Programul de masterat

Eco-Biotehnologii Agro-Alimentare

Specializarea SAPAA

PROIECT

DOPURILE DE VIN

Masterand

COJOCARU ROXANA

Coordonator,

Prof. Univ,Dr.Ing.Vasile Padureanu

2014

CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................... Error! Bookmark not defined.

Dopul Perfect din Plut, Sintetic sau cu Filet?..................................................... 7

Materiale si sisteme destinate inchiderii recipientelor ........................................... 9

Cum alegem un dop de calitate?........................................................................... 10

Dopurile metalice filetate ..................................................................................... 16

Alte tipuri de dopuri ............................................................................................. 18

Tehnici de imbuteliere ......................................................................................... 19

Imbuteliere automatizata ................................................................................. 19

Dopuirea buteliilor ......................................................................................... 19

Imbutelierea manuala ....................................................................................... 20

Concluzii .............................................................................................................. 24

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................... 25

INTRODUCERE

Atunci cand cumparam o sticla de vin, trebuie sa avem in vedere trei lucruri: cum arata

sticla, din ce e facut dopul si ce informatii ne ofera eticheta.

Dintre toate ambalajele in care poate fi tinut, sticla e cea care asigura cea mai buna

conservare a calitatilor vinului. Indiferent daca vinul imbuteliat e alb sau rosu, sticla ar trebui sa

fie inchisa la culoare, pentru ca vinul este sensibil la ultraviolete. Dar, sticlele inchise la culoare

au dezavantajul de a camufla culoarea vinului, si din motive de marketing, vinurile roze si cele

albe, care sunt destinate unui consum rapid, sunt imbuteliate in sticla transparenta.

Tot in sticla transparenta sunt imbuteliate si unele vinurile licoroase (vinurile dulci tip

Tokaj, Sauternes sau Lacrima lui Ovidiu), care sunt protejate de ultraviolete datorita cantitatii

mari de zahar pe care o contin.

Dopul unei sticle de vin este facut in mod traditional din pluta. Dopul de pluta se

foloseste de pe vremea grecilor, are multe avantaje, dar si un dezavantaj. Tinuta mult timp in

mediu foarte uscat, pluta se strange, sticla isi pierde etanseitatea si vinul se oxideaza in contact

cu aerul. Din acest motiv sticlele de vin se pastreaza in pivnita si culcate, pentru ca dopul sa

ramana in contact cu vinul din sticla. Dar dopul de pluta este scump, de aceea in ultimii ani au

aparut dopuri din materiale alternative ca siliconul sau plasticul, mai ieftine dar nu la fel de bune

calitativ.

Tot din motive de marketing, au aparut pe piata sticle de vin cu dop insurubabil, ca cel al

bauturilor spirtuoase, sau capsate ca berea. Sunt vinuri care se deschid usor, fara tirbuson, special

facute pentru a incuraja consumul de vin. Aceste vinuri nu sunt destinate pastrarii.

In zilele noastre, dopurile sunt de mai multe feluri, si este bine sa cunoastem diferentele

dintre ele si rostul lor.

- dopurile de pluta monolit se obtin din coaja groasa a unui anumit copac o specie de

stejar. Sunt dopurile clasice care permit evolutia cea mai favorabila a vinului in sticla. Sunt insa

si cele mai scumpe si pot genera defectul de dop al vinului.

- dopurile conglomerate se obtin prin presarea in forme a unui amestec de bucati

milimetrice de pluta si liant special. Etanseaza foarte bine si nu genereaza defectul de dop, dar

limiteaza mult evolutia vinului in sticla. Contin insa substante artificiale in masa lor (adezivul ce

liaza bucatile de pluta).

- dopurile din silicon initial aveau doar rol de etansare, siliconul era relativ tare si nu

permitea evolutia in sticla. Debusonarea se facea cu dificultate. Dopurile moderne din silicon

sunt cu porozitati in masa dopului, asa incat ele sunt mult mai elastice, etanseaza foarte bine si

permit o evolutie tipica si constanta in sticla. Sunt totusi dopuri dintr-un material sintetic.Este

evident ca la orice dop de silicon nu putem vorbi de defectul de dop al vinului.

- dopurile capsula filetata (screw cap): etanseaza foarte bine, asigura deschiderea

rapida si simpla, permit usor reinchiderea sticlei, si, bineinteles, nu genereaza defect de dop.

Conform literaturii de specialitate un vin este busonat sau are defect de dop (eng. cork

taint; fr. got de bouchon) daca prezinta o serie de mirosuri neplacute: caine ud, carton,

hartie uda, pivnita. Responsabil pentru aceste anomali a fost gasit dopul de pluta cu care este

inchisa sticla de vin. Mai precis contaminarea plutei, din care este facut dopul, cu diverse

ciuperci ce dezvolta un compus chimic: 2,4,6 tricloroanisol TCA. Modul in care aceste ciuperci

isi fac aparitia in interiorul porilor lemnului de pluta nu a fost pe deplin elucidat. Una dintre

cauze ar fi pesticidele pe baza de clor si brom cu care erau tratati copacii de pluta, insa chiar si

dupa eliminarea lor, TCA-ul din dopurile de pluta nu a fost complet eliminat.

