Proiect

Proiectarea Sculelor Aschietoare

1

CUPRINS

1. Tema de proiect2. Memoriu tehnic; 2.1 Clasificarea cutiţelor de strung

2.2 Cutite cu plăcuţe din carburi metalice2.2.1 Cutite cu plăcuţe lipite2.2.2 Cuţite cu plăcuţe fixate mecanic

2.3 Variante contructive de plăcuţe schimbabile 2.3.1 Varianta I2.3.2 Varianta II2.3.3 Varianta III

2.3.4 Justificarea variantei alese3. Memoriu justificativ de calcul; 3.1. Determinarea geometriei cutitului de strung

3.1.1 Noţiuni generale privind materialul de prelucrat;3.1.2. Parametrii geometriei constructive;

- Raza la varful placutei;- Unghiurile de atac principal χ şi secundar χ1;- Unghiurile de aşezare α şi degajare γ;- Unghiul de înclinare λ;

3.1.3 Alegerea plăcutei aşchietoare şi a corpului cuţitului (ISO 1832)3.1.4 Calculul geometriei tehnologice

3.2. Stabilirea regimului de aşchiere: 3.2.1 Adancimea de aşchiere 3.2.2 Avansul

-Verificarea avansului dpdv. a rezistentei corpului cutitului;- verificarea avansului dpdv. a rezistenţei plăcuţei:- verificarea avansului dpdv. a calităţii suprafeţei prelucrate;- verificarea avansului dpdv. a rigidităţii piesei

3.2.3 Viteza de aşchiere 3.2.4 Turaţia 3.2.5 Forţele de aşchiere 3.2.6 Puterea efectiva

3.3. Alegerea plăcuţei din catalogul producătorului (SECO)3.3.1 Grupa de utilizare3.3.2 Fragmentatorul de aşchii3.3.3 Calitatea plăcuţei3.3.4 Utilizarea ghidului de selecţie Secolor3.3.5 Calcularea regimului de aşchiere cu ajutorul calculatorului "Turning

Secolor"3.3.6 Compararea valorilor calculate cu valori recomandate de producator

3.4. Calcule de dimensionare şi verificare a cutitului de strung3.4.1 Calculul secţiunii cozii cuţitului;3.4.2 Calculul săgeţii maxime a cuţitului;3.4.3 Calculul grosimii plăcuţei

4. Norme de tehnica securitatii muncii;5. Bibliografia;6. Desen de ansamblu al cutitului;7. Desenele de execuţie pentru reperele nestandardizate;

2

L

d

Ra

TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta schimbabila din carbura metalica

fixata mecanic pentru prelucrarea din figura:

Proiectul va contine:

memoriu tehnic

memoriu justificativ de calcul

norme de tehnica a sigurantei muncii

bibliografie

desen de ansamblu

desen de executie pentru reperele nestandardizate

d = 30

Ra = 25

L=7*d = 210

Material: OLC 45 : HB = 200

Werkstoff 1.0503

Grupa de material 3

r 75

3

MEMORIU TEHNIC

Generalitati

Istoria dezvoltarii sculelor aschietoare se întinde pe o perioada al carui început coincide cu descoperirea metalelor si începerea prelucrarii lor. In acelasi timp ea este strâns legata de dezvoltarea constructiei masinilor-unelte, cu ajutorul carora se realizeaza îndepartarea adaosurilor de prelucrare în vederea obtinerii produselor finite.

Prin scula aschietoare se întelege orice unealta sau masina, cu ajutorul careia se realizeaza îndepartarea, sub forma de aschii, a unui anumit volum de material de pe suprafetele semifabricatelor supuse prelucrarii. Ansamblul fenomenelor fizice prin care se produce detasarea aschiilor si formarea suprafetelor prelucrate se numeste proces de aschiere. Suprafetele prelucrate iau nastere ca urmare a miscarii relative dintre taisul sculei si semifabricat, miscare realizata manual sau cu ajutorul masinii-unelte aschietoare.

Indiferent de tipul sculei, aceasta este destinata sa îndeplineasca urmatoarele doua functii de baza :-         sa aschieze un strat de material de o anumita grosime ;-         sa asigure obtinerea dimensiunilor si a formei necesare piesei, precum si rugozitatea prescrisa suprafetei prelucrate.

