COALA POSTLICEAL SANITAR ZALAU

DOMENIUL / CALIFICAREA PROFESIONAL : SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC / ASISTENT MEDICAL GENERALIST FORMA DE NVMNT : ZI

PROIECT DE CERTIFICARECOORDONATOR : ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL MARTA PAYER

ABSOLVENT: MURESAN DANA LOREDANA

ZALAU (2011)

COALA POSTLICEAL SANITAR ZALAU DOMENIUL / CALIFICAREA PROFESIONAL... SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC / ASISTENT MEDICAL GENERALIST FORMA DE FORM DE NVMNT : ZI

PROIECT DE CERTIFICAREngrijiri transculturale

COORDONATOR ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL MARTA PAYER

ABSOLVENT MUREAN DANA LOREDANA

ZALAU (2011)

COALA POSTLICEAL SANITAR ZALU DOMENIUL / SPECIALIZAREA- ASISTENT MEDICAL GENERALIST FORMA DE NVMNT ZI

CuprinsCUPRINS B INTRODUCERE .................................................................................... Pag ......................................... . 1 CAP. I PREZENTARE GENERALA A TRANSCULTURALITATII............................. 2 CAP. II DIVERSITATEA CULTURALA 5 .................................................................................. 5 2.1. Neconcordante in 6 6 sanatate................................................................................. 2.2. Conflicte 7 culturale............................................................................................. 9 2.3. Cultura in sanatate si 11 boala ............................................................................... 11 2.3.1. Viziuni comparative despre sanatate si boala ......................................... 12 2.4. Competenta ingrijirii 13 culturale........................................................................... 14 2.5. Evaluari 14 culturale .............................................................................................. 15 2.6. Comunicare 15 interculturala.................................................................................. 2.6.1. Formarea 15 relatiilor ................................................................................. 17 2.6.2. Reguli in managementul 18 impresiilor ....................................................... 18 2.7. Selectarea componentelor culturale de 22 evaluare................................................ 23 2.7.1. Mostenirea etnica si etno-istorica 24 .......................................................... 2.7.2. Istoria bioculturala 25 ............................................................................... 26 2.7.3. Organizarea sociala ............................................................................... 2.7.4. Credinte spiritual-religioase .................................................................

2.7.5. Modele de comunicare ........................................................................... 2.7.6. Orientarea in timp .................................................................................. 2.7.7. Practici si ingrijiri religioase ................................................................. 2.7.8. Pierderea si ............................................................................. 2.7.9. Experienta profesionala in medicala....................................... 2.8. Actiunile autoritatilor culturale a asistentilor....................................................

suferinta asistenta

CONCLUZII (eventual propuneri) ........................................................................................... .. BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... ..........................................

INTRODUCERECompetenta transculturala este un imperativ in domeniul asistentei medicale si sociale a secolului XXI. Atit migratia asistentilor cit si a pacientilor este o provocare pentru a furniza ingrijiri competente cultural. Termenul de transculturalitate se refer la procesul reciproc de interferare a diferitelor culturi, la caracterul lor dinamic i eterogen.Cultura este o surs de identitate. Motenim limba, naionalitatea, religia, o anumit clas social, modul n care comunicm, fie verbal, fie nonverbal, i diverse obiceiuri i norme care ne reglementeaz viaa. Acestea sunt caracteristici ale vieii de fiecare zi asupra crora avem foarte puin control i a cror influen, dei nu ntotdeauna contientizat, nu va putea fi niciodat tears cu desvrire din comportamentul sau din modalitatea noastr de a nelege lumea. Rolul culturii ca surs de identitate i factor unificator a fost evideniat n special n perioada formrii naiunilor. nc de la nceputul dezbaterilor teoretice privind formarea naiunii i a statelor naionale, cultura a fost plasat n centru procesului, ca element fundamental, valorificat apoi n plan politic. Pentru ca ideea de naiune s se materializeze n plan real, a fost nevoie ca mai nti s existe o unitate cultural i spiritual.

Ca asistenta medicala, aveti nevoie a dezvolta abordari pentru recunoasterea si respectarea culturii pacientilor din diferite culturi. Nursingul transcultural este o astfel de abordare pe care o puteti adopta. Nursingul transcultural este o metoda practica si care se concentreaza pe asemanarile si diferentele de cultura in materie de sanatate, ingrijire, si boala pe baza convingerilor persoanale, a valori culturale, a practicilor, si folosind aceste cunostinte pentru a oferi specific cultural in ingrijirea medicala a persoanelor. Acesta promoveaza intelegerea si sprijinirea pacientilor indiferent de mediul lor cultural.

1

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALA A TRANSCULTURALITATII

O asistent medical bine pregtit profesional trebuie s prevad reaciile generate de cultura pacientului. Un efort contient trebuie fcut pentru a cpta cunotine despre diversitatea cultural, despre diferenele i asemnrile dintre culturile care se pot ntlni n practica de zi cu zi. Se va ine cont de particularitile culturale n procesul de evaluare i de ngrijire al pacientului. Este un fapt cunoscut c reperele culturale influeneaz modul de percepere i de rezolvare asituaiilor limit (boli, accidente). De asemenea credina poata genera i o anumit percepie asupra strii de sntate. Totodat pot aprea diferene ntre familii legate de: modul de comunicare al unei boli, maniera de prezentare a simptomelor, momentul solicitrii asistenei medicale i durata acceptrii ngrijirilor, evaluarea calitii acestora. Este posibil ca unele aspecte ce privesc educaia sanitar generate de mediul cultural din care provine pacientul s determine nenelegeri. O bun cunoatere a diversitii culturale i sensibilizarea n acest domeniu vor reduce nenelegerile i vor contribui la o interaciune eficient cu pacientul i familia acestuia. De asemenea este necesar o bun cunoatere a credinelor populare (ale familiei i ale comunitii din care familia face parte), a ideilor medicinii alternative i a punctelor de vedere ale medicinii alopate astfel nct diferentele s poat fi mediate i rezolvate iar dac este cazul s se asigure o colaborare eficient pentru binele pacientului. Cunoaterea influenelor culturale crora este supus pacientul v vor ajuta s nelegei comportamente care pot prea negative, confuze, ilogice sau primitive i v vor ajuta s gsii orezolvare mai adecvat strii bolnavului. Convingerile pacientului pot determina fric, anxietate, singurtate, lipsa de comunicare cu personalul medical i inadaptabilitate la rutina spitaliceasc. Informaii din orice epoc i orice punct al globului pot ajunge i influena direct sau indirect evenimente, triri i experiene din spaii aparent fr nici o legtur. n felul acesta, putem fi contemporani cu toat istoria omenirii, n msura n care evenimentele