Pentru combatarea neajusului, producatorii de dopuri sau companiile care imbuteliaza

vinuri au incercat sa gaseasca diferite alternative. Cea mai radicala a fost inlocuirea dopurilor de

pluta si introducerea dopurilor cu filet din metal de tip Stelvin (eng. screwcap). In anii 70

cand a fost introdusa de catre francezii de la La Bouchage Mecanique, cei mai deschisi la aceasta

varianta au fost producatorii de vin din Elvetia, urmati la scurt de timp de catre australieni.

Primul producator de vin din Romania care a recurs la dopul cu filet este compania romano-

britanica Cramele Halewood (pentru conceptul Single Vineyard).

O alta solutie, brevetata la sfarsitul anilor 90 de catre belgianul Gert Nol si fiul sau

Marc Nol a fost inlocuirea dopului de pluta cu un dop sintetic (din elastomeri). Asa s-a nascut

compania si dopul Nomacorc. Solutia se bucura de un oarecare succes printre producatorii si

imbuteliatorii de vin la nivel mondial, in Romania, printre companiile care folosesc dopuri

sintetice se numara Agricola Stribey, Crama Oprisor, Murfatlar si Cramele Recas.

Varianta care se apropie cel mai mult de clasicul dop de pluta, insa fara sa aiba

neajunsurile lui este un dop realizat din particule de pluta aglomerata. Exista mai multe procedee

de realizare a acestor dopuri, cel mai raspandit dintre ele si care elimina eventualele organisme

producatoare de TCA este procedeul Diamant. Procedeul const n eliminarea complet a

moleculelor TCA din plut prin inducie termic i tratament cu aburi, urmat de extragerea cu

dioxid de carbon supercritic. Dopurile realizate prin acest procedeu poarta denumirea de dopuri

DIAM. Pana acum am dat peste dopuri DIAM la sticlele de vin a celor de la Cramele Recas

(gama Frunza) si Crama Oprisor (gama Sherpium si Maiastru).

Alte solutii alternative de inchidere a sticlelor de vin folosite pe plan mondial dar

neintalnite inca pe piata romaneasca sunt Vino-Seal si Zork.

Daca la inceput variantele alternative de inchidere erau folosite cu precadere pentru

vinurile din categoria entry-level, iata ca in timp acestea si-au dovedit eficacitatea si au ajuns sa

fie utilizate si pentru unele vinuri premium. In plus, pe langa eliminarea defectului de dop

avantajul dopurilor sintetice ori al dopurilor DIAM este pretul. Si asta conteaza pentru

producatorii care doresc sa scoata pe piata vinuri superioare la preturi accesibile.

Nu exista un vin bun (in butelie) fara un dop bun. Datorita proprietatilor optime pentru

necesitatile vinului, in prezent, dopurile de pluta sunt cel mai des folosite la inchiderea buteliilor

din sticla.

Dopul Perfect din Plut, Sintetic sau cu Filet?

n ultimii ani au existat o mulime de discuii despre introducerea dopurilor sintetice la

sticle de vin sau a celor cu filet, care se nurubeaz. Ce este mai bun, dopul de plut, cel sintetic

sau cel cu filet? Este o dilem ndelung dezbtut care a nscut i va nate controverse n

continuare.

n prezent, pe plan mondial, la 70% dintre sticlele de vin se utilizeaz pluta. Cel mai mare

productor, Portugalia, realizeaz n jur de 40 milioane de dopuri pe zi.Scoara stejarului de plut

ce triete n jur de 200 de ani se recolteaz pentru prima dat atunci cnd copacul ajunge la

vrsta de 25 de ani. Apoi, la fiecare 9-12 ani, este decojit fr a deteriora vreodat pomul.

ns, cu precdere n ultimii ani, utilizarea dopurilor din plut a fost contestat i a

condus la efectuarea unor studii pentru msurarea schimbului de oxigen din sticle, prin

compararea dopurilor din plut natural, a celor sintetice i a sticlelor cu filet.

Statistica prezentat de susintorii utilizrii dopurilor sintetice arat c una din douzeci

de sticle cu vin, nfundat cu dop de plut natural, este afectat de tricloranisol, comparativ cu

dopurile din material sintetic sau capacele filetate, ceea ce sprijin stocarea pe termen lung a

vinurilor fr team de miros sau de alterare a coninutului.

Cei de la National Geografic au cu totul alt prere, venind cu argumente mpotriva

folosirii dopurilor din material plastic : Vinificatorii, folosind plastic la dopurile sticlelor lor, pot

crea un impact nefast asupra faunei slbatice. Spania i Portugalia cresc pe suprafee de peste un

milion de hede la distilatele gen whiskey. Acestea sunt utilizate predominant de ctre fabricile de

vinuri din Noua Zeeland.

