COLEGIUL TEHNIC PIATRA - NEAM

COLEGIUL TEHNIC PIATRA - NEAMPROIECT DE ABSOLVIREExamenul de certificare a competenelor profesionale

Calificarea: Tehnician n instalaii electriceNivel 3ndrumtor :

Prof. Nicuor MANOLIC

Absolvent:

Ionu Iulian STACHIE Piatra Neam 2014

Tema proiectului:

Instalaii pentru semnalizri acustice i opticeCuprinsArgument

4Capitolul IConsideraii generale privind instalaiile electrice de cureni slabi61.1 Definirea si clasificarea instalaiilor electrice de cureni slabi61.2 Normative specifice instalaiilor de cureni slabi

6Capitolul IIInstalaii electrice pentru semnalizri acustice i optice

82.1 Clasificarea instalaiilor pentru semnalizri acustice i optice

82.2 Instalaii de sonerii

82.3 Instalaii pentru chemarea de persoane

12

2.4 Instalatii pentru semnalizarea unor situatii anormale

142.5 Instalaii de semnalizare pentru depirea temperaturii

152.6 Instalaii de semnalizare a incendiului

17Capitolul III

Exploatarea, ntreinerea i repararea instalaiilor electrice pentru semnalizri acustice i optice

19Norme de sntate i securitate a muncii specifice instalaiilor de cureni slabi

21Bibliografie

24Argument

Proiectul de fata intitulat Instalatii pentru semnalizari acustice si optice trateaza probleme generale cu privire la instalatiile electrice de semnalizare acustice si optice.

Lucrarea debuteaza cu o serie de consideratii generale cu privire la instalatiile de curenti slabi. Acestea, prin definitie, sunt instalatii electrice care sunt parcurse de curenti de intensitate relativ mica, in raport cu cei ce parcurg instalatiile de lumina sau forta. Intensitatea scazuta a curentului se datoreaza, in special, puterii receptoarelor din astfel de instalatii, care este relativ redusa. Totusi, denumirea este improprie, deoarece si aceste instalatii pot fi parcuse de curenti mari, mai ales cand sunt alimentate cu tensiune specifica.

Astfel, principalele tipuri de instalatii care sunt cuprinse sub aceasta denumire sunt:

Instalatii pentru semnalizari acustice si optice (instalatii de sonerii, pentru chemarea si cautarea de persoane, de avertizare a unei situatii anormale, etc.);

Instalatii electrofonice (instalatiile de telefonie, de radioficare, de radioamplificare, etc.);

Instalatii de ceasuri electrice.

In capitolul II sunt prezentate si tratate principalele tipuri de instalatii pentru semnalizari acustice si optice. Astfel, in primul subcapitol este realizata o clasificare generala a acestor tipuri de instalatii. In continuare sunt prezentate caracteristicile fundamentale ale instalatiilor de sonerii.

Capitolul secund continua cu prezentarea instalatiilor de semnalizare pentru depasirea temperaturii.In finalul acestui capitol sunt prezentate instalatiile de semnalizare a incendiului precum si instalatiile electrice de chemarea de persoane.In capitolul III sunt dezbatute probleme de exploatare, intretinere si reparare a instalatiilor de semnalizare acustice si optice.Proiectul se incheie cu o serie de norme specifice de sanatate si securitate a muncii caracteristice instalatiilor de curenti slabi.

Capitolul I

Consideraii generale privind instalaiile electrice de cureni slabi

1.1 Definirea si clasificarea instalaiilor electrice de cureni slabi

Instalaiile de cureni slabi sunt acele instalaii electrice care sunt parcurse de cureni de intensitate relativ mic, in raport cu cei caracteristici instalaiilo de iluminat sau de for. Intensitatea sczut a curentului se datoreaz puterii reduse a receptoarelor din astfel de instalaii. Denumirea acestora este oarecum nepotrivita deoarece i aceste tipuri de instalaii pot fi parcurse de cureni de valoare mare.Principalele tipuri de instalaii electrice de curenti slabi sunt: ( instalaii pentru semnalizri acustice i optice (exemple: instalaii de sonerii, pentru chemarea i cutarea de persoane, de avertizare a unor situaii anormale in construcie, etc.); ( instalaii electrofonice (instalaii de telefonie, de radioficare, de radioamplificare, etc.); ( instalaii de ceasuri electrice.1.2 Normative specifice instalaiilor de cureni slabi

Pe baza specificaiilor tehnice din caietele de sarcini se vor determina echipamentele, aparatele, accesoriile si materialele necesare execuiei lucrrilor, se vor realiza lucrarile de executie si montare a instalatiilor de curenti slabi, se vor face verificarile necesare, punerile in functiune, probele si receptia lucrarilor.