Sculele aschietoare se compun în general din urmatoarele parti principale : partea activa, ce cuprinde taisul aschietor, care participa nemijlocit în procesul de aschiere ; partea de calibrare, care executa netezirea suprafetei prelucrate si ghidarea sculei în timpul lucrului ; corpul sculei, care are rolul de a reuni într-un singur ansamblu, rezistent si rigid, dintii si canalele pentru aschii ; partea de fixare a sculei, destinata pozitionarii corecte si fixarii sculei în masina-unealta.

La unele scule partea activa si partea de calibrare sunt distincte, de exemplu la sculele pentru prelucrarea gaurilor sau filetelor, iar la altele partea de calibrare este greu de distins, de exemplu vârful si taisul secundar la cutitele de strung.

Partea de fixare este formata din elementele de fixare a sculei si din elementele de bazare necesare la fabricarea, controlul si reascutirea sculei. Ea are rolul de a prelua si transmite partii active a sculei forta produsa de MU aschietoare sau de mâna omului. De exemplu, la cutit, partea de fixare este corpul cu care acesta se fixeaza în port-scula.

Cutite

Cutitele sunt cele mai raspândite scule folosite în industria prelucratoare prin aschiere. Ele se utilizeaza la prelucrarea pe strunguri universale, strunguri revolver, automate si semiautomate, strunguri Carusel, pe masini de rabotat, de mortezat, de alezat, precum si pe alte masini cu destinatie speciala.

Clasificarea cutitelor

În practica aschierii, datorita masinilor unelte diferite care utilizeaza drept scule aschietoare cutitele, a tipurilor de piese supuse prelucrarii, operatiilor care se executa, precum si a calitatii cerute acestora, se folosette o mare varietate de tipuri

4

si dimensiuni de cutite. Tinând seama de aceasta, cutitele se clasifica dupa mai multe criterii, si anume :a)     În functie de sensul avansului se deosebesc doua categorii de cutite :

-cutite pe dreapta, care lucreaza cu avansul de la dreapta la stânga ;-cutite pe stânga, care lucreaza cu avansul de la stânga la dreapta.

b)    Dupa forma capului si pozitia acestuia fata de corpul cutitului se disting :-cutite drepte (pe stânga si pe dreapta) ;-cutite încovoiate (pe stânga si pe dreapta) ;-cutite cotite (înainte, înapoi ; pe stânga si pe dreapta) ;-cutite cu capul îngustat (simetrice, îngustate pe dreapta, îngustate pe

stânga).c)     În functie de destinatie se deosebesc :

-cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor exterioare ;

-cutite pentru prelucrarea suprafetelor interioare ;-cutite pentru prelucrarea suprafetelor profilate interioare sau exterioare.

d)    Dupa asezarea în raport cu piesa de prelucrat se deosebesc :-cutite radiale ;-cutite tangentiale.

e)     În functie de tipul masinii unelte pe care se utilizeaza, se disting : cutite de strung, de raboteza, de morteza, pentru strunguri automate si semiautoamte, pentru masini de alezat etc.f)      Dupa felul materialului din care sunt executate, se remarca : cutite din otel rapid, cutite cu taisul din carburi metalice, din oxizi sinterizati sau din diamant.g)     Dupa procesul tehnologic de fabricatie se deosebesc : cutite monobloc si cutite realizate din doua sau mai multe materiale, sudate, lipite sau prinse mecanic.

Elemente constructive

Cutitul se compune din : capul cutitului (partea aschietoare) si corpul cutitului (partea de fixare).

Pentru a corespunde tuturor conditiilor de aschiere, partea aschietoare a cutitului trebuie sa aiba o anumita forma pe care o asigura elementele sale geometrice, acestea fiind :

-fata de degajare, pe care aluneca aschiile în timpul procesului de prelucrare ;-fata de asezare principala, care este îndreptata spre suprafata de aschiere ;-fata de asezare secundara, care este îndreptata spre suprafata prelucrata ;-taisul principal, care rezulta din intersectia suprafetei de degajare cu

suprafata de asezare principala ;-taisul secundar, care rezulta din intersectia suprafetei de degajare cu

suprafata de asezare secundara ;-vârful cutitului, care rezulta din intersectia dintre taisul principal si cel

secundar ;-fatetele sunt portiuni înguste ale fetelor de degajare sau de asezare, din

imediata apropiere a taisului.