Vinriile din Noua Zeeland pretind faptul c utiliznd capace filetate se asigur un

sigiliu mai strict sticlelor de vin i astfel se pot pstra pentru mai mult timp, comparativ cu

dopuri de plut, meninnd calitatea total, potenialul de mbtrnire i conservarea prospeimii

aromelorvinurilor.

Un studiu al Universitii din Bordeaux relev urmtorul lucru: cantitatea de oxigen ce

circul prin diferite tipuri de dopuri confirm ceea ce vinificatorii au crezut de mult timp, faptul

c dopurile permit trecerea unei cantiti mici de oxigen n sticl. Ce este mai interesant este c

au descoperit oxigen i-n sticlele nchise cu dopuri din material plastic, cantitativ mai mult dect

la sticlele cu dopuri naturale din plut.

Concluzia este clar, au fost mai mari cantiti de oxigen la sticlele cu dopuri sintetice i

proporii mai mici de oxigen la cele cu filet i plut natural, cu o permeabilitate mai sczut a

oxigenului dup mbuteliere.

Echipa din Bordeaux a publicat rezultatele dup trei ani de msurtori, comparnd

cantitile de oxigen ptrunse n sticlele nchise cu dopuri de plut, dopuri sintetice i capace

filetate.

Deoarece dopurile de plut permit lent tranferul n vin a unor cantiti foarte mici de

oxigen dup mbuteliere, aceast proprietate ajut vinul s se dezvolte armonios i s

mbtrneasc graios. n trecut, nu a fost dezvoltat i verificat o metod fiabil pentru

msurarea cantitii de oxigen care ptrunde dup mbutelierea vinului sau pentru compararea

diferitelor tipuri de nchidere.

Vinificatorii din Noua Zeeland, pe de alt parte, cred c n continuare n dopurile

sintetice care permit i ele o maturizare complet i o evoluie armonioas la sticl. Aceast

contradicie probabil nu se va termina prea curnd ns, o decizie va trebui luat de consumator,

ntr-o ct mai bun cunotin de cauz.

Materiale si sisteme destinate inchiderii recipientelor

Dopurile de pluta

Dopurile folosite la inchiderea sticlelor au si ele o mare importanta pentru sanatatea

vinului.In mod traditional dar si datorita proprietatilor optime pentru necesitatile vinului,

dopurile de pluta sunt cel mai des folosite in prezent la inchiderea buteliilor din sticla.

Pluta este recoltata in exclusivitate din stejarul de pluta Quercus suber L., cultivat cu

predilectie in regiunile mediteraneene, unde intalneste conditiile necesare pentru producerea unei

scoarte de calitate.Pluta se foloseste la fabricarea unei game largi de produse, de la material de

constructie la garnituri, dar in special pentru obtinere de dopuri pentru vinurile de calitate

superioara.

Proprietatile fizico-chimice ale plutei o recomanda ca un material ideal pentru inchiderea

sticlelor.Aceste proprietati include compresibilitatea, rezilienta, inertia chimica,

impermeabilitatea pentru lichide si un coeficient ridicat de frecare.Pluta este unul dintre putinele

materiale, fie ele naturale sau sintetice, care au rezistenta apreciabila la comprimare laterala,

revenind imediat dupa comprimare la 85% si in cateva ore la 98% din dimensiunile originale.

Motivul pentru care pluta este atat de apreciata are la baza perceptia consumatorilor si

specialistilor care considera ca:

- Aduce un plus de imagine vinului, prin crearea unei atmosfere romantice, generand

senzatia de traditional si in acelasi timp de elegant si sofisticat;

- Aduce un plus de autenticitate vinului si de siguranta consumatorului, prin

posibilitatea de imprimare pe dop a numelui/ marcii producatorului sau anului de

productie;

- Impiedica intrarea in sticla a aerului, prevenind degradarea vinului insa faciliteaza

dezvoltarea buchetului de invechire;

- Se poate refolosi pentru resigilarea unui recipient deschis;

- Ne poate spune multe despre vinul din recipient , odata ce dopul a fost extras si

examinat.

Pluta este in general rezistenta la degradarile microbiologice din cauza hidrofobicitatii

sale (respingerii apei) si continutului foarte redus de apa si nutrienti.Exista insa posibilitatea de

dezvoltare a microorganismelor pe dopuri datorita nutrientilor adusi de praf sau vinului intrat in

porii plutei.Ca urmare a dezvoltarii microorganismelor in interiorul porilor, in unele dopuri de

pluta poate sa apara un compus numit TCA (2,4,6 tricloranisol) care odata ajuns in vin , cauzeaza

asa numitul defect de dop, cedand vinului un gust si un miros specific de mucegai si de

pamant, care poate face neconsumabil un vin altfel bun.

