menţionat, la nivel local, de către primar. Reglementarea activităţilor de apărare împotriva incendiilor şi de protecţie civilă se realizează prin două acte normative distincte de nivel superior, în speţă Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, respectiv Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată, în condiţiile în care autoritatea de reglementare competentă la nivel naţional este reprezentată

Upload: covalciuc-bogdan

Post on 12-Nov-2015

75 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

SNMSU

TRANSCRIPT

  • PROPUNERE DE POLITIC PUBLIC 1) Instituia iniiatoare

    Ministerul Administraiei i Internelor

    2)Formularea problemei

    n urma analizei situaiei actuale, la nivelul Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen au fost semnalate o serie de deficiene organizatorice i funcionale cu implicaii asupra componentelor sistemului, precum i unele inadvertene de ordin legislativ care au un impact negativ asupra desfurrii activitilor. Cele mai importante aspecte negative relevate au fost urmtoarele: 1. Existena unor paralelisme n actele normative de nivel superior, n spe Legea nr.307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor, Legea nr.481/2004 privind protecia civil, republicat, OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen, aprobat cu modificri prin Legea nr.15/2005, OG nr.88/2001 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea serviciilor publice comunitare pentru situaii de urgen, aprobat cu modificri prin Legea nr.363/2002, cu modificrile i completrile ulterioare. Organizarea i funcionarea unora dintre componentele Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen sunt statuate prin acte normative emise anterior constituirii legale a acestuia. Astfel, dei serviciile pentru situaii de urgen au fost nfiinate ncepnd cu anul 2002 - odat cu termenul de aplicare a Ordonanei Guvernului nr.88/2001 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea serviciilor publice comunitare pentru situaii de urgen, Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen i unitile teritoriale subordonate s-au constituit i au funcionat n mod efectiv, ca structuri unificate de pompieri i protecie civil, abia de la finele anului 2004. Astfel, nfiinarea Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen i a serviciilor publice comunitare pentru situaii de urgen, aa cum a fost avut n vedere la nivelul anului 2001, presupunea relaionarea instituional a acestora cu organisme care nu au mai fost constituite sau cu care relaiile ierarhice prevzute nu au mai fost de aceeai natur (se preciza funcionarea serviciilor comunitare pentru situaii de urgen n subordinea consiliilor judeene i locale). Aceast situaie a impus modificarea n mai multe rnduri a actelor normative incidente (OG nr.88/2001- modificat prin 3 acte normative emise pn n anul 2005, iar OUG nr.21/2004 a fost modificat odat cu aprobarea acesteia prin Legea nr.15/2005). Cu toate acestea, s-au meninut dificulti majore n armonizarea prevederilor acestora (de exemplu, dei OUG nr.21/2004 prevedea modificarea OG nr.88/2001, apariia actului normativ modificator OUG nr.25/2004 menine coordonarea activitii serviciilor de urgen - inclusiv serviciile profesioniste n sensul actului normativ menionat, la nivel local, de ctre primar. Reglementarea activitilor de aprare mpotriva incendiilor i de protecie civil se realizeaz prin dou acte normative distincte de nivel superior, n spe Legea nr.307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor, respectiv Legea nr.481/2004 privind protecia civil, republicat, n condiiile n care autoritatea de reglementare competent la nivel naional este reprezentat

  • 2

    de o singur instituie - Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen. Att Legea nr.307/2006, ct i Legea nr.481/2004, republicat, prevd obligaii distincte specifice domeniilor aprrii mpotriva incendiilor i proteciei civile. De asemenea, n prezent, potrivit acelorai acte normative, sunt emise de ctre aceleai entiti (inspectoratele pentru situaii de urgen) dou categorii de avize/autorizaii, care pot face obiectul aceleiai construcii de securitate la incendiu pentru ndeplinirea cerinei eseniale securitate la incendiu, respectiv aviz/autorizaie de protecie civil pentru adposturile de protecie civil aferente construciilor. Emiterea ambelor categorii de avize/autorizaii presupune ntocmirea unor documentaii distincte i derularea unor proceduri specifice care ngreuneaz realizarea i punerea n funciune a construciei. n acelai context, trebuie avute n vedere i implicaiile negative generate de obligativitatea organizrii activitii de aprarea mpotriva incendiilor i de protecie civil, la nivelul unitilor administrativ-teritoriale, instituiilor publice i operatorilor economici, prevzut distinct n cele dou acte normative. Acest fapt a creat dificulti n ceea ce privete constituirea i ncadrarea a cte dou structuri paralele din punctul de vedere al atribuiilor, cu implicaii negative i asupra alocrii fondurilor necesare dotrii acestora i salarizrii personalului ncadrat n ocupaiile specifice domeniilor prevzute n Nomenclatorul Clasificarea Ocupaiilor din Romnia (de exemplu, cadru tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor, respectiv inspector de protecie civil). 2. Constituirea Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen, statuat prin apariia OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen, dei a creat structurile interinstituionale necesare gestionrii situaiilor de urgen, nu a avut n vedere i includerea n componena Sistemului Naional a serviciilor voluntare pentru situaii de urgen, ca structuri competente la nivel local. Neajunsul a fost probat de realitate pe timpul manifestrii situaiilor de urgen i a generat o stare de reticen din partea factorilor decizionali de la nivel local n asigurarea fondurilor necesare operaionalizrii acestor structuri. Astfel, la nivel naional sunt constituite 3.157 servicii publice voluntare pentru situaii de urgen, n care sunt cooptate un numr total de 118.750 de persoane, 4.209 dintre acestea avnd calitatea de angajai, restul fiind voluntari. Cu toate c cifrele menionate sunt semnificative, doar aproximativ 19% dintre serviciile constituite au capacitatea operaional de intervenie reclamat de cerinele stipulate prin actele normative specifice (cel puin o autospecial de intervenie pentru stingerea incendiilor). Acest fapt este relevat de ponderea sczut, n intervalul 2005-2009, a interveniilor pentru stingerea incendiilor la gospodriile populaiei gestionate exclusiv de aceste servicii, respectiv o valoare cuprins ntre 4 - 7% din totalul incendiilor manifestate n perioada menionat (vezi situaia comparativ anexat). Precizm faptul c interveniile pentru stingerea incendiilor la gospodriile populaiei reprezint un tip de risc predominant prin frecvena de manifestare - ntre 70 i 77% din totalul incendiilor - i nivelul de gravitate al consecinelor. Exemplificm prin numrul victimelor nregistrate n perioada menionat anterior, respectiv 3.271 de persoane afectate, din care 1206 decedate (1061 aduli i 145 copii) i 2.065 persoane rnite sau intoxicate. De asemenea, este relevant i alocarea fondurilor pentru asigurarea funcionrii serviciilor voluntare pentru situaii de urgen, care n anii 2008 i 2009 s-a situat la suma de cca.19 milioane de EURO, n timp ce numai cheltuielile cu salarizarea i asigurarea personalului (excluznd fondurile necesare dotrii cu autospeciale i echipament de intervenie) raportate la necesarul pentru funcionarea serviciilor n condiiile ndeplinirii criteriilor operaionale se cifreaz la cca.38 milioane de EURO. O estimare a costurilor necesare operaionalizrii unui singur serviciu voluntar pentru situaii de

