Cuprins

0. Motivaţia.........................................................................................................................3

1. Descrierea produsului...................................................................................................41.1 Date despre produs...............................................................................................................41.2 Date despre cerere..................................................................................................................5

2. Procesul de fabricaţie....................................................................................................72.1. Producerea mustului de bere.................................................................................................92.2. Fierberea cu hamei...............................................................................................................92.3. Adăugarea drojdiei................................................................................................................92.4. Fermentarea..........................................................................................................................92.5. Filtrarea..............................................................................................................................102.6. Liniştirea.............................................................................................................................102.7. Verificarea calităţii.............................................................................................................11

3. Caracteristici de calitate ale berii...............................................................................11A. Tehnico-sociale.....................................................................................................................11B. Economice.............................................................................................................................12Etapele standard ale aprecierii berii de către specialişti............................................................13(standarde de calitate)................................................................................................................13

4. Focus grup –identificarea principalelor caracteristici analizate de către consumatorii berii............................................................................................................18

5. Planificarea activităţilor – diagrama Gantt..............................................................21

6. Cercetarea de piaţă.....................................................................................................236.1 Obiectivele cercetării:..........................................................................................................236.2 Metodologie.........................................................................................................................236.3 Analiza datelor....................................................................................................................23

8. Diagrama cauză – efect...............................................................................................39

9. Demeritul......................................................................................................................40

10. Diagrama PARETO...................................................................................................42

0. Motivaţia

Berea este un produs consumat frecvent de studenţi. Preferinţele consumatorilor variază

însă de la o marcă la alta. Astfel, conform unui studiu de piaţă efectuat în 2006 asupra

consumatorilor de bere, s-au identificat percepţii diferite asupra calităţii berii.

Promovarea intensă a anumitor mărci, asocierea altora cu grupuri sociale inferioare,

precum şi articole critice apărute în presă la adresa altor mărci au determinat o separare pe

segmente a consumatorilor de bere.

În ciuda acestor segmentări, berea rămâne un produs cu un grad scăzut de diferenţiere a

procesului de producţie. Curiozitatea noastră, care a dat naştere acestei cercetări, merge dincolo

de analiza caracteristicilor unei beri de calitate. Ne-am propus să identificăm cauzele care

determină un produs finit non-calitativ şi neapreciat de consumatori, în ciuda acelui proces

standardizat de producţie pe care îl respectă toţi producătorii de bere.

3

1. Descrierea produsului

1.1 Date despre produs

Berea are o vechime de aproape 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la pâine care s-a

udat şi a început să fermenteze, de unde a apărut procesul de fermentare. Cele mai vechi urme de

bere au fost descoperite de curând în Tepe, Mesopotamia, astăzi Iranul de vest.

Berea este o băutură alcoolică produsă prin fermentarea apei, drojdiei de bere, a

malţului şi a hameiului. Aceasta are aproximativ 5% alcool, însă acest procent variază de la o

marcă la alta, cât şi de la o sortiment la altul. Astfel se întâlneşte pe piaţă bere de la 4.2% alcool

până la 7.2% alcool. Aşa numita bere fără alcool are între 0 şi 0,5 % alcool.

Temperatura perfectă de băut a berii se află între 6 şi 8 °C.

De obicei, berea din zilele noastre este făcută după reţeta tradiţională, dar există şi alte

variante : şi anume grâul poate fi înlocuit de cartofi sau chiar mazăre.

Astfel, se poate spune că şi băutura japoneză denumită sake s-ar putea încadra în

definiţia berii. În Rusia, berea se încadrează oficial în categoria băuturilor non- alcoolice.

1.2 Date despre cerere

Piaţa berii

În ultimii 10 ani industria berii a avut o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte calitatea,

diversitatea mărcilor şi producţia realizată. Această evoluţie a fost posibilă datorită unor politici

ambiţioase ale investitorilor străini care au determinat creşterea competiţiei pe piaţa internă.

În proporţie de 80% piaţa berii din România este deţinută de producătorii straini.

Restul de 20 de procente le revin producătorilor autohtoni, care se văd îndepărtaţi de concurenţă.

Reprezentanţii Patronatului Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România

4

(PSIPBR), atestă că berea autohtonă va dispărea în câţiva ani de pe piaţă.În anul 1995, in

România existau 125 de fabrici de bere; acum nu mai sunt decât 26. Restul s-au închis, unul

dintre motivele fenomenului fiind necorelarea legislaţiei cu cea din Uniunea Europeană. Gabriel

Nicolau, asistent manager în cadrul PSIPBR, crede că principalul motiv al dispariţiei firmelor

româneşti este dat de invazia producătorilor străini, care nu ajută la deschiderea pieţei. Acest

lucru va avea drept consecinţă scumpirea băuturii alcoolice. Producţia totală de bere va însuma

anul acesta 15 milioane de hectolitri, cu doar 3.7 procente mai mult faţă de anul trecut. Un

element cheie în consumul de bere a fost, conform producătorilor, şi starea meteorologica de

anul acesta, mai puţin favorabilă consumului.

Piaţa berii este o piaţă în creştere, de la 12, 4 mil.hl în 2003, ajungând la cca. 14,5 mil

hl în 2004 şi la cca.15,2 mil.hl în 2005, şi care oferă încă numeroase oportunităţi. Dovada, în

acest sens, este amploarea pe care au avut-o vânzările producătorilor care au introdus ambalajul

PET, cel mai semnificativ exemplu fiind intrarea în 2003 pe piaţa berii a grupului European

Drinks, care în doar câteva luni şi-a adjudecat un loc în topul primilor 7 producători de bere din

România în funcţie de volumul vânzărilor.

Piaţa berii are încă potenţial de creştere, media consumului pe cap de locuitor/an fiind

în România de 65 l, sub media europeană de 80 l.

Cererea pe piaţă

Berea este unul dintre puţinele produse al căror consum a crescut constant după 1989.

Până în 2003, consumul era de aproximativ 12 milioane de hectolitri, cu o creştere de 12% faţă

de 1989, fiecare roman "dând peste cap", în medie, 54 de litri de bere anual.

Consumul de bere la PET a înregistrat o creştere anul acesta, deţinând 43% din

consumul de bere. S-a observat, de asemenea, că segmentul populaţiei care consuma bere acasă

este în continuă creştere, şi anume 70% din totalul consumatorilor.

5

Sezonalitata cererii

Berea este un produs care se consumă rece. Aceasta poate induce un caracter sezonier al acestui

produs, adică berea este consumată cu precădere vara, ceea ce nu exclude faptul că este

consumată şi în celelalte sezoane.

Purtătorii cererii

Sunt acele persoane care au o viaţă socială foarte activă şi care frecventează locurile de

distracţie (baruri, discoteci, stadioane, restaurante ).

Tipuri de segmente

Segmentarea se va face pe următoarele criterii :

După sex

Este cunoscut faptul că bărbaţii sunt mari amatori de bere, astfel numărul băutorilor de

bere bărbaţi se detaşează clar de cel al băutorilor de bere femei.

După vârstă

Berea este trecută în categoria băuturilor alcoolice. Astfel, teoretic ea este interzisă

minorilor, ceea ce nu înseamnă neapărat că aceştia nu consumă deloc bere. În orice caz, berea

este consumată în special de tineri.

După mediu

Produsul este consumat mai mult în zona urbană decât în cea rurală, deoarece

consumatorii din acest mediu au la îndemână mai multe locuri unde pot cumpăra şi consuma

bere. Un factor important îl constituie organizarea renumitelor festivaluri ale berii în marile oraşe

ale ţării.

După clasa socială

Berea nu este un produs scump, dată fiind şi diversitatea mărcilor şi implicit ale

preţurilor, ceea ce o face accesibilă chiar şi celor mai scăzute categorii sociale. Diferenţa se face

doar la calitatea produsului consumat.

6

2. Procesul de fabricaţie

Berile se împart în două mari categorii: „ale“ şi „lager“. Ale sunt berile „proaspete“,

obţinute prin fermentare rapidă, în timp ce lager-urile se prepară prin fermentaţie mai lentă şi

capată gustul final după o minimă „îmbătrânire“ la rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab

alcoolizate şi mai spumoase.

Ţinând cont de materia primă aleasă (de la orz la orez sau de la secară la grâu), de apă

ori de adjuvanţii de gust folosiţi (de la cireşe la… crustacee marine), de folosirea sau nu a

drojdiei, de existenţa sau nu a etapei de filtrare, de tipul de fermentare (temperatura, durata,

repetarea ciclului etc.) ori de multiplele diferenţe tehnologice care apar de la reţetă la reţetă şi de

la fabrică la fabrică, de tăria alcoolică, de tipul şi locul de depozitare, este evident că nu se poate

vorbi de o singură băutura numita bere, ci de ale sau lager în Europa şi în America de Nord, de

chicha în Anzi, de kotayk în Armenia, de chaang în Tibet, de jiu în China, de sahti în Finlanda,

de soju în Coreea, de sake în Japonia, de pulque în Mexic, ba chiar şi de cvas în Rusia, de mied

sau de cidru în Franţa etc..

Cei mai importanţi factori care afectează tăria unei beri sunt hameiul şi maltul.

Hameiul va decide concentraţia alcoolică a produsului final, dar şi gustul. În momentul când este

achiziţionat hameiul, variabila pe care trebuie luată în calcul este cantitatea de acizi alfa şi beta,

ce dau intensitatea gustului amar al berii. Unicitatea gustului fiecărei beri provine din combinaţia

de soiuri de hamei folosită. Există sute de soiuri, de unde şi incredibila diversitate a berilor, de la

cele 3.000 de titluri belgiene la cele peste 5.000 doar din statele centrale ale SUA. Tipul şi

cantitatea de malţ vor decide aromele şi culoarea berii - blondă, brună sau neagră.

În unele reţete de lager, se fierbe întâi un mix de aproximativ cinci kilograme din

diverse soiuri de orz şi alte cereale, la licoarea rezultată adăugându-se apoi hameiul. După ce

începe să se răcească, se adaugă drojdia şi malţul. Malţul, care germinează foarte usor, va

reprezenta baza de fermentaţie pentru drojdie. Dacă doriţi o bere mai tare, se pot adăuga

zaharuri, care hrănesc drojdia, obţinându-se, prin fermentare, mai mult alcool şi mai mult dioxid

de carbon. În rest, se pot adăuga şi cantităţi infime de vanilie, ierburi sau condimente care să dea

un gust cu adevărat unic produsului propriu.

7

Procesul de fabricaţie

Procesul tehnologic de fabricare a berii, se desfăşoara în coformitate cu standardele şi

tehnologia daneză, în sistem complet închis, folosind echipamente numai din oţel inoxidabil de

uz alimentar.