Daca dopul nu este in permanent contact cu vinul el se usuca si se contracta, ceea ce

afecteaza uneori etansietatea inchiderii.Din acest motiv, sticlele imbuteliate trebuie sa se pastreze

intr-o pozitie care sa permita contactul permanent cu vinul. Chiar si asa dupa o perioada mai

mare de timp (25-30 de ani), ca urmare a pierderii gazului din porii plutei , dopurile isi pierd din

proprietati si trebuie inlocuite.

In ciuda parerii generale ca dopurile de pluta ajuta in procesul de invechire a vinurilor, un

cercetator American (Singleton) estima inca din 1976 ca oxigenul patrunde in sticlele astupate cu

dopuri de pluta cu viteza de aproximativ 0,1 ml oxigen/1/an, cantitate care este insa insuficienta

pentru a influenta procesul de invechire la sticla.

Cum alegem un dop de calitate?

Un studiu bazat pe chestionarea unui grup de consumatori de vin si angajati ai

restaurantelor din SUA, realizat de Cork Associates, Portocork America si Cork Supply , USA, a

evaluat preferintele si reactiile acestora fata de dopurile de pluta folosite la vin.

Marea majoritate a celor chestionati au afirmat ca rolul principal al dopurilor este pur si

simplu acela de a astupa sticlele, incat continutul acestora sa nu curga.Unii consumatori si in

special personalul restaurantelor, au considerat ca dopurile din pluta naturala au menirea de a

permite schimbul unei cantitati suficiente de oxigen intre mediu si vin, facilitand astfel procesul

de invechire.De asemenea , foarte multi au apreciat ca dopurile sunt o componenta traditionala,

care completeaza atmosfera romantica si elevata creata de consumarea unui vin.Mai mult ,

majoritatea si-au bazat alegerea pe senzatia tactila pe care o confera un astfel de dop, sunetul pe

care-l produce la deschidere si aspectul general al dopului.

Dintre calitatile cele mai apreciate de consumatori la un dop ,au fost acelea privind

caracteristicile legate de extractia din sticla.Au fost preferate dopurile putin umede,usor de scos

din sticla,flexibile,care sunt suficient de etanse pentru a crea sunetul caracteristic la

destupare,care nu se rup sau sfarama.Toti cei intervievati au considerat ca dopurile lungi sunt de

mai buna calitate decat cele scurte,dar nu foarte lungi incat tirbusonul sa nu ajunga la capatul lui

si dopul sa se rupa in timpul extractiei.

Ruperea dopului creeaza neplaceri consumatorului

Foarte apreciata a fost prezenta textelor si marcilor imprimate pe dop si culoare cat mai

deschisa a dopurilor,care este asociata cu o mai buna calitate a materialului.Toti cei chestionati

au fost de acord ca un dop bun trebuie sa aiba proprietatea de a absorbi o anumita cantitate de

vin,fapt care permite o mai buna apreciere olfactiva in cazul practicii de mirosire a

dopului:pentru aceasta ei au pus accent pe porozitarea dopului.Alte preferinte des mentionate au

fost:dopuri din pluta naturala,nesintetice,cu lungime medie spre mare,culoare mai

deschisa,acoperite cu ceara sau altele cu materiale alunecoase care faciliteaza scoaterea din

sticla,porozitate buna,dar nu prea ridicata.

Inscriptionarea dopurilor este apreciata de catre consumatori

Dopurile pot fi inscriptionate cu marci indicand producatorul,crama,tipul de vin sau anul

de recolta.Dopurile pot fi acoperite cu parafina,silicon sau cu ambele materiale.Parafina are rolul

de a nu permite accesul vinului in interiorul dopului si nici intrarea in vin a apei sau a altor

substante din dop,provenite de la tratarea dopului.Cum insa parafina ingreuneaza extractia

dopului,stratul de parafina se poate acoperi si cu un strat de silicon.Singurul caz in care nu se

poate folosi siliconul este pentru vinurile efervescente,deoarece interfereaza cu perlarea.

De asemenea,producatorii pot colora suprafata externa a dopurilor la cererea

beneficiarului.De exemplu,unele vinuri frantuzesti folosesc in mod traditional dopuri cu o usoara

tenta de roz.

In functie de prezenta si marimea lenticelelor, fisurilor si a altor defecte

structurale,dopurile se clasifica in mai multe categorii de calitate.

Clasificarea dopurilor dupa calitate

-calitatea A - dopurile cu cel mai bun aspect:suprafete netede,fara defecte vizibile sau

putine defecte foarte mici,dupa cum urmeaza:

fara goluri si pori mai mari de 2 mm

fara fisuri care pornesc de la capetele dopului in procent mai mare de 11% din

lungimea dopului

fisurile trebuie sa fie inguste,nedeschise,sa nu se afle in pozitie orizontala , se

accepta cateva lenticele inguste si putin adaci,daca nu sunt pline cu praf sau

alte particule.