  • 3

    urgen se ridic la suma de 351.000 de EURO. 3. Dificulti, la nivel judeean, n coordonarea i conducerea operaional a interveniilor de ctre centrele operaionale ale inspectoratelor pentru situaii de urgen structuri specializate numai pe tipurile de risc repartizate spre gestionare Ministerului Administraiei i Internelor. Experiena ultimilor ani a scos n eviden unele disfuncionaliti n gestionarea operaional a situaiilor de urgen, deoarece aceasta se asigur n prezent de ctre centrele operaionale ale inspectoratelor pentru situaii de urgen pentru evenimentele generate de toate tipurile de risc. Astfel, colaborarea centrelor operaionale cu grupurile de suport tehnic specializate pe alte tipuri de risc dect cele din competena Ministerului Administraiei i Internelor se desfoar cu dificultate, din cauze multiple cum ar fi lipsa spaiilor, inexistena unei baze de date integrate, neasigurarea interoperabilitii echipamentelor de comunicaii .a. 4. Structurile specializate constituite sunt proiectate n proporie majoritar pentru ndeplinirea atribuiilor legale pe timpul manifestrii tipurilor de risc din competen. Prin urmare, activitile cu caracter preventiv (inclusiv cele de pregtire), care implic un volum semnificativ de munc de planificare strategic i concepie strict necesare pentru asigurarea unui rspuns eficient sunt gestionate numai de ctre o persoan (cadru tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor sau inspector de protecie civil). Pentru exemplificare, putem meniona cazul instituiilor publice/unitilor administrativ-teritoriale unde se constituie centre operative cu activitate temporar (care activeaz numai pe timpul strii de alert ori pe timpul manifestrii tipurilor de risc), la care persoana care ncadreaz funciile menionate anterior asigur att consilierea factorilor de decizie i coordonarea global a activitilor n domeniul situaiilor de urgen, ct i elaborarea i, mai ales, actualizarea documentelor operative, fr de care o intervenie ulterioar, la producerea situaiei de urgen, este ngreunat n mod evident. 5. Asigurarea logistic deficitar a serviciilor profesioniste pentru situaii de urgen. La categoria tehnic i materiale pentru prevenirea i stingerea incendiilor, serviciile profesioniste pentru situaii de urgen au un grad de asigurare de 81,52% fa de prevederile Normei de nzestrare. n prezent, 91,77% din totalul autospecialelor aflate n uz au durata normal de funcionare (6 ani) depit. Aceast stare de fapt este cauzat de faptul c ritmul anual de mprosptare a parcului de autospeciale a fost cu mult sub cel normal. Astfel, fa de un ritm anual necesar de 87 autospeciale n anii 1990-1998, 201 autospeciale n anii 1999-2004, 253 autospeciale n anii 2005-2006 i 480 autospeciale ncepnd cu anul 2007, s-a asigurat un ritm mediu anual de 23 autospeciale n anii 1990-1998, 3 autospeciale n anii 1999-2004, 43 autospeciale n anii 2005-2006, 3 autospeciale n anul 2007 i nicio autospecial n anii 2008 i 2009. Fondurile financiare alocate prin buget pentru activiti de mentenan au fost cu mult sub nevoile reale, reprezentnd anual cca.14% din necesar. Ca i consecin direct, permanent, cca. 10-15% din parcul existent se afl n stare de neoperativitate. Deficienele prezentate se menin i la celelalte mijloace tehnice de transport i de intervenie, astfel nct la categoria mijloace de transport auto, navale, aeriene i de alimentare cu produse petroliere gradul de dotare este de 30%, iar la categoria tehnic, materiale de geniu, mine, explozivi i mijloace tehnice specifice se nregistreaz un grad de asigurare de 16%. n plus, pentru protecia fizic a personalului, gradul de asigurare cu aparate de protecie a respiraiei cu aer comprimat este de doar 21%. Un alt aspect care are consecine negative asupra modului de ndeplinire a misiunilor de intervenie pentru stingerea incendiilor este gradul de asigurare de numai 44% la pulbere stingtoare i de 30% la spumogen lichid, ceea ce reprezint practic doar capacitile autospecialelor de intervenie i n foarte mic msur, o rezerv operativ pentru situaii deosebite.

  • 4

    6. Pregtirea neadecvat a autoritilor, structurilor specializate i a populaiei, determinat de insuficiena centrelor de pregtire dedicate i de subfinanarea acestor activiti. Existena a doar trei centre zonale de pregtire n domeniul situaiilor de urgen care asigur, cu personal insuficient, pregtirea categoriilor de personal cu atribuii n domeniu de la nivelul tuturor instituiilor prefectului, consiliilor judeene, municipiilor, oraelor i comunelor (prefeci, subprefeci, preedini, vicepreedini i secretari generali ai judeelor, primari, viceprimari, secretari). 7. Ambiguiti privind nelesul unor termeni definii prin legislaia incident (de exemplu, avertizare, prealarmare, adpostire, dezastru).

    3) Denumirea politicii

    Eficientizarea Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen

    4) Scop Constituirea unui cadru instituional de gestionare a situaiilor de urgen performant, adaptat nevoilor i realitilor din Romnia, care s asigure un nivel sporit de securitate a cetenilor.

    5) Obiective Obiectiv general mbuntirea cadrului instituional i simplificarea cadrului legislativ al Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen, care s asigure implicarea activ a comunitilor locale n gestionarea situaiilor de urgen. Obiective specifice 1. Modificarea i completarea cadrului metodologic i legislativ necesar eficientizrii structurilor responsabile de gestionarea situaiilor de urgen i a activitilor n domeniile proteciei civile i aprrii mpotriva incendiilor. 2. Optimizarea organizatoric i modernizarea structural a Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen. 3. Reducerea la nivel naional a riscurilor de producere a dezastrelor, n acord cu prevederile Cadrului de Aciune 2005-2015 adoptat la Conferina Mondial privind Reducerea Dezastrelor de la Hyogo. 4. Scderea cu 10% a numrului de victime i a numrului situaiilor de urgen generate de incendii la gospodriile populaiei, pn n anul 2014. 5. Creterea gradului de contientizare public a riscurilor dezastrelor prin implicarea n activitile preventive a tuturor factorilor reprezentativi la nivelul comunitilor locale. 6. Facilitarea accesului la fondurile necesare pentru ndeplinirea msurilor de securitate civil. 7. Implementarea i dezvoltarea Sistemului de Management Informaional al Situaiilor de Urgen.

  • 5

    6) Beneficiari Beneficiari direci: Organismele i structurile componente ale Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen

    (autoritile publice centrale i locale, personal din cadrul componentelor SNMSU) Beneficiari indireci:

    Cetenii; Mediul de afaceri; Instituiile publice; Instituiile din Sistemul Naional de nvmnt; Comunitatea local, structurat pe grupuri int reprezentate de urmtoarele categorii de populaie:

    salariai, copii i tineri, grupai pe particulariti de vrst, voluntari, persoane cu risc crescut din punct de vedere al vulnerabilitii (persoane cu dizabiliti, btrni, asistai social etc).

