proiect regim aschiere si normare

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV FACULTATEA: INGINERIE TEHNOLOGICA SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA AN DE STUDIU: III GRUPA: 2474

Proiect la Managementul Fabricǎrii Produselor

Student: Stoica Raluca-Maria

-2009-

Să se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin aşhiere a reperului dat pentru o producţie anuală de 15.000 buc.

Etape de proiectare:

1. Stabilirea tipului de semifabricat2. Stabilirea succesiunii fazelor şi operaţiilor de prelucrare precum şi a MU şi

SDV-urilor necesare.3. Calculul (pentru o suprafaţă indicată), a adaosurilor de prelucrare şi

dimensiunilor intermediare şi adoptarea lor pentru celelalte dimensiuni4. Calculul şi adoptarea regimurilor de prelucrare prin aşchiere 5. Calculul normelor tehnice de timp.6. Întocmirea planului de operaţii.

2

I. STABILIREA TIPULUI DE SEMIFABRICAT

Semifabricatul utilizat pentru obţinerea piesei finite este o bară laminată la cald. Materialul semifabricatului este OLC 45.

II. STABILIREA SUCCESIUNILOR FAZELOR ŞI OPERAŢIILOR DE PRELUCRARE PRECUM ŞI A MU ŞI SDV-URILOR NECESARE

Operaţia 1 STRUNJIRE

Orientarea şi fixarea semifabricatului.Faze:

a. Strunjire frontală de degroşare la 400 mm.

b. Strunjire exterioară de degroşare Ø150 pe lungimea de 100 mm.

c. Strunjire exterioară de finisare pe lungimea de 100 mm la Ø150-0,140 mm.

Desprinderea semifabricatului şi întoarcerea acestuia. Orientarea şi fixarea semifabricatului.

d. Strunjire frontală de degroşare la lungimea de 400 mm.

e.Strunjire exterioară de degroşare pe lungimea de 300

mm la Ø400 mm.f. Strunjire exterioară de degroşare pe lungimea de 250

mm la Ø250 mm.g. Strunjire exterioară de degroşare pe lungimea de 300

mm la Ø400 mm.h. Strunjire exterioară de degroşare pe lungimea de 150

mm la Ø120-0,019 mm.i. Strunjire exterioară de finisare pe lungimea de 150

mm la Ø120-0,019 mm.

4

Maşina unealtăSN 400x1500 H= 400 mmL= 1500 mmn= 12... 1500 rot/minP= 7,5 KW.

Operaţia 2 GĂURIRE

Orientarea şi fixarea semifabricatului.a. Executarea a 4 găuri cu diametrul

de Ø 40 mm pe lungimea de 50 mm. Întoarcerea pieseib. Executarea alezării găurilor cu diametrul

de Ø 40 mm pe lungimea de 50 mm.Maşina unealtăMG 25Dmax= 25 mmSupraf. Mesei: 425x530 mm2 n= 40... 1800 rot/mins= 0,10... 1,5 mm/rotP= 8 KW.

SDV-uriBurghie Burghiu de diametrul = Ø 40 mm.

Alezor cu diametrul = Ø 40Dispozitivul utilizat pentru prinderea semifabricatului este o menghină.

5

SDV-uriCuţite utilizatePentru strunjirea exterioară de degroşare: cuţit spre stânga, STAS 351-86Pentru strunjirea exterioară de finisare: cuţit STAS 359-86.Pentru strunjirea frontală de degroşare: cuţit STAS 358-86Pentru strunjirea frontală de finisare: cuţit STAS 359-86Pentru teşire: cuţit STAS 352-86.Dispozitivul de prindere utilizat este universalul cu 3 bacuri cu strângere pneumatică.

Operaţia 3 FREZARE CANAL

Orientarea şi fixarea semifabricatului.Realizarea canalului de pana de lungime 60 mm, adancime 10mm si latime 15mm

Maşina unealtăFK 400L=500; N=3

Operaţia 4 TRATAMENT TERMIC Se va realiza un tratament termic de îmbunătăţire la duritatea 50-55 HRC.

Operaţia 5 RECTIFICARE

Orientarea şi fixarea semifabricatului.Rectificarea suprafeţei exterioare la diametrul Ø120-0.019 mm.

Maşina unealtăMaşină de rectificat universală RU 350Dmax= 350 mmH= 175 mmL= 630... 2000 mmsl= 0,05... 6 m/minst max= 2 mmPtot= 10 Kw.

Operaţia 5 CONTROL FINAL

Pentru controlul final al piesei vom folosi un ceas comparator.