Procesul este complet automatizat şi este condus, urmărit şi comandat din Camera de

Comanda şi Control. Calculatoarele de proces conţin toate programele conform cărora se

desfăşoara tehnologia de fabricare a berii noastre, şi pe monitoare, se urmăresc toţi parametrii

tehnologici, orice abatere de la nivelele stabilite fiind semnalizată imediat.

2.1. Producerea mustului de bere

Malţul este măcinat printr-o moară cu valturi şi amestecat cu apa în Cazanul de

plămădire-zaharificare. Aici, plămada este supusă unui proces de încălzire la temperaturi foarte

bine definite, intervale de timp exacte, astfel încât, amidonul din malţ este transformat în

zaharuri. (malţul, este prelucrat din orz, printr-o tehnologie specifică, în fabrici special dotate).

După plămădire-zaharificare amestecul se filtrează într-un cazan de filtrare şi mustul

limpede se separă de borhot.

2.2. Fierberea cu hamei

Mustul limpede de malţ se colectează în cazanul de fierbere cu hamei, în care este

adaugat hameiul sub formă de peleţi şi concentrat. Acest hamei, conferă aroma şi mirosul

specifice de bere. Borhotul de malţ rezultat în urma filtrării, este livrat ca hrană pentru animale.

Prin răcitorul cu plăci, mustul fierbinte este răcit şi trimis pentru fermentare.

8

2.3. Adăugarea drojdiei

Drojdia, este microorganismul care prin metabolism, transformă zaharurile din must, în

alcool şi dioxid de carbon. Tipul de drojdie determină specificul berii. Fiecare sortiment de bere

se realizează cu o drojdie specifică.

2.4. Fermentarea

Se realizează cu unul dintre cele mai moderne sisteme de fermentare. Se folosesc 16

vase cilindro-conice cu capacitate de 240 000 litri fiecare şi 12 fermentatoare cu capacitatea de

540 000 l. fiecare. În aceste vase, complet închise, berea stă cca. 16-18 zile, timp în care are loc

fermentarea şi apoi, maturarea .

Fiecare fermentator este prevăzut cu 3 zone de răcire, prin care se reglează în mod

automat temperatura conform prescripţiilor tehnologice. Zilnic, se ridică probe de către

personalul laboratorului şi se verifică principalii parametrii : concentraţie în zaharuri, alcool,

conţinutul în dioxid de carbon, culoare, grad de amăreală şi alţi parametrii necesari urmăririi

procesului tehnologic.

După fermentare, drojdia se extrage pe la partea inferioară a fermentatorului.

2.5. Filtrarea

Prin filtrare, se îndepărtează din bere toate resturile de celule de drojdie şi toate

particulele fine, obţinând berea limpede, strălucitoare.

Filtrarea se realizează în acest filtru cu plăci orizontale foarte fine. Pe plăci, în mod

automat, se formează un strat fin filtrant din kieselgur - material natural pulverulent, cu granulaţii

diferite, prin care berea trece cu presiune şi este filtrată. Procesul este permanent controlat printr-

un aparat care măsoara gradul de limpezime al berii, permiţând trecerea berii numai dacă aceasta

corespunde nivelului stabilit. După această filtrare, berea trece printr-un alt filtru cu ţesătura

foarte fină.

9

2.6. Liniştirea

Berea filtrată este depozitată în tancurile de liniştire în vederea îmbutelierii.

Capacitatea unui astfel de vas este de 147 000 litri . Aici, berea este păstrată pânî la îmbuteliere,

timp în care, sunt efectuate toate analizele necesare produsului finit.

2.7. Verificarea calităţii

Programul de verificare a calităţii este stabilit de către grupul ImBev şi prevede

efectuarea completă a tuturor analizelor pe fiecare fază tehnologică şi asigurarea concordanţei

acestora cu limitele prevăzute, verificarea calităţii materiilor prime şi a materialelor folosite,

verificarea permanentă a stării microbiologice atât a produsului cît şi a utilajelor şi mediului.

Pentru realizarea acestui amplu program, laboratoarele existente, pentru: analize

chimice, analize microbiologice şi pentru verificarea îmbutelierii şi ambalarii, sunt dotate cu

aparate deosebit de performante (de înaltă precizie şi foarte rapide ): analizor de bere,

spectofotometru, centrifuga, termostate, incubator, filtru cu membrană, etc. În cadrul

laboratorului, de două ori pe săptămână, o echipă de degustători special pregătiţi, efectuează

degustarea probelor de bere, evaluând calitatea organoleptică a acestora.

Periodic, se trimit mostre de bere la firma mamă, unde aceasta este analizată şi

degustată şi se primesc rapoarte privind calitatea produselor.

10

3. Caracteristici de calitate ale berii

A. Tehnico-sociale

a) Tehnice

Tehnico-costructive : respectarea fiecărei etape a procesului de producţie

Tehnico-funcţionale : - de exploatare conform destinaţiei: depozitare corespunzătoare,

respectarea normelor de producţie, testarea calităţii produsului finit

- de exploatare în timp: returul ambalajului, condiţii de păstrare,

ambalaj, sistem de distribuţie până la consumator final, termene de valabilitate

Tehnologice : utilaje performante, modernizarea procesului de producţie

Tehnologico-organizatorice : respectarea etapelor de producţie, dispunerea optimă a

utilajelor, inovaţii, produse noi şi îmbunătăţiri

Tehnico-comerciale : - natură tehnică: „ziua porţilor deschise”

- natură informaţională: spoturi TV şi promoteri

- natură organizatorică: modalitatea de comercializare (directă,

agenţi, comercianţi, retaileri)

Alte caracteristici tehnice : formula amestecului, concentraţia de alcool, limpezime,

acidulare.

b) Sociale

Propriu-zise : atenţionări privind gradul de alcoolizare, asigurarea utilajelor

Senzoriale : - fiziologice: potolirea setei

- psiho-sociale: design-ul sticlei, culoare deschisă, marcă renumită, cantitatea

produsă

- confort: forma ambalajului, disponibilitate produs

Psihologice : creează stare de confort şi de bună dispoziţie, prestigiul asociat mărcii

Ergonomice : manevrabilitate, uşurinţa deschiderii capacului

c) Caracteristici de mediu şi de protecţia mediului

Ambalaj reciclabil

11

Conţinut biodegradabil

B. Economice

d) Exprimate în unităţi naturale sau fizice

De efecte : promovare intensă a produsului, notorietatea mărcii

De cheltuieli : cost de producţie redus, cheltuieli reduse datorate rebuturilor

De eficienţă : potoleşte setea, răcoreşte, creează bună dispoziţie

e) Exprimate în unităţi monetare

Analitice : vânzări sezoniere, cerere

Sintetice : trend, previziuni

Etapele standard ale aprecierii berii de către specialişti

(standarde de calitate)

1. Aprecierea spumei2. Aprecierea culorii3. Aprecierea clarităţii şi a consistenţei (limpezime)4. Mirosul5. Gustul6. Prospeţime7. Ambalaj

1. Spuma

O spumă înaltă, cu bule mici, care durează multă vreme, este adesea semnul unei beri

de calitate. Dacă mărimea bulelor nu este uniformă, dacă majoritatea lor sunt mari şi chiar mai

mult, dacă spuma dispare repede aveţi motive să credeţi că ceva este în neregulă, probabil

datorită unei tehnici de fermentare defectuoase sau unor materii prime de slabă calitate. Dacă o

spumă iniţial înaltă dispare rapid, acest lucru se poate datora faptului că berea a fost servită prea

caldă sau că paharul nu a fost bine spălat şi are depozite invizibile de grăsime sau detergenţi. Nu

toate tipurile de bere au acelaşi fel de spumă.

12

Spuma cremoasă şi fermă apare la berile cu mult hamei şi bere all-malţ precum pils şi

Iris stout (bere neagră tare, din orz care nu a fost prăjit ). Spuma unei beri pils bine facută este

fermă, cremoasă şi pufoasă "asemeni unui nor". Aceste lucruri se datorează faptului că tipurile

acestea de bere conţin cantităţi relativ mari de proteine, care sunt un fel de cărămizi pentru

spumă. Răşinile amare ale hameiului consolidează spuma şi îi permit să se ataşeze mai ferm de

pereţii paharului.

Tipurile de bere nefiltrată au de asemenea o cantitate generoasă de spumă, datorită

fermentării secundare în sticlă. Fermentarea secundară în sticlă presupune încărcarea berii cu o

cantitate mai mare de dioxid de carbon, din cauza urmelor de drojdie ramasă în lichid. Micile

bule de dioxid de carbon care se degajă la desfacerea sticlei, formează spuma.

Berea englezească amara, cunoscută sub numele de ale, formează mai puţină spumă

datorită nivelului redus de dioxid de carbon. Berea de tip lambic, dupa numele oraşului belgian

Leembek, obţinută din drojdii sălbatice prin fermentare spontană, nu formează spumă. În această

categorie intră berile faro, gueuze şi framboise. Excepţia este berea la butoi kriek: spuma este de-

a dreptul fantastică.

De reţinut:

Spuma unei beri de calitate trebuie să fie: albă, densă, cu înălţimea de 30-40 mm, persistenţă

timp de minim 3 minute, însoţită de perlaj constant. După dispariţie, lasă pe pahar o urmă albă,

dantelată. Dimensiunea spumei depinde şi de modul în care berea este turnatş în pahar.

2. Culoarea

Culoarea ne poate oferi informaţii asupra malţului folosit. Berea facută exclusiv din

malţ pilsner, are o culoare galbenă, în diverse nuanţe. Tipurile de bere care conţin malţ

caramelizat sau colorat, adică prăjit, au culori de la brun, brun-roşcat şi rosu, până la negru opac.

13

De reţinut :

Culoarea berii trebuie să fie:

- Bere blondă - galben-pal până la galben

- Bere brună – brun

- Bere specialitate - galben sau brun, specific

3. Claritate şi consistenţă (limpezime)

Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. Există

însă şi sorturi de bere care nu sunt filtrate şi care sunt uşor tulburi din cauza drojdiilor încă

prezente în ele în momentul consumului. O bere clară se va tulbura pe măsură ce se va învechi.

Acest proces este adesea accelerat prin păstrarea berii într-un loc prea cald sau expus luminii

solare. Răcirea la temperaturi foarte joase poate de asemenea să tulbure berea, dar acest lucru

este reversibil cu încălzirea. Consistenţa berii poate să ne spună câte ceva despre conţinutul ei în

alcool. Acest lucru se aplica mai ales în cazul berilor cu un conţinut mare de alcool, precum

doppelbock. Berea tare lasă un strat umed pe pereţii paharului, atunci când acesta este învârtit

uşor.

De reţinut!

Berea trebuie să fie:

- Bere blondă - lichid limpede cu luciu caracteristic, fără sediment sau impurităţi;

spumă albă şi perlaj de dioxid de carbon

- Bere brună - lichid limpede, fără sediment sau impurităţi; spumă şi perlaj de dioxid de

carbon

- Bere specialitate - lichid limpede cu luciu caracteristic, fără sediment sau impurităţi.