    7) Variante de soluionare

    Varianta nr. 1 Optimizarea Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen, prin eliminarea aspectelor deficitare n gestionarea situaiilor de urgen identificate n perioada 2005-2009 i unificarea legislaiei existente n domeniu - nfiinarea centrelor de conducere i coordonare a interveniei (la nivel naional, judeean i al municipiului Bucureti), crendu-se posibilitatea aciunii interinstituionale nu numai la nivel decizional reprezentat de comitetele pentru situaii de urgen,

    Impact 1 Legislativ: - elaborarea i emiterea unui proiect de lege privind

    securitatea civil i a actelor normative subsecvente; - modificarea cadrului legal de organizare i funcionare a Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen.

    Social: - descentralizarea deciziei i creterea autonomiei autoritilor locale n plan financiar, activiti abordate prioritar n prezent de Guvernul Romniei; - creterea nivelului de protecie a ceteanului, prin implicarea nemijlocit a comunitii n problematica de securitate cu impact direct n gestionarea situaiilor de urgen; - asumarea contient i responsabil, de fiecare membru al comunitii, a necesitii de manifestare a atitudinii proactive n ansamblul politicilor derulate la nivel local pentru reducerea riscurilor de manifestare a situaiilor de urgen.

    Economic: - stimularea mediului de afaceri i ncurajarea investiiilor prin creterea nivelului de securitate; - oportunitatea implicrii mediului de afaceri n aciunile de mbuntire a dotrii, inclusiv prin derularea unor programe

    Buget estimat 1 2012-2014

    49 197 mii RON, dup cum urmeaz: 1. constituirea Platformei Naionale de Reducere a Riscului Dezastrelor nu implic fonduri suplimentare, organismul funcionnd n cadrul Comitetului Naional pentru Situaii de Urgen 2. constituirea Centrului pentru Investigarea Evenimentelor de Securitate Civil: cheltuieli de personal

  • 6

    ci i a ealonului inferior, cu atribuii de coordonare i conducere nemijlocit a forelor proprii dislocate n teren pentru gestionarea situaiilor de urgen produse. - Constituirea, n subordinea primului-ministru, a Centrului pentru Investigarea Evenimentelor de Securitate Civil; - Proiectarea Sistemului de Management Informaional pentru Situaii de Urgen (SMISU), ca instrument informatic integrat, ofer avantajul facilitrii schimbului de informaii ntre structurile implicate n intervenii (crearea bazei de date integrate privind resursele disponibile i alocarea eficient a acestora, n funcie de prioriti). - Includerea serviciilor voluntare pentru situaii de urgen n componena Sistemului Naional i facilitarea alocrii fondurilor necesare operaionalizrii serviciilor (dotare, pregtirea profesional a membrilor i certificarea calificrii acestora etc.); - Constituirea Platformei Naionale de Reducere a Riscului Dezastrelor, ca mecanism naional de

    finanate din fonduri structurale. Beneficii: - Eliminarea disfuncionalitilor n gestionarea operaional a situaiilor de urgen prin constituirea centrelor de conducere i coordonare a interveniei (la nivel naional, judeean i al municipiului Bucureti), crendu-se posibilitatea aciunii interinstituionale nu numai la nivel decizional reprezentat de comitetele pentru situaii de urgen, ci i a ealonului inferior, cu atribuii de coordonare i conducere nemijlocit a forelor proprii dislocate n teren pentru gestionarea situaiilor de urgen produse. De asemenea, proiectarea Sistemului de Management Informaional pentru Situaii de Urgen (SMISU), ca instrument informatic integrat utilizat de aceste centre, ofer avantajul facilitrii schimbului de informaii ntre structurile implicate n intervenii (crearea bazei de date integrate privind resursele disponibile i alocarea eficient a acestora, n funcie de prioriti); - Facilitarea coordonrii activitilor care decurg din programele de dezvoltare regional, prin asocierea unitilor administrativ-teritoriale n vederea accesrii i derulrii proiectelor cu finanare european, inclusiv n domeniul situaiilor de urgen, potrivit axelor prioritare la nivel comunitar; - Abordarea unitar la nivel regional a activitilor specifice de securitate civil, n funcie de natura i frecvena de manifestare a tipurilor de risc specifice regiunii de dezvoltare cu implicaii benefice att din punctul de vedere al dotrii forelor specializate de intervenie (servicii profesioniste i voluntare pentru situaii de urgen), ct i n ceea ce privete asigurarea interoperabilitii tehnicii de intervenie achiziionate; - Simplificarea cadrului legal actual prin sistematizarea i armonizarea legislaiei emise pn n prezent; - Sporirea implicrii comunitilor locale n prevenirea i

    600 000 RON/an cheltuieli de capital

    50 000 RON cheltuieli de

    ntreinere i funcionare

    40 000 RON/an Not: - utilizarea SMISU se asigur prin infrastructura Centrului de Situaii al Guvernului; - finanarea se asigur de la bugetul de stat, potrivit bugetului propriu al Guvernului elaborat de SGG. 3. nfiinarea centrelor regionale de pregtire (5) la nivelul regiunilor de dezvoltare 11920 mii RON: 2012 2 centre; 2013 1 centru; 2014 2 centre; modernizare centre zonale existente 120 mii RON

    Not cheltuieli/centru: - Cheltuieli de investiii noi 600 000 RON - Cheltuieli de ntreinere i

  • 7

    implementare a politicilor de dezvoltare durabil i a programelor specifice de reducere a riscului, n acord cu obiectivele rezultate din Strategia Internaional de Reducere a Dezastrelor (ISDR) i cu cerinele de implementare a prevederilor Cadrului de Aciune de la Hyogo 2005-2015; - mbuntirea dotrii serviciilor pentru situaii de urgen prin accesarea fondurilor europene disponibile pentru dezvoltarea regional i constituirea unor baze operaionale de intervenie la nivelul fiecrei regiuni de dezvoltare. Un exemplu n acest sens l reprezint iniiativa Regiunii de Dezvoltare Centru, care a obinut finanarea nerambursabil n valoare de 42,65 milioane lei necesar pentru achiziionarea, prin Programul Operaional Regional - Domeniul Major de Intervenie 3.3 - mbuntirea dotrii cu echipamente a bazelor operaionale pentru situaii de urgen, a 24 de autospeciale complexe de intervenie, descarcerare i acordarea asistenei medicale de urgen, 6 autospeciale pentru lucrul cu ap i spum, 3 autospeciale de cercetare NBCR (nuclear, biologic,

