proiect formator-lucrator in comert

Evaluare de Competente Profesionale

PROIECT

FORMATOR

-2012-

TEMA

R E L A T I I

C U

C L I E N T E L A

CUPRINS

1. OBIECTIVUL GENERAL

2. OBIECTIVUL SPECIFIC

3. GRUPUL TINTA

4. TIMP ALOCAT

5. LOC DE DESFĂŞURARE

6. METODE DE LUCRU

7. RESURSE MATERIALE

8. RESURSE UMANE

9. RESURSE FINANCIARE

10.CONŢINUTUL CURSULUI

11.PROGRAM DE DERULARE A ACTIVITATILOR

12.PLANURI DE INVATARE

1. OBIECTIVUL GENERAL

Obiectivul general al cursului este dezvoltarea capitalului uman pentru sectorul Lucrator in comert

2. OBIECTIVUL SPECIFIC

Concretizarea educatiei.

Dezvoltarea unei categorii profesionale care sa contribuie la dezvoltarea sectorului Lucrator in

comert

3. GRUPUL TINTA : 14 cursanti care urmeaza a dobandi cunostintele de baza.

4. TIMP ALOCAT : 6 ore pe parcursul unei singure zi. Vor fi incluse atât cursuri teoretice cât şi

activităţi aplicative.

5. LOC DE DESFĂŞURARE: Sala de curs pusa la dispozitie de A.S.I.M.. Se va urmari

posibilitatea reconfigurarii salii in grupuri de lucru de 3-4 persoane.

6. METODE DE LUCRU: Prezentare, Joc de rol, Studiu de caz, Braimstorming, Dialogul,

Conversaţia.

7. RESURSE MATERIALE: flip-chart, markere, mapa de lucru cu coli A4, ecusoane, fişe

specifice, suport curs, laptop, sistem audio.Etichete, coduri,

hârtie, carton, cutii şi lăzi de carton, folii PVC, pungi PVC, folii aluminiu, sfoară,bandă

adezivă etc.Forme de plată - chitanţă, document intern, dispoziţie de livrare, avize de

expediţie etc.

8. RESURSE UMANE: 1 formator in domeniul Lucrator in comert

9. RESURSE FINANCIARE:

- cheltuieli cu salariile si venituri asimilate salariilor 700 lei

- cheltuieli cu inchirierea spatiilor de curs 300 lei

- cheltuieli cu materiale 200 lei

- cheltuieli protocol 100 lei

- cheltuieli indirecte 10% 100 lei

Total 1400 lei

10.CONTINUTUL CURSULUI

COMPETENTE

Titlul Unitatii: 6.RELATII CU CLIENTELA_____________________________________________________________________________________ Nivelul: 1

Valoare credit: 1,5

_____________________________________________________________________________________

Competente:

6.1.Comunicarea cu clientii

6.2.Crearea mediului ambiental necesar vanzarii

6.3.Efectuarea vanzarii

6.4.Incasarea contravalorii marfii

Titlul Unitatii: 6.RELATII CU CLIENTELA__________________________________________________________________________________

Competenta: 6.1.Comunicarea cu clientii__________________________________________________________________________________

Criterii de Performanta:

Întâmpinarea clienţilor Clientii sunt întâmpinati cu politete la intrarea / ieşirea din magazin.

Clientii sunt salutati cu respect în conformitate cu regulile şi normele

Stabilirea cerinţelor clienţilor Cerinţele clienţilor sunt stabilite prin utilizarea unui limbaj adaptat pentru transmiterea şi primirea corecta şi fidela a informatiilor.

Clientul este ascultat încurajându-se libera exprimare a opiniilor

pentru obţinerea de informaţii relevante scopului urmărit.