6

SDV-uriDiscul abraziv utilizat este din electrocorindon.Dimensiunile discului abraziv:B= 18 mmD=350 mm.Dispozitivul utilizat pentru prinderea semifabricatului este un unviersal cu 3 bacuri

III. CALCULUL PENTRU O SUPRAFAŢĂ INDICATĂ A ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ŞI CALCULUL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE

A. Stabilirea treptelor de precizie şi calitatea suprafeţelor (tab. 1.59 Picoş)

Pentru suprafaţa cilindrică exterioară Ø120-0.019 mm de lungime 150mm, IT8, Ra= 1,6 μm.Precizia şi calitatea suprafeţei la prelucrarea suprafeţei cilindrice exterioare:

Strunjire de degroşareIT= 12; Ra= 12,5 μm;

Strunjirea de finisareIT= 10; Ra= 3,2 μm;

RectificareIT= 8; Ra= 1,6 μm;

Pentru suprafaţa cilindrică exterioară Ø150-0,140 mm de lungime 100 mm, IT10, Ra= 3,2 μm.Precizia şi calitatea suprafeţei la prelucrarea suprafeţei cilindrice exterioare:


Strunjirea de finisareIT= 10; Ra= 3,2 μm;

Pentru suprafaţa frontală Ø400 mm IT12, Ra= 12,5 μm.Precizia şi calitatea suprafeţei la prelucrarea suprafeţei cilindrice exterioare:

Strunjire de degroşareIT= 12; Ra= 12,5 μm; .

Pentru suprafaţa cilindrică Ø400 mm IT12, Ra= 12,5 μm.Precizia şi calitatea suprafeţei la prelucrarea suprafeţei cilindrice exterioare:

Strunjire de degroşareIT= 12; Ra= 12,5 μm; T= 210 μm.

Pentru suprafaţa cilindrică Ø250 mm IT12, Ra= 12,5 μm.Precizia şi calitatea suprafeţei la prelucrarea suprafeţei cilindrice exterioare:


Pentru suprafaţa găurilor Ø 40 mm IT9, Ra= 1,6 μm.Pentru suprafaţa canalului de pană IT12, Ra= 12,5 μm.

7

B. Calculul adaosului de prelucrare şi calculul dimensiunilor intermediare pentru prelucrarea suprafeţei cilindrice exterioare Ø120-0.019 mm de lungime 150mm

1.Calculul adaosului pentru rectificare (operaţia precedentă este strunjirea de finisare IT10)

Rzp= 30 μm (tab. 4.9- Picoş)Sp = 0 μm (după tratament termic Sp se exclude din calcul)

Abaterea spaţială ρ Kdeg = 0,06 ; kfin = 0,025 (tab. 4.8- Picoş)

Eroarea de instalare ε

εf =20 μm (tab. 1.37 Picoş) - fixare în universal cu 3 bacuri

Toleranţa pentru operaţia de strunjire de finisare Tp=120 [μm] (tab. 1.59 Picoş)

Diametrul maxim înainte de rectificarea exterioară

Diametrul minim

Se rotunjeşte :

Adaosul nominal recalculat pentru strunjirea de finisare :2Apnom=72,24 – 72,019=0,221≈ 0,23 [mm]

Dimensiunea intermediară la operaţia de strunjire de finisare este de Ø 72,24 mm.

2.Calculul adaosului pentru strunjirea de finisare (operaţia precedentă este strunjirea de degroşare IT12).

8

Rzp= 63 μm (tab. 4.9- Picoş)Sp = 60 μm

Abaterea spaţială ρ Kdeg = 0,06 ; kfin = 0,025 (tab. 4.8 Picoş)

Eroarea de instalare ε εi =20 μm (tab. 1.37 Picoş) - fixare în universal cu 3 bacuri

Toleranţa pentru operaţia de strunjire de finisare Tp=300 [μm] (tab. 2.15 Picoş /pag. 270)

Diametrul maxim înainte de strunjirea de degroşare

Diametrul minim

Se rotunjeşte :

Adaosul nominal recalculat pentru strunjirea de degroşare :2Apnom=72,88 – 72,24= 0,64 [mm]

Dimensiunea intermediară la operaţia de strunjire de degroşare este de Ø72,88 mm.

3. Calculul adaosului pentru strunjirea de degroşare (operaţia precedentă – semifabricatul este sub forma unei bare laminate la cald)

9

Rzp + Sp= 320+400=720 [μm] (tab. 4.5 Picoş). Abaterea spaţială ρ

Datorită faptului că prinderea piesei se face pe aceeaşi MU ca şi la operaţia precedentă, adică universal cu trei bacuri, rezultă :

Diametrul nominal pentru semifabricatul brut:

Abaterea limită pentru oţel rotund laminat la cald (tab. 4.1 Picoş) Abateri limită:

Toleranţa: T= 1900 μm.