    gestionarea situaiilor de urgen, prin includerea serviciilor voluntare pentru situaii de urgen n componena Sistemului Naional i facilitarea alocrii fondurilor necesare operaionalizrii serviciilor (dotare, pregtirea profesional a membrilor i certificarea calificrii acestora etc.); - Eliminarea paralelismelor existente ntre atribuiile persoanelor care ncadreaz n prezent funciile de cadru tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor i inspector de protecie civil, prin comasarea atribuiilor specifice ntr-o singur ocupaie inspector de securitate civil; - Emiterea unui document unitar de avizare/autorizare de securitate civil care va nlocui cele dou tipuri actuale de avize/autorizaii emise de inspectoratele pentru situaii de urgen (aviz/autorizaie de securitate la incendiu, respectiv aviz/autorizaie de protecie civil); - Organizarea i coordonarea eficient a activitilor specifice situaiilor de urgen prin constituirea structurilor specializate pentru gestionarea situaiilor de urgen la toate nivelurile, care vor avea n compunere inspectori de securitate civil i specialiti pe tipurile de risc gestionate de entitile care le-au constituit i vor ngloba centrele operative pentru situaii de urgen; - mbuntirea cadrului de cercetare a cauzelor de producere a dezastrelor i a consecinelor acestora, precum i de formulare a propunerilor pentru adoptarea msurilor de prevenire a unor evenimente similare, inclusiv prin acte normative, prin constituirea, n subordinea primului-ministru, a Centrului pentru Investigarea Evenimentelor de Securitate Civil; - Reducerea riscului de producere a unor situaii de urgen de amploare, prin instituirea unor reguli stricte de intervenie a autoritilor publice abilitate n constatarea i sancionarea neregulilor grave n activitatea unor operatori economici cu risc major (inclusiv punerea n practic a procedurii de oprire a

    funcionare 35 000 RON/an - Cheltuieli de capital - 365 000 RON - Finanarea cheltuielilor de mai sus se asigur de la bugetul de stat, bugetele locale, asociaiile de dezvoltare intercomunitar i din fondurile atrase prin programele cu finanare european.

    - Cheltuieli de personal (9 posturi/centru)- finanare de la bugetul de stat, prin bugetul IGSU aprox. 500.000 RON/an 4. implementarea SMISU 34 667 mii RON (11, 872 milioane USD), din care: - 26 000 mii RON mprumut Banca Mondial rambursabil pn n 2021

    - 8667 mii RON contribuia Romniei

  • 8

    chimic, radiologic), 6 autospeciale pentru descarcerri grele i un centru mobil de comand i control. - Asigurarea implementrii reglementrilor europene incidente, prin desemnarea IGSU ca autoritate naional competent n domeniul proteciei infrastructurii critice (inclusiv n ceea ce privete relaionarea cu celelalte organisme naionale i europene competente n identificarea i desemnarea sectoarelor/elementelor de infrastructur critic);

    funcionrii i creterea cuantumului amenzilor); - Eficientizarea sistemului de pregtire a personalului structurilor componente ale Sistemului Naional, prin nfiinarea centrelor regionale de pregtire i reglementarea modalitilor de finanare a acestora i din surse de buget local. - mbuntirea nivelului de protecie n cazul situaiilor de urgen, prin instituirea obligaiei structurii de urbanism din cadrul autoritilor publice locale de a solicita, prin certificatul de urbanism, avizarea privind securitatea la incendiu i aprarea civil, precum i interzicerea emiterii autorizaiilor de construire sau realizarea oricror construcii i amenajri n zonele cu risc de inundaii, de prbuire sau alunecare de teren stabilite prin planurile de analiz i acoperire a riscurilor; - Creterea nivelului de protecie a ceteanului, prin crearea bazei legale necesare interveniei serviciilor profesioniste pentru situaii de urgen pentru distrugerea prin tehnici pirotehnice a obstacolelor rezultate n urma manifestrii fenomenelor naturale (inundaii, zpoare, cderi de stnci etc). Riscuri: - Apariia unor erori n aplicarea legislaiei de la momentul adoptrii legii securitii civile pn la emiterea ntregului pachet de acte normative subsecvente acesteia (365 de zile); - neaccesarea fondurilor structurale disponibile prin oportunitile de finanare extern pentru dezvoltarea regional, din cauza lipsei de conlucrare, n stabilirea i acceptarea prioritilor, a consiliilor judeene asociate la nivelul regiunilor de dezvoltare; - neasigurarea fondurilor sau insuficienta alocare a acestora n vederea implementrii msurilor de aprare civil, din cauza perpeturii condiiilor nefavorabile actuale determinate de criza economic global; - reglementarea incomplet sau echivoc a ntregii

  • 9

    problematici specifice domeniului securitii civile, dat fiind complexitatea acestuia (diverse entiti implicate, de la toate nivelurile de competen).

    Varianta nr. 2 Meninerea strii de fapt actuale

    Impact 2 Legislativ: - nu este cazul Social: - meninerea vulnerabilitii comunitilor la manifestarea situaiilor de urgen. Economic: - ncetinirea ritmului de dezvoltare economic, prin meninerea unei stri de fapt neatractiv, caracterizat de un grad sczut de securitate, n dezacord cu iniiativele europene de politic industrial. Beneficii: - Structurile de management al situaiilor de urgen sunt nfiinate i au dobndit un anumit grad de experien n funcionarea efectiv pe timpul manifestrii tipurilor de risc; - Cadrul normativ actual referitor la cele dou domenii din competena structurilor profesioniste pentru situaii de urgen (aprarea mpotriva incendiilor i protecia civil) a fost dezvoltat ntr-o perioad semnificativ de timp, pe baza experienei acumulate de cele dou structuri distincte existente pn n anul 2004 (Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari i Comandamentul Proteciei Civile); - Evitarea efortului considerabil necesar pentru nfrngerea rezistenei manifestate de angajai n implementarea unor politici i strategii cu caracter inovator n sistem (schimbarea mentalitii).

    Dezavantaje: - meninerea paralelismelor existente n actele normative de nivel superior, n spe Legea nr.307/2006, Legea nr.481/2004, republicat, OUG nr.21/2004, aprobat cu modificri prin Legea nr.15/2005, OG nr.88/2001, aprobat cu modificri prin Legea nr.363/2002, cu modificrile i completrile ulterioare,

    Buget estimat 2 Nu sunt necesare cheltuieli suplimentare.

  • 10

    n condiiile n care autoritatea de reglementare n domeniul situaiilor de urgen este unic Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen. Se mpiedic astfel integrarea real a celor dou structuri - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militar i Comandamentul Proteciei Civile unificate n anul 2004 i formarea unei culturi organizaionale noi, ceea ce are repercusiuni negative asupra dezvoltrii unei necesare culturi de securitate; - amplificarea inutil a eforturilor necesare armonizrii actelor normative emise n prealabil, prin iniierea, fundamentarea i motivarea altor acte normative modificatoare; - meninerea, la nivel judeean, a greutilor existente n coordonarea i conducerea operaional a interveniilor de ctre centrele operaionale ale inspectoratelor pentru situaii de urgen structuri specializate numai pe tipurile de risc repartizate spre gestionare Ministerului Administraiei i Internelor. Astfel, colaborarea centrelor operaionale cu grupurile de suport tehnic specializate pe alte tipuri de risc dect cele menionate se desfoar cu dificultate, din cauze multiple cum sunt lipsa spaiilor, inexistena unei baze de date integrate, neasigurarea interoperabilitii echipamentelor de comunicaii .a.; - implicarea insuficient a autoritilor locale n asigurarea securitii comunitilor umane pe care le reprezint, prin meninerea n afara Sistemului Naional a serviciilor voluntare pentru situaii de urgen, dei ele furnizeaz prima intervenie n cazul manifestrii tipurilor de risc pe raza localitilor. Neajunsul a fost probat de realitate pe timpul manifestrii situaiilor de urgen i a generat o stare de reticen din partea factorilor decizionali de la nivel local n asigurarea fondurilor necesare operaionalizrii acestor structuri; - structurile specializate constituite sunt proiectate n proporie majoritar pentru ndeplinirea atribuiilor legale pe timpul manifestrii tipurilor de risc din competen, n timp ce