-calitarea B - dopurile cu un bun aspect vizual,cu cateva defecte majore,dar care afecteza

numai aspectul nu si functionalitatea,dupa cum urmeaza:

fara goluri si pori mai mari de 5mm

fara fisuri care pornesc de la capetele dopului in procent mai mare de 18% din

lungimea dopului si fisuri in corpul dopului care depasesc 25% din lungimea

dopului.

Fisurile si lenticelele trebuie sa fie inguste si sa nu se mai deschida prin

indoirea dopului

Se accepta cateva lenticele inguste si putin adanci,chiar si la capete,daca nu

sunt pline cu praf sau alte particule.

-calitatea C - dopurile au aspect visual mediu,cu mici defecte superficiale,dupa cum

urmeaza:

fisuri la capetele si in corpul dopului pana la un maxim de 55% din lungimea

dopului

fisurile si lenticele se pot deschide prin indoirea dopului

se accepta multi pori,cu conditia ca ei sa nu fie continui, sa creeze canale.

Dopurile de calitate mai redusa sunt supuse unui process de colmatare a golurilor cu

rumegus de pluta si adeziv,care le imbunatateste nu numai capacitatea de etanseizare,dar si

aspectul,suprafata devenind mai uniforma.

Dop T-cork

Exista mai multe variante de dopuri de pluta.De exemplu,la nevoie,muchiile dopurilor se

pot tesi la 45, pentru a permite reintroducerea in sticla dupa destupare.Asfel de dopuri au de

regula si un cap de plastic,pentru a permite o mai buna prindere a dopului in mana.Acest tip de

dop se numesteT-cork-dop in forma de T.Aceste dopuri nu se recomanda insa la imbutelierea

vinurilor destinate invechirii.

Dopurile aglomerate sunt obtinute prin extrudarea prin matrite tubulare lungi a unui

amestec alcatuit din particule de pluta si un adeziv, cum ar fi de exmplu poliuretanul.Diametrul

dopurilor aglomerate este putin mai mic decat cel al dopurilor de pluta,pentru a compensa mai

mica compresibilitate a dopurilor aglomerate.Acestea se folosesc foarte mult pentru inchiderea

buteliilor cu vinuri de masa.Astfel de dopuri au lipite la capete rondele din pluta,asfel incat in

contact cu vinul sa intre doar pluta naturala.

Dopuri aglomerate

O alta alternativa la dopul de pluta este dopul hybrid.De exemplu,dopurile Altec sunt o

combinatie de rumegus de pluta si un polimer sintetic,lipide cu ajutorul unui adeziv de

poliuretan.Deoarece aceste dopuri nu mai prezinta pericolul de uscare,buteliile cu vin pot fi

depozitate si in pozitie vertical.

In afara de acestea mai intalnim pe piata dopuri produse in intregime din polimeri

sintetici extrudati,care au,de multe ori,proprietati similare sau chiar mai bune decat dopurile

naturale.Primele dopuri de plastic erau din polietilena,care insa aveau dezavantajul ca nu

permiteau trecerea oxigenului,lucru inacceptabil pentru vinurile de calitate stocate un timp mai

indelungat.In prezent,majoritatea dopurilor sintetice se bazeaza pe un copolimer de etilena si

acetat de vinil.Astfel de dopuri sunt dopurile NeoKorc produse in SUA sau Nucork din

Australia.Succesul lor este insa limitat,deocamdata,la anumite piete sau anumite tipuri de vinuri.

Exemple de dopuri din polimeri sintetici extrudati

Dopurile metalice filetate

Din cauza numarului relativ mare de defecte ale vinurilor cauzate de dopurile de pluta, au

fost propuse si alte tipuri de inchidere,ca alternative la dopuri.Majoritatea studiilor arata ca

aproximativ 5% din vinurile cu dopuri de pluta sunt afectate de defectul de dop.TCA-ul este un

compus care se detecteaza organoleptic in concentratii incredibil de mici,cum ar fi o picatura

dizolvata in 50.000 de litri de apa.Acest fapt face ca imaginea unui vin bine lucrat sa fie totusi

afectata de acest defect,care este usor perceput si inteles de specialist,dar care este asociat de

multi consumatori cu o igiena slaba in crama sau cu o tehnologie de productie de slaba calitate.

Dopul metallic filetat este o buna alternativa, folosita cu succes la alte produse,dar care

nu prea se asociaza cu vinul, nefacand parte din estetica traditional acceptata.Stratul de Teflon cu

care este captusit un dop filetat,si care intra in contact cu vinul este un material inert, care

protejeaza bine vinul, permitand o invechire mai lenta, dar mai uniforma a vinului.Chiar daca nu

permite intrarea oxigenului din exterior in sticla, studiile arata ca in spatial ramas gol exista

suficient oxigen pentru a permite realizarea reactiilor care conduc la formarea buchetului de

invechire a vinului.De asemenea, dioxidul de sulf si acidul ascorbic adaugat se pastreaza mai

mult timp in buteliile cu dopuri etanse.