5

Cutite cu taisul din carburi metalice

Cutitele cu taisul din carburi metalice au aparut ca rezultat al descoperirii si punerii la punct a fabricarii economice a placutelor din carburi metalice.

Ele se executa în doua constructii diferite si anume :1.cu placute din carburi metalice lipite ;2.cu placute din carburi metalice prinse mecanic.Faptul ca placutele din carburi metalice au o duritate si rezistenta ridicata la

temperaturi înalte, mult superioare otelului rapid, a permis ca aceste cutite sa lucreze cu viteze de aschiere substantial marite, ceea ce a contribuit la dezvoltarea si diversificarea acestora.

Cutite cu placute aschietoare din carburi metalice fixate mecanic

Denumirea de placute schimbabile, conform STAS 9130-72 deriva de la faptul ca dupa folosirea succesiva a tuturor muchiilor aschietorare, placutele acestea se înlocuiesc, fara a se mai reascuti.

Fixarea placutelor prin lipire este o operatie elaborioasa si cosistisitoare. Datorita acestui fapt, s-a facut trecerea la fixarea mecanica a placutelor cu urmatoarele avantaje:

- se elimina tensiunile interne ce apar în urma lipirii;- se asigura exploatarea rationala a placutelor;- permite folosirea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute;- se reduce timpul de schimbare a sculei, întrucât suportul placutei nu se

scoate de pe masina dupa uzura, ci se înlocuieste usor si rapid numai placuta;- placa de prindere a placutei joaca si rolul de prag de conducere si rupere a

aschiilor;- creste productivitatea prelucrarii. Aceste avantaje, au facut dealtfel ca în prezebt cutitele prevazute cu placute

aschietoare fixate mecanic sa primeasca o dezvoltare deosebita, deoarece se obtine reducerea costurilor pe muchia de aschiere.

Capacitatea muchiei de aschiere a placutei fixate mecanic este ai mare decât în cazul celor lipite sau al cutitelor clasice, din urmatoarele considerente:

- muchia de aschiere fiind lipsita de tensiunile de la lipire si de la ascutire, admite solicitari dinamice mai mari;

- modificarile remanente ale liantului din structura placutei cauzate de solicitarile dinamice, ramân fara influenta întrucât nu se mai aschiaza cu o muchie aschietoare neascutita;

- pot fi utilizate, pentru anumite operatii de aschiere calitati superioare de carburi metalice, datorita sensibilitatii reduse a placutelor.

Placute schimbabile din carburi metalice

Placutele aschietoare, folosite la executarea cutitelor cu fixare mecanica, se deosebesc de cele utilizate prin lipire. Acest fapt se datoreste conditiilor specifice, impuse de fixarea propriu-zisa, de crearea posibilitatii repozitionarii fiecarui tais

6

aschietor dupa uzura etc. La rândul lor placutele prinse mecanic se diferentiaza între ele atât prin forma constructiva cât si geometric, diferentierea fiin determinata de multitudinea de situatii an care lucreaza cutitele, în ceea ce priveste materialul aschiat si tipul operatiei.

În practica se întrebuinteaza, în principal placutele de forma triunghiulara (T), placutele de forma patrata (S), cele sub forma de paralelogram (K, B, A), cele rombice (D, E, C, M) si în mai mica masura restul (dreptunghi (L), pentagon (P), hexagon(H), octogon (O), cerc(R)).

Fiecare se executa în doua variante: fara unghi de asezare initial, simbolizate cu TN, respectiv SN si cu unghi de asezare de forma TP, (SP); primele doua se aseaza în suport astfel încât sa apara unghiul de asezare a > 0 si unghiul de degajare g < 0, ultimele doua astfel încât sa apara unghiul de asezare a > 0 si unghiul de degajare g > 0. Placutele fara unghi de asezare, având utilizabile toate muchiile aschietoare, au o durata de folosire dubla, fata de cele cu unghi de asezare. Sunt standardizate doua clase de precizie: precizie normala (clasa de precizie U), la care placuta se rectifica numai pe fata superioara si inferioara. Placutele din aceasa clasa sunt cele mai folosite, fiind mai ieftine; precizie ridicat a (clasa de precizie G) – utilizata pentru scule de finisare.

În functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe principale:

-Grupa P, care cuprinde pacutele din carburi metalice de tipul WC+(TiC)+TaC+Co, formate din carburi de wolfram (29 - 80%), carburi de titan si tantal (6,5 - 8%) si cobalt (6 - 18%), utilizate la aschierea otelului sau în general a materialelor plastice care dau aschii lungi.

-Grupa M, în care intra placutele din carburi metalice de tipul WC+TaC+(TiC)+Co, ce au în compozitie carbura de wolfram (79 - 82%), carburi de titan si tantal (6-12%) si cobalt (7-15%). Aceste placute se folosesc la prelucrarea otelului, a fontei, a materialelor plastice etc.

-Grupa K, formata din placutele din carburi metalice de tipul WC+Co, compuse din carbura de wolfram (88-92%), carburi de titan si tantal (2-4%) si cobalt (4-12%). Aceste placute se utilizeaza la prelucrarea materialelor cu rezistenta mare la compresiune, având în acelasi timp un efect însemnat de uzura, precum si la prelucrarile fine. Este cazul prelucrarii fontei, a materialelor sintetice, a bronzurilor si a materialelor neferoase, în general a matrialelor casante, care dau aschii scurte.

Simbolizarea placutelor va cuprinde:-forma placutei (prin indicativul TN, TP, SN, SP)-clasa de precizie (prin indicativul U sau G)-daca sunt fara alezaj si formator de aschii (indicativul N)-lungimea placutei, l (la o valoare rotunjita)-grosimea placutei, s-raza la vârf, r-standardul aferent (STAS 9130-72)-grupa de utilizarea a placutei (P20)

Variante constructive

7

Varianta I

Constructia din figura foloseste o placuta de sprijin 1, care este strnsa cu un surub 2. Peste placuta suport se aseara placuta aschietoare care este prinsa cu ajutorul bridei 4. Stranganduse brida 4 cu ajutorul surubului se creaza astfel un efect de impanare a placutei aschietoare intre palcuta de sprijin si ea.

Varianta II

Cea mai simplă variantă de fixare a plăcuţei este realizată prin strângerea directă a pachetului cu şurubul 1. Fixarea plăcuţei de sprijin 2 se poate face fie cu şurub, fie cu ştift. În vederea fixării în bune condiţii a plăcuţei aşchietoare axa şurubului de fixare trebuie astfel direcţionată încât şurubul să realizeze prin înşurubare, pe lângă strângerea plăcuţei şi împănarea acesteia către pereţii laterali ai locaşului. În acest sens unghiul maxim de înclinare trebuie să fie cu cel puţin 5 grade mai mic decât unghiul gama.

Varianta III

8

Placuta de sprijin se fixeaza cu ajutorul surubului 5 .Pacuta aschietoare este fixata mecanic cu ajutorul bridei 1 . Pentru evitarea rotirii bridei 1 în timpul desfacerii şurubului 2, aceasta este prevăzută cu o canelură ce culisează într-un locaş corespunzător, practic în corpul cuţitului. In acelasi mod putem fixa si placute cu gaura pe mijloc,inlocuind surubul 5 cu un surub special, 7 care permite centrarea placutei.

Justificarea variantei alese

9

Memoriu justificativ de calcul

Determinarea geometriei cutitului de strung

Noţiuni generale privind materialul de prelucrat

Carbonul in cantitate scazuta micsoreaza prelucrabilitatea, deaorece ferita care predomina este foarte moale si tenace si favorizeaza depunerile pe tais.Contintul optim de caron este de 0.1-0.2 % peste aceasta limita prelucrabilitatea scade dinnou din cauza cresterii rezistentei la rupere.Elementele de aliere care nu formeaza carburi (Ni, Co) se dizolva in ferita si duce la cresterea rezistentei la rupere. Acestea nu influenteaza prelucrabilitatea. W, Cr, V, Mo formeaza carburi complexe resctiv uzura prin abraziune.Taisul de depunere nu apare la >40 la viteze de aschiere mai mari de 80 m/min si mai mici de 5 m/min.Taisul de depunere apare la materiale plastice prin cresterea rezistentei la rupere, scaderea plasticitatii => rugozitatea se imbunatateste.