2

acesteia ne sunt comunicate, le mprtim i ne influeneaz. Persoanele i evenimentele a cror existen nu ni se comunic rmn fr consecine. Astfel transculturalitatea ilustreaz efervescena influenelor culturale, ntr-o epoc a fluxurilor globale n care individul are acces la toate resursele culturale posibile n spaiu i n timp. Multitudinea ofertelor culturale are i un revers. Efervescena influenelor poate fi uneori doar un paravan care ascunde inconsistena, caracterul haotic i aleatoriu, fragmentarea, artificialitatea i perisabilitatea. Accesul nelimitat la un numr infinit de resurse poate avea un efect paralizant. n absena unui sistem de referin i a unor criterii de valoare, confruntat cu posibiliti nelimitate de alegere, individul poate fi incapabil s fac o alegere, va alege la ntmplare sau ceea ce i se ofer cu insisten prin mijloacele de comunicare.Percepia identitii nu este determinat de elementele comune, ci de cele diferite. Un aspect asupra cruia Freud atrage atenia este ncrctura de agresivitate i ostilitate a fenomenului, manifestat nu numai atunci cnd exist conflicte de interese, ci i n simpla percepie a Celuilalt ca fiind diferit. ntr-o analiz a diferenelor rasiale i naionale Freud evideniaz atitudinea narcisist a grupurilor, de preocupare cu sinele i de respingere a ceea ce este strin, dac atitudinile Celuilalt nu sunt conforme cu opinii despre sine narcisiste. Probabilitatea ostilitii unui grup fa de altul este mai mare n momentul n care diferenele sunt minore i relaia este apropiat. n sprijinul afirmaiei sale, Freud menioneaz cazurile de aversiune existente ntre spanioli i portughezi, englezi i scoieni, germanii din nord i germanii din sud, constatnd c intolerana i ostilitatea dintre frai, sindromul Abel i Cain, s-a manifestat de nenumrate ori n istoria omenirii. Preocupat obsesiv de particular, postmodernismul acord o atenie special identitii individului, accentund caracterul tranzitoriu i necesitatea reconstruciei permanente a acesteia, ntr-un proces cu un caracter schimbtor i dinamic. Dimitrie Gusti a subliniat legtura dintre naiune i cultur: cultura este cea care plmdete spiritul de solidaritate i contiina valorilor comune, ce sunt cheagul unitii spiritual-sociale a naiunii , precum i rolul su ca element permanent al existenei sale istorice: naiunea presupune cultura, iar cultura nu fiineaz dect nuntrul naiunilor; statul naional nu poate exista prin urmare dect sub forma de stat cultural Nevoia intrinsec de comunitate, legat de sperana de a afla n cadrul acesteia o securitate pe termen lung, devine tot mai intens n condiiile vieii moderne, supus unei

3

game extinse de riscuri i ameninri, ntr-o lume n care totul se schimb i nimic nu este sigur. Presiunile la care este supus comunitatea n epoca actual sunt analizate de Zygmunt Bauman . Comunitatea tradiional, n care exist o nelegere mprtit n mod natural, se afl n dificultate cnd raportul dintre comunicarea din interior, ntre membrii comunitii, i comunicarea dintre membrii comunitii i exterior se schimb n sensul intensificrii proceselor de comunicare cu exteriorul. Aceast schimbare survine ca urmare a dezvoltrii comunicaiilor, ceea ce face ca distana, altdat un puternic mijloc de aprare, s i piard semnificaia. Identitatea motenit, care deriv din apartenena la un grup etnic, religios, lingvistic, cu o cultur, tradiii i istorie proprii este desemnat de Anthony Giddens prin termenul ascribed identity (identitate atribuit) i este echivalent cu noiunea de status. Statusul se manifest n mod dinamic sub form de rol, sau ceea ce s-ar putea numi identitate realizat/manifestat, identitate manifestat la un moment dat, ntr-o anumit mprejurare. Cele dou forme de identitate sunt definitorii pentru definirea identitii sociale a individului. Noile teorii cu privire la identitate susin c identitile etnice i naionale nu sunt primordiale, ci doar situaionale, i ele nu sunt proprietatea colectivelor, ci doar a indivizilor. O abordare recent a identitii, cu rdcini n psihologie, este teoria identitii sociale, care pune accent pe identitatea social ca o component de baz a identitii individului. P. Schlesinger, iniiatorul acestei concepii, subliniaz c, dei identitatea este n egal msur excludere i includere, factorul critic pentru definirea grupului este grania social care definete grupul n contrast cu alte grupuri, i nu realitatea cultural din cadrul acestor granie. O consecin important a acestei teorii este natura fluctuant a identitii, susinut de argumentul c oamenii tind s se identifice cu mai multe grupuri sociale, bazate pe factori precum rasa, etnia, clasa social, sexul etc., un anumit factor fiind esenial la un moment dat, n funcie de mprejurri.

4

CAPITOLUL II DIVERSITATEA CULTURALA

In contextul cresterii diversitatii , este nevoie sa se recunoasca faptul ca in orice societate exista o cultura dominanta care coexista impreuna cu alte variante de modele culturale. Aceste modelele culturale sunt de asemenea numite culture diverse, subculturi, sau culturi minoritare. Desi subculturile au similitudini cu cultura dominanta, acestea isi mentin modelele de viata unice, valorile si normele. Subculturile reprezinta etnici diverse, religioase si alte grupuri cu caracteristici distincte din cultura dominanta. Etnicitatea se refera la o identitate impartasita, legata cultural si social, cu altfel de valori, limba, spatiu geografic, si caracteristici rasiale. Membrii unui grup etnic au un bun simt al identitatii. De exemplu, indivizi care declara identitatea lor etnica, ca Peruan, Bosnian sau Coreean. Termenul de rasa, care este adesea gresit inteles cu etnia, inseamna caracteristicile biologice impartasite de un grup de oameni, precum culoarea pielii. Cateva exemple de clasificare rasiala sunt afro-americanii sau caucazieni. 2.1. Neconcordante in sanatate Neconcordantele in sanatate sunt poveri fiscale inegale ale sarcinilor bolilor morbide si rata moralitatii traite de discriminare rasiala ale grupurilor etnice. Mai multe studii au stabilit legatura dintre sanatate si starea socio-economica, mediu, etnie, si/sau sex al unui individ. De exemplu, femeile de origine vietnameza sufera de cancer cervical de cinci ori mai mult decat femeile albe iar rata mortalitatii a bolilor de inima pentru afroamericani sunt 40% mai mare decat pentru albi. Chiar si atunci cand exista acces la serviciile de sanatate, cercetatorii adesea gasesc ca diferentele rasiale si etnice contribuie la neconcordanta in asistenta medicala. Minoritatile entice si rasiale experimenteaza o calitate inferioara a serviciilor de sanatate si sunt mai putin probabil sa primeasca chiar si procedurile medicale de rutina decat albii americani. Prestatorul in sanatate care favorizeaza, are stereotipuri, aduce in clinica sa incertitudine, iar comunicarea despre originea rasiala si etnia sa, duce la neconcordante in sanatate.

5

Pentru persoanele care apartin grupurilor de minoritati nationale riscurile pentru sanatate au crescut, majoritatea conceptelor interventiilor in sanatate si ingrijirea sanatatii au tintit clasa de mijloc, populatia alba. Practicantii asistentei medicale adesea interpreteaza gresit efectul culturii asupra sanatatii persoanelor si sunt slab pregatiti educational si clinic incat sa ofere conditii sigure si eficiente pentru ingrijirea populatiei cu culture diverse.De exemplu, un studiu asupra unor mame Afro-Americane si copiii lor cu un venit scazut participa la o clinica de tranzitie in locuinta, constatandu-se ca femeile si copiii intalnesc bariere de acces la asistenta medicala. Ingrijirea medicala a acestor mame si a copiilor era primita fragmentat si nu raspundea la nevoile lor. 2.2. Conflicte culturale Cultura are o influenta semnificativa asupra pacientului si a practicantului in ingrijirea sanatatii. Deoarece cultura este un sistem cognitiv de sensuri ce prevede valoarea, evaluarea, si catalogarea experientelor vietii, membrii unui grup cultural sunt predispusi la etnocentrism. Aceasta este o tendinta de a detine modul de viata al unei persone ca superioara tuturor. Este de asemenea, sursa distorsiunilor si prejudecatilor compuse din credinte si atitudini, caracteristici permanent negative asociate oamenilor care sunt perceputi a fi diferiti de cea a individului. Cand o persoana actioneaza cu prejudecati, apare discriminarea. Medicii specialisti din sanatate care sunt ignoranti culturali sau orbi culturali in peivinta diferentelor generale, recurg la impunerea culturala si folosesc propriile valori si se pretind ghizi absoluti in legatura cu pacientii si interpreteaza numai comportamentul lor. Desi cunostintele despre anumite culturi sunt importante, evita stereotipurile, care au ca rezultat tendinta de a incadra fiecare persoana intr-un anumit model fara o noua evaluare.Cand medicii specialisti ignora un pacient evaluand modul sau de viata, pacientul experimenteaza o durere culturala. 2.3. Cultura in sanatate si boala Intelegand efectul pe care cultura il are asupra sanatatii, a devenit o prioritate pentru finantarea cercetarilor de Institutul National de Sanatate. Biroul Minoritatilor in Sanatate, a definit cultura ca "sistemul de modele integrat al comportamentului uman care include limba, gandurile, comunicarea, actiunile, convingerile, valorile si institutiilor de