  • 11

    activitile cu caracter preventiv (inclusiv cele de pregtire), care implic un volum semnificativ de munc de concepie strict necesare pentru asigurarea unui rspuns eficient sunt gestionate numai de ctre o persoan (cadru tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor sau inspector de protecie civil). Pentru exemplificare, putem meniona cazul instituiilor publice/unitilor administrativ-teritoriale la care se constituie centre operative cu activitate temporar (care activeaz numai pe timpul strii de alert ori pe timpul manifestrii tipurilor de risc), la care persoana care ncadreaz funciile menionate anterior asigur att consilierea factorilor de decizie i coordonarea global a activitilor n domeniul situaiilor de urgen, ct i elaborarea i, mai ales, actualizarea documentelor operative, fr de care o intervenie ulterioar, la producerea situaiei de urgen, este ngreunat n mod evident; - meninerea, n virtutea coexistenei actelor normative menionate anterior (Legea nr.307/2006 i Legea nr.481/2004, republicat) a dou ocupaii specifice domeniilor aprrii mpotriva incendiilor i proteciei civile (cadru tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor sau inspector de protecie civil); - existena a doar trei centre zonale de pregtire n domeniul situaiilor de urgen care asigur, cu personal insuficient, pregtirea categoriilor de personal cu atribuii n domeniu de la nivelul tuturor instituiilor prefectului, consiliilor judeene, municipiilor, oraelor i comunelor (prefeci, subprefeci, preedini, vicepreedini i secretari generali ai judeelor, primari, viceprimari, secretari); - meninerea ambiguitii privind nelesul unor termeni definii prin legislaia incident (de exemplu, avertizare, prealarmare, adpostire, dezastru). Riscuri: - sub aspect legislativ, gestionarea defectuoas a situaiilor de

  • 12

    urgen ori nendeplinirea n totalitate a obligaiilor legale de ctre autoritile de la toate nivelurile, dat fiind menionarea competenei de asigurare a managementului unor tipuri de risc n sarcina unor entiti care s-au desfiinat ori reorganizat (HG nr.2288/2004); - gestionarea defectuoas, din punct de vedere operaional, a situaiilor de urgen, din cauza neoptimizrii SNMSU sub aspect funcional i organizatoric; - meninerea deficienelor existente sub aspectul dotrii i operaionalizrii serviciilor publice voluntare, n contextul neincluderii acestora n componena SNMSU; - meninerea numrului ridicat de victime i incendii la gospodriile populaiei; - pregtirea neadecvat a autoritilor, structurilor specializate i a populaiei, determinat de insufiena centrelor de pregtire dedicate i de subfinanarea acestor activiti.

    Varianta nr. 3 Reorganizarea Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen i meninerea legislaiei actuale referitoare la aprarea mpotriva incendiilor i protecia civil.

    Impact 3 Legislativ: - modificarea i completarea actelor normative referitoare la organizarea i funcionarea SNMSU (modificarea OUG nr.21/2004, aprobat cu modificri prin Legea nr.15/2005 i a actelor normative subsecvente). Social: - creterea capacitii instituionale n asigurarea unui nivel corespunztor de securitate a cetenilor, datorit reorganizrii sistemului. Pe de alt parte, meninerea ambiguitilor privind ndeplinirea obligaiilor stabilite prin actele normative referitoare la aprarea mpotriva incendiilor i protecia civil (Legea nr.307/2006, respectiv Legea nr.481/2004, republicat). Economic: - Se poate prezuma c reorganizarea SNMSU poate avea impact favorabil, prin creterea nivelului de securitate n plan local, asupra mediului de afaceri. Beneficii:

    - Eliminarea disfuncionalitilor n gestionarea operaional

    Buget estimat 3 2011 2013, 37397 mii RON, dup cum urmeaz: 1. constituirea Centrului pentru Investigarea Evenimentelor de Securitate Civil: cheltuieli de personal

    600 000 RON/an cheltuieli de capital

    50 000 RON cheltuieli de

    ntreinere i funcionare

    40 000 RON/an Not:

  • 13

    a situaiilor de urgen prin constituirea centrelor de conducere i coordonare a interveniei (la nivel naional, judeean i al municipiului Bucureti), crendu-se posibilitatea aciunii interinstituionale nu numai la nivel decizional reprezentat de comitetele pentru situaii de urgen, ci i a ealonului inferior, cu atribuii de coordonare i conducere nemijlocit a forelor proprii dislocate n teren pentru gestionarea situaiilor de urgen produse. De asemenea, proiectarea Sistemului de Management Informaional pentru Situaii de Urgen (SMISU), ca instrument informatic integrat utilizat de aceste centre, ofer avantajul facilitrii schimbului de informaii ntre structurile implicate n intervenii (crearea bazei de date integrate privind resursele disponibile i alocarea eficient a acestora, n funcie de prioriti);

    - Sporirea implicrii comunitilor locale n prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen, prin includerea serviciilor voluntare pentru situaii de urgen n componena Sistemului Naional;

    - mbuntirea cadrului de cercetare a cauzelor de producere a dezastrelor i a consecinelor acestora, precum i de formulare a propunerilor pentru adoptarea msurilor de prevenire a unor evenimente similare, inclusiv prin acte normative, prin constituirea, n subordinea primului-ministru, a Centrului pentru Investigarea Evenimentelor de Securitate Civil;

    - Cadrul normativ actual referitor la cele dou domenii din competena structurilor profesioniste pentru situaii de urgen (aprarea mpotriva incendiilor i protecia civil) a fost dezvoltat ntr-o perioad semnificativ de timp, pe baza experienei acumulate de cele dou structuri distincte existente pn n anul 2004 (Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari i Comandamentul Proteciei Civile);

    - Evitarea efortului considerabil necesar pentru nfrngerea rezistenei manifestate de angajai n implementarea unor

    - utilizarea SMISU se asigur prin infrastructura Centrului de Situaii al Guvernului; - finanarea se asigur de la bugetul de stat, potrivit bugetului propriu al Guvernului elaborat de SGG. 2. 2011 - 2013 modernizarea centrelor zonale existente 120 mii RON

    3. implementarea SMISU 34 667 mii RON (11, 872 milioane USD), din care: - 26 000 mii RON mprumut Banca Mondial rambursabil pn n 2021

