*

Fiziologia atletismului

INTRODUCERE

Cuprins:

1. ASPECTELE FIZIOLOGICE IN ALERGARILE DE SEMIFOND cxcxcxcxxxxxxxxxxxxxxxxxx(800-1500 metri)

1.1 MODIFICARILE RESPIRATIEI IN ALERGARILE DE xxxxSEMIFOND

1.2 MODIFICARILE CIRCULATIE IN ALERGARILE DE xxxxSEMIFOND

1.3 EXPERIMENT

1.4 INFLUENTA ALERGARILOR DE SEMIFOND ASUPRA xxxxSISTEMULUI NERVOS, NEUROMUSCULAR SI xxxxNEUROENDOCRIC

1.5 MODIFICARILE EXCRETIEI IN ALERGARILE DE xxxxSEMIFOND

CONCLUZII

Introducere

Metodica in atletism se bazeaza pe cresterea continua a volumului si intensitatii efortului in cadrul antrenamentului, solicitand din ce in ce mai mult organismul atletilor. Din punct de vedere fiziologic nu exista organ, aparat, sau sistem care sa nu fie solicitat intr-o masura mai mare sau mai mica in cele 36 de probe atletice olimpice. Aparatul respirator si circulator trebuie sa asigure in permanenta cantitati suficiente de oxigen in probele de semifond.

1. Aspectele fiziologice in alergarile de semifond
(800-1500 m plat masculin si feminin)

Din punct de vedere al intensitatii efortului acestor probe ele pot fi situate pe cea de-a treia treapta eforturi de intensitate mare. Ca durata ele variaza intre 1-5 minute, iar ca aspect biochimic sunt efoturi mixte , anaerobe si aerobe. Dificultatea probelor consta tocmai in acest aspect fiziologic si biochimic al metabolismului care reclama o buna capacitate anaeroba, cu un nivel superior al limitei datoriei de oxigen si, totodata, o eficienta crescuta si o adaptabilitate rapida a sistemului cardiorespirator la cerintele foarte mari ale acestor eforturi. Daca 800 m sunt oarecum avantajati atletii cu un metabolism inclinat spre latura anaeroba, cu un nivel ridicat al limitei datoriei de oxigen (20-24 l ) si cu o eficienta crescuta a sistemului neuromuscular(efort de tip neuromuscular), la cei de la 1500 m plat aspectele metabolice anaerobe si aerobe sunt echilibrate sau chiar inclinate usor spre latura aeroba. De aceea, la 1500 m plat rezultatul sportive este determinat mai ales de eficienta si calitatiile aparatului cardiovascular si a celui respirator (efort de tip cardiorespirator).

1.1. MODIFICARILE RESPIRATIEI IN ALERGARILE DE SEMIFOND

Viteza de inaintare a atletului in aceste probe fiind mai mica (8m/sec la 800 m si 7 m/sec la 1500 m), blocarea toracelui nu mai constituie o necesitate imperioasa si astfel ventilatia pulmonara poate fi intensificata pe toata durata probei. La 800 m plat ventilatia pulmonara este de 50-70 l/min., in timp ce la 1500 m poate atinge 80-100 l/min. Acest debit respirator ridicat se realizeaza mai ales pe seama maririi amplitudinii miscarilor respiratorii, frecventa respiratorie (FR) nefiind prea mare (21-30 resp./min). La 800 m plat mai mult de 50% din energia necesara lucrului mecanic se obtine prin transformari enzimatice, deci, pe cale aneroba; In schimb la 1500 m plat peste 50% din energie rezulta pe cale aeroba, deci, cu ajutorul oxigenului procurat in timpul efortului. Rezulta ca la 800 m datoria de O2 calculata in procente (fata de oxigenul total) este inca mare (aprox. 60%), iar la 1500 m ea atinge numai 35-40%.