6

discriminare rasiala, etnice, religioase sau grupuri sociale". Cultura este social transmisa peste generatii si ghidata de ideile unui anumit grup, deciziile si actiunile sale. Cultura ofera un cadru in care sensul de boala este definit. Boala este personala, interioara, iar reactia culturala la boala, intrucat boala este o functionare defectuoasa sau neadaptare biologica sau a procesului psihologic. Oamenii si-au creat propria interpretare si descriere biologica si psihologica in privinta neregulilor, in cadrul lor unic social si al contextului cultural. Sindroamele culturii obligatorii sunt imbolnaviri limitate la o anumita cultura sau grup din cauza caracteristicilor sale. Explicatiile personale, sociale, culturale si reactiile societatii au perceput cadrele sau anomaliile la membrii sai care formeaza aceste sindroame. De exemplu, in grupul etnic Bena, oameni din Tanzania, unde valorile comunale sunt o regula, atributia baridi este data comportamentului lipsit de respect in cadrul familiei sau a tabuurilor culturale. Experientele persoanei cu simptome fizice (sentimentul rece, oboseala, pierderea apetitului si a greutatii), simptome psihologice (tulburari mentale, handicap sexual), sociale si pierderi economice (pierderea unui loc de munca, proprietatea partenerului). Vindecatorii traditionali detecteaza boala si trateaza persoana bolnava facand publica admiterea bolii si scuzele, persoana facand modificarile fata de familie, sau utilizand remedii naturiste. 2.3.1. Viziuni comparative despre sanatate si boala Viziunea globala este o pozitie cognitiva sau perspectiva fenomenului characteristic uniu anumit grup culturale. De retinut ca viziunile globale profesionale despre sanatate si boala sunt deseori distincte fata de cele ale pacientului. Viziunile culturale comparative in sanatate si boala, prezinta o comparatie intre viziuni distincte detinute de cultura dominanta si cele de acele grupuri variate. Profesionistii in asistenta medicala sunt educati in normele culturale dominante ale societatii in care le practica. In consecinta, ei au o anumita viziune care uneori intra in conflict cu viziunea altor subculture. In orice intalnire interculturala, exista doua perspective simultane despre situatie, sunt doua perspective simultane despre situatie. Una launtrica, sau perspective natala (viziune emica) si o perspective din afara (viziune etica).

7

Viziuni Culturale comparative in sanatate si boala Statele Unite Variatii culturale Cauze ale bolii Biomedicala Stiintifica Specific organelor Medic specialist Standarde universale de practica Calificari pentru a practica Auto - grija Auto - determinare Cosmologice Supernaturale Magic- religios De nivel mixt (magicreligios, supernatural, naturist, biomedical) Ucenicie Fara calificare Reputatie Grija din partea altora Asteptarea grupului si interdependenta De exemplu, un indian din Asia crede in atributiile karmei, vazand ultimele fapte ale mintii bolnave a cuiva dintr-o viata anterioara; prin urmare, merita suferinta individuala. Amestecata cu stigmatele culturale atasata bolii, pacientii in general isi exprima simptomele in celulele somatice sau simptome fizice si cauta ajutor numai atunci cand familia nu mai este capabila sa gestioneze aceasta conditie Cu toate acestea, cultura dominanta dintr-un stat incurajeaza auto- pasarea, care coincide cu valoarea sociala de auto-asteptare si individualism. In centrul atentiei este grija individuala a pacientului, care este responsabil pentru schimbare sau comportament sa realizeze sanatatea si bunastarea sa. In contrast, culturile colective precum traditiile asiaticilor, hispanicilor si africanilor care se pot bizui pe familia lor sa aiba grija de bolnavi. Membrii, altii decat bolnavul, vor lua decizii despre grija si indeplinirea sarcinilor de ingrijire. Grupul care ingrijeste, este deseori in conflict cu politicile institutiilor de asistenta medicala, cum ar fi limitarea vizitatorilor la capataiul bolnavului, informarea acordului si confidentialitatea. Vindecatorii culturali (vracii) reprezinta vindecatorii populari sau practicanti in anumite grupuri culturale. Acesti vindecatori impartasesc viziunile naturalistice ale grupului, de nivel, si supranaturale despre cauzele bolii.Tratamentele sunt mai mult de 8

Tratament

Medicii specialisti/ vindecatori

Mod de ingrijire

nivel si nu s-au concentrat pe un anumit organ.Vindecatorii folosesc adesea diferite metode, care combina cele spirituale, religioase si supranatural cu mijloace naturale. Caldura, masajul, acupunctura si ierburile sunt cele mai intalnite metode. Unii vindecatori populari invata comertul lor prin ucenicie, si unii invata cu mare secret si sacritate cum ar fi Santeria si voodoo. Hispanicii cauta vindecatori populari iar metodele de vindecare sunt magia, religioase si remedii naturistedin partea unui botanist si obtine prescrise medicamente dintr-o farmacie. 2.4. Competenta ingrijirii culturale Teoria pasarii culturale a lui Leininger subliniaza scopul central al asistentei medicale, care este de a furniza grija culturala congruenta. Aceasta grija trebuie sa se potriveasca valorilor personale evaluate la modelele de viata ale individului, care cateodata sunt diferite de perspectivele profesionale aplicate pe persoana ingrijita. Leininger dezvolta asistenta transculturala ca o disciplina distincta care s-a concentrat pe studiu comparativ al culturilor prin intelegerea similitudinilor (cultura Universala) si diferentele (culturi-specifice) intre grupuri de oameni. Leininger , prin modelul rasaritului de soare demonstreaza cum congruentul ingrijirii culturale vine din dimensiunile structuriilor social- culturale si cele sociale ale unui anumit grup care permite asistenta medicala din partea unui medic specialist si care ia deciziile si actiunile in ingrijire care corespund cu cele ale grupului. De asemenea Leininger descrie ingrijirea populara ca o forma de pasare care este definita de oameni. Sunt contraste intre ingrijirea populara cu ingrijirea medicala profesionala din domeniul sanatatii, care se bazeaza pe principii stiintifice Campihna-Bacote defineste competenta culturala ca un proces in care asistenta profesionala medicala se straduieste in continuu sa atinga capacitatea si disponibilitatea de lucru eficient cu indivizi, familii,si comunitati. Dorinta cultural-spirituala, sursa de energie si motivatia pentru calatoria cuiva in procesul de dezvoltare a urmatoarelor: Constientizarea culturala-castiga in profunzime constientizarea trecutului propriu, stereotipurile, prejudecatile, si ipotezele despre alte persoane. Cunostinte culturale - obtinerea unor cunostinte din alte culturi; castiga sensibilitatea sa, respectul si aprecierea de diferentele culturale