In 2003,la targul Vinexpo Trade Fair de la Bordeaux, a fost realizata o degustare a unor

vinuri imbuteliate in recipiente la care s-au folosit atatea metode de inchidere traditionale,cu dop

de pluta,cat si metode alternative.Un juriu alcatuit din peste 50 de specialisti internationali au

avut posibilitatea sa compare vinurile din sticle cu diverse tipuri de inchidere,fara sa vada

modalitatea de inchidere folosita pentru fiecare sticla in parte.Rezultatele testarii a 49 de vinuri

au aratat ca preferintele jurului, atat la vinurile albe, cat si la cele rosii, au fost indreptate catre

buteliile cu vinuri inchise cu dopurialternative, inclusiv sintetice sau filetate.

Exista doua tipuri principale de dopuri filetate-clasiculRolled On Pilfer si mai

nouTorqued On Proofla care partea filetata nu mai iese afara in relief, si nu mai arata chiar ca

un dop metallic filetat.

Dopuri metalice filetate tip Pilfer-Proof

Dopurile filetate au si avantajul de a fi usor de deschis, fara sa necesite tirbusoane sau

alte unelte.Ele permit, de asemenea, reinchiderea usoara a recipientului.

Partea externa a unui dop filetat este turnat dintr-un metal necorodant, de exemplu un

aliaj de aluminiu, sau din polietilena expandata.Pentru a deschide un dop filetat,bridele metalice

care separa partea de sus a dopului de cea de pe gatul sticlei trebuie rupte.In acest fel,

consumatorul isi poate da cu usurinta seama daca butelia a fost intacta sau nu.

Un dezavantaj este insa acela ca, desi dopurile filetate sunt mai ieftine ca dopurile de

pluta, buteliile din sticla cu filet, comandate special pentru aceste dopuri, sunt mai scumpe decat

cele standard.Mai mult, aplicarea unor astfel de sisteme de inchidere presupune si achizitionarea

unor masini de dopuit corespunzatoare.

Exista si alte dopuri cu inchidere filetata pentru care exista brevete de inventie.

Alte tipuri de dopuri

Alte alternative,mai putin utilizate in prezent sunt dopurile din polietilena,care prezinta

dezavantajele mentionate mai sus pentru recipientele din plastic.La inchiderea sticlelor cu vin se

mai utilizeaza si capsule metalice,asemanatoare cu cele de la bere sau sucuri de fructe.

Atat pentru infrumusetarea sticlei , cat si pentru protectia gatului sticlei si a dopului, se

folosesc capisoane.Unele dintre acestea sunt confectionate din plastic mai gros si se introduce

fortat peste gatul sticlei.Altele sunt confectionate din plastic subtire, termocontractibil si se

strang perfect pe gatul sticlei in momentul cand sunt supuse actiunii caldurii (aplicata cu ajutorul

aerului cald sau cu apa fierbinte).

Capisone din material plastic pentru a protejarea dopului si gatului buteliilor din sticla

Tehnici de imbuteliere

Imbuteliere automatizata

Deoarece putini dintre micii producatori isi mai pot permite in prezent achizitionarea

unor linii complete de echipamente de imbuteliere si etichetare , nu vom insista foarte mult

asupra aspectelor intalnite in cadrul unei linii de imbuteliere.Cu toate acestea orice podgorean

care doreste sa si vada vinul imbuteliat, sub marca proprie, in conditii de inalta calitate, are in

prezent posibilitatea de a se adresa unor intreprinderi sau crame mai mari, care dispun de crame

mai mari, de linii performante de imbuteliere si care pot sa presteze astfel de servicii.In cele ce

urmeaza vom trece totusi in revista principalele aspecte legate de liniile de imbuteliere moderne.

Incaperea destinata imbutelierii trebuie sa fie igienica , lipsita de praf si adesea are o

presiune a aerului mentinuta la o valoare mai mare decat presiunea atmosferica, pentru a evita

patrunderea prafului si microorganismelor din exterior.

Spalarea/ clatirea buteliilor chiar daca sunt noi buteliile sosite in paleti sunt uneori

contaminate cu praf si fibre, acestea trebuie indepartate printr-o operatie de clatire.

Umplerea buteliilor se executa de catre masinile de umplere care preiau sticlele pe o

banda transportoare, le pozitioneaza sub capetele de umplere si le ridica putin, declansand

deschiderea robinetelor de umplere.Cand buteliile sunt pline pana la nivelul stabilit ele sunt

coborate putin, iar robinetul de umplere se inchide.