Diametrul maxim

Diametrul minim

Se rotunjeşte :

Adaosul de prelucrare total nominal pentru operaţia de strunjire la Ø72 mm este:

Semifabricatul din care se va prelucra va avea diametrul de:

Bara aleasă va avea Ø245 mm.

IV. CALCULUL (PENTRU O SUPRAFAŢĂ INDICATĂ), RESPECTIV ADOPTAREA ADAOSULUI DE PRELUCRARE ŞI CALCULAREA DIMENSIUNLOR INTERMEDIARE

OPERAŢIA 1. STRUNJIRE

10

Strunjirea exterioară de degroşare Ø72 mm pe lungimea 90 mm

Scula aşchietoare va fi un cuţit de strung cu plăcuţă din carburi metaliceSecţiunea corpului cuţitului este dreptunghiulară cu hxb= 32x20 mm2.

Durabilitatea, T, a cuţitului cu secţiune dreptunghiulară 32x20 mm2.T= 90 min (tab. 10.3 Picoş)

Stabilirea adâncimii de aşchiere

Stabilirea avansuluiPentru strunjirea exterioară de degroşare cu t=1,39 mm avem :

s= 0,8…1,2 mm/ rot. (tab. 10.7 Picoş)Se adoptă:sMU= 0,96 mm/rot (pag. 264 Vlase)

Forţa principală de aşchiere se determină cu următoarea relaţie:= 45,711daN

HB=500C4= 35,7 (tab. 10.15 Picoş)t= 1.5 mm

s= 0,96 mm/rotx1= 1 (tab. 10.21 Picoş)y1= 0,75 (tab. 10.21 Picoş)n1= 0,35 (tab. 10.22 Picoş)

Determinarea vitezei de aşchiere

Cv- coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materialului sculei aşchietoare: Cv= 257 (tab. 10.30 Picoş)T- durabilitatea sculei aşchietoareT= 90 min (tab. 10.3 Picoş)

11

m= 0,125 (tab. 10.29 Picoş)t= 1,5 mms= 0,96 mm/rotHB= 550xv= 0,18; yv= 0,20 (tab. 10.30 Picoş)n=1,75k1...k9- diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele considerate.

- Coeficientul k1 ţine cont de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

q – este suprafaţa secţiunii transversale; q= 32x20 mm2

ξ- coeficient în funcţie de materialul prelucrat; ξ= 0,08- Coeficientul k2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ

ρ- este un exponent în funcţie de natura materialului de prelucrat; ρ= 0,3- Coeficientul k3 ţine seama de influenţa unghiului de atac secundar χ1

a= 15 pentru scule armate cu plăcuţe; χ1= 30°- Coeficientul k4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

μ- exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul prelucrat; μ= 0,1r- rază de racordare; r= 0,5 mm (tab. 10.26 Picoş)

- Coeficientul k5 ţine seama de influenţa materialului din care este confecţionată partea aşchietoare a sculei: k5=1

- Coeficientul k6 ţine seama de materialul prelucrat: k6= 1- Coeficientul k7 ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor: k7= 1- Coeficientul k8 ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: k8= 0,9,

pentru oţel.- Coeficientul k9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare: k9= 1

Stabilirea turaţiei

De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 100 rot/minviteza reală este:

Stabilirea vitezei de avans

12

w= n · s= 100 · 0,96= 96 m/min

Puterea efectivă la strunjire

Strunjirea exterioară de finisare la Ø72 mm pe lungimea 90 mm

Scula aşchietoare va fi un cuţit de strung cu plăcuţă din carburi metaliceSecţiunea corpului cuţitului este dreptunghiulară cu hxb= 32x20 mm2.Durabilitatea, T, a cuţitului cu secţiune dreptunghiulară 32x20 mm2.T= 90 min (tab. 10.3 Picoş)

Stabilirea adâncimii de aşchierePentru adaosuri simetrice t se calculează cu rel. :

Stabilirea avansului

CSR este un coeficient ce depinde de unghiul de atac principal χ.CSR= 0,0909 (tab. 10.24 Picoş)e5, e6- exponent al rugozităţii şi al razei de racordare la vârful sculei: e5= 0,487 ; e6= 0,528 (tab. 10.24 Picoş)Ra- rugozitatea suprafeţei prelucrate; Ra= 3,2 μm (tab. 10.1 Picoş) r- raza la vârf a sculei; r= 1 mm


Cv- coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materialului sculei aşchietoare: Cv= 257 (tab. 10.30 Picoş)T- durabilitatea sculei aşchietoare; T= 90 min (tab. 10.3 Picoş)m= 0,125 (tab. 10.29 Picoş)t= 0,32 mms= 0,16 mm/rotHB= 500xv= 0,18; yv= 0,20 (tab. 10.30 Picoş)n=1,75k1...k9- diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele considerate.