1.2 MODIFICARILE CIRCULATIE IN
ALERGARILE DE SEMIFOND

Obtinerea performantei de nivel mondial in probele de semifond pune in grea incercare aparatul cardiovascular. Transportarea unei cantitati tot mai crescuta de oxigen la muschi in conditii aerobe presupune o activitate cardiovasculara deosebit de intensa, fapt pentru care semifondul este considerat astazi de fiziologi ca un efort de tip cardiocirculator. Eficienta functionala a acestui sistem este hotaratoare in privinta rezultatului sportive, el constituind factorul limitant al efortului. In cazul in care aceasta limita este inalta, sportivul va putea transporta o cantitate sporita de oxigen in unitatea de timp, asigurand combustibilul necesar arderilor aerobe la un nivel superior, nivel de care este strans legata vitaza de inaintare a atletului. Astfel se explica de ce la diferiti atleti dupa probele de semifond se obtin valori destul de neomogene ale indicilor fiziologici ai circulatiei; la unii FC (frecventa cardiaca) si TA(tensiunea arteriala) ating valori deosebit de mari, la limita superioara a raspunsului aparatului cardiovascular (FC=200-220/min; TA=240/0,iar volumul sistolic si debitul cardiac ating cifre impresionante=200-250 ml, respective 35-40l/min). La alti alergatori acesti indici sunt mai putin ridicati. Tipurile de metabolism descrise, tipul de activitate nervoasa superioara a atlatului, miza si taria concursului pot fi influenta intr-un sens sau altul valorilor indicilor cardiovasculari.Revenirea lor dupa proba se realizeaza in 30-40 min.

1.3 Experimente

Modificari ale FC in repaus, efort moderat si in efort submaximalEstimarea ratei metabolismului in repaus si in efort

Fig. 1

Manipulare cailor metabolice

Fig.2

1.4 INFLUENTA ALERGARILOR DE SEMIFOND ASUPRA SISTEMULUI NERVOS, NEUROMUSCULAR SI NEUROENDOCRIC

Alergarile de semifond solicita sistemul nervos central aproape atat de intens ca probele de viteza,iar pe cel vegetativ chiar mai puternic. Mobilizarea tuturor resurselor cardiovasculare si respiratorii precum si intensificarea neurosecrectiei solicita extreme de mult centrii organovegetativi superiori pe toata durata probelor. Fiind vorba de un aport de oxigen limitat, economicitatea miscarilor este unul dintre factorii hotaratori ai succesului. O buna coordonare, eliminarea miscarilor de prisos (leganare, miscari ample ale capului, etc.) inlesnesc obtinerea unor rezultate valoroase. Musculatura atletilor cu inclinatie spre tip metabolic predominant anaerob prezinta o mai buna dezvoltare a fibrelor fazice, mai ales a celor din muschii fazici, in timp ce atletii cu o inclinatie metabolica spre tipul aerob fibrele tonice din muschii fazici par a fi mai bine dezvoltate. Nivelul de dezvoltare aproximativ egal al celor doua tipuri de fibre constituie grupa mixta cu un tip metabolic echilibrat. Sistemul neuroendocrin incepe sa-si spuna cuvantul in sustinerea efortului in aceste probe. Secretia hipozifata de ACTH si, cantitatea de hormoni corticosuprarenali (glicocorticoizi si mineralocorticoizi), precum si secretia catecholaminelor de catre medulosuprarenala, contribuie intr-o maniera importanta la mobilizarea fortelor interne ale organismului atat pe plan somatic(cresterea excitabilitatii corticale, optimizarea activitatii musculare) cat si pe cel vegetativ (mobilizarea circulatiei, respiratiei, glicogenului hepatic, sangelui din mobilizarea circulatiei, respiratiei, glicogenului hepatic, sangelui din depozite).

1.5. MODIFICARILE EXCRETIEI IN ALERGARILE DE SEMIFOND

Incalzirea mai ampla, volumul crescut al efortului in conditiile unor parametric circulatori foarte ridicati inclina balanta pierderilor de apa spre secrectia sudorala; aceasta este abundenta si contine intr-o concentratie ridicata saruri minerale si substante rezultate din metabolismul tisular(uree, amoniac, acid lactic, etc.). In schimb filtrarea glomerulara usor crescuta este compensata printr-un transport tubular accentuat dinspre lumenul tubular spre cel vascular, rezultand o concentrare insemnata a filtratiei glomerulare. In timpul efortului, mai ales in cadrul antrenamentelor trebuie evitata deshidratarea sportivului, aceasta putand duce la prabusirea intregului organism din punct de vedere al functionarii sale. Consecintele unei deshidratari excesive pot fi dintre cele mai grave, pana la deces.

Concluzii

Deoarece in cadrul probelor de semifond stresul la care este supus intregul organism este unul dus catre extrem, din informatiile prezentate reies modificari deloc de neblijat ale aparatului respirator, ale sistemului circulator si ale excretiei.Pentru a putea creste randamentul sportivului trebuie luate in seama si monitorizate, la fel ca si in cadrul experimentului prezentat, modificarile FC si ale metabolismului in efort si repaus. Dar si modului de manipulare al cailor metabolice.Participarea la competitii dupa un ciclu de antrenament ce a avut ca rezultat o deshidratare accentuata a organismului pune in pericol viata sportivului.

Finala Olimpic Beijing 2008 - 800 metri masculin

Finala Olimpic Beijing 2008 - 1500 metri feminin