Furnizarea de informaţii Informatiile sunt furnizate prin utilizarea unui limbaj general şi de

specialitate. Dificultăţile de comunicare sunt înlăturate pentru transmiterea

informatiilor corect şi adecvat solicitarii clientului. Divergentele cu clientii, opiniile şi sesizarile acestora

suntcomunicate operativ, deschis, şefului direct pentru

rezolvarea lor cu promptitudine în vederea satisfacerii exigenţelor clienţilor.__________________________________________________________________________________

Conditii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanta

Gama de variabile Se aplică la toate ocupaţiile din domeniul comercial

Forma de comunicare Verbal, scris, limbaj specific domeniului de activitate (folosirea termenilor tehnici specifici pentru gama de produse

comercializate şi pentru serviciile aferente vânzării)

Ghid pentru evaluare Competenţele vor fi demonstrate în asociere cu îndeplinirea sarcinilor.

Probe de evaluare:

Probe orale si scrise- prin care elevul demonstreaza promptitudinea şi respectul cu care întâmpină clienţii la intrarea / ieşirea din magazin,corectitudinea cu care

transmite informaţiile,claritatea cu care utilizează limbajul specific locului de muncă,rapiditatea cu care soluţionează divergenţele cu clienţiimodul în care îşi însuşeşte opiniile şi sesizările clienţilor


Competenta: 6.2.Crearea mediului ambiental necesar vanzarii __________________________________________________________________________________


Pregătirea locului de muncă La începerea activităţii, standurile sunt pregătite conform normelor interne şi de întretinere pentru promovarea vânzarii.

Produsele destinate vânzării sunt aranjate în stand conform

normelor interne pentru vizualizare şi identificare rapida.

Tinuta vestimentară este aranjată conform normelor interne în

scopul desfaşurarii activitatii de vânzare.

Pregătirea activităţii de vânzare Produsele destinate vânzării sunt pregătite prin verificarea stocurilor disponibile.

Produsele destinate vânzării sunt verificate din punct de vedere al

integritatii şi al elementelor de identificare în scopul servirii cu

promptitudine a clienţilor.Documentele financiar-contabile sunt pregătite în

conformitate cu normele interne şi legale..__________________________________________________________________________________


Gama de variabile Produse: specifice domeniului alimentar şi nealimentar, sub forma ambalată, preambalată şi neambalată.

Forma de comunicare Verbal, scris, limbaj specific domeniului de activitate si produselor comercializate .

Elemente de identificare Etichete, coduri, simboluri etc

Probe de evaluare:

Probe orale si scrise- prin care elevul este capabil sa demonstreze promptitudinea şi corectitudinea cu care pregăteşte produsele destinate vânzăriiExactitatea cu care pregăteşte documentele financiar contabileCrectitudinea ţinutei vestimentare.


Competenta: 6.3.Efectuarea vanzarii __________________________________________________________________________________


Vânzarea produselor Produsele sunt dimensionate cantitativ în prezenţa clientului,

conform solicitării, prin forme specifice, în scopul realizării vânzării efective.

Reperele calitative ale produselor sunt verificate în prezenţaAmbalarea şi livrarea produselor Documentele specifice livrării produselor vândute sunt întocmite

conform prevederilor legale în vigoare.Produsele vândute sunt ambalate utilizându-se

materiale specifice,Conform normelor interne şi legate pentru asigurarea

livrarii în conditii calitative corespunzătoare. Produsele vândute sunt livrate cu promptitudine

clienţilor, prinutilizarea formelor specifice, în scopul finalizării

vânzării.___________________________________________________________________________________


Gama de variabile Dimensionarea cantitativă: numărare, măsurare, cântărire etc.

Forme specifice: Vânzare şi livrare din magazinVânzare din magazin şi livrare din depozitVânzare din magazin şi livrare la domiciliuVânzare din depozit şi livrare la domiciliu etc.

Repere calitative: gust, miros, aspect, integritate, funcţionare etc.

Mijloace specifice: vizualizare, audiţie etc.

Materiale specifice de ambalare: hârtie, carton, cutii şi lăzi de carton, folii PVC, pungi PVC, folii aluminiu, sfoară,bandă adezivă etc.