13


q – este suprafaţa secţiunii transversale; q= 32x20 [mm2]ξ- coeficient în funcţie de materialul prelucrat; ξ= 0,08

- Coeficientul k2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ

ρ- este un exponent în funcţie de natura materialului de prelucrat ; ρ= 0,3- Coeficientul k3 ţine seama de influenţa unghiului de atac secundar χ1

a= 15 pentru scule armate cu plăcuţe ; χ1= 10°- Coeficientul k4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

μ- exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul prelucrat; μ= 0,2r- rază de racordare; r= 1 mm (tab. 10.26 Picoş)



pentru oţel.- Coeficientul k9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare: k9= 1


De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 200 rot/min

Stabilirea vitezei de avansw= n · s= 200 · 0,16= 32 m/min

Strunjirea exterioară de degroşare la Ø90 mm pe lungimea 60mm.

Scula aşchietoare va fi un cuţit de strung cu plăcuţă din carburi Secţiunea corpului cuţitului este dreptunghiulară cu hxb= 32x20 mm2.Durabilitatea, T, a cuţitului cu secţiune dreptunghiulară 32x20 mm2.T= 90 min (tab. 10.3 Picoş)

14


Stabilirea avansuluiPentru strunjirea exterioară de degroşare cu t=1,5 mm avem :s= 0,8…1,2mm/ rot. (tab. 10.7 Picoş)

Se adoptă din gama MU: s= 0,96 mm/rot. (pag. 264 Vlase)


Cv- coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materialului sculei aşchietoare: Cv= 257 (tab. 10.30 Picoş)T- durabilitatea sculei aşchietoare; T= 90 min (tab. 10.3 Picoş)m= 0,125 (tab. 10.29 Picoş)t= 1,5 mms= 0,96 mm/rotHB= 500xv= 0,18; yv= 0,20 (tab. 10.30 Picoş)n=1,75k1...k9- diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele considerate.



ξ- coeficient în funcţie de materialul prelucrat ξ= 0,08- Coeficientul k2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ






pentru oţel.

15

- Coeficientul k9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare: k9= 1


De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 76 rot/min

De aici rezultă că viteza reală este:

Stabilirea vitezei de avansw= n · s= 80 · 0,96= 76,8 m/min

Strunjirea exterioară de degroşare la Ø 150 mm pe lungimea 60mm.

Scula aşchietoare va fi un cuţit de strung cu plăcuţă din carburi metalice Secţiunea corpului cuţitului este dreptunghiulară cu hxb= 32x20 mm2.Durabilitatea, T, a cuţitului cu secţiune dreptunghiulară 32x20 mm2.T= 90 min (tab. 10.3 Picoş)

Stabilirea adâncimii de aşchierePentru adaosuri simetrice t se calculează cu rel. :

Stabilirea avansuluiPentru strunjirea exterioară de degroşare cu t=1,5 mm avem :s= 0,8…1,2mm/ rot. (tab. 10.7 Picoş)

Se adoptă din gama MU:s= 0,96 mm/rot. (pag. 264 Vlase)


16

Cv- coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materialului sculei aşchietoare.Cv= 257 (tab. 10.30 Picoş)T- durabilitatea sculei aşchietoareT= 90 min (tab. 10.3 Picoş)m= 0,125 (tab. 10.29 Picoş)t= 1,5 mms= 0,96 mm/rotHB= 500xv= 0,18; yv= 0,20 (tab. 10.30 Picoş)n=1,75k1...k9- diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele considerate.


q – este suprafaţa secţiunii transversaleq= 32x22 mm2

ξ- coeficient în funcţie de materialul prelucratξ= 0,08

- Coeficientul k2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ





- Coeficientul k6 ţine seama de materialul prelucrat: k6= 1- Coeficientul k7 ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor: k7= 1- Coeficientul k8 ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: k8= 0,9, pentru

oţel.- Coeficientul k9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare: k9= 1

17


De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 46rot/minDe aici rezultă că viteza reală este:


Strunjirea exterioară de degroşare la Ø 240 mm pe lungimea 30mm.