9

Competente culturale - dezvoltarea calitatilor culturale cum ar fi comunicarea, evaluarea culturala, si competenta culturala in ingrijire Intampinarea culturala - angajarea in cruce a interactiunilor culturale, rafinarea abilitatilor de comunicare interculturala, castigarea aprofundata a intelegerii fata de altii si evitand stereotipurile si conflictele culturale de management. Suh defineste competenta culturala in patru domenii, cu atributele si rezultatele sale. Domeniul cognitiv include constienta de necesitatea nevoii competentei culturale si castiga o baza in inteleagerea altor culturi. Domeniul afectiv implica sensibilitatea culturala si aprecierea diferentelor culturale. Domeniul comportamental include competente in evaluare culturala si evaluarea comunicarii interculturale. In domeniul de mediu cuprinde intampinarea sau situatiile care sa permita dezvoltarea competentei culturale. Aceste atribute sau caracteristici de competenta culturala sunt bazate pe capacitatea de a ingriji diverse populatii, deschiderea catre diferentele culturale, si flexibilitatea sau capacitatea de adaptare la situatii diferite. Rezultatele competentei culturale sunt evidente la pacient (satisfactie in privinta ingrijirii si aderenta la tratament), medicului specialist din sanatate (cresterea si dezvoltarea personala), si rezultatele ingrijirii medicale (cost- efiacitate si calitatea ingrijirii). Competenta culturala nu se limiteaza la medicii specialisti din sanatate, de asemenea, include organizatiile de asistenta medicala. Biroul Sanatatii ale Minoritatilor a definit competenta culturala si lingvistica ca un "set congruent de comportamente, atitudini si politici care vin impreuna intr-un sistem, agentie sau printre profesionisti care permit munca efectiva in cruce in situatii culturale. Competenta presupune detinerea capacitatii de a functiona eficient ca un individ si ca o organizare in contextul credintelor culturale comportamente, nevoi, prezentate de consumatori si comunitatile lor. OMH a publicat 14 standarde stranse in trei sectiuni: competenta culturala in ingrijire de practicanti, punerea la dispozitie si furnizarea serviciilor in limba acestuia si sustinerea organizatorica. Competenta culturala este capacitatea de a lucra cu diverse grupuri sociale si culturale, inclusiv de rasa, etnie, religie, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, statut socio-economic, nivelul de cunoastere al limbii engleze, nivel de cultura,si auz. De exemplu, organizatiile de sanatate trebuie sa ofere in sprijin servicii cum ar fi traducatori si inrerpreti ligvistici la nici un cost pentru cei care nu sunt cunoscatori ai limbii engleze.

10

organizatiile ar trebui sa furnizeze servicii accesibile prin pacientilor cu culturi diferite prin dezvoltarea politica si profesionala a personalului. Pacquiao identifica trei niveluri distincte de competenta culturala la medicul specialist, organizare, si nivel social. Competenta culturala in ingrijire este capacitatea practicantilor de a trece peste lacunele culturale in ingrijire, sa lucreze cu diferentele culturale, si pentru a permite pacientilor si familiilor sa atinga insemnatatea si suportul in ingrijire. Competenta culturala este o sinteza din toate cele trei niveluri. Practicantii asistentei medicale au nevoie de sistemul-larg deschis pentru punerea in aplicare congruentul cultural in ingrijire.Competenta culturala a comunitatilor si societatilor sunt informati si calificati in folosirea serviciilor medicale si drepturilor lor si au nevoie de medici specialisti si organizatii. De exemplu, membrii de la Matorii lui Iehova vin in spitalele locale pentru a oferi chirurgie fara transfuzie de singe sau a produselor derivate din sange. Pretentiile lor religioase pentru spatiile de cazare au dus la alternative transfuziilor de sange in planificare chirurgicala (chirurgie fara sange). 2.5. Evaluari culturale Evaluarea culturala sau evaluarea asistentilor culturali este un mod sistematic si cuprinde examinarea culturala in ingrijirea valorilor, credinte si practici individuale, familii, comunitati. Scopul evaluarii culturale este de a gener informatii semnigicative provenite de la pacienti si intelegerea care va permite asistentei sa puna in aplicare ingrijirea culturala congruenta. Exista mai multe modele pentru evaluarea culturala, cum ar fi modelele de competenta culturala a lui Purnell, modelele evaluarii transculturale a lui Giger si Davidhizar" , modelul traditiilor in sanatate a lui Spector, si ghidul evaluarii a lui Boyle 2.6. Comunicare interculturala O alta provocare in evaluarea culturala este evaluarea initierii sau perspectiva emica a pacientului si folosind contextul pacientului in interpretarea acestor informatii. Se folosesc trei tipuri de intrebari: deschis-inchis, structurat sau concentrat, si intrebari contraste. Scopul este de a incuraja pacientii sa descrie acele valori, credinte si practici care sunt semnificative pentru ingrijirea lor ,ca ei vor primi garantat chiar daca nu aau

11

acoperire. Intrebarile cu orientari culturale sunt vaste si solicita un lot de descrieri. Trebuie sa ai un set de intrebari pentru a provoca pacientul sa descrie. La intrebarile folosite in evaluarea ingrijirii culturale, se prevad o lista de intrebari relevante pentru ingrijitor. Nu pune o intrebare generala cum ar fi "aveti vreo practica culturala despre care noi ar trebui sa stim?. Mai degraba, puneti mai multe intrebari specifice despre practicile lor culturale, cum ar fi rutine traditionale in ceea ce priveste masa, ruga, imbaierea, etc. Intrebarile generale solicita un nivel mai ridicat de intelegere si exprimare in limba engleza, si sunt deosebit de dificile pentru pacientii care nu sunt cunoscatori ai limbii engleze sau au un nivel scazut. 2.6.1. Formarea relatiilor Evaluarea culturala tinde sa fie consumatoare de timp, si nu necesita o relatie bazata pe incredere reciproca intre participanti. Instituirea unei relatii de incredere intre participanti, pacient si familie face mai usor acest lucru eficient. Lipsa de comunicare apare din cauza limbii si diferentelor de comunicare intre si printre participanti, precum si diferite situatii conjuncturale pentru interpretarea reciproca. Aptitudinile in managementul impresiilor sunt esentiale pentru asistenti medicali si se bazeaza pe o capacitate de a interpreta comportamentul celorlalti in propriul lor context de intelesuri si sa se comporte intr-un mod cultural congruent. Intr-un cuvant este gestionarea impresiilor unul fata de celalalt, pe de alta parte obtinerea rezultatelor dorite ale comunicarii. Gestionarea impresiilor necesita competente lingvistice, interpretarea congruentelor culturale ale celorlalti, si calitatile de a asculta si a observa. In evaluarea culturala scopul este de a genera cunostinte despre valorile pacientilor, credintele si practicile despre asistenta medicala in asistenta medicala.Daca comportamentul tau este jignitor pentru pacient, nu va fi posibil ca el sau ea sa participe la interactiune. Vei arata respect in a nu grabi pacientul ,fiind extrem de atenta la pacient, si folosesti daca este cazul abordarea grup-central. Evita comentariile de judecata despre declarratiile pacientului. Regulile managementului impresiilor, descrie normele generale de administrare a impresiilor cu recomandari specifice cand se lucreaza cu traducatori. Trebuie sa stabilesti limba si scrisul pacientului si este nevoie de un translator sau interpret la orice facilitate in asistenta medicala, fara niciun cost. Lucrand cu traducatori