Probe de evaluare:

Probe orale si scrise- prin care elevul este capabil sa demonstreze corectitudinea cu care dimensionează cantitativ produsele solicitate,îndemânarea şi corectitudinea cu care ambalează produsele,amabilitatea faţă de clienţi.


Competenta: 6.4.Incasarea contravalorii marfii __________________________________________________________________________________


Completarea formelor de plată Valoarea mărfii este stabilită în conformitate cu solicitarea făcută la primirea comenzii.

Formele de plată sunt completate pe documentele de vânzare

conform normelor interne. Formele de plată sunt corelate cu modul de încasare

Încasarea banilor La încasarea banilor, aceştia sunt numarati pentru ca suma sa

corespundă celei înscrise pe chitanţă.Încasarea indirectă este comunicată biroului de calcul

al facturilor pentru încasare Documentele de garanţie specifice sunt întocmite în

prezenţaclientului, în conformitate cu normele stabilite de

producător __________________________________________________________________________________


Gama de variabile Forme de plată - chitanţă, document intern, dispoziţie de livrare, avize de expediţie etc.

Norme interne specifice domeniului de activitate şi produselor comercializate

Mod de încasare: la lucrătorul comercial, la casierie, la livrare.


Probe de evaluare:

Probe orale si scrise- prin care elevul este capabil sa demonstreze corectitudinea cu care realizeaza întocmirea actelor şi documentelor financiar-contabile,tehnica vânzării,documente specifice vânzării: dispoziţii de livrare, avize de însoţire a mărfii etc.Corectitudinea modului de încasare a banilor.

11. PROGRAM DE DERULARE A ACTIVITATILOR

Ora 08:00 Sesiunea 1:

Introducere

Comunicarea conţinutului si obiectivelor cursului

Aşteptări

Definitii

Legislatie

Ora 08:50 Pauză – 10 minute


Principii generale, reguli de baza si deontologie profesionala

Competente Lucrator in comert

Relatii cu clientela



Cadrul legislativ

Relatii cu clientela

Aplicatie practica


Ora 13:00 Evaluare

Ora 13:50 Final curs

12. PLANURI DE INVATARE

Sesiunea 1

ACTIVITĂŢI METODE DURATĂ MATERIALEIntroducere Spargerea gheţii

Fiecare cursant işi scrie prenumele pe ecusonul primit si se prezinta.

10 min Markere, PixuriEcusoaneRegulile grupului

Comunicarea conţinutului si obiectivelor cursului

PrezentareDiscuţie facilitată

10 min flip-chart, markere, mapa de lucru cu coli A4, suport curs, laptop, sistem audio.

Aşteptări participanti Lucru individual 5 min

Definitii PrezentareDiscuţie facilitată

10 min flip-chart, markere, suport curs, laptop, sistem audio.

LEGISLATIE PrezentareDiscuţie facilitatăStudiul de cazBrainstorming


Autotestare Lucru individual 5 min Test + cheie rezolvare

Sesiunea 2

ACTIVITĂŢI METODE DURATĂ MATERIALEPrincipii generale, reguli de baza si deontologie profesionala



Competente Lucrator in comert



Activitati de comercializare in unitatile de alimentatie publica

BraimstormingDialogul ConversaţiaLucru în echipa


1.Conceptul de serviciu de alimentatie publica2.Unitatea de alimentatie publica si clientii saiNevoile clientului si mobilurile sale de cumparareTipuri de clientiTipuri de unitati de alimentatie publicaModalitati de limitare a riscului comercial

(4 cursanţi )

Sesiunea 3

ACTIVITĂŢI METODE DURATĂ MATERIALECadrul legislativ Prezentare

Discuţie facilitată10 min flip-chart,

markere, suport curs, laptop, sistem audio.