Strunjirea exterioară de degroşareScula aşchietoare va fi un cuţit de strung cu plăcuţă din carburi Secţiunea corpului cuţitului este dreptunghiulară cu hxb= 32x20 mm2.Durabilitatea, T, a cuţitului cu secţiune dreptunghiulară 32x20 mm2.T= 90 min (tab. 10.3 Picoş)


Stabilirea avansuluiPentru strunjirea exterioară de degroşare cu t=2,5 mm avem :

s= 0,8…1,2 mm/ rot. (tab. 10.7 Picoş)Se adoptă din gama MU: s= 0,96 mm/rot.


18

Cv- coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materialului sculei aşchietoare: Cv= 285 (tab. 10.30 Picoş)T- durabilitatea sculei aşchietoare: T= 90 min (tab. 10.3 Picoş)m= 0,125 (tab. 10.29 Picoş)t= 2,5 mms= 0,96 mm/rotHB= 500xv= 0,18; yv= 0,35 (tab. 10.30 Picoş)n=1,75k1...k9- diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele considerate.





a= 15 pentru scule armate cu plăcuţeχ1= 30°

- Coeficientul k4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

μ- exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul prelucrat: μ= 0,1r- rază de racordare; r= 0,5 mm (tab. 10.26 Picoş)



oţel.- Coeficientul k9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare: k9= 1


19

De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 30 rot/minDe aici rezultă că viteza reală este:


Strunjirea frontală de degroşare la Ø 245 pe lungimea 246 mm

Scula aşchietoare va fi un cuţit de strung cu plăcuţă din carburi metalice.Secţiunea corpului cutitului este dreptunghiulara cu hxb= 32x20mm2,forma corpului cuţitului fiind conform STAS 352-86.Durabilitatea, T, a cuţitului :T= 90 min (tab. 10.3 Picoş)Stabilirea adâncimii de aşchiere

Stabilirea avansuluiPentru strunjirea frontală de degroşare cu t=1mm avem :

sl= 0,8…1,2 mm/ rot. (tab. 10.7 Picoş)

Se adoptă din gama MU: sMU= 0,96 mm/rot. (pag.264 Vlase)


Cv- coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materialului sculei aşchietoare.

20

Cv= 257 (tab. 10.30 Picoş)T- durabilitatea sculei aşchietoareT= 90 min (tab. 10.3 Picoş)m= 0,125 (tab. 10.29 Picoş)t= 1,5mms= 0,96 mm/rotHB= 500xv= 0,18; yv= 0,20 (tab. 10.30 Picoş)n=1,75

k1...k9- diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele considerate.





a= 15 pentru scule armate cu plăcuţeχ1= 30°

- Coeficientul k4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului




oţel cu ţunder.- Coeficientul k9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare: k9= 1


De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 30 rot/minDe aici rezultă că viteza reală este:

21


Operaţia 2. GĂURIREA

A. EXECUTAREA GĂURII DE Ø24 mm pe lungimea 30 mm.

Alegerea sculeiPentru prelucrarea găurilor cu o lungime l< 10 D, unde D este diametrul burghiului, se

foloseşte un burghiu elicoidal din oţel rapid Rp4, STAS 575-80.Diametrul burghiului va fi de Ø24,5 mm.

Stabilirea durabilităţii şi a uzurii admise a sculei aşchietoare

Durabilitatea economică a burghiului: T= 50 min. (tab. 16.6 Picoş)

Stabilirea adâncimii de aşchiere, t

tdeg= D/2 = 24/2 = 12 mm.

D- diametrul burghiului

Stabilirea avansului de aşchiere, s

Ks- coeficient de corecţie în funcţie de lungimea găurii; dacă l< 3D rezultăKs= 1Cs- coeficient de avansCs= 0,031 (tab. 16.9 Picoş)D- diametrul burghiului; D= 24 mm

22

Se adoptă de la maşina-unealtă G25, s= 0,19 [mm/rot].

Stabilirea vitezei de aşchiere:

Cv=5 zv= 0,4 (tab. 16.22 Picoş)

m= 0,2yv= 0,7KVp= KMv· KTv · KLv · KSv

(tab. 16.23 Picoş)

Stabilirea turaţiei, n

De la MU se adoptă n= 315 rot/min.

Rezultă că viteza reală este:

Stabilirea vitezei de avans, ww=n · s= 315 · 0,19= 59,85 mm/min.

Stabilirea puterii efective, Ne

Se adoptă de la maşina unealtă, G25, Ne= 8 kW.

B. ALEZAREA GĂURII DE Ø24 mm DE LUNGIME 30 mm.

23

Alegerea sculeiPentru alezarea se alege alezor din oţel rapid monobloc.Diametrul alezorului va fi de Ø24 mm.Stabilirea adâncimii de aşchiere, t

t = 0,03 mm (tab. 16.52 Picoş)

Stabilirea avansului de aşchiere, sAvansul reprezintă deplasarea alezorului sau a piesei de-a lungul axei, la o rotaţie a arborelui

principal al maşinii.