12

si pacienti cu putine cunostinte in limba specifica tarii, necesita dezvoltarea priceperii acestuia. Participarea la programe educationale si practicarea cererilor de principii de gestionare a impresiilor inainte de o intalnireinterculturala. Nu este acceptat ca membrii de familie sa traduca informatii medicale, dar ei pot sprijini interactiunea, desfasurarea in timpul ingrijirii pacientului. 2.6.2. Reguli in managementul impresiilor 1. Te adresezi grupului de persoane prezente cu pacientul 2. Te prezinti si iti spui rolul 3. Ceri fiecaruia sa se prezinte si sa spuna ce relatii are cu pacientul 4. Ceri sa vorbeasca cu pacientul 5. Intrebi pacientul daca vrea sa fie prezent un membru al familiei 6. Evita sa pui pacientului intrebari in fata familiei care l-ar putea intr-o postura stanjenitoare 7. Intreaba pacientul cine este persoana care trebuie contactata in situatii majore 8. Observa obiceiul nonverbal al pacientului si potriveste gradul de distanta preferat de acesta 9. Daca pacientul are nevoie de un translator : prezinta-te translatorului determina calificarile acestuia : fii sigur ca translatorul poate vorbi dialectul pacientului asigura-te ca genul, anii si compatibilitatea etnica translatorului sunt pe preferinta pacientului aveti grija la diferentele educationale si socio-economice dintre pacient si translator clarifica intrebarile despre pregatirea translatorului si compatibilitatea cu pacientul prezinta translatorul pacientului aminteste-ti diferentele intre interpretare si traducere. Nu te astepta ca translatorul sa traduca cuvant cu cuvant vorbeste rar si acorda timp pacientului pentru a raspunde intrebarilor

13

-

directioneaza intreberile catre pacient observa obiceiurile verbale si non-verbale ale pacientului

2.7. Selectarea componentelor culturale de evaluare Vei indeplini evaluarile culturale cuprinzatoare prin selectarea componentelor care sunt cele mai relevante pentru problema de fata. Fundalul cunostintelor de cultura te sprijina in desfasurarea unei evaluari concentrate cand timpul este limitat. Evaluarea Ghidului cultural prezinta componente culturale de evaluare si domenii specifice pentru ca sa evaluezi. 2.7.1. Mostenirea etnica si etno-istorica Etno-istoria se refera la experientele istorice semnificative ale unui anumit grup. Cunostinte despre tara de origine, ale istoriei sale, si contexte ecologice sunt semnificative in asistenta medicala. De exemplu, culturi africane din Caraibe colonizate de Marea Britanie vorbesc engleza, intrucat cele colonizate de Franta, vorbesc franceza. Influenta coloniala este de asemenea aparenta in numele lor. Oamenii au migrat spre o alta tara pentru diverse motive si au motivatii diferite pentru adaptarea la noua tara. Procesul de adaptare si adoptarea unei noi culturi este adaptarea culturala. Adaptarea culturala rezulta in diferite grade de afiliatie cu cultura dominanta. Varsta de emigrare determina de asemenea nivelul de adaptare culturala. Tinerii emigranti de obicei se adapteaza mai repede decat vechii emigranti. Asemanarile impartasite de un grup de emigranti cu cultura dominanta in societate sunt preziceri puternice ca grupul se va schimba si se va integra. Asimilarea rezulta cand un individ renunta la identitatea etnica in favoarea dominanta culturii. Un emigrant alb european experimenteaza mai putina dificultate in America si are mai mare motivatie sa asimileze decat un emigrant de culoare. Desi adaptarea si perioada de rezidenta in noua cultura sunt legate, alti factori precum educatia, rasa si caracteristicile familiare cu limba si religie diferentiaza rezultatele. Este important sa se exploreze statutul de inainte si dupa emigrare a pacientului, resursele de acoperire medicala. riscurile sanatatii in noul mediu, si disponibilitatea sistemelor de sustinere.

14

2.7.2. Istoria bioculturala Identifica riscurile sanatatii a pacientilor legate de propria persoana, si istoria biologica in timpul administrarii unei facilitati in asistenta medicala.Unele riscuri distincte pentru sanatate sunt legate de contextul ecologic dintr-o cultura. 2.7.3. Organizarea sociala Grupurile culturale constau din unitati de organizare descrisa de grade de rudenie, statutul ierarhic corespunzator si rolurile adecvate pentru membrii. In culturile colective, familia include relatii de sange indepartate peste trei generatii si rude fictive sau care nu sunt grade de sange. Inrudirea se extinde bilineal in familie in amandoua partile, ale tatalui si a mamei, sau limitat doar pe partea tatalui (patrilineal) sau a mamei (matrilineal). Statutul unui pacient in cadrul ierarhiei sociale se bazeaza pe varsta si sex, precum si statutul realizat ca pozitie si educatie. Culturile bazate pe varsta si sex definesc rolurile membrilor sai. Anumite comportamente sunt acceptate din partea copiilor darn u sunt tolerate in comportamentul adultilor. De exemplu, in familiile musulmane, femeile executa sarcinile de ingrijire in timp ce barbatii iau deciziile majore in privinta grijei fata de familie. Asigura-te ca determini ierarhia sociala in familie cat mai curand posibil pentru a preveni ofensarea pacientilor si a familiilor lor. Lucrand si odata stabilita ierarhia in familie se previn intarzieri si realizari a unor rezultate rapide in ingrijirea bolnavului. 2.7.4. Credinte spiritual-religioase Religia si convingerile spirituale sunt influente majore in viziunile pacientului despre sanatate si boala, durere si suferinta, viata si moarte. Este recomandabil sa se inteleaga perspective emica a pacientului. Multe culturi nu separa cele doua, intrucat alte culturi au un concept total distinct despre spiritualitate. De exemplu, la un pacient Igbo din Nigeria, spiritele sunt cele de la mortii stramosi sau forte externe de persoana. La un anglo-american, spiritualitatea reprezinta un interior, relatiile personale cu Dumnezeu. Desi discutiile despre religie si spiritualitate sunt dificilde stabilit intr-un spital, trebuie sa fi capabil sa obtii aceste informatii de la pacient identificand religia si practicile sale.

15

Frecvent pacientii se asteapta sa isi continue ritualurile religioase in spital. Mormonii, care au trecut prin sacramente si sunt considerati demni de a purta lenjerie intima alba in orice moment cu exceptia atunci cand fac baie sau dus. Frecvent musulmanii se roaga de cinci ori pe zi sufera daca sunt supusi unor ritualuri obligatorii de curatare a unor parti de corp inainte de rugaciune. In timpul Sabbath-ului (vineri de la apus pana sambata la apus) pacientii ortodocsi evrei se abtin de la utilizarea aparatelor electrice. Aceasta presupune reamenajarea cabinelor de asistenta medicala personala.In acest caz, pui articole de ingrijire langa pacient pentru ca el sau ea sa nu aibe nevoie sa foloseasca chemarea luminoasa sau telefonul pentru a primi asistenta.Poti sa oferi de asemenea lumanari cu operare pe baterii Sabbath-ului. Credintele religioase sunt evidente la pacientii cu practice dietetice. Musulmanii mananca halal, sau alimente permise pentru ca acestia sa manance.Acestea includ carne, peste, fructe proaspete, legume, oua, lapte si brinza. Carnea halal provine de la animale care au fost sacrificate in timpul ritualului de rugaciune. Haram, sau alimente interzise, includ carnea nonhalal, animalele cu colti, produse din carne de porc, produse gelatinoase,si alcool. In timpul celor 28 de zile de Ramadan, observate in timpul lunii a noua al anului, musulmanii muncesc repede in cursul orelor zilei .Desi copiii si persoanele bolnave sunt scutite de post, nu presupune ca aceste persoane vor minca mesele regulate in timpul Ramadanului.Uneori vei avea nevoie sa reesalonezi tratamente si medicamente pentru a preveni complicatiile,cum ar fi hipoglicemia. In atentia mormonilor este evitarea de droguri, alcool, si bauturi care contin stimulenti precum cafea si cola. Incapacitatea evreilor ortodocsi de a se ruga in grupuri la capataiul pacientului moribund,din cauza limitarii numarului de vizitatori permise vor provoca dureri culturale la pacient si familiei. Intotdeauna lucreaza cu familia si liderul lor religios/spiritual pentru a facilita congruentele culturale in ingrijire.