Organizarea interioara a unitatilor de alimentatie publicaStructura interioara a unitatilor de alimentatie publicaOrganizarea circuitelorForme si sisteme de servireDotarea cu mobilier si utilajeTehnici promotionale

Dialogul ConversaţiaJocul de rol

80 min Material vizualflip-chart, markere, suport curs, laptop, sistem audio.Etichete, coduri,etc.hârtie, carton, cutii şi lăzi de carton, folii PVC, pungi

la nivelul magazinuluiArta de a vindeCunoasterea clientuluiFormele de vanzare si incasarea contravalorii marfii

PVC, folii aluminiu, sfoară,bandă adezivă etcForme de plată - chitanţă, document intern, dispoziţie de livrare, avize de expediţie etc.

Autotestare Lucru individual 10 min Formular test + cheie rezolvare

Evaluare Evaluarea se face in doua etape:1. Testare teoretica - test 2. Testarare practica - Interviu

50 min. mapa de lucru cu coli A4fise specifice

Activitati de comercializare in unitatile de alimentatie publica

1. Conceptul de serviciu de alimentatie publica

Activitatea de alimentatie publica se incadreaza in sfera serviciilor comerciale,fiind definita ca o meserie in care primirea si vanzarea sunt cele doua componente esentiale ale serviciului prestat clientului.

Primirea este ansamblul de componente,tehnici,politici comerciale puse in actiune pentru a stabili o relatie umana de calitate, cu un client, in scopul de a-i satisface nevoile,gusturile si aspiratiile sale.

Vanzarea este arta de a-i face sa cumpere pe clientii care vor reveni dar si pe cei care nu vor mai reveni.

Prin urmare,crearea si dezvoltarea unei activitati de alimentatie publica nu se poate realiza fara un studiuprealabil de piata, prin care sa se asigure un raport adecvat intre elementele marketingului-mix : -produs,pret,promovare,distributie.

Etapele acestui studiu de piata sunt : Definirea obiectivelor proiectului de investitii ; Identificarea informatiilor de piata. Analiza oportunitatii proiectului. Studierea rentabilitatii proiectului.

2. Unitatea de alimentatie publica si clientii sai

a) Nevoile clientului si mobilurile sale de cumparareFiecare individ are o nevoie de a manca si de a bea, corespunzand unui minimum

fiziologic de baza.Dar dorintele sale pot genera si mobiluri de cumparare reprezentand un maximum : o dorinta pentru o mancare rafinata si o batura de exceptie.

Specialistii in domeniu au identificat sase mobiluri de cumparare, care pot genera nevoia de a prefera un anumit tip de unitate de alimentatie publica.Aceste mobiluri de cumparare pot fi retinute in urmatoarele formule : S.O.N.C.A.S si S.A.B.O.N.E., sintetizand initialele cuvintelor :

S.O.N.C.A.S.=securitate,orgoliu,noutate,confort,aviditate,simpatie ; sauS.A.B.O.N.E.=securitate,afectivitate,bunastare,orgoliu,noutate,economie.

b) Tipuri de clientiSe cunosc urmatoarele tipuri de clienti :

oClientul credul ;oClientul in defensiva ;o Clientul indiferent ;o Clientul cu reputatieo Clientul avertizat ;

Clientul in defensiva este clientul care intra in unitate fara a fi hotarat ce anume doreste sa achitioneze si evita contactul cu vanzatorul,privind doar oferta de marfuri ;

Clientul credul este persoana care nu simte nevoia unui sfatuitor pentru a-si alege consumatia,insa este foarte usor de influentat in privinta achizitionarii unui produs ;

Clientul indiferent este persoana care se limiteaza la nevoia de a manca,de a bea, in cadrul unui buget precis.El evita pe cat posibil contactul cu personalul unitatii ;

Clientul cu reputatie este o persoana care inainte de a se decide sa frecventeze o anumita unitate de alimentatie publica va consulta unprospect/un ghid/o brosura ;

Clientul avertizat este o persoana realista,foarte sensibila la calitatea produselor pe care le consuma,la elementele de confort si estetica unitatii.