Caietele de sarcini sunt complementare, prescriptiile tehnice cuprinse in fiecare dintre acestea alcatuind ansamblul cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca executantul - antreprenorul lucrarii, la realizarea tuturor instalatiilor sanitare.

Firma de constructii va prezenta in cadrul ofertei procedurile tehnice de executie din cadrul sistemului propriu, aferente categoriilor de lucrari tratate in acest caiet de sarcini.

Executantul instalatiei de curenti slabi va prezenta Atestatul pentru efectuarea lucrarilor de executare a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu si

Licenta de functionare pentru efectuarea activitatilor de instalare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei, in termen de valabilitate.

Se vor realiza urmatoarele instalatii de curenti slabi:

- Sistem detectie si semnalizare la incendiu;

- Sistem voce date;

- Sistem de supraveghere video;

- Sistem televiziune

- Sistem apelare asistenta;

Caietul de sarcini cuprinde datele tehnice privind livrarea , executia, punerea in functiune si receptia instalatiilor , date tehnice, privind materialele si echipamentele ce urmeaza a fi utilizate, masuri de siguranta si de protectie, in conformitate cu legislatia in vigoare pentru acest domeniu.

Pentru realizarea instalatiilor vor fi adoptate solutii tehnice moderne, puse in aplicare cu echipamente performante, care sa conduca la un cost minim in conditii optime de performanta si fiabilitate. Toate echipamentele folosite vor fi avizate de organele competente, pentru utilizarea in Romania.Capitolul IIInstalaii electrice pentru semnalizri acustice i optice

2.1 Clasificarea instalaiilor pentru semnalizri acustice i optice

Instalaiile electrice pentru semnalizri acustice i optice sunt cele mai rspndite si utilizate instalaii din grupa instalatiilor de cureni slabi. Dintre acestea fac parte:

( Instalaiile de sonerii ( Instalaiile pentru chemarea de persoane (instalatii specifice hotelurilor, spitalelor sau altor astfel de institutii);

( Instalaiile pentru semnalizarea unei situaii anormale (apariia unui incendiu) sau ntr-o situaie limit (depirea temperaturii maxime admise, depirea presiunii maxime admise, scderea temperaturii sau a presiunii, etc.)

2.2 Instalaii de sonerii

Aceste instalatii au rolul de a produce un semnal acustic pe cale electric. Cea mai simpl instalaie de sonerie este compus din urmatoarele parti componente:

Transformatorul electric, care are rolul de a reduce tensiunea reelei de 220V (sau120V) la tensiunea de 3; 5; 8 V; Clopotul electric care are rolul de a transforma energia electric n energie acustic uor de perceput de om;

Fig. 1: Instalaia de sonerie1 - Transformator electric; 2- clopot; 3- buton de acionare; 4 sigurane fuzibile; 5 conducte electrice de tensiune redus; 6 conducte electrice la tensiunea de 220 V (sau 120 V). butonul de acionare, care are rolul de a nchide circuitul electric al clopotului; conducte electrice pentru circuitul de tensiune redus;

conducte electrice pentru legarea la reeaua electrica de 220 V (sau 120 V).

Instalaia de sonerie este prevzut cu sigurane fuzibile, montate pe conducte de legare la reeaua de 220 V (sau 120 V), pentru a asigura protecia la scurtcircuit.

Instalaia de sonerie astfel descris se utilizeaz n mod frecvent n apartamentele de locuine. Alimentarea soneriei se face dintr-un circuit de priz. Siguranele fuzibile, transformatorul i clopotul electric se monteaz n apartament pe placa tabloului (figura 2). Butonul de acionare se monteaz pe perete n exteriorul apartamentului, lng ua de intrare. Conductele electrice pn la buton sunt conducte din cupru sau aluminiu, izolate cu mas plastic (TY 0,8). Ele se introduc ntr-un tub de protecie de mas plastic (IPY) care se monteaz ngropat n perete sau n tencuiala acestuia. n cazul n care instalaia de sonerie se execut ulterior instalaiei electrice din apartament, transformatorul i clopotul se monteaz lng tabloul electric pe o plac de lemn sau alt material izolator.