Dopuirea buteliilor pentru aceasta operatie pe linia de imbuteliere sunt prevazute masini

complet automatizate.Banda transportoare aduce buteliile in dreptul dispozitivelor de dopuire,

care sunt dotate cu niste falci care comprima dopul de pluta pana la un diametru mai mic decat

diametrul interior al gatului sticlei.

Dopul astfel comprimat este impins pe gatul buteliei, astfel incat suprafata superioara a

dopului sa fie la nivel cu suprafata superioara a gatului.Dispozitivele de dopuire moderne creeaza

chiar un vacuum in butelie, astfel incat majoritatea aerului ramas in sticla sa fie eliminat inainte

de introducerea dopului, iar odata introdus dopul sa nu rezulte o crestere a presiunii in butelie.La

unele dispositive de dopuire falcile de comprimare a dopurilor sunt incalzite la 80-90C pentru a

contribui la distrugerea microorganismelor si reducerea riscului de contaminare.

Etichetarea buteliilor practic, buteliile dopuite intra in masina de etichetat si optional,

contraeticheta si alte elemente adezive (buline, banderole)

Pregatirea de livrare buteliile care parasesc linia de imbuteliere sunt gata de ambalare in

cutii de carton sau din lemn, in folii de plastic sau in paleti.De obicei buteliile sunt depozitate o

perioada in pozitie verticala, cu dopul in sus, in acest timp, dopul care a fost comprimat puternic

in timpul operatiei de dopuire, se umfla datorita elasticitatii proprii, asigurand inchiderea etansa a

buteliei.Ulterior sticlele se pot depozita si in pozitie culcata, despre care se presupune ca , prin

umezirea dopului, contribuie la pastrarea proprietatilor acestuia, in plus, depozitarea sticlelor in

pozitie orizontala permite si identificarea eventualelor butelii care au fost dopuite

necorespunzator sau cu dopuri defecte, si care permit scurgerea vinului.

Imbutelierea manuala

Desi pana acuma s-a insistat pe modalitatea de imbuteliere la sediul unor prestatori de

servicii, cu echipamente automatizate,trebuie sa precizam ca exista si posibilitatea, pentru loturi

mici de vin, de a se realiza o imbuteliere manuala, in butelii din sticla inchise cu dopuri de pluta.

Inainte de inceperea imbutelierii se va verifica daca se dispune de un numar suficient de

butelii si dopuri, deoarece odata inceputa operatia trebuie lucrat continuu si terminat cat mai

repede.

Este preferabil ca vinul sa nu curga de-a lungul peretilor gatului buteliei, deoarece un gat

ud poate afecta negativ contactul ulterior al dopului cu peretele de sticla.

Nivelul de umplere trebuie sa asigure un spatiu de circa 5mm de la suprafata vinului pana

la dop, spatiu necesar in cazul dilatarii cauzate de o temperatura mai ridicata.Unii producatori

prefera sa dopuiasca sticlele una cate una imediat dupa umplere, altii umplu spre exemplu, 16

sau 20 de sticle (o naveta), dupa care le dopuiesc pe toate.Trebuie avut grija, totusi, ca sticlele

umplute sa nu stea fara dop prea mult timp, spre a minimiza oxidarea vinului.

Pentru inchiderea buteliilor, in functie de calitatea vinului si posibilitatile producatorului,

se recomanda totusi folosirea unor dopuri de pluta de cea mai buna calitate.Acestea trebuie sa

aiba diametrul cu 6 mm mai mare decat diametrul interior al gatului sticlei.Lungimea dopului se

decide in functie de durata de pastrare prevazuta pentru vinul respective, cu cat durata de pastrare

este mai mare si dopul trebuie sa fie mai lung.

Cu ajutorul dispozitivelor sau instalatiilor de dopuit se introduce dopul care inchide

butelia de sticla.Cateva exemple de dispositive simple de dopuit :

Dispozitive simple pentru realizarea operatiei de dopuire

Dopurile se livreaza ambalate in pungi de plastic , adesea in atmosfera protectoare, cu

continut de SO. Din momentul deschiderii pungilor, insa, trebuie avut grija sa se evite prin toate

mijloacele contaminarea microbiologica a dopurilor.Dopurile proaspete sunt de obicei suficient

de elastice pentru a putea fi introduse cu usurinta in gatul buteliilor.Dopurile uscate pot necesita

o inmuire in apa, in acest caz ele trebuie uscate, totusi o perioada de timp inainte de utilizare,

pentru a nu se stoarce apa in vin ca urmare a comprimarii puternice a dopului in momentul

dopuirii.Exista si posibilitatea inmuierii dopurilor intr-un cuptor cu microunde, pentru aceasta

dopurile se inmoaie intai in apa, apoi se introduce intr-o punga de plastic etansa si se incalzesc in

cuptorul cu microunde.Cateva experimente sunt necesare pentru deciderea duratei optime de

incalzire, spre a evita arderea dopurilor.