In relatiile personalului unei unitati de alimentatie publica cu potentialii consumatori, comunicarea poate fi verbala sau nonverbala.

Principalele mijloace de comunicare intre client si personalul de servire sunt :o Surasulo Privireao Gesturileo Vocabularulo Mersulo tinuta vestimentara si corporala.

c) Tipuri de unitati de alimentatie publica.In functie de anumite criterii, reteaua unitatilor de alimentatie publica se clasifica in : dupa caracterul activitatii : unitati permanente, unitati sezoniere. Dupa gradul de confort : unitati de categoria ‘‘lux’’,1-a,2-a,3-a.etc Dupa locul de amplasare : unitati in localuri fixe, unitati mobile ; Dupa forma de vanzare : unitati de vanzre clasica, unitati cu vanzare prin

vanzatori, unitati cu autoservire si automate comerciale. Dupa profilul activitatii : unitati pentru recreere, si divertisment,cu servire

completa de mancaruri(restaurantul clasic,restaurante cu specific,rest. specializate)

Unitati de alimentatie publica cu servire preponderenta de preparate culinare (restaurant lacto-vegetarian,rest. pensiune, rest. cu autoservire,birt) ; Unitati pentru desfacerea unor preparate culinare (cofetarie, patiserie, placintarie, simigerie) ; Unitati profilate in principal pentru bauturi (bodega, berarie, discoteca, bar, cafenea) ;

Unitati specifice in vecinatatea colectiviattilor de munca (cantina, restaurant, bufet)

3. Modalitati de limitare a riscului comercial

Un efect secundar in activitatea marilor magazine, il constituie, sustragerea, furtul de marfuri de catre unii dintre vizitatori.Acest termen de sustrageri de marfuri este cumoscut in literatura de specialitate sub denumirea de risc comercial.

Aceste sustrageri pot fi prevenite prin : respectarea unor criterii de organizare interioara a magazinului

utilizarea unor sisteme de siguranta supravegherea salii de vanzare de catre personalul existent incadrarea unitatilor de desfacere cu personalul special angajat pentru

supraveghere.

Organizarea interioara a unitatilor de alimentatie publicaElementele componente ale planului de organizare interioara a unitatilor de

alimentatie publica se diferentiaza in functie de profilul si capacitatea unitatilor, de gradul de confort asigurat si preturile practicate.

a) Structurarea pe destinatii a suprafetei comerciale.Necesarul de spatii in care se desfasoara activitatea unei unitati de alimentatie

publica, se distribuie, dupa unitati astfel : Spatii pentru consumator : spatii pentru primirea consumatorilor (vestibul,

hol,garderoba), spatii pentru servire (sala de consumatie,terase), grup sanitar pentru consumatori.

Spatii pentru productie : spatiul pentru prelucrarea primara a materiilor prime, pentru prepararea la cald, pentru prepararea produselor de patiserie si cofetarie.

Spatii pentru sectii de distributie : bar,bufet ; Spatii anexe : spatiul pentru spalarea veselei de servit, pentru spalarea paharelor

si a vaselor de bucatarie ; Spatii de depozitare Spatii pentru acces : oficiul de legatura intre sala de consumatie si bufet, bar,

spalator de vesela,bucatarie ; Spatii pentru personalul unitatii ; Spatii tehnice pentru : tabloul electric general,camera hidroforului si a

pompelor,turnul pentru lift,instalatia de aer conditionat. Spatii auxiliare : spalatorie, garaje si atelier pentru autovehiculele unitatii, Atelier

pentru intretinerea si repararea utilajelor.b) Organizarea circuitelor

O organizare interioara judicioasa a unitatii de alimentatie publica presupune si stabilirea unor fluxuri tehnologice optime, astfel incat activitatea sa se desfasoare in bune conditii si in spatii minime. Pentru aceasta trebuie avuta in vedere organizarea cel putin a urmatoarelor circuite :

Circuitul materiilor prime de la receptie si depozite la sectiile de pregatire, preparare.