- Berea caramel - lichid opalescent, cu sediment provenit din depunerea drojdiei.

14

4. Mirosul

Mirosul berii oferă informaţii valoroase asupra felului în care a fost fermentată berea,

ce fel de hamei s-a folosit, etc. Simţul nostru olfactiv este foarte sofisticat, omul putând discerne

între 3000 şi 4000 de mirosuri diferite.

Mirosul este caracteristic fiecărui tip, plăcut, fără miros străin (de mucegai, de acru),

având aroma de hamei şi malţ. Este periculos să beţi bere cu miros de fenol, crezol - miros

asemănător cu cel din cinematografele de ţară care au podelele unse cu motorină, sau cu mirosul

traverselor unse cu gudroane. Berile cu miros de carton ud sunt vechi. Acest miros se datorează

pătrunderii aerului (oxigenului) în sticlă.

5. Gustul

Mirosul berii poate să ofere câteva indicaţii asupra gustului, dar acest lucru nu

înseamnă neapărat că cele două se suprapun. O bere deschisă la culoare cu un miros dulce poate

avea, de exemplu, un gust proaspăt cu o notă de dulceaţă în planul secund, dar o bere cu un miros

floral de hamei are adesea un gust amar şi sec. Unele tipuri sunt mai potrivite să fie băute în

cantităţi mici, pe când altele sunt făcute să vă stingă setea acerbă.

Aroma malţului creează corpul gustului, la care participă şi dulceaţa ei. Dulceaţa se

datorează cel mai adesea conţinutului alcoolic, care, în concentraţii mai mari, exaltă diferite

substanţe sapide, subliniind corpul gustului.

De reţinut!

Gustul berii trebuie să fie caracteristic fiecărui tip, amărui, plăcut, care atestă prezenţa

de dioxid de carbon, fără gust străin.

Puteti recunoaste o bere alterata dupa gust :

- Berea acră este contaminată cu bacterii lactice termostabile.

- Berea cu gust de fructe - pere, căpşuni, caise, este contaminată cu drojdii sălbatice

15

Berea cu prea multă spumă

- Temperatura berii este prea ridicată

- Presiunea este prea mare

- Butoiul a fost agitat

Berea cu putin dioxid de carbon

- Temperatura este prea joasă

- Presiunea este prea mică

- Paharul prezintă urme de detergenţi sau de agenţi de limpezire

Bere tulbure

- Berea a stat le o temperatură foarte scăzută sau a îngheţat

- Paharul este murdar

- Robinetul sau conductele dozatorului sunt murdare

Bere cu gust neplăcut

- Berea a stat la o temperatură prea ridicată şi a suferit o a doua fermentaţie

- Paharul sau dozatorul este murdar

6. Prospeţime

Există patru factori importanţi care determină perioada de păstrare a unei beri: lumina,

tipul de sticlă folosit la ambalare, temperatura şi timpul.

Perioada de păstrare în raft a unei beri:

- Pentru berile îmbuteliate care au fost pasteurizate este de 90 de zile, dar se recomandă

să fie consumată până la 60 de zile.

- Pentru berea de butoi, nepasteurizata, perioada de păstrare este de 30 de zile.

16

7. Ambalajul

Tipul ambalajului oferă informaţii preţioase despre calitatea berii:

a. Culoarea ambalajului. Când ambalajul este făcut din sticlă verde sau transparentă,

berea poate să dobândească un miros neplăcut. Cea mai des folosită culoare este cea maro,

pentru că ea blochează cel mai bine lumina. Sticlele transparente sunt mai ieftine şi mai uşor de

reciclat.

Sticlele în care se vinde de obicei berea sunt maro sau verzi. Studiile au arătat că

sticlele maro protejează mai bine conţinutul de radiaţiile solare decât cele verzi. Preferinţa

consumatorilor se îndreaptă spre cele verzi, un avantaj al acestora fiind faptul că se poate vedea

mai bine conţinutul sticlei( bere tulbure sau cu sediment). Dacă berea este expusă la soare, sunt

de preferat sticlele maro. Sticlele de culoare albă protejeaza cel mai puţin conţinutul. Produsul

bun se recunoaşte după modul de ambalare.

Protecţia pe care o oferă scade de la maro, verde la alb.

b. Capsarea sticlei. Tradiţional, cel mai bun capac este capsula coroană metalică cu

plută având la interfaţa dintre plută şi bere o foiţă de aluminiu. În zilele noastre pluta este

înlocuită cu plastic. Dopurile în întregime din plastic sunt inferioare capsulelor metalice.

Capsulele metalice în coroane sunt cele mai bune fiind urmate de dopurile de metal înfiletate.

c. Tipul ambalajului. Ambalajul Sticla este mai buna decat PET (polietilen tereftalat).

Actualmente s-au inventat materiale plastice cu proprietăţi de barieră foarte bune, dar sunt de

preferat mai mult ambalajele din sticlă.

17

4. Obiective generale pentru 2007

Fixarea obiectivelor generale urmărite de firma producătoare a berii Noroc:

1. În perioada 15 martie-15 mai 2007 să crească vânzările la berea Noroc în sticlă de 0,5

litri, cu 8% faţă de vânzările înregistrate în aceeaşi perioadă din anul anterior

2. Îmbunătăţirea imaginii berii Noroc până în aprilie 2007 în percepţia consumatorilor de

bere de sex masculin, cu un nivel al venitului mediu, care nu sunt dispuşi mai mult de 2

RON pentru o sticlă de bere cumpărată de la comercianţi (detailişti)

Modalităţile de îndeplinire a obiectivelor sunt:

1. Identificarea caracteristicilor care influenţează alegerea de consum a berii

2. Determinarea percepţiei actuale a consumatorului de bere din piaţa ţintă prin aplicarea de

15 chestionare în mod aleatoriu

3. Analiza datelor culese din chestionare

4. Listarea tuturor cauzelor ce au determinat eventualele nemulţumiri

5. Alegerea punctelor asupra cărora se va interveni

6. Propunerea de soluţii

7. Alegerea soluţiei optime pentru principalele caracteristici ce vor fi supuse procesului de

ameliorare

8. Crearea unei proceduri pentru procesul de ameliorare a problemelor identificate de

consumatori

9. Implementarea soluţiilor prin respectarea procedurilor stabilite

10. Verificarea efectelor soluţiilor

11. Compararea noilor percepţii a consumatorilor cu vechea percepţie

12. Evaluarea câştigurilor

18

19

Obiective generale pentru anul 2007-fişa Gant

20

21

5. Focus grup –identificarea principalelor caracteristici analizate de către consumatorii berii

Scopul focus grupului este acela de a identifica principalele caracteristici luate in

calcul pentru a analiza calitatea unei beri.

Pentru a identifica pricipalele caracteristici analizate şi observate de către consumatorii

de bere la acest produs, am recurs la realizarea unui focus grup1, în urma căruia am stabilit care

sunt problemele cu care acesţia se confruntă şi care determină o schimbare a comportamentului

de consum. Interviul de tip focus grup cât şi interviu individual sunt cele mai importante surse de

date de tip calitativ. Prin intermediul acestor metode obţinem informaţii mai putin concrete, însă

mai utile sub aspectul modului în care oamenii gândesc şi acţionează

Locul de desfăşurare a focus grupului a fost Casa Universitarilor Ieşeni, la focus grup

participând 10 persoane atât de sex feminin cât şi masculin, cu vârsta între 20-30 ani,

consumatori de bere blondă. Durata focus grupului a fost de o oră, timp în care moderatorul a

urmărit, prin întrebări deschise, atingerea obiectivelor focus grupului şi anume:

- identificarea principalelor caaracteristi recunoscute şi identficare de consumatori la berea

blondă

- identificarea nivelului de importanţă al fiecărei caracteristici în parte

- identificarea plusurilor şi minusurilor apreciate de consumatori

- care din minusurile observate ar deveni probleme, fapt c ear determina schimbarea

comportamentului de consum pentru acest produs

- identificarea principalelor mărci de bere “problematice” analizate prin prisma

caracteristicilor menţionate anterior

- punctarea principalelor minusuri şi plusuri pentru marca aleasă reprezentativă pentru

realizarea unui process de ameliorare a calităţii.

1 Focus grupul este un grup de discuţii între 6 şi 10 persoane , condus de un moderator.Persoanele care iau parte la discuţie trebuie să aibă o serie de caracteristici comune, de natură

demografică (vârstă, sex, ocupaţie), cât şi un grad ridicat de omogenitate referitor la tema principală a discuţiei.

22

Astfel, în urma aplicării focus grupului am concluzionat următoarele:

1. Principalele caracteristici analizate de consumatori la bere sunt: culoarea, gustul, gradul

de alcoolizare, aciditatea, cantitatea ambalată cât şi forma, culoarea ambalajului,

compoziţia băuturii.

2. Nivelul importanţei fiecărei caracteristici punctual

3. Principalele probleme identificate la bere, ca produs generic, au fost:

a. berea nu este suficient de limpede

b. gustul este foarte acid, având un nivel ridicat al concentraţiei de drojdie

c. grad de alcoolizare nepotrivit categoriei de beri promovate

d. forma şi culoarea brună a ambalajului ce nu permite observarea conţinutului

Pe lângă aceste probleme au mai apărut potenţiale observaţii referitoare la tipul

ambalajului (sticlă sau Pet), la gradul de fermentare, de distilare (bere pasteurizată,

nepasteurizată), dulceaţa sau amăreala berii determinată de conţinutul de hamei cât şi de

conţinutul proteic al acesteia, preţul asociat calităţii aşteptate.

În urma aplicării focus grupului am realizat chestionarul, acesta fiind suportul pe baza

căruia am realizat baza de date şi cercetarea de piaţă.

.

23

6. Planificarea activităţilor – diagrama Gantt

Figure 1. Planificarea activităţilor

6. Planificarea activităţilor – diagrama Gantt

25

Figure 2. Diagrama Gantt

26

7. Cercetarea de piaţă

6.1 Obiectivele cercetării:

1. Identificarea nivelului de importanţă asociat fiecărei caracteristici standard de calitate în

parte.

2. Identificarea nivelului fiecărui atribut asociat mărcii Noroc.

3. Identificarea diferenţelor între percepţia consumatorilor intervievaţi asupra mărcii Noroc

comparativ cu berea în general

6.2 Metodologie:

Atingerea obiectivelor propuse necesită culegerea datelor de tip cantitiv cu ajutorul

chestionarului.

Chestinarul a fost aplicat pe un eşantion de 15 studenţi din anul III şi IV ai Facultăţii de

Economie şi Administrarea Afacerilor. Datele necesare realiării bazei de date au fost culese în

incinta cafenelei corpului B al Universităţii Al. I. Cuza.