2.7.5. Modele de comunicare Diferite grupuri culturale au modele distincte lingvistice si de comunicare. Aceste modele reflecta miezul valorilor culturale ale societatii. Valorile dominante in culturile

16

americane se hotarasc si se comunica direct. Acest model de comunicare reflecta idealul autonomiei individuale si auto determinarea. Individul este asteptat sa spuna ce inseamna el sau ea si ce inseamna ce zice el sau ea. In culturile colective contextual de relatie intre participanti, contureaza comunicarea.Promovarea armoniei in grup este o prioritate, astfel incat participantii sa interactioneze pe baza asteptarilor lor pozitiile si a relatiilor in cadrul ierarhiei sociale. Diferentele in statut si pozitie, varsta, sex, si cel din afara versus cel din cadrul determina consistenta,continutul si procesul de comunicare (Ghidul de evaluare culturala). Printre culturile asiatic, comunicarea face-saving promoveaza armonia prin comunicarea indirecta si se evita conflictul. Mesajele rostite uneori au prea putin de-aface cu semnificatiile lor. De exemplu, spunand "nu" la un superior sau la o persoana mai in varsta nu este permisa in unele culturi.Un raspuns afirmativ al unui subaltern poate insemna" Te-am auzit ", mai degraba decat " Da, sunt de acord cu tine ".Acest model de comunicare este probabil sa se intample cand un medic sau furnizor de asistenta medicala, care este perceput ca o autoritate, vorbeste cu niste pacienti din Asia, Africa sau Hispanic. Observand comportamentul unui pacient si clarificand mesajele auzite de la o persoana apropiata din interior, va preveni interpretarile eronate. In grupuri culturale cu ierarhie liniara distincta, procesul de negociere a conflictului se produce intre persoanele de la acelasi nivel de pozitie sau autoritate. Identificand si lucrand cu familii unde ieraria este stabilita, va impiedica neintelegerile.In culturile o inalta diferentiere a rolurilor pe sexe,unii pacienti pun pe un loc mai de pret sfatul unui medic de sex masculine sau o asistenta medicala prestatorului decat din partea unei bone de sex feminin.Prin recunoastere si munca in acest context cultural, vei deveni mai eficient in obtinerea rezultatelor. Cultura de asemenea da o forma comunicarii nonverbale. Cultura dicteaza distanta intre participanti la o interactiune, gradul contactului vizual, masura atingerii, si de gradul in care persoanele impartasesc informatii personale.Persoanele fizice de obicei folosesc o distanta mica atunci cand vorbesc cu potentialele persoane de incredere, persoane de aceeasi virsta, sex, si pozitia in ierarhia sociala. Multe grupuri etnice tind sa vorbeasca propriul lor dialect cu cei din cadrul lor, pentru usurarea vietii private si ca o marcare al statusului intern.Pentru a reduce aceasta distanta in comunicarea cu pacientii,

17

ai nevoie sa stabilesti un raport si un comportament intr-o maniera culturala congruenta prin managementul impresiilor. 2.7.6. Orientarea in timp Toate culturile au un timp dimensional in trecut, prezent si viitor.Exista diferente in dimensiuni de timp,ele subliniaza si modul de a exprima timpul.Orientarea in timp este reflectata in modelele de comunicare. Orientarea in viitor minimalizeaza prezentul, deci comunicarea tinde sa fie directa si s-a concentrat asupra realizarii sarcinei.Ocupatia timpului este separata si distincta fata de timpul social.Aceasta este o norma dominanta a culturii americane. In contrast, culturile colective subliniaza trecutul si prezentul ca sa pastreze ierarhia sociala si promovarea armoniei in grup.Comunicarea este uneori circulara si indirecta pentru a se evita jignirea si lipsa de respect fata de ceilalti. Aceste culturi ,adesea subliniaza timpul social si se amesteca cu ocuparea timpului. Pacientii se vor simti grabiti, repeziti, ca intro comunicare de afaceri,ca si neglijati sau nerespectati.Aceasta se intampla cu adevarat cu mexicano-americanii care tind sa aibe incredere (confianza) ingrijitorii care interactioneaza cu ei intr-o maniera personala (personalismo), calda, prietenoasa (simpatia), si respectuos (respeto). Orientarea in timpul prezent este in conflict cu normele dominante organizatorice in ingrijirea sanatatii subliniind punctualitate si aderenta la programari.Asteapta-te la conflicte, si sa faci modificari atunci cand ai de a face cu alte grupuri entice.Imbunatateste accesibilitatea la servicii de sanatate,astfel timpul programat in acomodarea altor modele culturale.Atunci cand se fac programari si sesizari, exploreaza anticipat bariere in calea aderentei timpuli si gestionarea lui cu rabdare. 2.7.7. Practici si ingrijiri religioase Sensurile, valorile si credintele ingrijirii sunt exprimate in practicile asociate cu viata de tranzitie. Ai nevoie sa stabilesti cum pacientii si familiile lor definesc intelesul si sustin ingrijirea.expresia ingrijirii este integrata in valorile centrale ale unei culture.In culturile colectiviste, grija inseamna implicarea activa a grupului, subliniind reciprocitate si obligatiile reciproce ale membrilor sa aiba grija unii de altii.Aceasta norma a grijei este

18

una diferita de individualism si ideea de auto ingrijire a culturii americane dominante.Ca si bona, trebuie sa adopti calea de ingrijire a pacientului sis a inveti sa lucrezi cu familia pacientului, in special cand se furnizeaza pacientului educatie (predarea pacientului). Religia si convingerile spirituale sunt integrate in practicile de ingrijire. De exemplu, biserica african-american joaca un rol critic in grija membrilor comunitatii. Tipologia sexului in ingrijireeste o valoare puternica intre musulmani, evrei ortodocsi, hindusi, si multe alte grupuri care subliniza modestia femeii.Intrucat americanii pun valoare pe intimitatea individuala, majoritatea hispanicilor pun valoare pe interdependenta de grup. Viata de tranzitie este in general marcata de ritualurile care simboliza valorile culturale si sensuri atasate la aceasta. Religia si convingerile spirituale sunt integrate in ritualurile asociate cu viata de tranzitie.Examinand practicile din jurul acestor evenimente, viata prevede o raza de sensuri culturale si expresii relevante pentru aceste tranzitii. Sarcina. Cele mai multe culturi asociaza ingrijirea pacientei cu simbolul practicilor de semnificatia ca o viata tranziteaza in femeie.Unele culturi din Asia, Africa, si hispanic cred ca activitatile unei mame si predispozitiile acesteia afecteaza de asemenea, fatul. Multe culturi cred ca daca o femeie gravida nu indeplineste regulile de hranire nu este indeplinita, si vor aparea consecinte negative pentru copilul. Unele culturi subscrie la cald si rece teoria bolii. De exemplu, in vederea hindusilor graviditatea este o stare fierbinte, asa ca incurajeaza o femeie insarcinata sa manance alimente si hrana rece cum ar fi lapte si produse lactate, alimente acre si legume.Ei cred alimentele fierbinte cum ar fi chilies, ghimbirul, si produsele de origine animala provoca o sarcina grea si anomalii fetale.Desi multe culturi aplica teoria de cald si rece, nu exista un acord asupra a ce alimentele si bauturi sunt clasificate drept cald sau rece. Aceste clasificari sunt asociate cu ecologia si atributele ethnoistorice ale culturii. Modestia este o puternica valoarea la arabi printre femei. Multi evita vizitele prenatale din jena, si uneori se cere ca examinarea sa fie facuta de un medic specialist femeie.Credintele religioase uneori interfera cu testarea prenatal, ca in cazul unui cuplu filipinez care a refuzat amniocenteza pentru ca ei cred ca rezultatul sarcinii este voia lui Dumnezeu . Credintele in supranatural asociate sarcina sunt evidente intre hispanics care