Circuitul servirii si al debrasarii ; Circuitul evacarii deseurilor ; Circuitul personalului, in sensul oficiu-sala de consumatie ; Circuitul consumatorilor spre garderoba-sala de consumatie-grupul sanitar ;In stabilirea acestor circuite trebuie sa se urmareasca :▪ Realizarea unui flux continuu si unisens ;▪ Neinterferarea diferitelor circuite ;▪ Realizarea unor circuite scurte si directe ;▪ Respectarea circulatiei pe dreapta ;

c) Forme si sisteme de servireForma de servire practicata in unitatile de alimentatie publica trebuie astfel aleasa,

incat sa asigure buna servire a consumatorilor si obtinerea rentabilitatii dorite.Autoservirea se practica in restaurante cu autoservire, cofetarii, cantinele-restaurant,

cu plata anticipata sau ulterioara a consumatiei.Servirea de catre ospatari se utilizeaza in restaurantele clasice si specializate. In

functie de rolul pe care il are ospatarul in efectuarea operatiilor de servire, se poate aplica : - sistemul de servire direct ;

sistemul de servire indirect ; servirea la gheridon ;Servirea prin vanzator se utilizeaza in unitatile de tip gospodina, cofetarii, patiserii,

pentru consum pe loc sau la domiciliul clientului.

d) Dotarea cu mobilier si utilajeNumarul,dimensiunea, si destinatia mobilierului,utilajelor si a altor obiecte de

inventar se diferentiaza in functie de profilul si categoria de unitate, de volumul desfacerilor, de structura si caracteristicile operatiilor ce se efectueaza.

Ca reguli generale trebuie retinute urmatoarele :In ceea ce priveste mobilierul din sala de consumatie, acesta trebuie : sa se amortizeze cu elementele constructive si dec orative ale incaperii sa fie adaptat sistemului de vanzare practicat in unitatea respectiva sa fie confectionat din materiale rezistente sa fie usor de inretinut si igienic sa fie usor de exploatatEnumeram cateva tipuri de mobilier : mesele pentru servit, scaunele, canapelele,

tamburele, fotoliile, mesele de serviciu(console)-destinate pastrarii inventarului de servire /si mesele gheridon-destinate operatiunilor de prezentare.

Dotarea cu utilaje se realizeaza tinand seama de : tipul de unitate numarul de locuri la mese sortimentul si volumul de preparate ce urmeaza sa desfaca unitatea necesitatea de a se amortiza intr-un termen cat mai scurt obtinerea unor produse de calitate superioara intretinere usoara,revizii si reparatii necostisitoare durata mare de serviciuSe vor enumera cateva grupe de utilaje necesare in alimentatia publica :Utilaje de produstie, utilaje tehnice, frigorifice, mobilier tehnologic, mijloace

manuale de transport, utilaje auxiliare,utilaje de desfacere.

Tehnici promotionale la nivelul magazinului

Arta de a vindeForta de vanzare a magazinului este pusa in valoare de vanzator prin :

cunoasterea ofertei de marfuri ;

cunoasterea clientelei arta de a negocia vanzarile

Arta de a vinde presupune, inainte de toate, a invata cum se vinde.Prima cerinta a unui bun vanzator este deci, sa cunoasca bine marfa pe care o ofera clientilor, sa explice avantajele procurarii acesteia, importanta ei, particularitatile altui produs similar.

Cunoasterea perfecta a produsului este utila nu numai pentru vanzator, ci si pentru client,ea sporeste prestigiul vanzatorului si in acelasi timp clientul fiind bine satisfacut, revine in aceasta calitate.

Vanzatorul trebuie sa cunoasca urmatoarele date despre fiecare articol : identificarea articolului caracteristicile dimensionale compozitiz si procedeele de fabricatie avantajele si elementele de superioritate conditiile de utilizare localizarea in magazin.