    - 8667 mii RON contribuia Romniei

  • 14

    politici i strategii cu caracter de noutate n sistem (schimbarea mentalitii). Dezavantaje: - Abordarea distinct a gestionrii tipurilor de risc specifice la nivel naional din cauza meninerii reglementrilor de nivel superior i cele subsecvente cu privire la aprarea mpotriva incendiilor i protecia civil cu implicaii negative n att n ceea ce privete planificarea, organizarea i coordonarea activitilor, ct i n furnizarea rspunsului n cazul producerii situaiilor de urgen; - Nesimplificarea cadrului legal actual, prin meninerea majoritii actelor normative emise pn n prezent; - Meninerea paralelismelor existente ntre atribuiile persoanelor care ncadreaz n prezent funciile de cadru tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor i inspector de protecie civil; - Meninerea unor documente distincte de avizare/autorizare emise de inspectoratele pentru situaii de urgen (aviz/autorizaie de securitate la incendiu, respectiv aviz/autorizaie de protecie civil), chiar atunci cnd activitatea de avizare/autorizare vizeaz aceeai construcie; - Nendeplinirea cerinelor de implementare a prevederilor Cadrului de Aciune de la Hyogo 2005-2015, n ceea ce privete constituirea Platformei Naionale de Reducere a Riscului Dezastrelor, ca mecanism naional de implementare a politicilor de dezvoltare durabil i a programelor specifice de reducere a riscului; - Limitarea posibilitilor de intervenie a autoritilor publice abilitate n constatarea i sancionarea neregulilor grave n activitatea unor operatori economici cu risc major, prin meninerea unui cuantum redus al amenzilor, precum i din cauza lipsei posibilitii legale de oprire a funcionrii n cazul existenei i/sau perpeturii unor nereguli grave;

  • 15

    - Existena a doar trei centre zonale de pregtire n domeniul situaiilor de urgen care asigur, cu personal insuficient, pregtirea categoriilor de personal cu atribuii n domeniu de la nivelul tuturor instituiilor prefectului, consiliilor judeene, municipiilor, oraelor i comunelor (prefeci, subprefeci, preedini, vicepreedini i secretari generali ai judeelor, primari, viceprimari, secretari); - Meninerea disfuncionalitilor n ceea ce privete activitatea de urbanism din cadrul autoritilor publice locale referitoare la obligaia de a solicita, prin certificatul de urbanism, avizarea privind securitatea la incendiu i aprarea civil; - Lipsa prevederilor legale necesare desemnrii IGSU ca autoritate responsabil cu implementarea, la nivel naional, a reglementrilor europene privind protecia infrastructurii critice; - Meninerea, n virtutea coexistenei actelor normative menionate anterior (Legea nr.307/2006 i Legea nr.481/2004, republicat) a dou ocupaii specifice domeniilor aprrii mpotriva incendiilor i proteciei civile (cadru tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor sau inspector de protecie civil); - Meninerea ambiguitii privind nelesul unor termeni definii prin legislaia incident (de exemplu, avertizare, prealarmare, adpostire, dezastru).

    Riscuri:

    - erori n aplicarea legislaiei incidente, determinate de nesimplificarea actelor normative care i menin aplicabilitatea; - neeacesarea fondurilor structurale disponibile prin oportunitile de finanare extern, pentru dezvoltarea regional, din cauza lipsei de conlucrare n stabilirea i acceptarea prioritilor a consiliilor judeene asociate la nivelul regiunilor de dezvoltare;

  • 16

    - neasigurarea fondurilor sau insuficienta alocare a acestora n vederea implementrii msurilor de aprare civil, din cauza perpeturii condiiilor nefavorabile actuale determinate de criza economic global; - pregtirea neadecvat a autoritilor, structurilor specializate i a populaiei, determinat de insuficiena centrelor de pregtire dedicate i de subfinanarea acestor activiti.

    8) Procesul de consultare

    Organizaii, instituii consultate Rezultatul consultrii (variante alternative de soluionare propuse, puncte de vedere, poziii exprimate):

    Toate ministerele i instituiile publice centrale reprezentate n Comitetul Naional pentru Situaii de Urgen

    Structuri din componena Ministerului Administraiei i Internelor:

    1. Direcia General Management Operaional 2. Direcia General Financiar 3. Direcia Juridic 4. Unitatea Central pentru Reforma

    Administraiei Publice 5. Direcia pentru Dezvoltarea

    Capacitii Administrative 6. Direcia pentru Relaiile cu

    Instituiile Prefectului 7. Direcia pentru Serviciile Publice

    Deconcentrate 8.Direcia pentru Comuniti Locale,

    Zone Asistate, Ajutor de Stat i Parteneriat cu Structurile Asociative 9. Direcia pentru Servicii de Interes

    General, Investiii i Dezvoltare Local

    n data de 28.10.2009, a fost organizat la sediul Ministerului Administraiei i Internelor o dezbatere cu structurile asociative ale autoritilor administraiei publice locale, respectiv cu Uniunea Naional a Consiliilor Judeene din Romnia i asociaiile municipiilor, oraelor i comunelor din Romnia. La ntlnire au participat doar doi reprezentani ai Asociaiei Municipiilor din Romnia. Dup prezentarea iniiativei IGSU, acetia nu au exprimat observaii de natur s modifice sensul variantei de soluionare a problemei identificate de iniiator pentru soluionarea problemei de politic public.

    Uniunea Naional a Consiliilor Judeene din Romnia a transmis ctre Unitatea de Politici Publice un punct de vedere prin care se susine ca preedinia comitetului judeean pentru situaii de urgen s fie asigurat de preedintele consiliului judeean i nu de prefect.

    Celelalte structuri asociative ale autoritilor administraiei publice locale consultate nu au exprimat puncte de vedere referitoare la propunerea de politic public.

  • 17

    10. Direcia Afaceri Europene i Relaii Internaionale 12. Direcia Logistic

    9) Varianta de soluionare recomandat: Varianta nr.1

    Prezentarea variantei: Optimizarea Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen, prin eliminarea aspectelor deficitare n gestionarea situaiilor de urgen identificate n perioada 2005-2009 i unificarea legislaiei existente n domeniu. - nfiinarea centrelor de conducere i coordonare a interveniei (la nivel naional, judeean i al municipiului Bucureti), crendu-se posibilitatea aciunii interinstituionale nu numai la nivel decizional reprezentat de comitetele pentru situaii de urgen, ci i a ealonului inferior, cu atribuii de coordonare i conducere nemijlocit a forelor proprii dislocate n teren pentru gestionarea situaiilor de urgen produse. - Constituirea, n subordinea primului-ministru, a Centrului pentru Investigarea Evenimentelor de Securitate Civil; - Proiectarea Sistemului de Management Informaional pentru Situaii de Urgen (SMISU), ca instrument informatic integrat utilizat de aceste centre, ofer avantajul

    Termen preconizat de realizare: Politica public va fi implementat n perioada 2012-2014. Modaliti si termene de monitorizare/evaluare: Se vor ntocmi, anual, rapoarte de evaluare a activitii la nivelul Comitetului Naional pentru Situaii de Urgen, precum la nivelul comitetelor constituite la nivel ministerial, judeean/Municipiul Bucureti i local. Indicatori de performan: - Numr situaii de urgen produse; - Media incendiilor la 100.000 locuitori; - Numr de victime ca urmare a incendiilor; - Timp mediu de intervenie; - Valoarea bunurilor protejate; - Numrul de incendii la gospodriile populaiei. Beneficiari: Beneficiari direci:

    Organismele i structurile componente ale Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen (Personal din cadrul componentelor SNMSU; Autoritile publice centrale i locale.)