Parametrii geometriei constructive

Raza la varful placutei

Unghiurile de atac principal χ şi secundar χ1

Valori mici ale unghiului χ (10...30º) se aleg in condiţiile existenţei unui sistem tehnologic rigid. La prelucrările arborilor lungi şi subţiri şi la prelucrările cu mai multe scule se alege χ =80...90º.

75

Valoarea razei R influenteaza rugozitatea geometriei a suprafetei astfel: odata cu cresterea razei scade rugozitatea suprafetei, in schimb odata cu cresterea razei va creste si orientarea nefavorabila a fortei de aschiere si cresterea latimii aschiei.

s 0.36mm

rot

Rmins2

32 Ra1000 0.162 R 1.2 mm

10

La prelucrarea pieselor cu adaos uniform, fără şocuri, pentru materiale dure şi în scopul evacuării comode a aşchiilor se alege χ1 = 0 ....5º.La prelucrarea pieselor cu adaos neuniform, aşchiere cu întreruperi, condiţii grele de lucru şi evacuare comodă a aşchiilor se alege χ1 = 20 ....30º

Din ISO 1832 se alege o placuta patrata de forma S 1=15.

Unghiurile de aşezare α şi degajare γ

Unghiul de aşezare – α

Deformarea elastica a materialului de sub linia de aşchiere face ca materialul piesei să-si revină după ce scula a efectuat aşchierea. Mărimea unghului de aşchiere se alege in funcţie de gradul de ridicare al materialului. La avansuri mici ale sculei (s<0.3 mm/rot) se aleg valori mai mari ale unghiului de aşezare (α=120 – la oţel, α=100 – la fontă şi aliaje neferoase), pe cand la valori mari ale sculei (s>0.3 mm/rot) valorile unghiului α se pot lua mai mici (α=80 – la oţel, α=60 – la fontă şi aliaje neferoase).

Unghiul de degajare – γ

Unghiul de degajare micşorează forţele de frecare care au loc între aşchie şi sculă şi ajută la ridicarea aşchiei. Unghiul de degajare se alege funcţie de deformarea materialului.

La degroşare se aşează cuţitul în centru sau cu varful puţin peste centrul piesei (hy=(1/100...1/50)D, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de aşchiere. Astfel,

1 15

1=180-χ-ε

a 7

11

unghiul degajare creşte şi micşorează forţele de aşchiere, ceea ce se urmăreşte întotdeauna la degroşare. La finisare, cutitul se aşează in centrul sau sub axa piesei, rezultă unghiul γ scade, deci aşchiile vor fi mai mici, deci o netezire mai bună a suprafeţei prelucrate. Cu cât materialul de prelucrat are o capacitate de deformare mai mare, cu atât se alege valoarea unghiului γ mai mare, iar in cazul prelucrării materialelor fragile unghiul de degajare se alege mai mic, uneori adoptându-se chiar valori negative.

Unghiul de înclinare – λ Dacă λ>0 aşchia merge spre stanga, nefiind pericol de înrăutăţire a suprafeţei

prelucrate. Ca urmare, din acest punct de vedere, se impune la finisare λ>0.Dacă λ<0, majoritatea punctelor muchiei tăişului sunt aşezate deasupra

poziţie centrului semifabricatului, rezulta unghiul de degajare γ va creşte. Daca unghul λ<0 este negativ, luarea de contact şi pătrunderea încep intr-un punct al taişului diferit de varf, de unde rezultă că în acest caz vârful sculei este protejat. Ca urmare, se recomandă λ<0 la degroşare deoarece măreşte unghiul de degajare γ. In schimb, la finisare, pentru a obţine unghiul de aşezare mai mare, se ia λ>0.