Dupa dopuire buteliile se vor pastra obligatoriu in picioare cel putin cateva minute , timp in

care dopul, prin elasticitatea sa, se muleaza, perfect pe gatul sticlei asigurand etansietatea

necesara, ulterior buteliile se pot stoca si in pozitie culcata.Pentru protectia dopului si pentru a

intari securitatea vinului, gatul sticlei si partea superioara a dopului se protejeaza cu un capison

sau o capsula speciala sau, uneori cu un strat de ceara.In fine , buteliile pline si dopuite se

eticheteaza.

In urma unui studiu s-a observat ca eliminarea din vin a mirosului i gustului neplcut

provine de la unele dopuri de plut. Soluia salvatoare ar fi introducerea unei buci de plastic,

timp de cteva minute.

Explicaia tiinific pare convingtoare: molecula responsabil de mirosul de plut, numit

i 2,4,6 tricloroanisol (TCA), este foarte similar cu polietilena i ader aproape instantaneu la

plastic, care, dup ce va fi scos din vin va absorbi n mare msur mirosul neplcut de dop.

Dezavantajul? Multe alte molecule aromatice din vin vor fi sacrificate i vor disprea, iar

rezultatul poate fi un vin fr miros de plut, dar cu mai puine arome, dar nc bubil.

Modul de servire a vinului

Fiecare are un model aparte prin care servete vinul, dar puini tiu c aceasta este o adevrat

art. Pentru aceasta, vom prezinta tehnica prin care un somelier va trebui sa efectueze serviciul

vinului cu referire la dopul acestuia.

Extragerea dopului

Printr-o prghie fcut cu ajutorul buzei sticlei, dopul este extras pn cnd aproximativ 90% din

suprafaa sa este n exterior. Restul dopului este scos prin apucarea acestuia cu degetul arttor,

mijlociu i cel opozabil. Zgomotul fcut la ieirea dopului din sticl trebuie sa fie practic

inexistent.

Prezentarea dopului

Cu mult timp n urm, anumite persoane obinuiau s nlocuiasc vinurile de valoare cu

vinuri mai puin scumpe, n vederea obinerii unui profit. Pentru eliminarea oricrui dubiu n

aceasta privin, dopul trebuie prezentat gazdei pe o farfuric sau pe o tav mica, n vederea

confirmrii faptului c numele productorului este acelai cu numele de pe eticheta sticlei. Un al

doilea motiv este ca gazda s poat verifica c dopul nu este frmiat n partea inferioara i c

nu prezint urme de oetire sau alte mirosuri neplcute. Dup aceasta operaiune, se va terge din

nou gura sticlei. Dup aprobare, dopul trebuie retras.

In functie de prezenta si marimea lenticelelor, fisurilor si a altor defecte structurale

dopurile se clasifica in mai multe categorii de calitate.

Dopurile de cea mai buna calitate trebuie sa aiba ambele capete tip "oglinda" lipsite de

lenticele deschise pentru a nu cadea in vin praful pe care il contin.

Dopurile de calitate mai redusa sunt supuse unui proces de colmatare a golurilor cu

rumegus de pluta si adeziv care le imbunatateste nu numai capacitatea de etanseizare dar si

aspectul, suprafata devenind mai uniforma.

Dopurile aglomerate sunt realizate din resturile de pluta ce rezulta de la confectionarea

dopurilor care sunt tocate in fragmente de 2-4 mm si amestecate cu un liant. In ultimii ani au

aparut dopurile twin-top care au corpul din pluta aglomerata iar capetele care vin in contact cu

vinul din pluta naturala, capete tip "oglinda".

Concluzii

Deoarece pluta este un material deficitar si scump se folosesc si alte tipuri de dopuri sau

sisteme de inchidere cum ar fi dopurile din material plastic respectiv capacele cu filet.

Dupa teste comparative desfasurate de-a lungul multor ani si cu sute de tipuri de vin, s-au

desprins principii de folosire a dopurilor.

- dopurile de pluta monolit sunt cele mai potrivite pentru vinurile de clasa, destinate

invechirii in sticla, in vederea dezvoltarii aromelor tertiare si buchetului (cache de sticla).

- dopurile de silicon poros sunt destinate unor vinuri mai simple ce pot avea o evolutie

limitata in sticla

- dopurile conglomerate de pluta, cele din silicon clasic (masiv) si cele tip capsula cu filet

sunt potrivite pentru vinuri destinate consumului in 1-2 ani, vinuri ce se intentioneaza a pastra

nealterate in special aromele primare, de fruct.

Nu ne rmne dect s ne narmm cu informaii corecte, mai ales cnd mergem s

achiziionm o sticl de vin, tocmai pentru a cuta vinul pstrat i conservat ct mai aproape de

perfeciune.

BIBLIOGRAFIE

1. www.coduldeservireavinului.ro

2. www.oenolog.ro

3. www.printrevinuri.ro

4. www.imbutelieri.ro

5. www.somelieri.ri

6. www.uvinum.com