6.3 Analiza datelor:

1. Identificarea nivelului de importanţă asociat fiecărei caracteristici standard de

calitate în parte

a) Gradul de alcoolizare

Prin aplicarea comenzilor din meniul soft-ului SPSS asupra datelor înregistrate se

observă că o bere este percepută ca fiind de calitate atunci când gradul de alcoolizarea al acesteia

este mediu.

25

Acestă afirmaţie se bazează pe datele cuantificate în output-ul frecvenţelor. Pentru

varianta „grad de alcoolizare mediu” frecvenţa de apariţie este de 8 menţiuni, adică 53,3 %

dintre cei 15 respondenţi consideră că acesta este nivelul optim pentru o bere de calitate.

Berea cu un grad foarte scăzut de alcoolizare nu este apreciată de către 93,3% dintre

consumatori.

Figure 3. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "grad de alcoolizare"

Figure 4. Graficul gradului de alcoolizare pentru produsul bere

26

b) Gustul amar

Figure 5 Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "gust amar"

Se observă că frecvenţa cea mai

mare este întâlnită pentru cea de-a doua

variantă corespunzătoare unui „nivel scăzut

de amărăciune” pentru caracteristica gust.

Astfel gustul mai puţin amar este preferat de

46,7% dintre respondenţi, comparativ cu cei

13,3% ce asociază o bere de calitate ca fiind

cea cu un gust amar ridicat şi foarte ridicat.

27

c) Culoarea

Culoarea este dată de limpezimea produsului bere, astfel că respondenţi au avut de optat

între o culoare tulbure şi una limpede.

Modul – care ne arată că frecvenţa dominantă corespunde unui grad foarte ridicat de

limpezime. Procentele înregistrate pentru un grad ridicat şi foarte ridicat de limpezime sunt

33,3%, respectiv 66,7%.

Figure 6. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "culoare"

28

d) Aciditatea

Modului îi corespunde codul 4, astfel pentru o bere de calitate gradul de aciditate ar

trebui să fie corepunzător unui nivel ridicat pentru care au fost date 5 răspunsuri (procentual 33,3

%). Următoarele niveluri de aciditate preferate sunt nivelurile mediu şi ridicat ce deţin câte 20 de

procente fiecare.

Figure 7. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "grad de aciditate"

e) Design-ul ambalajului

29

O bere de calitate este asociată cu un ambajat adecvat, astfel 46,7% dintre respondenţilor

optează pentru un ambalaj foarte atractiv şi 33,3% au menţionat un ambalaj atractiv.

Se observă din tabelul frecvenţelor că nu există nici o opţiune pentru un ambalaj

neatractiv sau foarte netractiv, în schimb pentru 3 persoane ambalajul nu are importanţă,

răspunsurile corespunzătoare fiind „nu ştiu” dacă o bere de calitate trebuie să aibă neapărat un

anumit ambalaj.

Figure 8. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "designul amblajului "

f) Forma sticlei

30

Pentru aceată caracteristică s-a vrut aflarea tipului de sticlă preferat din punctul de

vedere al manevreabilităţii acesteia.

Rezulatele înregistrate sunt: o formă foarte uşor de manevrat este preferată de 80% dintre

consumatorii de bere, adică de 12 respondenţi din totul de 15.

O manevrabilitate uşoară a sticlei a fost menţionată de 2 studenţi şi numai un respondent

preferă o sticlă cu un grad mediu de manevrabilitate.

Figure 9. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "forma sticlei"

31

2. Identificarea nivelului fiecărui atribut asociat mărcii Noroc.

a) Gradul de alcoolizare al mărcii Noroc

Respondenţi consideră ca berea Noroc are un grad de alcoolizare mediu – acestă variantă fiind

bifată de 53,3 % dintre respondeţi. Încă un număr de 4 persoane consideră că această marcă are

chiar un grad scăzut de alcoolizare.

Figure 10. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "grad de alcoolizare" al mărcii Noroc

32

b) Gustul amar asociat mărcii Noroc

Observăm că pentru marca Noroc repondenţii consideră că aceasta are un gust amar în

acelaşi timp mediu ţi ridicat, aceste 2 niveluri ale caracteristicii deţinând câte 4 răspunsuri, deci

câte un procentaj corespunzător valorii 26,7%. La o difenţă de numai o menţine se situează

nivelurile scăzut şi foarte scăzut (câte 3 menţiuni, deci câte 20 de procente fiecare) al gustului

amar pentru acestă marcă.

Figure 11. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "gustul amar" al mărcii Noroc

c) Limpezimea

mărcii Noroc

33

Tabelul frecvenţelor a contificat că 9 respondenţi (60 %) consideră că marca Noroc are

un grad mediu de limpezime şi doar 2 persoane consideră că această marcă are un grad ridicat de

limpezime.

Figure 12. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "culoare" a mărcii Noroc

d) Gradul de aciditate al mărcii Noroc

Se observă că berea Noroc este percepută ca având un grad mediu şi scăzut de aciditate

de către 5 persoane pentru fiecare variantă de răspuns, astfel că procente egale de 33,3 % afimă

acest lucru.

Printre variantele posibile de luat în calcul nu a fost menţionată niciodată cea

corespunzătoare unui nivel foarte ridicat de alcool, în schimb berea Noroc este percepută ca

având un grad ridicat de aciditate de către 4 persoane din totatul de 15 respondenţi.

34

Figure 13. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "grad de aciditate" a mărcii Noroc

e) Design-ul mărcii

Noroc

Preponderent design-

ul berii Noroc este perceput ca fii

netractiv, astfel că în tabelul

frecvenţelor avem înregistrate 9

menţiuni pentru acest nivel al

caracteristicii şi 4 menţiuni cum că

design-ul ambalajului este

foarte neatractiv.

35

Figure 14. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "designul" mărcii Noroc

f) Forma sticlei de bere Noroc

Se observă că sticla berii Noroc este considerată una greu de manevrat cu tendinţe spre

un nivel mediu de manvrat sau unul foarte greu foarte greu de manevrat; procentual totul sw

reduce la 33,3% dintre respondenţi consideră că această marcă este greu de manevrat prin forma

36

sticlei pe care o are, 26,7% consideră că sticla poate fi manevrată la un nivel mediu şi 20 %

dintre cei 15 respondenţi sunt de părere că sticla acestei mărci este foarte greu de manevrat.

Figure 15. Tabelul frecvenţelor pentru caracteristica "forma sticlei" mărcii Noroc

3. Identificarea

diferenţelor între

percepţia

consumatorilor intervievaţi asupra mărcii Noroc comparativ cu berea în general

Corelaţie : desing –ambalaj

37

Cu cât standardul de calitate al unei beri este definit de un ambalaj mai atractiv (varianta

„ambalaj foarte atractiv” a fost menţionată de 7ori), cu atât calitatea berii Noroc scade în

percepţia consumatorului din cauza ambalajului său neatractiv (aspect sesizat de 9 din cei 15

respondenţi).

Gradul de limpezime

10 dintre respondenţii care au considerat că gradul de limpezime al unei beri trebuie să

fie foarte ridicat. Din cei ce au răspuns, 9 persoane au catalogat berea Noroc ca având un grad

de limpezime mediu, astfel deducem că unul din motivele pentru care studenţii nu preferă

această marcă este gradul său de limpezime mediu.

Gradul de alcoolizare

În ceea ce priveşte gradul de alcoolizare majoritatea studenţilor consideră că o bere ar

trebui să aibă un grad mediu de alcoolizare. Procedura ne arată că 8 persoane din 15 percep berea

Noroc ca având un grad mediu de alcoolizare. Rezultă că pentru acest atribut al mărcii Noroc

nu trebuie aduse îmbunătăţiri semnificative.

38

Gustul amar

7 persoane care au răspuns că berea trebuie să aibă un gust amar scăzut şi observăm că

pentru berea Noroc există câte 4 persoane care catalogează această marcă ca având un nivel al

gustului amar mediu spre ridicat; deducem ca berea Noroc trebuie îndulcită.

Gradul de aciditate

Din punct de vedere al gradului de aciditate se observă că berea Noroc se află la nivelul

percepţiei ca fiind o bere de calitate, deoarece valorile pentru un nivel ridicat de aciditate sunt

foarte apropiate: 4 menţiuni pentru Noroc şi 5 menţiuni pentru berea în general.

39

Forma sticlei

Observând datele tabelului reiese că forma unei sticle de calitate trebuie să permită

manevrarea cu o foarte mare uşurinţă a acesteia (80 % dintre respondenţi spreferă acestă

caracteristică la o bere de caliatate). În paralel observăm că forma sticlei Noroc este considerată

de respondenţi ca fiind greu de manevrat.

40

9. Diagrama cauză – efect

41

10. Demeritul

Interpretarea Graficului Coeficientului Demeritelor

În prima săptămână a lunii iulie 2006 s-au înregistrat valori foarte ridicate ale demeritului

ceea ce denotă faptul că au existat numeroase defecte critice şi principale (lipsa limpezimii şi

fixarea greşită a capacului). Cauzele acestui fenomen sunt identificate în contextul desfăşurării

Campionatului Mondial de Fotbal în perioada precizată. Acest eveniment a determinat o creştere

substanţială a cererii de bere într-un timp foarte scurt. În consecinţă timpul ce trebuie alocat

etapei de limpezire a fost scurtat considerabil, de unde a reieşit un lot compromis de produse din

punct de vedere al limpezimii berii.

Pe de altă parte, în prima săptămână a lunii iulie s-au înregistrat temperaturi caniculare

care au dus la o creştere considerabilă a berii Noroc în rândurile pieţei ţintă (muncitorii).

Producţia ieşită pe 1 iulie înregistrează ca defect principal mirosul neplăcut. Cauza

acestui defect a reprezentat-o cazanul în care a fermentat producţia în cauză.

Ziua 9: se observă o scădere bruscă a demeritului, semn al scăderii numărului de defecte

grave (critice şi principale). În urma unei perioade în care s-a înregistrat constant defectul critic -

lipsa de limpezime- a fost realizat un control riguros asupra etapelor importante din procesul de

producţie pentru a înlătura toate cauzele generatoare de defecte. În urma acestui control a fost

diminuat numărul defectelor critice şi principale aproape integral. Însă în aceeaşi zi a crescut

numărul defectelor minore – etichete lipite strâmb – aceasta din cauza faptului că scopul

controlului realizat a fost urmărirea procesului propriu-zis de producţie şi reducerea numărului

de defecte grave. Deoarece contolul a fost orientat în special pe partea de producţie propriu-zisă

activităţile de ambalare şi verificare a produsului finit au fost neglijate. La acesta s-a adăugat şi

neatenţia muncitorilor cauzată de faptul că 9 iulie a fost o zi de duminică.

La următoarea producţie scoasă pe 11 se înregistrează o creştere a demeritului datorată

apariţiei defectului critic – gust de drojdie. Cauzele înregistrării acestui defect pot fi indentificate

cu 16 zile înainte (în luna precendentă) - atunci când a fost utilizată o drojdie de calitate

inferioară într-o cantitate mai mare. Acest lucru a fost determinat de livrarea de către furnizor a

drojdiei de o calitate necorespunzătoare comenzii efectuate.