Fig. 2 Montarea instalatiei de sonerie:

1- sigurante fuzibile, 2- transformator, 3- clopot, 4- buton, 5- conducte electrice de legatura in tabloul electric, 6- conducte dielectrice montate in tub de protectie si ingropate in perete, 7- placa tabloului electric.Soneria electric (figura 3) este format dintr-un electromagnet de current alternativ, care are dou bobine (1), un miez de fier (2), o lamel elastic metalic (3) (care are la vrf un mic ciocnel) i un clopot metalic (4). Cnd electromagnetul este parcurs de current, lamel elastic (3) vibreaza i lovete clopotul (4), provocnd un semnal acustic. Sunetul poate fi schimbat ca intensitate prin modificarea distanei dintre ciocnelul lamelei (3) si clopotul (4). Acesta se face prin strngerea sau slabirea urubului de fixare al clopotului.

Fig. 3 Instalatie de sonerie de apartamentToate aceste piese se monteaz pe un suport de ebonit (5), care este prevzut cu nite urechi de prindere(6). Legaturile electrice la nfurarea electromagnetului se fac la bornele(7).

Schema electric monofil a unei instalaii de sonerie de apartament este artat n figura 3. In cazul locuintelor cu putine apartamente, soneriile pot fi actionate din doua locuri ca in schema urmatoare; de la usa de intrare in cladire (unde pe o placa se afla toate butoanele pentru apartamentele din aceasta) si de la usa fiecarui apartament.

Pentru astfel de instalatii, care de regula sunt de intindere mica se monteaza un sigur transformator de sonerie. Acesta se monteaza in tabloul de lumina comun pentru apartamente. In ultimul timp clopotul electric este inlocuit in apartamente, cu o sonerie muzicala.

Instalatiile de sonerii sunt utilizate cel mai frecvent in unitatile de invatamant, gradinite, scoli gimnaziale, universitati, camine studentesti, internate militare, etc.

Fig. 4 Schema electrica a unei instalatii de sonerii pentru o locuinta

cu mai multe apartamente

In acest caz, toate soneriile sunt actionate cu ajutorul unui buton specific. Aceasta se amplaseaza pe conductoarele de 220V in sali specifice precum secretariate, in camera personalului de supraveghere sau de paza. In fig. 5 este prezentata o astfel de instalatie pentru o cladire cu subsol, parter si 3 etaje. Pt. fiecare din nivele sunt prevazute cate doua sonerii. Fiecare sonerie este prevazuta cu transformator de sonerie individual. Schema se utilizeaza in situatiile in care constructia are o intindere mare .

Prezinta avantajul ca transformatoarele nu functioneaza in gol, iar conductele de alimentare pt 220V au dimensiuni mult mai economice decat in situatia in care distributia s-ar fi facut pe tensiune redusa.

Fig.5 Reprezentarea electrica monofilara a unei instalatii de sonorizare dintr-o cladire cu subsol, parter, si 3 etaje2.3 Instalatii pentru chemarea de personal

Sunt instalatii de curenti slabi frecvent utilizate in spitale si in hoteluri. In fig.6 este prezantata schema desfasurata a unei astfel de instalatii.

Butoanele B1.1, B1.2 si B1.3 se afla in camera 1 langa fiecare pat (sau un buton intre doua parti), butoanele B2.1, B2.2, si B2.3 in camera 2, etc.

Soneria h0 si lampile de semnalizare h1.1, h2.1 etc. se afla montate in incaperea de supraveghere unde se afla persoana cautata. Lampile h1.2, h2.2 etc. se monteaza pe culoar, deasupra camerelor 1 si 2 etc. instalatia mai cuprinde releele d1, d2 care se gasesc montate pe acelasi panou cu soneria h0 si lampile h1.1, h2.1.