    Beneficiari indireci: Cetenii; Mediul de afaceri; Instituiile publice; Instituiile din Sistemul Naional de nvmnt; Comunitatea local, structurat pe grupuri int reprezentate de urmtoarele categorii de populaie:

    Buget estimat 1 2012-2014

    49 197 mii RON, dup cum urmeaz: 1. constituirea Platformei Naionale de Reducere a Riscului Dezastrelor nu implic fonduri suplimentare, organismul funcionnd n cadrul Comitetului Naional pentru Situaii de Urgen 2. constituirea Centrului pentru Investigarea Evenimentelor de Securitate Civil: cheltuieli de personal

    600 000 RON/an cheltuieli de capital 50

    000 RON cheltuieli de ntreinere i

    funcionare 40 000 RON/an

    Not: - utilizarea SMISU se asigur prin infrastructura Centrului de Situaii al Guvernului; - finanarea se asigur de la bugetul de stat, potrivit bugetului propriu al Guvernului elaborat de SGG.

  • 18

    facilitrii schimbului de informaii ntre structurile implicate n intervenii (crearea bazei de date integrate privind resursele disponibile i alocarea eficient a acestora, n funcie de prioriti). - Includerea serviciilor voluntare pentru situaii de urgen n componena Sistemului Naional i facilitarea alocrii fondurilor necesare operaionalizrii serviciilor (dotare, pregtirea profesional a membrilor i certificarea calificrii acestora etc.); - Constituirea Platformei Naionale de Reducere a Riscului Dezastrelor, ca mecanism naional de implementare a politicilor de dezvoltare durabil i a programelor specifice de reducere a riscului, n acord cu obiectivele rezultate din Strategia Internaional de Reducere a Dezastrelor (ISDR) i cu cerinele de implementare a prevederilor Cadrului de Aciune de la Hyogo 2005-2015; - mbuntirea dotrii serviciilor pentru situaii de urgen prin accesarea fondurilor europene disponibile pentru dezvoltarea regional i constituirea unor baze operaionale de intervenie la nivelul fiecrei regiuni de dezvoltare. Un exemplu n acest sens l reprezint

    salariai, copii i tineri, grupai pe particulariti de vrst, voluntari, persoane cu risc crescut din punct de vedere al vulnerabilitii (persoane cu dizabiliti, btrni, asistai social etc).

    Beneficii/riscuri Beneficii: - Eliminarea disfuncionalitilor n gestionarea operaional a situaiilor de urgen prin constituirea centrelor de conducere i coordonare a interveniei (la nivel naional, judeean i al municipiului Bucureti), crendu-se posibilitatea aciunii interinstituionale nu numai la nivel decizional reprezentat de comitetele pentru situaii de urgen, ci i a ealonului inferior, cu atribuii de coordonare i conducere nemijlocit a forelor proprii dislocate n teren pentru gestionarea situaiilor de urgen produse. De asemenea, proiectarea Sistemului de Management Informaional pentru Situaii de Urgen (SMISU), ca instrument informatic integrat, ofer avantajul facilitrii schimbului de informaii ntre structurile implicate n intervenii (crearea bazei de date integrate privind resursele disponibile i alocarea eficient a acestora, n funcie de prioriti); - Facilitarea coordonrii activitilor care decurg din programele de dezvoltare regional, prin asocierea unitilor administrativ-teritoriale n vederea accesrii i derulrii proiectelor cu finanare european, inclusiv n domeniul situaiilor de urgen, potrivit axelor prioritare la nivel comunitar; - Abordarea unitar la nivel regional a activitilor specifice de securitate civil, n funcie de natura i frecvena de manifestare a tipurilor de risc specifice regiunii de dezvoltare cu implicaii benefice att din punctul de vedere al dotrii forelor specializate de

    3. nfiinarea centrelor regionale de pregtire (5) la nivelul regiunilor de dezvoltare 11920 mii RON: 2012 2 centre; 2013 1 centru; 2014 2 centre; modernizare centre zonale existente 120 mii RON

    Not cheltuieli/centru: - Cheltuieli de investiii noi 600 000 RON - Cheltuieli de ntreinere i funcionare 35 000 RON/an - Cheltuieli de capital - 365 000 RON - Finanarea cheltuielilor de mai sus se asigur de la bugetul de stat, bugetele locale, asociaiile de dezvoltare intercomunitar i din fondurile atrase prin programele cu finanare european.

    - Cheltuieli de personal (9 posturi/centru)- finanare de la bugetul de stat, prin bugetul IGSU aprox. 500.000 RON/an

  • 19

    iniiativa Regiunii de Dezvoltare Centru, care a obinut finanarea nerambursabil n valoare de 42,65 milioane lei necesar pentru achiziionarea, prin Programul Operaional Regional - Domeniul Major de Intervenie 3.3 - mbuntirea dotrii cu echipamente a bazelor operaionale pentru situaii de urgen, a 24 de autospeciale complexe de intervenie, descarcerare i acordarea asistenei medicale de urgen, 6 autospeciale pentru lucrul cu ap i spum, 3 autospeciale de cercetare NBCR (nuclear, biologic, chimic, radiologic), 6 autospeciale pentru descarcerri grele i un centru mobil de comand i control. - Asigurarea implementrii reglementrilor europene incidente, prin desemnarea IGSU ca autoritate naional competent n domeniul proteciei infrastructurii critice (inclusiv n ceea ce privete relaionarea cu celelalte organisme naionale i europene competente n identificarea i desemnarea sectoarelor/elementelor de infrastructur critic).

    intervenie (servicii profesioniste i voluntare pentru situaii de urgen), ct i n ceea ce privete asigurarea interoperabilitii tehnicii de intervenie achiziionate; - Simplificarea cadrului legal actual prin sistematizarea i armonizarea legislaiei emise pn n prezent; - Sporirea implicrii comunitilor locale n prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen, prin includerea serviciilor voluntare pentru situaii de urgen n componena Sistemului Naional i facilitarea alocrii fondurilor necesare operaionalizrii serviciilor (dotare, pregtirea profesional a membrilor i certificarea calificrii acestora etc.); - Eliminarea paralelismelor existente ntre atribuiile persoanelor care ncadreaz n prezent funciile de cadru tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor i inspector de protecie civil, prin comasarea atribuiilor specifice ntr-o singur ocupaie inspector de securitate civil; - Emiterea unui document unitar de avizare/autorizare de securitate civil care va nlocui cele dou tipuri actuale de avize/autorizaii emise de inspectoratele pentru situaii de urgen (aviz/autorizaie de securitate la incendiu, respectiv aviz/autorizaie de protecie civil); - Organizarea i coordonarea eficient a activitilor specifice situaiilor de urgen prin constituirea structurilor specializate pentru gestionarea situaiilor de urgen la toate nivelurile, care vor avea n compunere inspectori de securitate civil i specialiti pe tipurile de risc gestionate de entitile care le-au constituit i vor ngloba centrele operative pentru situaii de urgen; - Constituirea Platformei Naionale de Reducere a Riscului Dezastrelor, ca mecanism naional de implementare a politicilor de dezvoltare durabil i a programelor specifice de reducere a riscului, n acord cu

    4. implementarea SMISU 34 667 mii RON (11, 872 milioane USD), din care: - 26 000 mii RON mprumut Banca Mondial rambursabil pn n 2021