Alegerea placutei aschietoare si corpul cutitului

Corpul cutitului

g 0

g a 7

5

gopt=71.43*log(77.36/σr)=0.96

12

Codificarea placuteti

Calculul geometriei tehnologice

tg γ y=cos χ⋅tg γ∓sin χ⋅tg λ=0 .083

γ y=4 .77 °

ctg α y=cos χ⋅ctg α=2. 035α y=25 .37

tg γ x=sin χ⋅tg γ±cos χ⋅tg λ=−0 .021γ x=−1 . 24 °

ctg α x=sin χ⋅ctgα=7 . 814α x=7 . 24 °

Pentru γ>0 se aleg semnele de susPentru γ<0 se aleg semnele de jos

Din STAS 333-87 s-a ales un semifabricat laminat la cald dSF=35 cu urmatoarele

abateri dimensionale AS=+0.3 si AI=-0.9. dmax=35.3 si dmin=34.1 .

Din gama de avansuri longitudinale se alege la degrosare s=0.36 mm/rot.

13

Stabilirea regimului de aschiere

Adancimea de aschiere

Avansul

Verificarea avansului din punct de vedere al corpului cutitului

Verficarea avansului din punct de vedere al rezistentei placutei

sin ( ) 0.707

KS0.71

sin ( )

0.7

1.003

b 25 mm h 25 mm

C4 35.7

L1 1.5 h 37.5 mm lungimea in consola a cutitului

x1 1 y13

4 0.75 = 3/4

n1 0.35 tab 10.22

s13.33 h

2 b

C4 L1 tx1 HB

n1

1

y1

3.274

tab 10.21

10.14

14

s28.3 c

1.8

t0.3

RmKS 1.261

s4

4.36 E fadm d

37.5 tx1 HB

n1

d

L

3

1

y1

1.473

s 0.36

Cv 60.8

xv 0.25yv 0.66

T 90 min

Verificarea avansului din punct de vedere al Ra

Pentru strangerea in universal si varful papusii mobile

Viteza De Aschiere

C4 37.5

E 2.1 104

N

mm2

Rm 60

10.12

c 3.97 ISO 1832

daN

mm2

CSR 0.0899

e5 0.509 tab 10.24

e6 0.463

s3 CSR Rae5 R

e6 0.503

tab 10.23

15

10.33

10.32

K9 1

K7 1

K6 1

K5 1

0.1

a 15

vCv K1 K2 K3 K3 K3 K6 K7 K8 K9

Tm

txv s

yvHB

n

200n

44.909

K4R

2

0.95

K3a

1

0.09

1

K245

0.858

K1q

20 30

0.968

0.08q 400

m 0.125n 1.75

K8 1

tab 10.3

tab 10.29

16

Turatia

Fortele de aschiere

D d 2 t 35

ncalc1000 v D

408.431rot

min

ncalc n

n 400

vrecalc vn

ncalc 43.982

m

min

A t s 0.9

h s sin 75( ) 0.255

Y 0

kg 1 0.01 Y 1

kc11 1500

mc 0.25

Fz A kc11 hmc kg 1.901 10

3

Fx 0.25 Fz 475.164N

Fy 0.4 Fz 760.262N

N

17

Puterea efectiva

Alegerea placutei din catalogul Seco

Alegerea grupei de aschiere a materialului: OLC45

Grupa de aschiere: 4

Alegerea tipului placutei SNMM120408

Calitatea placutei

Tp 3500

Utilizarea ghidului de selectie Secolor

Structura straturilor: TiCN+Al2O3 +Duratomic Tm

Calcularea regimului de aschiere cu ajuorul calculatorului “Turning Secolor”

Material DIN C 45Rm 530 N/mm²

NeFz v

600001.423 kW

PSN320 5.5 kW

Ne PSN320

18

Grupa de utilizare

Cod Compozitie Viteza

Placuta SECO

SECO SNMM120408-R4 TiCN+Al2O3+TiN

235 [m/min]

Placuta carburi

K30 SCMN140412 TiCN+Al2O3+Duratomic TM

47 [m/min]