19

cred ca botezuri timpurie in sarcina va aduce ghinion sau mal de ojo (raul ochiul). Evreii ortodocsi evita copilul dusuri si sa nu anunte copilul "ile numele inainte de ceremonia mentionand pentru acelasi motiv. Nasterea exprima durerea si suferinta si este tratata cultural variant. Femeile porto-ricane si cele mexicane sunt foarte expresive in timpul nasterii. Moasa, de obicei, sfatuieste femeia care tipa in timpul nasterii sa inchida gura, pentru ca o gura deschisa va cauza caderea uterului. Femeile din Estul Mijlociu se exprima in timpul nasterii prin plans si tipat tare, acestea refuza des medicamentele pentru durere. Teama de dependenta de stupefiante si credinta ca durerea este o forma de ispasire spirituala, motiveaza pe majoritatea mamelor filipineze sa tolereze durerea fara prea multe plangeti sau sa ceara medicamente. Femeile sud-est asiatice cred ca strigand este rusinos si asteapta sa indure durerile facerii. Niste convingeri religioase interzic prezenta masculilor, inclusiv sotii, de la nastere. Aceasta este comuna printre musulmani, hindusi si ortodocsii evrei. Sotii in general parasesc camera din momentul aparititei sangelui. In momentul in care copilul este nascut, un tata sau mama musulman soapteste la urechea copilului o rugaciune intampinand copilul in lume unde responsabilitatea chemarii lui Allah este cea mai mare. Practicantii, altii decat medicii specialisti sau furnizorii de ingrijire a sanatatii asista la nasteri in unele grupuri, cum ar fi parteras printre mexicani, moasa bunica printre appalachian si sud-americanii africani, si hilots printre filipinezi. Cunoscute in comunitatile lor, aceste practicante sunt accesibile atat local cat si in zonele mai indepartate. Ele folosesc o combinatie intre naturalistic, religie, si supranatural si combina metodele cu ierburi, masaj, si rugaciune. Bebelusii. Varsta bebelusilor variaza in unele culturi. Printre vietnamezele traditionale si coreene, bebelusul are un an la nastere. Odata cu culturalizarea occidentala, ei isi asuma o vedere biculturala si deduc primul an de viata din momentul cand copilul vorbeste. Numele copilului reflecta valorile culturale ale grupului. Este tipic pentru un copil hispanic sa aiba mai multe nume urmata prenumele provenit de la tatal sau mama. La depistarea bilineala din partea mamei si ale tatalui in grupurile hispanice este diferita de sistemul patrilineal, unde este trecut numele tatalui si precedat de primul nume al

20

copilului. In cadrul culturii chineze, mostenirea este urmarita doar pe latura paterna. De aici si numele Chen Lu care inseamna Lu este fiica domnului Chen. Multe societati considera ca noii nascuti si copiii tineri sunt vulnerabili si folosesc o varietate de moduri de prevenire a deochiului, folosind amulete, medalii religioase, ierburi, sau condimente. De exemplu, unii filipinezi catolici pastreaza bebelusi in interiorul casei pina dupa botez pentru a se asigura sanatatea noului nascut si protectia sa. Se practica folosirea unei fasii de bumbac sau fajita pe burta copilului pentru a preveni gazele si hernia ombilicala si este de asemenea regasita printre grupurile de filipinezi si hispanici. Uneori filipinezii freaca bebelusul cu ulei cald pe burta pentru a preveni gazele si pentru relaxarea acestuia. Unele traditii iraniene cred ca micutii sint vulnerabili la frig si vint, deci nu sunt imbaiati un numar de zile. Ei raman in interior cu mamele lor pentru o perioada de 30 la 40 de zile. Unele culturi nu recomanda hranirea cu colostru (secretia imediata a sanului dupa nastere) pentru ca nu este sanatos pentru copil.Pentru unii hindusi si musulmani, colostru e murdar si nu se potriveste bebelusilor, asa ca se amana alaptarea pana laptele matern apare.Trebuie sa se foloseasca masuri alternative in vederea promovarii alaptarii. Perioada postnatala. In multe culturi non-vestice, oamenii asociaza perioada postnatala cu vulnerabilitatea mamei la rece. Pentru a restabili echilibrul, mamele uneori refuza un dus sau fie prefera o baie. Grupurile culturale au preferinte in ceea ce priveste din tipurile de produse alimentare care sunt adecvate pentru a restabili echilibrul unei femei dupa nastere. Unele mame chineze prefera supele,ouale si ceaiurile, in timp ce familiile iraniene din mediul rural prefera nucile de pistachio si ouale. Durata perioadei postnatale este in general este mult mai mare (30 la 40 de zile) in non-cuturile occidentale pentru a acorda o mai multa atentie si support mamelor si copiilor. Acesta este unul dintre motivele invocate de raritatea depresiei postnatale in aceste culturi in comparatie cu Statele Unite. Unele femei hispanice au o perioada de pana la 40 de zile la cuarantena, cind ele urmeaza un regim alimentar special (la dieta) si restrictioneaza activitatea fizica. Prezenta convingerilor culturale ca mama are nevoie multa odihna si relaxare dupa nastere cu credintele vestice in inceputul mobilizarii. Unii filipinezi, mexicani, si insulari din Pacific utilizeaza o fasie abdominala pentru a preveni gazele si de a preveni intrarea aerului in uter promovand vindecarea.

21

Cultura evreilor ortodocsi, islamicii si hindusii asociaza sangerarea cu poluarea. O femeie trebuie sa mearga intr-o baie rituala dupa ce scurgerea se opreste,inainte ca ea sa fie capabila sa reia relatiile cu sotul ei. In unele culturi africanii din Ghana si Sierra Leone, femeile nu vor relua relatiile sexuale cu sotii lor pana dupa intarcarea copilul. 2.7.8. Pierderea si suferinta Mortul si moartea aduc insemnatate traditiilor culturale care au fost lipsite de sens pentru grupurile de oameni in cea mai mare parte a vietii lor. Societatile atribuie diferite sensuri pentru moartea unui copil, o tanara persoana, sau un adult batran.In culturile vestice cu puternica orientare spre viitor , un copil este asteptat sa supravietuiasca in schimbul parintilor. Moartea unei personae tinere este devastatoare.Cu toate acestea, in cazul culturilor unde moartea infantile este ridicata, realitatea riscurilor de obicei sunt observate iar cresterea supararii asupra mortii unui copil. Prin urmare unele culturi considera moartea unui adult mult mai devastatoare si profunda. Societatile care cred in conceptul de incarnare, astfel ca hindusii si budistii, perspectiva mortii este perceputa ca fiind un pas spre renastere.Ingrijirea muribundului pune accent pe sprijinirea si pregatirea acestuia o buna moarte. Familia se roaga si citeste scripturi religioase pentru ca pacientul sa-si imbunatateasca sansele in urmatorul ciclu. Cultura influenteaza puternic rxpresia durerii si nevoia medicamentelor impotriva durerilor. Intrucat un American tipic crede in libertatea individuala si autonomica, ca sinonimcu libertatea de la durere si suferinta. Nu presupune ca toata lumea are aceleasi valori in privinta durerii. Avans directivelor, s-a anuntat acordul, iar acordul pentru azil sunt exemple de mandate ce incalca diverse valori ale oamenilor. Informarea consimtamantului si directivele in avans protejeaza dreptul individului sa stie si sa ia decizii in asigurarea continuitatii acestor drepturi chiar si atunci cand individul este incapacitate. Cu toate acestea, in unele culturi, grupul sau familia presupune luarea deciziilor si este incredintat sa se ia decizia corecta pentru pacient. Aceste valori culturale de grup si viziunea autonomiei individuale sunt ca o povara inutila pentru o persoana draga are este bolnava. In cazul culturilor care impartasesc credinta religioasa ca evenimentele din viata lor sunt voia lui Dumnezeu, pronosticarea, sau prevederea rezultatului unei boli, nu este