42

O dată cu îmbunătăţirea calităţii drojdiei a scăzut şi numărul defectelor – gust pronunţat

de drojdie.

În perioada următoare valoarea coeficientului demeritului s-a păstrat în jurul mediei cu o

evoluţie negativă din cauza înregistrării unor defecte uzuale cu un coeficient scăzut de gravitate.

În ciuda acestei normalităţi, sâmbătă în ziua de 15 s-a defectat pentru un interval de 15 minute

banda de îmbuteliere. Fiind sâmbătă, personalul era redus, iar repararea acestei defecţiuni a

necesitat mai mult timp decât normalul. Acest incident a dus la apariţia defectului conţinut

răsuflat al berii în 16 din cazurile ce au fost supuse controlului statistic.

Luni, 17 iulie 2006, motivaţi de salariul pe care tocmai l-au primit, muncitorii au fost mai

eficienţi în munca prestată şi s-au înregistrat mai puţine defecte. De remarcat este apariţia

defectului minor – lipsa numărului de identificare sticlă - care s-a datorat primirii unui lot defect

de sticle ce urma să înlocuiască sticlele ciobite.

În week-end-urile lunii iulie, observăm un număr mare al defectului – etichetă lipită

stâmb – deoarece interesul angajaţilor de a lucra mai bine este redus şi din cauza lipsei

controlului asupra fiecărui sector de activitate.

Oscilaţiile care au avut loc în perioada 19-23 iulie au fost constituite şi de factori

independenţi de firmă. Astfel, lipsa termenului de valabilitate înregistrat pe etichetă de către

tipografie a fost indentificată în data de 19 şi a fost eliminată rapid.

Creşterea bruscă a demeritului în ziua de 27 iulie a fost determinată de o întrerupere a

activităţii muncitorilor în cadrul unei greve de avertisment apărută din cauza amânării zilei de

plată a salariului de 5 zile. Acestă conjunctură a dus la apariţia unor defecte critice. Ca urmare a

grevei de avertisment, firma şi-a respectat angajamentele faţă de muncitori virându-le banii în

conturi la timp. Ceea ce a condus la o sporire a atenţiei acordată de angajaţi procesului de

producţie.

Comparând cele 2 grafice (a defectelor şi a demeritelor) se observă o scădere

concomitentă a numărului total al defectelor (graficul coeficientului defectelor), cât şi al

defectelor critice şi principale (graficul coeficientului demeritelor).

În a doua jumătate a lunii numărul defectelor totale are oscilaţii multiple în jurul mediei

coeficientului defectelor. În comparaţie cu acesta demeritul înregistrează o scădere a defectelor

critice şi principale cu oscilaţii minore. La sfârşitul lunii coeficientul demeritelor ia valori

43

extreme, de o parte şi de alta a mediei coeficientului datorită remanierii defectelor critice în timp

util.

11. Diagrama PARETO

Figure 16. Diagrama PARETO

Analiza defectelor în funcţie de importanţa şi rolul lor ne prezintă care sunt defectele ce

au o pondere de peste 80 % în asigurarea gradului de utilitate a mărcii Noroc.

44

Din interpretarea diagramei se observă că din cele 13 defecte înregistrate la nivelul

producţiei de bere - 7 defecte deţin un procent de 80% din totalul ponderii cumulate, ceea ce

înseamnă că de aici provin 20% din pierderile înregistrate de firmă.

Defectele cu care se confruntă producătorii de bere Noroc cel mai frecvent sunt:

Eticheta lipită strâmb – 23,79 %

Lipsa limpezimii – 22,86 %

Lipsa termenului de valabilitate – 10,26 %

Miros neplăcut – 6,84 %

Aciditate ridicată – 6,68 %

Lipsa inscripţionării capacului – 6,22 %

Capac fixat greşit – 5,44 %.

Din totalul defectelor de 13 la număr, acestea 7 ocupă o pndere de 53,84 % .

45

12. Implementarea procesului de ameliorare

Defectele identificate în urma cercetării efectuate şi a analizei procesului de producţie

a berii menţionate anterior, a căror pondere a fost stabilită cu ajutorul diagramei PARETO,

urmează a fi ameliorate,prin identificarea tuturor soluţiilor necesare atingerii unei calităţi

superioare. Astfel, pe fiecare caracteristică în parte s-au identificat punctual toate soluţiile

posibile de implementat.

1. Eticheta lipită strâmb

a. respectarea cu acurateţe a procedurii de revizie

b. controlul zilnic al personalului responsabil

c. reparaţii curente ale utilajului efectuat mai des

d. folosirea utilajului la viteza şi capacitatea optimă

e. acordarea unei atenţii sporite la această etapă

f. curs de instruire a personalului legat de calitatea imaginii

g. schimbarea materialului din care este confecţionată eticheta

h. schimbarea formei etichetei (conică sau cilindrică)

i. verificarea unui procent mai mare de produse

46

j. implementarea unui control statistic total în procesul de etichetare cu ajutorul unui

scanner

k. folosirea unui material de lipit cu efect întârziat care să permită rearanjarea etichetei

ulterior, într-un anumit timp

l. etichete cu autocolant reutilizabile

m. schimbarea utilajului de lipire al etichetei cu unul mai performant

n. repararea utilajului

o. stabilirea unei politici de penalizări acordate în funcţie de frecvenţa erorilor de etichetare

constatate la control

p. motivarea angajaţilor prin acordarea de diplome şi recunoaşterea pentru efectuarea

corectă a sarcinilor

2. Lipsa limpezimii

a. respectarea duratei de limpezire din standardul de calitate

b. amenajarea unui spaţiu special pentru limpezirea produsului

c. schimbarea filtrului din utilaj

d. curăţarea filtrului din utilaj

e. achiziţionarea unui aparat care măsoară gradul de limpezime

f. schimbarea texturii folosite la a doua filtrare

g. acordarea unei zile suplimentare în procesul de liniştire

47

h. controlul integral al produsului la sfârşitul etapei de liniştire

i. curăţarea tancului de liniştire după un program prestabilit (o dată la două zile)

j. controlarea precisă a cantităţii de drojdie folosită

k. diluarea drojdiei înainte de a o introduce în proces

l. implementarea unui sistem de limpezire pe baza procedurii de centrifugare

m. folosirea unei drojdii de calitate

n. controlul regulat al muncitorilor care asistă la proces

o. eliminarea agenţilor chimici de control al culorii

Fiind una din problemele cu o pondere ridicată în totalul celor identificate de

consumatorii berii Noroc,am identificat principalele strategii de ameliorare şi diminuare a

efectului pe care îl determină asupra produsului analizat. Astfel menţionăm următoarele strategii

identificate:

a. achiziţionarea unei tehnologii noi

b. îmbunătăţirea celor existente

c. implementarea unei strategii pentru diminuarea pirderilor, având la bază schimbarea

percepţiei consumatorilor asupra calităţii unei beri în privinţa gradului de limpezire (o

bere puţin tulbure este mai bună)

d. implementarea unei strategii de îmbunătăţire pe cale intensivă,bazată pe un control la

nivelul procesului de producţie, al utilajului actual cât şi al muncitorilor

e. pe cale extensivă, realizată prin modernizare, noi tehnologii

f. strategii de consolidare

3. Fixarea greşită a capacului

48

Soluţii implementate pentru ameliorarea şi îmbunătăţirea acestui defect:

a. introducerea unui nou sistem de capsare pe baza unui capac cu inel, de unică folosinţă

b. desemnarea unui responsabil care să supravegheze doar operaţiunea de capsare

c. schimbarea aliajului din care confecţionat capacul (mai flexibil) şi implicit căutarea de

furnizori potenţiali

d. control total al sticlelor la recepţionare şi eliminarea sticlelor cu defect

e. verificări, revizii şi reparaţii curente a utilajului de capsat

4. Lipsa termenului de valabilitate

a. asigurarea corelaţiei dintre numărul produselor ştanţate efectiv şi cel de programat

b. stabilirea unui control al utilajului în privinţa numărului de etichete selectate pentru o

sticlă

c. stabilirea unui intervale de timp la care muncitorii trebuie să fie prezenţi la computerul de

programare a termenului de valabilitate, timp necesar pentru un număr minim de ştanţări

d. achiziţionarea unui utilaj care imprimă termenul de valabilitate după un procedeu termic

sau cu laser

5. Mirosul neplăcut

a. curăţarea butoaielor şi a tancurilor de depozitare înainte de fiecare reîncărcare

b. stabilirea unui program de aerisire a vasului de decantare

c. spălarea atentă în două etape a ambalajelor cu detergenţi speciali

49

d. schimbarea regulată a periilor de curăţare

e. adăugarea unor compuşi chimici pentru neutralizarea mirosului de drojdie

6. Aciditatea ridicată

a. reducerea perioadei de fermentaţie cu o zi

b. adăugarea unei cantităţi mai mici de drojdie

c. implementarea unui sistem de control zilnic al procesului de fermentaţie, prin extragerea

de probe privind cantitatea de dioxid de carbon existentă în bere

d. extragerea drojdiei de la partea inferioară a fermentatorului după fiecare fermentare

e. controlul personalului la fiecare extragere a drojdiei

7. Lipsa inscripţionării capacului

a. refuzarea capacelor neinscripţionate corespunzător de la furnizori

b. schimbarea furnizorului

c. controlul integral al capacelor primite de la furnizori

d. remanierea rebuturilor prin schimbarea capacelor neinscripţionate

e. controlul fotografic al capacelor realizat de către un utilaj specializat

f. achiziţionarea capacelor neinscripţionate ţi punerea în funcţiune a unei linii proprii de

inscripţionare

50

13. Cercetarea statistică pre-ameliorare a procesului

de fabricaţie al berii

În urma identificării soluţiilor posibile pentru fiecare caracteristică în parte, am realizat

o cercetare de piaţă pentru a studia cum se modifică percepţia consumatorului de bere în urma

selectării principalelor caracteristici pentru a fi ameliorate conform procentajului aplicări

procedurii Pareto.

Astfel, rezultatele aplicării chestionarului au fost colectate, prelucrate şi interpretate,

ajungându-se la principalele direcţii de analizat şi ameliorat pentru cele două caracteristici

selectate.

Analizând diagrama Pareto s-a identificat că „design-ul ambalajului” şi „gradul de

limpezime” sunt principale defecte ale mărcii Noroc, deoarece acestea deţin 23,78%, respectiv

22,86% din totalul celor 80% de defecte. Asfel conducerea companiei a decis să afle părerea

consumatorilor cu privire la modificarea caracteristicilor prin implementarea unor noi

tehnologii de etichetare şi de limpezire a berii. În aceste sens a fost conceput un nou chestionar

aplicat pe acelaşi eşantion, tocmai pentru a fi posibilă măsurarea gradului de satisfcaţie în cazul

implementării soluţiilor găsite de conducerea firmei.