Cs- coeficient de avans; Cs= 0,16 (tab. 16.53 Picoş)D- diametrul alezorului ; D= 24 mm

Stabilirea vitezei de aşchiere, v

Cv=10,5zv= 0,43; m= 0,2; yv= 0,05 (tab. 16.57 Picoş)

OPERAŢIA 3. FREZAREA

Frezarea canalului de pană aplicat cotei Ø90.

Alegerea sculei aşchietoareSe alege din STAS 1683-80, o freză cilindro-frontală din oţel rapid cu caracteristicile:

D = 9 mm; z = 4 dinţi; Durabilitatea economică a frezei :

T = 35 min;

Stabilirea adâncimii de aşchiere, tLuand in considerare adancimea canalului si latimea frezei se adopta:

t = 6 mm;Stabilirea avansului de aşchiere, ssd = 0,019 mm/dinte (tab. 14.26 Picoş)

Stabilirea vitezei de aşchiere, v

24

Stabilirea turaţiei, n

De la MU se adoptă n= 2350 rot/min.

Rezultă că viteza reală este:

OPERAŢIA 4. RECTIFICAREA

RECTIFICAREA SUPRAFEŢEI CILINDRICE EXTERIOARE LA Ø72,5 mm.

Adâncimea de aşchiere şi numărul de treceriNumărul de treceri la rectificarea rotundă exterioară cu avans longitudinal se calculează cu relaţia:

Stabilirea avansurilor

Viteza de avans, va=30 - 53 m/min. (tab. 22.3 Picoş)Se adoptă va= 32 m/min.Astfel st= 0,013 mm/cursă. (tab. 22.2 Picoş)

Coeficienţii de corecţie ai st

Stabilirea vitezei de aşchiere şi a vitezei de rotaţie a piesei

25

Se recomandă pentru rectificarea rotundă exterioară de finisare v= 31,5- 40 m/s.Se adoptă v= 33 m/s.

Viteza de rotaţie a piesei vp, în cazul rectificării rotunde exterioare prin metoda avansului longitudinal se calculează cu relaţia:

V. CALCULUL NORMELOR TEHNICE DE TIMP

OPERAŢIA 1. STRUNJIREA

Timpul de prindere şi desprindere a semifabricatului este:Tp-d= 0,2 min. (tab. 5.68 Picoş)Timpul de întoarcere piesă: tîntoarcere=0,19 min (tab 12.9 Vlase)Timpul de pregătire-încheiere:Tp-î= 15 min (tab 5.63 Picoş)

a. Strunjirea frontală de degroşare la Ø245 mmTimpul de bază:

(tab. 5.11 pag 119)

- L, lungimea cursei de lucru a sculei în sensul avansului [mm];- ω, viteza de avans [mm/min];- i, numărul de treceri necesar pentru executarea suprafeţei respective;- l, lungimea suprafeţei prelucrate [mm];- l1, distanţa de pătrundere a cuţitului [mm];- l2, distanţa de depăşire a sculei, l2= 0..5 [mm];- l3, lungimea suprafeţei prelucrate pentru aşchia de probă, [mm];- s, avansul [mm/rot];- n, turaţia piesei, [rot/min].

Timpii ajutători:- ta2, timp pentru comanda maşinii, montarea şi demontarea sculelor:

ta2= 0,05+0,05+0,1+0,1+0,05+0,05+0,05+0,5+0,3+0,2=1,5 min (tab. 5.73 Picoş)

26

Luând în considerare că într-o zi se prelucrează 100 de bucăţi, rezultă:ta2= 1,5/100= 0,015 min/piesăta3= 0,55 [min] (tab. 5.75 Picoş)ta= ta2+ta3= 0,015 + 0,55= 0,565 min

Timp operativ:Top= tb + ta= 9,36 +0,565= 9,925 min

Timp de deservire tehnică:tdt= 2,5% ·tb= 2,5% · 9,36 = 0,234 min (tab. 5.79 Picoş)

Timp de deservire organizatorică:tdo= 1% ·tb= 1% · 9,36 = 0,0936 min (tab. 5.79 Picoş)

Timp de odihnă şi necesităţi fiziologice:ton= 5,5% · Top= 5,5% · 9,925= 0,545 min (tab. 5.80 Picoş)

Timpul unitar pe operaţie:Tu=tb+ ta+ tdt+ tdo+ ton, min

Tu=10,99 min

Timpul normat pe operaţia de strunjire frontală Ø245:Nt= Tu+ Tp-d+ tîntoarcere+ Tpî/n, minNt= 10,99 + 0,2+ 0,19+ 15/30000= 11,38 min.