22

acceptabila in practica umana. Prin urmare cateodata musulmanii refuza un diagnostic de boala terminala sau cancer. Aceasta credinta va impiedica capacitatea lor de a ajunge in programe de ingrijire daca politicile organizatorice nu sunt flexibil aplicate pentru gazduirea valorilor si credintelor lor Conditiile ritualurilor culturale asociate cu murirea si moartea. Evreii ortodocsi maerg in spatele membrilor congregatiei si ofera ingrijiri pentru a muri, precum si asistenta familiei. Ei vin in grupuri de aproximativ 10 persoane si sa se roaga impreuna cu familia cu rabdare la capataiul acestuia. Evreii ortodocsi si musulmanii numesc un grup special cu cunostinte in ritualurile religioase care sa efectueze grija dupa moarte. Ele observa cu strictete respectarea egalitatatii intre sexe, grija si furnizarea de intimitate ca un spectacol de respect fata de moartea persoanei.De asemenea, au in general in program imediat o inmormantare. Prin urmare intotdeauna planurile sunt preparate in prealabil cu familia. Evreii ortodocsi in general ingropa mortii inainte de apus. Unii budistiti refuza sa mute mortul dupa moarte din cauza credintei lor ca spiritului acestuia ii ia ceva timp sa plece din organism.Ele definesc moartea ca lipsa de constiinta si pierderi de caldura ale organismului. Din cauza acestei credinte, multe alte grupuri nu sunt de acord cu folosirea creierul mort ca un criteriu de moarte. Credintele religioase afecteaza de asemenea atitudini spre incinerare, donare de organe, sau pierderea unei parti din organism. Musulmanii uneori refuza o autopsie de teama profanarii mortului, si pentru ca au credinta ca trebuie sa fie intreg la aparitia in fata Creatorului. Ei prefera ingroparea fata de incinerare. In plus, unii dintre musulmani bolnavi solicita un preot (imam) sa sfinteasca piciorul inainte de a fi taiat chirurgical. 2.7.9. Experienta profesionala in asistenta medicala Intelegerea perspectivei emice a pacientului in ingrijirea profesionala, este valoroasa in corectarea conceptiilor gresite si prevenirea actiunilor ofensive. Intampinarile anterioare profesionale in ingrijire afecteaza pacientii in luarea deciziilor de a cere asistenta medicala. De exemplu, sud-americanii africani prefera mebrii familiei pentru a decide pentru ei sa puna capat vietii.Reticenta lor in executarea in avans a directivelor vine din partea lor neincredera sistemului sanitar si experienta din trecut cu rasismul si discriminarile de majoritate alba. In scopul de a provoca directivele

23

informatiilor in avans,este nevoie de o relatie bazata pe incredere reciproca intre furnizori si pacienti. Parteneriatul dintre profesionistii din sanatate din domeniul ingrijirii si a comunitatii, prevede un raspuns proactive si authentic din cultura pacientului din diverse grupuri. Un astfel de dialog clarifica aspectele legate de asteptari culturale cu grupurile de furnizori de sanatate. 2.8. Actiunile autoritatilor culturale a asistentilor Dupa ce ati realizat o evaluare in grija culturala, identifica orice zona a eventualelor conflicte intre grija profesionala si ingrijirea valorilor si practicilor ale pacientului. Vei face acest lucru prin identificarea asemanarilor si diferentelor intre normele dominante profesionale si organizatorice si modelul de viata culturala a pacientului. Leininger si McFarland identifica trei moduri de decizii si actiuni a asistentilor care sa atinga corespunzator grija culturala. Folosirea oricarui sau toate aceste actiuni moduri simultan, aceste actiuni au nevoie sa ai cunostinte de cultura pacientului si care au dispus, angajamentul, si priceperea sa lucreze cu pacientii si familiile lor in luarea deciziilor. Grija culturala in pastrare sau intretinere - isi pastreaza si/sau conserva relevant ingrijirea valorilor asa ca bolnavii sint capabili sa-si pastreze bunastarea, sa se recupereze din boala, sau sa faca fata handicapului si/sau mortii. Ingrijirea culturala in cazare sau negocierile - adaptarea sau negocierea cu pacientului/familie pentru a realiza beneficii sau satisfactii rezultatelor in sanatatea pacientului. Remodelarea ingrijirii culturale sau restructurarea reorganizarea, schimbarea, sau mari modificari ale pacientului/familiei pentru nou, deferent,si modele care sa fie benefice sanatatii.

CONCLUZII

24

Viaa omului e pn la urm doar o problem de supravieuire (i de reproducere), astfel c n mod firesc, toate gndurile i aciunile omului sunt bazate pe necesitile i pornirile sale instinctuale. Fiind naturale, ele nu sunt nici bune, nici rele. Gndurile i aciunile devin ns bune sau rele cnd le comparm cu anumite repere culturale numite legi morale, aprute ca o condiie esenial pentru a se putea tri n comun cu ali semeni, ntr-o anumit societate. n acest scop orice individ e obligat s respecte nite reguli de convieuire. Acestea stabilesc ce e binele i ce e rul noiuni legate de viaa social, de relaiile cu cei din jur. Utilitarismul lui John Stuart Mill face parte din eticile hedoniste consecventialiste si considera ca o actiune este buna in masura in care contribuie la fericirea unui numar maxim de persoane, in baza unui principiu al diferentierii calitative a valorilor. Pornind de la principiul utilitatii in realizarea fericirii, care consta in placere, Mill accentueaza asupra diferentei intre calitatea si cantitatea placerilor si justifica dezirabilitatea superioara a placerilor spirituale, nu prin ele insele, ci prin consecintele lor. Spiritele inferioare ajung mult mai usor la fericire pentru ca sunt satisfacute de placeri usor de obtinut, pe cand dorintele unui spirit superior sunt mai greu de satisfacut, dar au avantajul duratei, certitudinii si intensitatii. Moral teologic proclam sacralitatea i inviolabilitatea vieii oricrei fpturi umane, condamn avortul, pruncuciderea, eutanasia, mutilaiile i dezvolt o moral medical care prinde tot mai mult contur, dezlegndu-se ncet, ncet, de tratatele medievale i renascentiste, care considerau temele de etic mediacl ca fcnd parte din analizele virtuii justiiei sau n comentariul poruncii s nu ucizi, pn la operele de moral medical, mai recente, n care baza concepiei etice privind aciunea medicului este extras din datele Revelaiei i din preceptele lui Hipocrate, al crui Jurmnt a fost mereu recunoscut ca expresie a eticii, att de lumea cretin ct i de cea islamic. Si ca in incheiere mai pot spune ca Dumnezeu are grija de noi toti, doar noi la randul nostru mai trebuie sa avem grija de noi insine.

BIBLIOGRAFIE

25

1. 2. 3. 4.

Patricia A. Potter, Anne Griffin Perry Basic Nursing, Essential for practice Etica in medicina Ioan Deac Comunicarea interculturala http://www.intercultural.ro/carti/interculturalitate.pdf

26