In afara acestora vanzatorul trebuie sa cunoasca perfect : stocul de marfuri marfurile expuse in vitrine conditiile de vanzare ale magazinului justificarile diferitelor preturi

Cunoasterea clientuluiIn esenta, Arta de a vinde necesita identificarea rapide a personalitatii foecarui

cumparator si dupa caz alegerea argumentelor de convingere.In gene ral, pentru a lua in considerare marea majoritate a consumatorilor se

folosesc in general trei tipuri de criterii de clasificare : Factorii demografici : varsta, sex, ocupatie. Factorii psihologici : temperament, caracter. Factorii conjuncturali : conditii ambientale si imprejurarile specifice in care se

realizeaza actele de vanzare-cumparare.

Formele de vanzare a marfurilor

Alaturi de vanzarea clasica,traditionala,prin intermediul vanzatorilor,au cunoscut o evolutie ascendenta in toate tarile cu o economie de piata avansata,urmatoarele forme de vanzare:

1.Autoservirea este acea forma de vanzare in cadrul careia actul de vanzare-cumparare nu se mai realizeaza prin intermediul vanzatorilor,ci in mod direct prin alegerea nemijlocita a marfii de catre cumparator.

Autoservirea se caracterizeaza prin elementele urmatoare: Expozitia vizuala a intregului sortiment pe un mobilier adaptat,intr-un Magazin

atragator,cu gondole insufletite

Punerea produselor la indemana clientelei care se serveste ea insasi. Informatii si indicatii clare si precise asupra produselor:pancarde,etichete,

Preturi,oferte speciale; Punerea la dispozitia clientelei a unui cos sau carucior pentru a aduna cumparaturile

facute; Plata globala, o singura data la casa de iesire.

2.Vanzarea prin case de comenzi este organizata pe langa mari magazine,in cadrul carora se primesc,telefonic sau direct,la ghiseul casei,comenzile cumparatorilor domiciliati in aceeasi localitate.

3.Vanzarea prin automate reprezinta o forma de servire ce s-a extins mult, in majoritatea tarilor cu comert dezvoltat.prin automate prezinta avantaje atat ptr. Cumparator,cat si ptr. Intreprinderile comerciale,printre care:

Servirea permanenta (zi si noapte) a cumparatorilor Automatele se pot amplasa in locuri aglomerate Cheltuielile de intretinere mici Personalul de deservire redus Amortizarea investitiilor in 2-3 ani

4.Alegerea libera a marfurilor de catre consumatori,presupune ca si in cazul autoservirii-trecerea anumitor parti ale procesului de vanzare din sarcina vanzatorului, asupra marfii cumparatorului.Plata marfurilor se poate efectua direct la vanzator, situatie in care locurile de munca ale acestora trebuie sa fie dotate cu case de marcat.

5.Vanzarea pe baza de modele(monstre)-trebuie privita ca o varianta si forma speciala a vanzarii pe baza de alegere libera.Printre elementelecare o detaseaza de vanzarea pe baza de alegere libera se mentioneaza :

Posibilitatea identificarii marfurilor oferite pe baza numerelor atribuite modelelor expuse in sala de vanzare ;

Alegerea de catre cumparator a modelului dorit ; Existenta stocului principal de marfuri in afara spatiului de vanzare,in cadrul caruia

se afla doar un stoc minim.6.Comertul prin corespondenta se bazeaza pe comenzi prealabile si servirea

populatiei la domiciliu;prin aceasta forma de comercializare se realizeaza trecerea de la magazinele fara vanzatori,la vanzarea fara magazine.

7.Vanzarea directa,consta in prezentarea de catre expertii unei firme a unui produs sau altul ;

8.Vanzarea cu marje reduse-este o forma de vanzare prin care anumiti detailisti combina autoservirea si reducerea preturilor,scrificand o serie de functii traditionale ale magazinului.

*Mai sunt si alte forme de vanzare a marfurilor, insa au tendinta de restrangere a

ariei de aplicare—de exemplu :vanzarea prin virament,vanzarea prin consignatie.

proiect formator-lucrator in comert

Documents