b. Strunjirea exterioară de degroşare la Ø90 mm pe lungimea 60 mm

Timpul de bază:


ta2= 0,05+0,05+0,05+0,05+0,05+0,05+0,5+0,3+0,5=1,6 min (tab. 5.73 Picoş)Luând în considerare că într-o zi se prelucrează 100 de bucăţi, rezultă:ta2= 1,6/100= 0,016 min/piesăta3= 0,4 [min] (tab. 5.75 Picoş)ta= ta2+ta3= 0,016 + 0,4= 0,416 min

Timp operativ:Top= tb + ta= 1,67 +0,416= 2,086min

27


Timp de deservire organizatorică:tdo= 1% ·tb= 1% · 1,67 = 0,0167min (tab. 5.79 Picoş)

Timp de odihnă şi necesităţi fiziologice:ton= 5,5% · Top= 5,5% · 2,086 = 0,11 min (tab. 5.80 Picoş)


Tu=3,34 min

Timpul normat pe operaţia de strunjire Ø90:Nt= Tu+ Tp-d+Tpî/n, minNt= 3,34 + 0,19+ 15/30000= 3,53 min

c. Strunjirea exterioară de degroşare la Ø240 mm pe lungimea 180 mmTimpul de bază:


ta2= 0,05+0,05+0,1+0,1+0,05+0,05+0,05+0,5+0,3+0,2=1,5 min (tab. 5.73 Picoş)Luând în considerare că într-o zi se prelucrează 100 de bucăţi, rezultă: ta2= 1,5/100= 0,015 min/piesăta3= 0,55 [min] (tab. 5.75 Picoş)ta= ta2+ta3= 0,015 + 0,55= 0,565 min


Timp de deservire tehnică:tdt= 2,5% ·tb= 2,5% ·19,32= 0,483 min (tab. 5.79 Picoş)


28



Tu=21,65 min


d. Strunjirea exterioară de degroşare la Ø150 mm pe lungimea 150 mm

Timpul de bază:







29


Tu=8,20 min


e. Strunjirea exterioară de degroşare la Ø72 mm pe lungimea 90 mm

Timpul de bază:



Timp operativ:Top= tb + ta= 1,96 +0,3665 = 2,326 min

Timp de deservire tehnică:tdt= 2,5% ·tb= 2,5% · 0,565= 0,014 min (tab. 5.79 Picoş)




30

Tu=4,81 min

Timpul normat pe operaţia de strunjire Ø72:Nt= Tu+ Tp-d+Tpî/n, minNt= 4,81 + 0,19+ 15/30000= 5 min

f. Strunjirea exterioară de finisare la Ø72 mm pe lungimea 90 mm

Timpul de bază:


ta2= 0,05+0,05+0,05+0,05+0,05+0,05+0,05+0,3+0,5=1,6 min (tab. 5.73 Picoş)Luând în considerare că într-o zi se prelucrează 100 de bucăţi, rezultă:ta2= 1,6/100= 0,016 min/piesăta3= 0,4 [min] (tab. 5.75 Picoş)ta= ta2+ta3= 0,016 + 0,4= 0,416 min




Timp de odihnă şi necesităţi fiziologice:ton= 5,5% · Top= 5,5% · 6,246 = 0,343min (tab. 5.80 Picoş)

Timpul unitar pe operaţie:Tu= tb+ ta+ tdt+ tdo+ ton, min

Tu=6,792 min

31

Timpul normat pe operaţia de strunjire Ø72:Nt= Tu+ Tp-d+ tîntoarcere+ Tpî/n, minNt= 6,792 + 0,2+ 0,19+ 15/30000= 7,182 min.

OPERAŢIA 2. GĂURIRE

Timp de pregătire încheiereTpî= 6 min (tab. 9.1 Picoş)Timp de prindere- desprindere piesă în menghină pneumatică pe maşina de găuritTp-d= 0,22 min. (tab. 9.50 Picoş)Timpul de întoarcere piesă: tîntoarcere=0,1 min (tab 12.9 Vlase)

Executarea găurii de Ø 24 mm de lungime 30 mm.