Fig. 6 Schema electrica desfasurata a unei instalatii pentru chemarea de personal dintr-un spital.

Instalatia functioneaza in felul urmator: cand personalul de servici este cautat, se apasa pe unul din butoanel B1.1 - B2.3, de exemplu B2.2 (buton ce este montat in camera 2 langa patul 2). Aceste butoane sunt duble, efectuand simultan contactele 1-2 si 2-3.

Prin realizarea primului circuit se pune sub tensiune soneria h0 care avertizeaza acustic ca s-a facut un apel. Al doilea circuit asigura punerea sub tensiune a releului intermediar d2 care inchide contactele normal deschise 1d2 si 2d2. primul dintre acestea asigura automentinerea releului d2, iar al doilea asigura functionarea lampilor de semnalizare h2.1 (din camera de spraveghere) si h2.2 (aflata pe coridor, deasupra usii camerei din care s-a chemat), realizandu-se si o avertizare optica. Aceasta permite o usoara identificare a incaperii din care s-a facut apelul. Soneria h0 functioneaza numai atat cat se apasa pe butonul B2.2, in timp ce lampile h2.1 si h2.2 raman aprinse, deoarece releul d2 este parcurs de curent. Dupa rezolvarea apelului, personalul de serviciu revine in camera de supraveghere si deblocheaza releul d2, pregatind instalatia pentru un nou apel din aceeasi incapere. Daca pe perioada absentei din incaperea de supraveghere a personalului se efectueaza unul sau mai multe apeluri din alte camere, lampile de avertizare corespunzatoare acestor camere raman aprinse atat pe panoul din incapere, cat si pe culoare, permitand identificarea rapida a locurilor de apel.2.4. Instalatii pentru semnalizarea unor situatii anormaleDe multe ori, in constructii sau in instalatii pot sa apara situatii anormale care, nedepistate in scurt timp, pot sa conduca la mari pagube materiale, la oprire procesului de productie si uneori la pierderi de vieti omenesti. Astfel, un incendiu din timp scurt, poate sa duca la distrugerea completa a consturctiei cu toate bunurile din aceasta, poate sa produca explozii, etc.

Depasirea temperaturii admise intr-o instalatie poate sa duca la depasire presiunii normale, putand provoca explozii, poate sa duca la degradare unor produse, la accidente de munca, etc.

De aceea, pentru buna desfasurare a activitatilor dintr-o constructie si buna functionare a instalatiilor ce deservesc constructia sau fac parte din diferite fluxuri tehnologice acestea sunt prevazute cu diverse instalatii de avertizare in functie de specificul lor. Diversitatea instalatiilor de avertizarea situatiilor anormale este foarte mare. In momentul de fata, datorita dezvoltarii remarcabile a stiintei si tehnologieii, se poate aprecia ca aproape orice situatie considerata anormala poate fi semnalizata (depasire temperaturii si presiunii unui mediu, aparitia fumului, focului, modificarea concentratiei unui gaz, a intesitatii curentului, a tensiuni, a factorului de putere, etc.)

Toate aceste instalatii pentru semnalizarea situatiilor anormale, functioneaza dupa schema de principiu din fig.7.

Fig. 7 Schema de principiu a unei instalatii pentru semnalizarea unei situatii anormaleInstaltiile se compun dintr-un dispozitiv T, numit traductor ce este in masura sa transforme un semnal neelectric (termic, mecanic, luminos, etc. in functie de situatia urmarita) intr-un semnal electric.

Semnalul electric este transmis centralei de avertizare care semnalizeaza situatia anormala atat acustic (cu sonerii sau hupa), cat si optic (cu lampi de semnalizare).

2.5 Instalatii de semnalizare pentru depasirea temperaturiiIn aceste instalatii traductorul este de regula un termometru cu contacte electrice ca in fig.8.

Fig. 8 Termometru cu contacte electrice

Acesta este un termometru cu ac indicator I. Termometrul mai este prevazut cu doua indicatoare fixe (LI pentru limita inferioara si LS pentru limita superioara a temperaturi), limite ce nu trebuiesc depasite pentru a nu crea o situatie anormala. Indicatoarele LI si LS pot fi fixate dupa dorinta pe scara aparatului. Atat indicatoarele LI si LS, cat si acul indicator mobil I au prevazute contacte electrice, astfel incat la atingerea limitelor ele inchid un circuit electric. Termometrele cu contacte au un record pentru agentul a carui temperature se urmareste si un altul pentru conductele electrice ce se leaga la contactele termometrului. In cazul deschis mai sus sunt necesare trei contacte pentru racordul electric.