51

Rezultele anchetei, comparativ cu rezulatatele cercetării anterioare sunt:

pentru caracteristica gradul de limpezime al mărcii Noroc se observă o creştere

semnificativă a gradului de satisfacţie al consumatorilor. Astfel, dacă în momentul T0 răspunsul

preponderent era „nivel mediu ”, la momentul T1, (răspunsul cel mai frecvent bifat este „foarte

mulţumit”) din cei 15 de respondenţi, 60% au bifat ca ar fi „foarte mulţumiţi” de noul grad de

limpezime al berii, 33,3% ca ar fi „mulţumiţi” şi doar unui respondent i-ar fi indiferentă

modificarea gradului de limpezime (explicaţia acestui răspuns ar fi aceea că acest consumator

era mulţumit de limpezimea berii Noroc, astfel că acţiunile companiei de modificare a gradului

de limpezime al produsului nu ar modifica cu nimic decizia de consum a acestuia; se observă

că la momentul T0 (vezi fig. 1) există un răspus cum că marca Noroc are un grad al limpezimii

foarte ridicat).

52

Figure 17 - Rezultatele cercetării pentru caracteristica „gradul de limpezime ” la momentul T0

Figure 18 - Rezultatele cercetării pentru caracteristica „gradul de limpezime ” la momentul T1

53

pentru caracteristica design-ul ambalajului (definit de o etichetare corespunzătoare)

s-au înregistrat următoarele rezultate: nivelul satisfacţiei în ceea ce priveşte etichetarea corectă

creşte, astfel dacă în momentul T0 60% dintre respondeţi erau de părere că design-ul

ambalajului era neatractiv, în momentul T1 respondenţi devin „foarte multumiţi” (într-o

proporţie de 53,3%) şi „mulţumiţi” (într-o proporţie de 40%) de design-ul ambalajului. În

aceste condiţii putem spune că implemntarea soluţiei are efect şi măreşte semnificativ gradul

de satisfacere al consumatorilor. De observat este şi faptul că unui consumator îi este

„indiferent” dacă design-ul produsului va fi îmbunătăţit, deoarece există o probabilitate foarte

mare ca acest răspuns să fi fost menţionat de respondetul care în momentul T0 a fi bifat că „nu

ştie” cum este design-ul ambalajului mărcii Noroc.

54

Figure 19 - Rezultatele cercetării pentru caracteristica „design-ul ambalajului ” la momentul T0

Figure 20 - Rezultatele cercetării pentru caracteristica „design-ul ambalajului ” la momentul T1

55

În urma realizării anchetei, am stabilit obiectivele implementării procesului de

ameliorare pentru îmbunătăţirea calităţii berii.

Obiectivul major al implementării procedurilor de ameliorare constă în îmbunătăţirea

(modernizarea) tehnologică a utilajelor existente.

Ca obiective secundare acestui obiectiv, identificare pentru cele două probleme majore

ce determină o degradare a imaginii produsului sunt:

56

a. În ceea ce priveşte limpezimea berii, putem considera introducerea unui sistem de

centrifugare pentru îndepărtarea totală a particulelor fine din produs cât şi asigurarea unui

control al limpezimii înainte de îmbuteliere, realizat pe fiecare lot de fabricaţie în parte

b. În ceea ce priveşte lipirea greşită a etichetelor pe sticlă, asigurarea unui control

computerizat pe bază de scanare a fiecărei sticle, lipsa sau neîncadrarea în dimensiunile

standard fiind semnalate printr-un semnal sonor şi înregistrarea într-o bază de date a

numărului de identificare a produsului (număr lot, număr sticle, etc.)

14. Procedurile procesului de ameliorare a berii NOROC

14.1 Procedura de implementare a soluţiei pentru creşterea gradului

de limpezire a berii NOROC

Scopul: eliminarea tuturor impurităţilor pentru creşterea calităţii produsului

Creşterea calitativă a produsului se cuantifică prin creşterea semnificativă a coeficientului de

limpezire al berii.

57

Sistemul implementat pentru creşterea limpezimii berii are la bază procesul de centrifugare ce

presupune operaţia de îndepărtare a particulelor fine cu densităţi diferite din bere sub acţiunea

forţei centrifuge.

Domeniul: procedura se aplică în cadrulş departamentului tehnico-productiv, întrucât presupune

o adaptare a utilajului la sistemul de centrifugare asigurând continuitatea ciclului de producţie

Responsabilităţi:

1. responsabilitatea departamentului de achiziţii

2. achiziţionarea realizată în urma unui proces de de informare, căutare şi selecţie

optimă a furnizorului

3. calcularea costurilor achiziţiei

4. adaptarea tehnologică şi tehnică a componentelor noi în cadrul vechiului utilaj

5. instruirea personalului cu privire la modalitatea de funcţionare şi controlul noului

sistem

6. asigurarea unei revizii conform standardelor din cartea tehnică

Definiţii şi abrevieri:

1. Furnizor = Persoană fizică sau juridică care furnizează, care procură (diverse materiale).

– Din fr. fournisseur.

2. Standard de calitate =Normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea,

caracteristicile, forma etc. unui produs; document în care sunt consemnate aceste norme.

♦ (Concr.) Produs realizat pe baza unui standard (1). ♦ Fig. (Adjectival) Lipsit de

originalitate, făcut după un şablon; comun. Din fr., engl. standard.

3. Calitate = 1) Totalitate a însuşirilor şi a laturilor esenţiale în virtutea cărora un lucru se

deosebeşte de celelalte. 2) Însuşire caracteristică (de obicei pozitivă) a unei persoane sau

a unui lucru. calitatea mărfurilor. <lat. qualitas, ~atis, fr. qualité

58

4. Sistem de centrifugare = operaţia de îndepărtare a particulelor fine cu densităţi diferite

din bere sub acţiunea forţei centrifuge

5. Manual tehnic =document în care sunt descrise principalele însuşiri tehnice ale

produsului, fiind tratate şi modalităţile de protecţie şi întreţinere a acestuia

6. Controlul utilajului = 1. Analiză permanentă sau periodică a unei activităţi, a unei

situaţii etc. pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire. ◊ Lucrare de

control = lucrare scrisă prin care se verifică periodic cunoştinţele elevilor sau ale

studenţilor. Cifră de control = exponent care indică limitele cantitative ale producţiei.

Punct de control = loc fix (la marginea unui oraş, a ţării etc.) unde organele autorităţii

supraveghează îndeplinirea formalităţilor legale de către cei care trec. Control obştesc =

formă de control social, specifică ţărilor socialiste, care se exercită de către masele largi

de oameni ai muncii şi de reprezentanţii organizaţiilor de masă şi obşteşti. ♦

Supraveghere continuă (morală sau materială); stăpânire, dominaţie. ♦ Putere de dirijare a

propriilor sale gesturi şi mişcări. 2. Instituţie sau grup de persoane care supraveghează

anumite activităţi. 3. (La pl.) Registru de evidenţă a personalului (şi animalelor) unei

unităţi militare. – Din fr. contrôle.

Descrierea procedurii:

CE?

59

1. Informarea cu privire la utilitatea şi performanţele noului sistem de centrifugare

2. Informarea cu privire la furnizorii acestui utilaj

3. Stabilirea criteriilor optime de alegere a furnizorului

4. Selectarea furnizorilor potenţiali

5. Alegerea furnizorului optim

6. Negocierea preţurilor achiziţiei (preţul componentelor)

7. Stabilirea clauzelor din contractul de vânzare cumpărare

8. Achiziţionarea propriu-zisă

9. Intrarea în gestiune a noilor componente

10. Pregătirea tehnicianului pentru introducerea componentei

11. Introducerea şi testarea componentelor noi în cadrul vechiului utilaj

12. Instruirea personalului în ceea ce priveşte funcţionarea şi întreţinerea noilor componente,

cât şi a ansamblului

13. Controlul conform standardelor din cartea tehnică a componentei cât şi a ansamblului

14. Întreţinerea şi asigurarea unei revizii regulate

CINE?

1. Tehnician

2. Responsabil achiziţii

3. Tehnician şi responsabil achiziţii

60

4. Responsabil achiziţii şi director comercial

5. Responsabil achiziţii şi director comercial

6. Responsabil al departamentului de achiziţii şi directorul comercial

7. Jurist şi director comercial

8. Gestionar

9. Tehnicianul furnizorului

10. Tehnicienii ambelor firme

11. Tehnician şi responsabil resurse umane

12. Tehnician şi auditor

13. Tehnician

UNDE?

1. Departamentul tehnic

2. Departamentul tehnic

3. Departamentul de aprovizionare

4. Departamentul de aprovizionare

5. Departamentul de aprovizionare

6. Departamentul de achiziţii

7. Departamentul juridic

8. Depozit şi departamentul de contabilitate

61

9. Departament tehnic

10. Hala de producţie

11. Hala de producţie

12. Hala de producţie

13. Hala de producţie

CUM?

1. Internet, cataloage de utilaje, furnizori actuali

2. Site-uri furnizorilor, rapoarte anuale de activitate a furnizorilor de la Camera de Comerţ,

informaţii direct de la furnizorii direcţi

3. Metoda acordării de puncte

4. Elaborarea de rapoarte de la departamentul tehnic

5. Prin alegerea furnizorilor cu punctaj maxim

6. Preţul cel mai mic la calitatea cea mai bună

7. Conform standardelor de vînzare cumpărare şi prin adăugarea de clauze de ordin tehnic,

clauze de livrare, garanţii

8. Înregistrare contabilă

9. Training şi prin studierea manualului tehnic

10. Prin instalare şi testare

11. Training şi demonstrarea practică

62

12. Revizie tehnică realizată conform manualului tehnicde calitate

13. Revizie, reparaţie curentă, reparaţie capitală

CARE SUNT PRINCIPALELE MIJLOACE AJUTĂTOARE?

1. Site-uri web, broşuri, cataloage, târguri şi expoziţii, pliante

2. Târguri şi expoziţii, cerere de ofertă

3. Carte tehnică, broşuri,pliante

4. Ofertele din partea furnizorilor, certificate de calitate

5. Grila de analiză a furnizorilor

6. Raport de negociere

7. Contractul de vânzare cumpărare

8. Avizul de însoţire al mărfii, chitanţă, factură

9. Carte tehnică, manual de training

10. Carte tehnică

11. Carte tehnică, manual de training, fişe tehnice de instruire,protecţie a muncii

12. Carte tehnică, rapoarte de control

13. Certificat de garanţie

Documente corespondente:

- portofoliul de oferte

- necesarul de componente,piese

63

- cecuri

- facturi de avans

- cerere şi aprobarea de credite bancare

- norme legislative în privinţa funcţionării întreprinderii juridice, statutul firmei

- regulament de protecţia muncii

- aprobări interne

Documentare:

1. Contract de vânzare – cumpărare: departamentul juridic

2. Factură, aviz de însoţire a mărfii, chitanţă, certificate de garanţie : departamentul contabil

3. Cartea tehnică, rapoarte privind îmbunătăţirea utilajului : departamentul tehnic

4. Contract de finanţare : unitatea bancară

5. Cecul, factura, constatări de disfuncţionalitate : furnizor de componente

Modificări:

Responsabilitatea modificării procedurii de limpezire a berii revine directorului

departamentului tehnic.