La burghie cu ascuţire simplă:

Timpul ajutător: ta

- ta1, timp pentru prinderea şi desprinderea pieseita1= 0,41 min (tab. 9.50 Picoş)

- ta2, timp pentru comanda maşinii-unelteta2= 0,06 min (tab. 9.51 Picoş)

- ta3, timp pentru evacuarea aşchiilorta3= 0,06 min (tab. 9.52 Picoş)

- ta4, timp specific fazei de lucruta4= 0,12 min (tab. 9.53 Picoş)

ta= ta1+ ta2+ ta3+ ta4= 0,41+0,06+0,06+0,12= 0,65 min.Timpul de deservire tehnică, tdt:tdt= 2,5% ·tb= 2,5% · 0,67= 0,01675 min (tab. 9.54 Picoş)

Timp de deservire organizatorică:tdo= 1,3% ·Top= 1,3% · 1,32= 0,01716 min (tab. 9.54 Picoş)

Timp de odihnă şi necesităţi fiziologice:ton= 3% · Top= 3% · 1,32= 0,0396 min. (tab. 9.55 Picoş)

Timpul unitar pe operaţie:

32

Tu= tb+ ta+ tdt+ tdo+ ton

Tu= 1,613 min

Timpul normat pe operaţia de găurire:Nt= 4(găuri)*(Tu+ tîntoarcere+ Tpî/n) + timpul de indexare ,minNt= 4*(1,613 + 0,1+ 6/30000)=4* 1,713 min=6.85min

OPERAŢIA 3. FREZAREA

Timp de pregătire încheiereTpî= 16 min (tab. 8.1 Picoş)

Timpul de bază:tb = 2tb1 + tb2

tb = 2tb1 + tb2=0,21 min

Timpul ajutător: ta

- ta1, timp pentru prinderea şi desprinderea manuală pieseita1= 0,60 min

- ta2, timp pentru comanda maşinii-unelteta2= 0,13 min

- ta4, timp pentru curatirea dispozitivului de aşchiita4= 0,10 minta45= 0,18 min

ta= ta1+ ta2+ ta4+ ta45= 1,01 min.

Timpul de deservire tehnică, tdt: tdt= 5,5% ·tb = 5,5% · 0,21= 0,011 min

Timp de deservire organizatorică:tdo= 1,2% ·Top= 1,2% · 1,22= 0,014 min

Timp de odihnă şi necesităţi fiziologice:ton= 4,5% · Top= 4,5% · 1,22= 0,0549 min.

Timpul unitar pe operaţie:Tu=tb+ ta+ tdt+ tdo+ ton, minTu= 1,301 min

Timpul normat pe operaţia de frezare:Nt= Tu+ Tpî/n, minNt= 1,3+ 16/30000= 1,3 min.

33

OPERAŢIA 4. RECTIFICAREA

Rectificarea diametrului de Ø72 mm pe lungime de 90 mm

Timpul de pregătire-încheiereTpî= 10 min (tab. 12.1 Picoş)

Timpul de bază, tb (tab. 12.2 Picoş)

Timpul ajutător, ta

- ta1, timp pentru prinderea şi desprinderea piesei: ta1= 0,23 min (tab. 12.8 Picoş)- ta2, timp pentru comanda maşinii-unelte

ta2= 0,04+0,03+0,03+0,04+0,07+0,08=0,29 min (tab. 12.9 Picoş)- ta5, timp pentru măsurări de control

ta5= 0,33 min (tab. 12.10 Picoş)ta= 0,23+0,29+0,33= 0,85 min.

Timpul de deservire tehnică, tdt:

Timp de deservire organizatorică:tdo= 1,5% ·Top= 1,5% · 1,755= 0,0526 min (tab. 12.12 Picoş)

Timp de odihnă şi necesităţi fiziologice:ton= 3% · Top= 3% · 1,755= 0,0263 min (tab. 12.13 Picoş)

Timpul normat pe operaţia de rectificare:Tn= tb+ta+tdt+tdo+ton+Tpî/nTn buc= 1,88 min

34

0

5

10

15

20

25

Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5 Op.6 Op.7 Op.8 Op.9

Timpul normat pe operaţia de frezare:Nt= Tn+ Tpî/n, minNt= 1,88+ 16/30000= 1,88 min.

Sincronizarea operaţiilor

Inainte de sincronizare:

Nt

Op.1 – Strunjire frontală de degroşare Ø245Op.2 – Strunjire de degroşare Ø90Op.3 – Strunjire de degroşare Ø240Op.4 – Strunjire de degroşare Ø150Op.5 – Strunjire de degroşare Ø72Op.6 – Strunjire de finisare Ø72Op.7 – GăurireOp.8 – FrezareOp.9 – Rectificare Ø72

35

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5 Op.6 Op.7 Op.8 Op.9

Dupǎ sincronizare:

Nt

Se vor folosi 11 strunguri normale, o freză normală, 2 maşini de găurit, o maşină de rectificat.

36

proiect regim aschiere si normare

Documents