In multe situatii indicatorul fix pentru limita LI poate sa lipseasca si legatura electrica se face numai cu doua conducte electrice. Schema electrica desfasurata a unei astfel de instalatii este data in fig.9. Contactul corespunzator atingerii limitei inferioare a temperaturii este indicat prin contactele normal deschise (ND)f1, iar cel corespunzator atingerii limitei superioare a temperaturii prin f2. Cand se atinge temperatura limita inferioara se inchide contactul f1. Se pune sub tensiune, in acest fel, releul intermediar d1 aflat pe linia 1.

Acesta inchide contactele 1d1 (linia 3) si 2d1 (linia6). Primul pune sub tensiune soneria h0 montata pe linia 3; in felul acesta se face o prima avertizare acustica care atrage atentia personalului de supraveghere

Fig. 9 Schema electrica desfasurata a unei instalatii de avertizare pentru depasirea temperaturii.Daca soneria este suparatoare, prin apsarea butonului dublu b1 aceasta este scoasa de sub tensiune si semnalul inceteaza. Butonul b1 pune totodata sub tensiune releul d3 care la randul lui inchide contactul 2d3 care realizeaza automatizarea si deschide contactul 1d3 care intrerupe ciruitul soneriei h0 chiar daca se lasa liber butonul b1.

Contactul 2d1 realizeaza inchiderea circuitului lampii de semnalizare h1 (pe linia 6) care avertizeaza optic asupra atingerii temperaturii minime. Semnalul optic se mentine atata timp cat releul d1 va fi parcurs de curent. Curentul prin aceasta inceteaza numai daca contactul f1 se deschide , deci daca temperatura a inceput sa creasca peste valoarea limita inferioara. Daca se atinge limita superioara se inchide contactul f2 si releul d2 este parcurs de curent (linia 2).Aceasta inchide contactele normal deschise de pe liniile 5 si 7 (1d2 si 2d2),determinand functionarea soneriei h0 pentru avertizarea acustica si a lampii de semnalizare h2 asigurand astfel si semnalizarea optica (deoarece soneria se deblocheaza ca si in cazul anterior).

In acelasi mod sunt concepute si instalatiile de semnalizare pentru depasirea:

- presiunii limita intr-un recipient. In locul tremometrului se utilizeaza un manometer cu contacte (pentru presiunea limita inferioara si pentru acul indicator al presiunii);

- nivelul limita intr-un rezervor.In acest caz, termometrul este inlocuit cu un dispozitiv mecanic de inchidere a contactelor f1 si f2 (fig. 9), cand se ating nivelurile limita inferioara si respective limita superioara.2.6 Instalaii de semnalizare a incendiului

In aceste tipuri de instalatii, traductorul din fig. 7 este un detector de incendiu. Detectoarele de incendiu se executa in foarte multe tipuri, diferite intre ele atat prin principiul fizic pe care se bazeaza cat si prin constructia propriu-zisa. In cele ce urmeaza se va descrie o instalatie de semnalizare ce utilizeaza un detector de temperatura cu fuzibil (fig.10) ce se fabrica si in tara noastra.

Se compun dintr-o carcasa din masa plastica 1 in interiorul careia se afla un grup de lamele metalice 2,3 si 4, bornele electrice a,b si c si un cilindru din masa plastica 5, de culoare rosie. Lamela 2 este fixate si legata la contactul b. Lamela mobila 3 este prinsa de lamela fixa 2 prin nitul fuzibil 6 si de lamella mobila 4 prin piesa izolatoare 7.

Cilindru 5 este mentinut in carcasa de lamela 4, datorita pozitiei lui si a opritorului 8 aflat pe partea interioara a acestuia. In acest fel, intre bornele a si b (legate la lamelele 2 si 3) exista continuitate electrica. Circuitul inchis de bornele a-b se numeste circuit de veghe, iar detectorul se spune ca se afla in stare de veghe (fig.10, a). La cresterea temperaturii din incapere (55 grade sau 75 grade C), datorita unui inceput de incendiu, aerul cald topeste nitul fuzibil6 si legatura dintre lamelele 2 si 3 se desface. Se intrerupe circuitul electric stabil prin a-b si lamela 3 se deplaseaza spre stanga.