Autoritatea de implementare a procedurii aparţine directorului general.

Anexe:

1. Cererea de ofertă

2. Contract de vânzare cumpărare

Buget necesar implementării procedurii:

64

Notă: Bugetul va fi dezvoltat ulterior (într-un tabel) pe cele două proceduri

implementate în procesul de ameliorare a calităţii berii Noroc.

14.2 Procedura de implementare a soluţiei pentru lipirea incorectă a

etichetei pe sticla de bere NOROC

Scopul: îmbunătăţirea aspectului ambalajului printr-o poziţionare corectă a etichetei (scanner)

Calitatea ambalajului este corelată cu toate elementele ce îl compun, şi anume etichetă,

capac şi sticlă propriu-zisă.

Procedura vizează poziţionarea etichetei la un nivel optim conform procedeului standard

astfel încât consumatorul să perceapă produsul ca fiind de aceeaşi calitate cu ambalajul.

Domeniu de aplicare:

Plasarea corectă a etichetei este o etapă a fluxului de producţie, sfera de aplicabilitate a

procedurii curente realizându-se în cadrul departamentului de producţie.

Responsabilităţi:

1. responsabilitatea departamentului de achiziţii

65

2. achiziţionarea realizată în urma unui proces de de informare, căutare şi selecţie

optimă a furnizorului

3. calcularea costurilor achiziţiei

4. adaptarea tehnologică şi tehnică a componentelor noi în cadrul vechiului utilaj

5. instruirea personalului cu privire la modalitatea de funcţionare şi controlul noului

sistem

6. asigurarea unei revizii conform standardelor din cartea tehnică

Definiţii şi abrevieri:

Considerăm aceleaşi definiţii şi abrevieri menţionate la procedura anterioară.

Scanner = scanere, s.n. Aparat folosit în diferite sisteme de investigaţie pentru explorarea

amănunţită punct cu punct. [Scris şi: scanner] – Din engl., fr. scanner.

Cererea de ofertă = este o scrisoare iniţială emisă de o firmă cu scopul de a procura produse sau

de a obţine executarea unor lucrări sau prestări de servicii. Cererea de ofertă este documentul

prin care se declanşează efectiv dialogul precontractual între doi parteneri.

Etichetă =etichete, s.f. 1. Bucată de hârtie, de carton etc. care se aplică sau se leagă de pachete,

sticle etc. şi pe care se indică conţinutul, preţul, posesorul, destinaţia etc. 2. Fig. Titlu, nume,

calificativ sub care se prezintă sau figurează cineva sau ceva, ascunzând natura adevărată. 3. Fig.

Norme de comportare riguros stabilite la curţile monarhilor, în relaţiile dintre diplomaţi etc.; p.

ext. reguli convenţionale de comportare (politicoasă), întrebuinţate în relaţiile dintre membrii

unei clase, ai unei societăţi etc. – Din fr. étiquette.

Descrierea procedurii:

66

CE?

1. Informare asupra modului de plasare corectă a etichetei

2. Culegerea informaţiilor cu privire la noile procedee de lipire a etichetei

3. Îmbunătăţirea procesului de monitorizare şi identificarea produselor ce nu se

înscriu în standardele de calitate în ceea ce priveşte etichetarea

4. Selectarea celui mai eficient mod de identificare a plasării incorecte a etichetei

(alegerea scannerului)

5. Informarea cu privire la producătorii cât şi furnizorii unor astfel de aparate

6. Selectarea furnizorilor potenţiali

7. Alegerea furnizorului optim

8. Negocierea preţurilor achiziţiei (preţul componentelor)

9. Stabilirea clauzelor din contractul de vânzare cumpărare

10. Achiziţionarea propriu-zisă

11. Intrarea în gestiune a noilor componente

12. Pregătirea tehnicianului pentru introducerea componentei

13. Instalarea scannerului şi conectarea lui la banda rulantă cât şi la serverul principal

de control

14. Instruirea personalului pentru respectarea condiţiilor de funcţionare a scannerului

15. Stabilirea de responsabili care să reacţioneze în cazul apariţiei rebutului

16. Scoaterea sticlei cu defect de pe linia de producţie

67

17. Înlocuirea etichetei

18. Întreţinerea scannerului şi asigurarea unei revizii regulate

CINE?

1. Responsabil imagine produs, ambalaj

2. Tehnician şef

3. Tehnicieni

4. Tehnician şef

5. Responsabil achiziţii

6. Responsabil achiziţii şi director comercial

7. Responsabil achiziţii şi director comercial

8. Responsabil achiziţii şi directorul comercial

9. Jurist şi director comercial

10. Reprezentant achiziţii

11. Gestionar

12. Tehnicianul furnizorului

13. Tehnicienii ambelor firme,mecanici, manipulanţi

14. Tehnician şi responsabil resurse umane

15. Resurse umane

16. Muncitor responsabil

68

17. Muncitor responsabil

18. Tehnician

UNDE?

1. Departamentul de marketing

2. Departamentul tehnic

3. Departamentul tehnic

4. Departamentul tehnic

5. Departamentul de aprovizionare

6. Departamentul de aprovizionare

7. Departamentul de aprovizionare

8. Departamentul de aprovizionare

9. Departamentul juridic

10. Departamentul de aprovizionare

11. Departamentul de contabilitate

12. Departament tehnic

13. Hala de producţie

14. Sală de consiliu

15. Departamentul de resurse umane

16. Hala de producţie

69

17. Hala de producţie

18. Hala de producţie

CUM?

1. Standarde de calitate, modelul leaderilor

2. Internet, produse deja existente pe piaţa internaţională

3. Achiziţionarea unui scanner pe bază de semnal sonor

4. Analizarea tipurilor de scannere ofertate

5. Existenţa unor certificate de calitate globală

6. Alegerea furnizorilor cu cel mai mare coeficient al utilităţii globale

7. Alegerea modalităţii de plată: Cash, prin care se solicită reduceri de preţ, şi Rate, prin

care se cere transportul asigurat la preţ CIP

8. Conform standardelor de vînzare cumpărare şi prin adăugarea de clauze de ordin tehnic,

clauze de livrare, garanţii

9. Prin virament bancar, conform clauzelor contractuale prin plată la caseria furnizorului

10. Înregistrarea în contabilitate

11. Studierea manualului tehnic

12. Prin respectarea paşilor/etapelor indicate în documentaţie

13. Training, demonstrare practică, instruire protecţia muncii

14. Prin evaluarea muncitorilor şi calificarea lor cu ajutorul trainingurilor

70

15. Execuţie manuală

16. Execuţie manuală

17. Carte tehnică

CARE SUNT PRINCIPALELE MIJLOACE AJUTĂTOARE?

1. Observare, studiere standarde

2. Site-uri web, broşuri, studii de cercetare – dezvoltare a metodelor de lipire

3. Cerere de ofertă, contract de vânzare- cumpărare, factură, contracte leasing,

garanţii

4. Răspunsuri la cererea de ofertă, alte broşuri

5. Acordarea de note şi coeficienţi de importanţă

6. Grila de analiză a utilităţii globale

7. Raport de negociere

8. Certificat constatator

9. Corespondenţa de negociere

10. Contract de vânzare cumpărare, necesarul întocmit de departamentul tehnic

11. Cec, chitanţă şi factură

12. Aviz de însoţire, chitanţă şi factură

13. Carte tehnică

14. Carte tehnică

71

15. Carte tehnică, manual de training, fişe tehnice de instruire,protecţie a muncii

16. Simulări

17. Simulări

18. Etichetă, lipici, soluţie şi instrument de dezlipire

19. Carte tehnică

Documente corespondente:

- portofoliul de oferte

- necesarul de componente, piese

- cecuri

- facturi de avans

- cerere şi aprobarea de credite bancare

- norme legislative în privinţa funcţionării întreprinderii juridice, statutul firmei

- regulament de protecţia muncii

- aprobări interne

Documentare:

6. Contract de vânzare – cumpărare: departamentul juridic

7. Factură, aviz de însoţire a mărfii, chitanţă, certificate de garanţie : departamentul contabil

8. Cartea tehnică, rapoarte privind îmbunătăţirea utilajului : departamentul tehnic

9. Contract de finanţare : unitatea bancară

10. Cecul, factura, constatări de disfuncţionalitate : furnizor de componente

72

Modificări:

Responsabilitatea modificării procedurii de limpezire a berii revine directorului

departamentului tehnic.

Autoritatea de implementare a procedurii aparţine directorului general.

Buget necesar implementării procedurii:

Notă: Bugetul va fi dezvoltat ulterior (într-un tabel) pe cele două proceduri

implementate în procesul de ameliorare a calităţii berii Noroc.

15. Demeritul post ameliorare

Observăm ca numărul defectelor înregistrate în luna martie 2007 a scăzut la jumătate faţă

de controlul anterior datorită ameliorării proceselor de etichetare şi limpezire. În urma acestei

ameliorări s-a constatat eliminarea defectelor privind lipirea strâmbă a etichetei precum şi

diminuarea considerabilă a numărului de sticle cu limpezime scăzută.

Spre deosebire de luna iulie 2006, când defectele principale şi critice s-au manifestat mai

acut în prima parte a lunii, graficul demeritului rezultat în urma procesului de ameliorare arată o

scădere progresivă şi o apropiere mai mare de medie a defectelor critice. Acest lucru se datorează

şi diminuării considerabile a defectului lipsă de limprezime care a fost ameliorat.

În a doua parte a lunii demeritul ne indică o evoluţie similară cu cea din graficul anterior,

cu oscilaţii în jurul mediei la intervale săptămânale, deoarece demeritul nu ia în calcul defectul

minor eliminat, eticheta lipită strâmb. Diferenţa majoră, în schimb, provine din faptul că media

în funcţie de care s-a realizat noul grafic al demeritului este inferioară mediei calculate anterior.

De unde rezultă îmbunătăţirea calităţii produsului bere.

73

16. Diagrama PARETO post ameliorare

În urma îmbunătăţirii aduse procesului de fabricaţei, diagrama Pareto nu mai prezinră

ca principale defecte lipsa limpezimii şi eticheta lipită strâmb, de unde rezultă că primele două

defecte, cele mai importante, au fost eliminate, şi că produsul a fost îmbunătăţit.