    - 8667 mii RON contribuia Romniei

  • 20

    obiectivele rezultate din Strategia Internaional de Reducere a Dezastrelor (ISDR) i cu cerinele de implementare a prevederilor Cadrului de Aciune de la Hyogo 2005-2015; - mbuntirea cadrului de cercetare a cauzelor de producere a dezastrelor i a consecinelor acestora, precum i de formulare a propunerilor pentru adoptarea msurilor de prevenire a unor evenimente similare, inclusiv prin acte normative, prin constituirea, n subordinea primului-ministru, a Centrului pentru Investigarea Evenimentelor de Securitate Civil; - Reducerea riscului de producere a unor situaii de urgen de amploare, prin instituirea unor reguli stricte de intervenie a autoritilor publice abilitate n constatarea i sancionarea neregulilor grave n activitatea unor operatori economici cu risc major (inclusiv punerea n practic a procedurii de oprire a funcionrii i creterea cuantumului amenzilor); - Eficientizarea sistemului de pregtire a personalului structurilor componente ale Sistemului Naional, prin nfiinarea centrelor regionale de pregtire i reglementarea modalitilor de finanare a acestora i din surse de buget local. - mbuntirea nivelului de protecie n cazul situaiilor de urgen, prin instituirea obligaiei structurii de urbanism din cadrul autoritilor publice locale de a solicita, prin certificatul de urbanism, avizarea privind securitatea la incendiu i aprarea civil, precum i interzicerea emiterii autorizaiilor de construire sau realizarea oricror construcii i amenajri n zonele cu risc de inundaii, de prbuire sau alunecare de teren stabilite prin planurile de analiz i acoperire a riscurilor; - Asigurarea implementrii reglementrilor europene incidente, prin desemnarea IGSU ca autoritate naional

  • 21

    competent n domeniul proteciei infrastructurii critice (inclusiv n ceea ce privete relaionarea cu celelalte organisme naionale i europene competente n identificarea i desemnarea sectoarelor/elementelor de infrastructur critic); - Creterea nivelului de protecie a ceteanului, prin crearea bazei legale necesare interveniei serviciilor profesioniste pentru situaii de urgen pentru distrugerea prin tehnici pirotehnice a obstacolelor rezultate n urma manifestrii fenomenelor naturale (inundaii, zpoare, cderi de stnci etc.). Riscuri: - Apariia unor erori n aplicarea legislaiei de la momentul adoptrii Legii securitii civile pn la emiterea ntregului pachet de acte normative subsecvente acesteia (365 de zile); - Neaccesarea fondurilor structurale disponibile prin oportunitile de finanare extern, pentru dezvoltarea regional, din cauza lipsei de conlucrare n stabilirea i acceptarea prioritilor a consiliilor judeene asociate la nivelul regiunilor de dezvoltare; - Neasigurarea fondurilor sau insuficienta alocare a acestora n vederea implementrii msurilor de aprare civil, din cauza perpeturii condiiilor nefavorabile actuale determinate de criza economic global; - Reglementarea incomplet sau echivoc a ntregii problematici specifice domeniului securitii civile, dat fiind complexitatea acestuia (diverse entiti implicate, de la toate nivelurile de competen).

  • 22

    PLAN DE ACIUNI

    Activitate necesar

    implementrii Termen de realizare

    Responsabil Buget Rezultate Raport de monitorizare

    Raport de evaluare

    Elaborarea proiectului legii securitii civile

    31.12.2011 MAI - IGSU - Proiect de lege La termen

    Elaborarea hotrrilor de Guvern subsecvente legii

    180 zile de la adoptarea legii

    MAI IGSU - Proiecte de hotrri ale Guvernului

    Trimestrial La termen

    Anual

    Elaborarea celorlalte acte subsecvente legii (ordine ale ministrului)

    365 zile de la adoptarea legii

    IGSU - Proiecte de ordine ale ministrului

    Trimestrial Anual

    Constituirea Platformei Naionale de Reducere a Riscului Dezastrelor

    180 zile de la adoptarea hotrrii de Guvern de organizare i funcionare

    CNSU IGSU

    - Constituirea mecanismului naional de implementare a politicilor de dezvoltare durabil i a programelor specifice de reducere a riscului

    Periodic, cu prilejul edinelor CNSU

    La termen

    Constituirea Centrului pentru Investigarea Evenimentelor de Securitate Civil

    180 zile de la adoptarea hotrrii de Guvern de organizare i funcionare

    SGG MAI - IGSU

    cheltuieli de personal 600 000 RON/an cheltuieli de

    capital 50 000 RON cheltuieli de

    ntreinere i funcionare 40 000 RON/an

    mbuntirea cadrului de cercetare a cauzelor de producere a dezastrelor i a consecinelor acestora

    Periodic, cu prilejul edinelor CNSU

  • 23

    nfiinarea centrelor regionale de pregtire (5) la nivelul regiunilor de dezvoltare i modernizare centre zonale existente

    2012 2014 2012 2 centre; 2013 1centru; 2014 2 centre;

    - modernizare centre zonale existente

    MAI - IGSU 11920 mii RON - Cheltuieli de investiii noi 600 000 RON - Cheltuieli de ntreinere i funcionare 35 000 RON/an - Cheltuieli de capital - 365 000 RON - Cheltuieli de personal (9 posturi/centru)- aprox. 500.000 RON/an

    Eficientizarea sistemului de pregtire a personalului structurilor componente ale SNMSU

    Anual Anual

    Implementarea SMISU 2011 MAI - IGSU 34 667 mii RON (11,872 milioane USD)

    Crearea instrumentului informatic integrat pentru facilitarea schimbului de informaii ntre structurile implicate n intervenii

    Periodic Anual

  • 24

    Anexa 1 ANALIZ COMPARATIV

    privind situaiile de urgen produse n perioada 2005-2009

    Victime n urma incendiilor Numr incendii produse la gospodriile populaiei

    Decedai

    Participare SVSU la stingerea incendiilor

    Incendii lichidate de SVSU An

    Num

    r to

    tal i

    nter

    ven

    ii

    Val

    oare

    a bu

    nuri

    lor

    prot

    ejat

    e (m

    ilioa

    ne E

    UR

    O)

    Num

    r to

    tal

    ince

    ndii

    Med

    ia in

    cend

    iilor

    la 1

    00 0

    00 lo

    cuito

    ri

    Adu

    li

    Cop

    ii Rn

    ii

    Num

    r

    % d

    in to

    tal

    ince

    ndii

    Din

    amic

    fa

    de

    anul

    pr

    eced

    ent

    n c

    oope

    rare

    cu

    serv

    iciil

    e pr

    ofes

    ioni

    ste

    (% d

    in to

    tal

    ince

    ndii)

    N

    umr

    % d

    in to

    tal

    Din

    amic

    fa

    de

    anul

    pr

    eced

    ent

    2005 36996 124 10199 45 183 24 264 7795 77 + 7% 21 463 4,7 - 13%

    2006 39897 141 12926 60 186 34 348 9098 70 + 17% 20 508 3,9 + 10%

    2007 53841 840 13560 60 217 35 402 10111 75 + 10% 24 642 4,7 + 26%

    2008 88820 623 15530 68 268 26 488 11289 72 + 11% 22 886 6 + 38%

    2009 147295 1200 15760 69 207 26 563 11708 74 + 3,7% 25 1172 7 + 32%