Calitate TP3500Unghiul de atac al sculei -6 °Rupător de aşchii MF5Unghiul de atac 75.0 °Raza la colţ 1.20 mmAdâncimea de aşchiere 2.50 mmAvansul 0.35 mm/rDurata de viaţă a sculei dorită 50 minGrosimea aşchiei 0.26 mmViteza de aşchiere 190 m/min

Calcule de dimensionare si verificare a cutitului de strung

Calculul sectiunii cozii cutitului

mm 5.46 [4]

σa=9 daN/mm2

q1=h/b=1q2=l/h=2

b<25 mm – conditie verificatal=-reprezinta lungimea de la varful cutitului la suportul portscula

Calculul sagetii maxime a cutitului [mm] 5.47 [4]

l- lungimea de la varf la suportFadm-sageata admisibila Fadm=0.1...0.2 -pentru degrosare

I-momentul de inertieI= b*h^3/12=13333.33 [mm4]

b6 Fz q2 6 Fx q1 q2 2 Fy

q1 a11.064

fFz l

3

3 E I

f=0.12

E 2.1 104

daN

mm2

19

f<fadm -conditie indeplinita

Norme de protec tia muncii

În scopul evitarii accidentelor care pot avea loc în timpul operatiilor de strunjire, este necesar a se respecta si intreprinde o serie de masuri ca:

-mecanizarea ridicarii si transportarii pieselor grele;-deservirea masinilor unelte este permisa numai muncitorilor calificati;-construirea si folosirea aparatorilor pentru organele în miscare si pentru

dispozitivele rotative care au proieminete;-controlarea cu atentie a fixarii placutei pe cutit, precum si starea acesteia.Nu se permite folosirea cutitelor de strung care prezinta fisuri, arcuri sau

deformatii. Cutitele cu placute din carburi metalice vor fi ferite de socuri mecanice.-utilizarea ecranelor de protectie contra aschiilor si a lichidului de aschiere;-luarea tuturor masurilor privind electrocutarea;-asigurarea evacuarii optime a aschiilor, etc.Se stie ca la strunjirea cu viteze mari de aschiere, aschiile se desprind

repede; daca sunt continueacestea pot înfasura semifabricatul, cutitul sau mâna muncitorului, ca atare, trebuie asigurate sfarâmarea aschiilor.

20

Bibiografie

1. ABRUDAN, G. ş.a. Proiectarea sculelor aşchietoare. Îndrumar de

proiectare. Lito I.P.Cluj-Napoca, 1982.

2. Borzan M., Curs PSA

3. Enache S. – Proiectarea sculelor aşchietoare, EDP, 1982

4. Hollanda D. – Aşchiere si scule aşchietoare, EDP, 1982

5. Lazarescu, I., Teoria aşchierii metalelor şi proiectarea sculelor, EDP, !964.

6. Minciu C. – Scule aşchietoare. Indrumar de proiectare, E.T., Bucureşti,

1995.

7. PICOŞ C, - Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanicã prin aşchiere,

Vol1, Editura Universitas, Chişinãu, 1992.

8. Secară G. – Proiectarea sculelor aşchietoare, EDP, !978

9. VLASE A. – Regimuri de aşchiere. Adaosuri de prelucrare şi norme tehnice

de timp. Editura Tehnicã, Bucureşti, 1983.

10. VLASE A. - Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Editura Tehnicã,

Bucureşti, 1989.

11. Scule aşchietoare. Standarde şi comentarii. Editura tehnică, Bucureşti,

1973.

12. SN 320 - Cartea maşinii

13. Catalog strunjire 2009 SECOHTTP://WWW.SECOTOOLS.COM/CORPWEB/SERVICE_SUPPORT/MACHINING_NAVIGATOR/ 2009/RO/RO_TURNING_CATALOG_2009_INLAY_LR.PDF

14. Ghidul secolorHTTP://WWW.SECOTOOLS.COM/RO/GLOBAL/SERVICES--SUPPORT/TOOL-SELECTION- SUPPORT/SECOLOR-SELECTION-GUIDE/

15. Calculatorul pentru strunjireHTTP://WWW.SECOTOOLS.COM/RO/GLOBAL/SERVICES--SUPPORT/TOOL-SELECTION- SUPPORT/SECOLOR-TURNING-CALCULATOR1/

21

22