Următoarele acţiuni de ameliorare a procesului vor avea în vizor eliminarea defectelor

legate de lipsa termenului de valabilitate şi miros neplăcut.

74

Bugetul implementării procedurilor pentru ameliorarea procesului de

producţie a berii

Destinaţie Sumă

Preţ centrifugă 3 500 RON

Preţ Scanner 10 000 RON

75

Costuri training 600 RON

Costuri cu ameliorarea 1 350 RON

Cheltuieli directe cu producţia/3 luni 95 000 RON

Încasări din vânzarea produselor/3luni 114 000 RON

Profit obţinut în urma ameliorării procesului de

producţie a berii

17 050 RON

17. Definirea regulilor

I. Harta proceselor

Responsabilitatea managementului

76

Planificare:

- stabilirea politicii şi obiectivele organizaţiei prin asigurarea implementării unor standarde de

calitate a berii.

Comunicare:

- asigurarea conştintizării de către publicul intern şi extern al firmei, a politicii şi a obiectivelor

stabilite prin acest mijloc şi urmăreşte motivarea publicului la susţinerea produsului şi a firmei;

- să se asigure că publicul intern cunoaşte procedurile standard şi învaţă să le aplice.

Analiza:

- managerul trebuie să se asigure că funcţionează procesul de îmbunătăţire a calităţii berii

„Noroc” astfel încât aceasta să ajungă la nivelul dorit de clienţi;

- implementarea şi verificarea funcţionării procedurilor aplicate (procedură de creşterea gradului

de limpezime şi de îmbunătăţire a aspectului ambalajului);

- să dispună analizarea periodică a fluxului de producţie şi a productivităţii noilor utilaje.

Realizarea produsului

1.Definirea produsului:

- materiale procesate: energie electrică, drojdie, orz, hamei, apă;

- hardware: sticla, capac

- soflware: eticheta;

- servicii: termen de valabilitate.

2. Planificarea realizării produsului: respectarea etapelor corespunzătoare fluxului de

producţie

3. Identificarea şi analiza cerinţelor pieţei prin metode cantitative de cercetare: aplicarea

de chestionar.

4. Proiectare şi dezvoltare:

- elemente externe organizaţiei: aşteptări ale clienţilor, preluate din chestionare, reclamaţii,

standarde impuse prin ISO;

- elemente interne: politici şi obiective (obicti general legat de vănzări şi obiectivul

procedurilor), fişa postului inginerilor implicaţi în proiectare, caracteristicile produsului (cele opt

caracteristici urmărite), calificarea personalului din proiectare;

77

- elemente pentru fiabilitate şi mentabilitate: instalarea noii aparaturi achiziţionate în sistem,

depozitarea sticlelor în lăzi şi manipularea acestora, programarea timpului de realizare a

produsului (pentru un ciclu de produse).

5. Aprovizionarea:

- selecţie şi control al furnizorilor, determinarea necesară de materii prime, recepţionarea

mărfurilor înainte de a fi livrate prin aviz de expediere a mărfii, factură, proces verbal de

recepţie;

- certificarea calităţii produsului prin certificate de calitate şi buletine de analiză;

- realizarea transportului cu cheltuieli cât mai mici şi în condiţiile corespunzătoare;

- protejarea materiilor împotriva factorilor de mediu pritr-o depozitare corespunzătoare;

- manipularea mărfurilor conform unor proceduri specificate în instrucţiunile de manipulare.

6. Producţie şi furnizare de servicii

- prin controlul producţiei prin utilizarea echipamentelor corespunzătoare de către personalul

instruit;

- prin comunicarea şi înregistrarea informaţiilor şi prin monitorizare şi prevenire;

- identificarea produsului prin înregistrarea seriei de fabricaţie şi a numărului de lot, a

termenulu de garanţiei;

- trasabilitatea: proceduri pentru stabilirea identităţii loturilor de produse; garanţii că seria de

fabricaţie, numărul lotului şi termenul de garanţie nu se vor şterge (distruge) în timpul

manipulării;

- tratarea propietăţii clientului: retur de ambalaje;

- servicii după livrare: urmărirea produsului prin culegerea de informaţii de la consumator

(persoane fizice, persoane juridice) ce vor fi utilizate în vederea îmbunătăţirii produsului.

Managementul resurselor

1. Resurse umane:

- instruirea permanentă pentru realizare calităţii cerute de consumatori;

- repartizarea responsabilităţilor şi stabilirea autorităţilor;

- motivarea personalului prin recunoaşteri şi recompnse;

- încurajarea dialogului între personalul de conducerea şi personalul productiv în vederea

unei comunicări deschise ce stă la baza realizării produselor de calitate şi a măsurării satisfacţiei

personalului.

78

2. Infrastructura

Constituie potenţialul de producţie sau prestări al organizaţiei şi trebuie văzută sub mai multe

aspecte. Primul dintre ele este raportat la ce poate realiza firma prin capacitatea sa de producţie

la nivel calitativ. Astfel fabrica de bere Noroc are utilaje de depozitare, de fermentare şi de

fermentare, ce permit realizarea unei calităţi medii a berii.

Totuşi, în ciuda faptului că nivelul de calitate pe care îl pot realiza este mediu, în

conformitate cu cerinţele pieţei ţintă, firma producătoare a mărcii Noroc nu respectă în totalitate

normele de calitate şi nici timpul necesar fiecărei etape de producţie. Din acest motiv, realizările

firmei nu ating nivelul aşteptărilor, deoarece apar numeroase defecte.

Pentru a răspunde integral cerinţelor clienţilor, firma ar trebui să realizeze o ameliorare a

procesului de fabricare a berii, prin implementare de proceduri şi prin metode de control

eficiente.

3. Mediul de lucru:

- stabilirea de reguli şi utilizarea de echipamente de securitate şi protecţie a personalului;

- mediul ambiant corespunzător unei desfaşurări optime a producţiei.

Asigurarea unui mediu de lucru în condiţii optime, asigurarea cantitativă şi calitativă a

condiţiilor de lucru trebuie să aibă o influienţă pozitivă asupra motivaţiei, satisfacţiei şi

performanţei personalului pentru a creşte performanţa organizaţiei.

Măsurarea, analiză şi îmbunătăţiri

- metode directe: audit intern şi autoevaluare

- metode indirecte: studierea nivelelor costurilor calităţii; măsurarea satisfacţiilor clienţilor şi

a altor părţi interesate prin studierea datelor primare şi secundare;

- realizare de acţiuni permanente sau schimbări ce vizează prevenirea sau corectarea

procesului de fabricaţie în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor cu scopul de a mări satisfaţia

consumatorilor.

II. Modalităţi de supraveghere

79

a) instalarea unui sistem video de monotorizare a activităţii muncii din hala de

producţie. Două camere video vor fi amplasate în apropierea noilor aaparaturi tehnologice, iar

desfăşurarea activităţii va fi supravegheată de un agent de pază.

b) introducerea unor noi reguli conform cărora persoanele responsabile cu

supravegherea noii aparaturi, trebuie să completeze un raport constatator la finalul fiecărei zile

de lucru, prin care să menţioneze problemele survenite şi starea în care este predat utilajul. Se va

impune angajaţilor şi semnarea unei condici de prezenţă.

c) desemnarea unui responsabil din rândul personalului TESA, care are obligaţia de a

controla, minim de două ori pe zi activitatea muncitorilor responsabili cu zona de producţie

respectivă.

Implementarea indicatorilor de control

1. Aducerea la cunoştinţa personalului a noilor metode, se va realiza prin afişarea noilor

proceduri la avizierul societăţii.

2. Anunţarea prin şeful sindicatului a metodelor de control implementate

3. Organizarea de şedinţe regulate cu responsabilii departamentelor în scopul realizării de

rapoarte şi strategia de control

4. Organizarea de trainguri pentru calificarea muncitorilor

Anexa 1

80

Componentele introduse în vechiul utilaj

Centrifuga cu 12 locuri de limpezire a berii

În configuraţia standard centrifuga se livrează cu rotor

fix cu înclinare la 45 0 pentru 12 tuburi de max. 15 ml (sisteme

de recoltare cu vid tip Vacutainer);

Caracteristici tehnice si constructive:

Turaţie: reglabilă până la max. 4000 rpm

RCF max: 2057 g

Încărcare: sunt disponibile mai multe tipuri de rotoare, adaptoare şi tuburi rezultând

posibilităţi multiple de încărcare pentru diferite aplicaţii de laborator

Alimentare: 220 V

Dimensiuni (Lxlxh ): 27 x 27 x 25 cm

Greutate: 9 kg

Aparatul este echipat cu:

o Buton de reglaj al turaţiei

o Timer pt. 1-30 min

o Bec indicator pentru aparat pornit

o Capac

81

82

Scanner pentru determinarea poziţiei etichetei, cât şi a prezenţei acesteia pe ambalaj

SCANNER IS8800 IS8500 IS8400 IS8550 IS8540 IS8300IS1070-

TECH 10 IS870-

TECH 8IS875-

TECH 8IS770-

TECH 7 IS775-

TECH 7

Laser                      

Wavelength658 nm(+5 nm)

658 nm(+5 nm)

658 nm(+5 nm)

658 nm(+5 nm)

658 nm(+5 nm)

658 nm(+5 nm)

670 nm (+5 nm)

670 nm (+5 nm)

670 nm (+5 nm)

670 nm (+5 nm)

670 nm(+5 nm)

Laser power (peak)

7.8 mW 7.8 mW 7.8 mW 7.8 mW 7.8 mW 7.8 mW 0.85 mW 0.55 mW 0.55 mW0.0675

mW0.66 mW

Laser power (average)

<1 mW <1 mW <1 mW <1 mW <1 mW <1 mW <1 mW <1 mW <1 mW <1 mW <1 mW

Laser class: CDRH

Class II Class II Class II Class II Class II Class II Class IIa Class IIa Class IIa Class IIa Class IIa

Laser class: EN Class 2 Class 2 Class 2 Class 2 Class 2 Class 2 Class 1 Class 1 Class 1 Class 1 Class 1

Mediul de lucru 

                         

Temperatura de operare - 0°C to 40°C (32°F to 104°F)

Temperatura de depozitare -40°C to 60°C (-40°F to 140°F)

Umiditate - 5% până la 95% umiditate relativă, necondensare

Nivelul de intensitate al luminii – până la 297.4 lux (3200 footcandles) – acţiune sub razele solare; Shock - 100 g pentru 1 ms

Condiţii de mentenabilitate – protejarea de praf, de impurităţi, de substanţe corozive.Ventilaţia nu este necesară.

Zonele actuale scanate vor fi etichetate în funcţie de mărime şi aplicabilitate.

83

Scannerul are un preţ de 2.850 $

Proprietăţi tehnice:

CCD, Narrow USB

Quadrus EZ, Narrow, RS 232/422/485

Main Features

Manufacturer Sku: 

FIS67000017

Brand:  MicroScan

84