Fig.10. Detector de temperatura cu fuzibil: a- in stare de veghe; b- dupa declansare.

Capitolul IIIExploatarea, ntreinerea i repararea instalaiilor electrice pentru semnalizri acustice i optice

In general, instalatiile de curenti slabi sunt parcurse de curenti mici. De aceea si sectiunea conductelor si dimensiunilor aparatelor de actionare sau protectie sunt mici. Acesta face ca instalatiile de curenti slabi sa fie usor de inglobate in elemente de constructii, iar atunci cand se executa aparent, nu ridica probleme deosebite pentru amplasarea lor.

( In timpul exploatarii se va urmari ca instalatia sa-si indeplineasca intocmai rolul functional. Pentru acesta se va cauta sa se respecte pe tot timpul exploatarii:

parametrii normali ai surselor de alimentare, in special ai bateriilor de acumulatoare. Periodic, se va masura tensiunea elementelor din bateria de acumulatoare si, daca valoarea acesteia scade sub valoarea prescrisa, bateria se reincarca;

utilizarea instalatiei in scopul pentru care a fost proiectata. Orice modificare a acesteia sa se faca numai cu acordul proiectantului de specialitate;

manevrarea corecta a aparatelor de actionare, de comutare;

scoaterea de sub tensiune a instalatiei la aparitia unei defectiuni, a unei functionari anormale etc.

Simplitatea si robustetea instalatiilor de curenti slabi usureaza mult sarcina personalului de exploatare.

( Intretinerea instalatiilor de curenti slabi presupune adoptarea tuturor masurilor tehnice si organiztorice, astfel ca acesta sa fie exploatate tot timpul cat mai aproape de parametriilor nominali. Cele mai importante dintre aceste masuri sunt:

Controlul periodic al bunei functionari a intalatii, mai ales la instalatiile de avertizare care intra in functiune la intervalle mari de timp.

Verificare periodica a integritatii apratelor din instalatiile de curenti slabi. Se vefica pierderea apartelor pe soclul de montaj si integritatea carcaselor aparatelor

Verificare excuiei legaturilor electrice la bornele apatelor: unde se constata salbirea legaturii, se strang surubrile de fixare.

Masurarile de mai sus sunt masurari generale care se pot lua pentru intretinerea orcarei instalatii de curenti slabi. Cum insa aceste instalatii se deosebesc foarte mult intre ele atat constructiv, cat si functional, se vor adopta si masuri specifice intretinerii fiecarei dintre ele.

In cazul unei instalatii de semnalizare a incendiului se adopta masuri (specifice) pentru:

verificarea detectoarelor;

verificarea centralei;

verficarea de legatura;

verificarea generala a intregi instalatii.

Detectoarele sunt supuse unui test de baza a unuia de incercare. In cadrul textului de baza se verifica comportarea detectorului la diferite influente ale mediului ca: umiditatea, coroziunea, trepidatiile, variatia tensiunii de alimentare. In cadrul testului de incercare detectorul este supus la solicitari reale de incendiu. Ceste teste se efectueaza atat la punerea in funtiune, cat si in cadrul unor co periodice de intretinere. Ele nu trebuie subapreciate, mai ales datorita faptului ca aceste instalatii intra rar in functiune si atunci trebuie sa functioneze ireprosabil.

Centrala este supusa unor verificari periodice care constau in:

masurarea tensiunii la baterie si pe fiecare linie de avertizare;

verificare functionarii lampilor de semnalizare;

verificarea alarmei sonore.

Cele mai multe defecte apar la baterie datorita descarcarii ei in timp.

De aceea centrala mai contine instalatii de semnalizare care pun in evidenta urmatoarele defecte care apar la instalatia de semnalizare a incendiului.

Verificarea circuitelor de legaturase executa pentru fiecare detector in parte, la darea in functiune si prin sondaj la o parte din aceasta, in timpul controalelor periodice.

Verificarea intregi instalatii se fac simuland o serie de defecte posibile in instalati si urmarim mosul de semnalizare a acestora in centrala. Daca toate semnalizarile sunt corecte, instalatia se afala in buna stare. Semnalizarile incorecte dau indicatii asupra partilor din indicatie ce nu functioneaza corect. Toate aceste parti din instalatie sunt supuse unui conrol atent si reparate.

Inteprinderile producatoare elaboreaza pentru fiecare tip de instalatie de curenti slabi caiete de sarcini specifice. Aceste trebuie bine insusite si respectate de catre personalul de exploatare.

Norme de sntate i securitate a muncii specifice instalaiilor de cureni slabiObligativitatea masurilor de protectie si de securitate a munci pentru toti factorii implicate in procesul de munca este reglementat prin lege. Cadrul general de activitate (constructia de masini, electrotehnica, industria de utilaj greu, etc.) si pentru fiecare tip de activitate sau loc de munca de tot personalul implicat in procesul de munca la acest scop orice persoana care-si incepe activitatea si periodic, in timpul activitatii, este instruit pe linia de protectie a muncii.

Instructajul introductiv: are drept scop familiarizarea cu specificul muncii, cu organizarea activitatilor, cu regulile si igiena muncii si de acordarea primului ajutor. Propaganda in domeniul protectiei muncii: se realizeaza prin afise, recomandari, semne conventionale de avertizare, desene, caricaturi tematice, programe artistice tematice, prelucrarea in domeniu a unor situatii in care s-au produs accidente sau boli profesionale, urmare a nerespectarii normelor de protectie.B. Protectia impotriva electrocutarii.In toate atelierele si locurile de munca in care se foloseste energia electrica se asigura impotriva electrocutarii.

Prin electrocutare se intelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Tensiunea la care este supus corpul omenesc la atingerea unui obiect intrat accidental sub tensiune este numita tensiune de atingere. Gravitatea electrocutarii depinde de urmatorii factorii:a) valoarea intensitatii curentului electricValorile limita ale curentilor nepericulosi sunt:

10 mA in curent alternative

50 mA in curent continu.

b) calea de curent prin corp Cele mai periculoase situatii sunt cele in care curentul electric trece printr-un circuit care cuprinde inima sau locurile de mare sensibilitate nervoasa (tampla, ceafa, incheieturile mainii sau gatul).

c) durata de actiune a curentuluiNu este periculos pentru o durata mai mica sau egala cu 0,001 secunde.

d) frecventa curentului electricCei mai periculosi curenti sunt cei a caror frecventa este cuprinsa intre 50-100 Hz si mai putin periculosi sunt cei a caror frecventa depaseste 500000 Hz.

e) rezistenta corpului omenescRezistenta corpului omenesc are valori cuprinse intre 600-1000 ohm.Efectele electrocutarii:

1. electrosocurile

- atunci cand valoarea curentului este mai mica de 1 mA nu se simte efectul curentului electric.

- atunci cand valoarea curentului electric este egala cu 10 mA se produc comotii nervoase in membre, iar contractia muschilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune sa fie cat mai grea.

- atunci cand valoarea curentului electric este mai mare de 10 mA se produce fibrilatia inimii si oprirea respiratiei.2. electrotraumatisme

Electrotraumatismele se pot produce fie prin atingerea directa, fie prin atingerea indirecta.

Pentru a se realiza protectia la electrocutare prin atingerea directa, instalatiile si echipamentele electrice se constriuesc asfel incat elementele aflate in mod normal sub tensiune sa nu mai poata fi atinse.

Protectia impotriva electrocutarii prin atingerea indirecta se poate realiza fie prin legarea la nul, legarea la pamant, separarea de protectie, izolarea suplimentara de protectie, la legarea intre ele a tuturor obiectele metalice ce pot fi atinse concomitent in zona de manipulare, fie prin deconectare automata.

Bibliografie1. Mira N., Instalatii si echipamente electrice, EDP, Bucuresti, 1991

2. Stavrescu A., Instalatii electrice de lumina si forta, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1986

3. Dromereschi R., Instalatii electrice, Ed. M.A.S.T., Bucuresti, 20074. Instalatii electrice de curenti slabi, clasa a XII-a, note de curs

PAGE 21