proiect curs ssm

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂSediu social: Str. Echinoctiului nr.57, sector 5, BucurestiLocaţie proiect : Piata Walter Maracineanu nr. 1-3, parter, camera 28-30, sector 1, BucurestiTel./Fax 021.312.04.74 / 021.312.04.75 E-mail [email protected] web: www.arssm.ro

ASOCIATIA ROMANA PENTRU SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

CURS PERFECTIONARE

SPECIALIST IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

PLAN DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Kaufland Romania SCS

2013

1


CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. DESCRIEREA UNITATII ( ORGANIZARE, ORGANIGRAMA)

3. DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA ( fisa postului, lista mijloacelor de munca utilizate, se identifica pericolele, riscurile)

4. ELABORARE INSTRUCTIUNI SPECIFICE/ PLAN DE PREVENIRE PROTECTIE

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIE

2


1. INTRODUCERE

Definirea conceptului de „sănătate şi securitate în muncă”

Securitatea, în opinia Academiei Române, înseamnă a fi la adăpost de orice pericol,protecţie sau

apărare, iar sănătatea reprezintă starea unui organism în care funcţionareatuturor organelor se face

în mod normal şi regulat.

Din conjugarea acestor doi termeni, aplicaţi unui sistem de muncă a luat naştereexpresia

„securitate şi sănătate în muncă”, ce s-a transformat ulterior într-un conceptamplu şi

complex.Preocupările statelor pentru crearea unui mediu de muncă sigur şi sănătos aucrescut odată

cu intensificarea eforturilor de dezvoltare economică, socială şi morală şi, cucertitudine, şi funcţie

de nivelul de civilizaţie atins, respectiv de respectul pe care fiecare ţarăl-a acordat drepturilor

fundamentale ale omului, între care şi cel la protecţie în muncă.

Uniunea Europeană (UE) constituie organizaţia cea mai activă de integraremultisectorială a

statelor semnatare ale tratatelor de constituire, în domeniile economic,social, politic, al drepturilor

cetăţeneşti şi al relaţiilor externe.Prin "Actul Unic European" din 1987 s-a convenit ca în Europa

dezvoltarea politicilor armonizate să se realizeze prin reglementări tehnice şi standarde şi că în

domeniul sănătăţii şisecurităţii în muncă se impune "armonizarea reglementărilor referitoare la

sănătate şi securitate în muncă pe baza unui nivel ridicat de protecţie" (art. 100A; directivele

derivate se referă la asigurarea unui nivel ridicat de securitate al produselor), precum şi stabilirea "

cerinţelor minime în scopul securităţii şi protecţiei sănătăţii salariaţilor întimpul muncii " (art.

118A; directivele derivate sunt directive "sociale" şi se referă la aspect ce vizează îmbunătăţirea

progresivă a condiţiilor de muncă).

Revizuirea Tratatului de la Roma, prin „Actul Unic European” şi introducereaarticolelor

100A şi 118A a însemnat constituirea bazei juridice specifice a pieţei interne şi realizării securităţii

şi sănătăţii în muncă. Directivele de securitate a produselor, derivate din art.100A, au ca obiectiv

protecţiautilizatorilor faţă de riscurile ce pot să apară la utilizarea produselor şi stabilesc cerinţele de

securitate pe care trebuie să le îndeplinească produsele, informaţiile ce trebuie să le însotească

pentru libera circulaţie şi comercializare în UE, precum şi procedurile pe careproducătorul sau

3


comerciantul trebuie să le urmeze pentru a certifica îndeplinirea condiţiilorobligatorii cerute şi

pentru a le putea identifica prin marcajul „CE”.Astfel s-a creat baza juridică specifică asigurării

securităţii şi sănătăţii în muncă alucrătorilor, sistemul legislativ instituit având caracter de „sistem

de prescripţii minimale ” ce lasă libertate statelor membre de a impune reguli mai severe decât cele

legiferate prin dreptul comunitar.Strategia Comisiei s-a bazat pe adoptarea, la 12 iunie 1989, a

Directivei Cadru89/391/CEE, directivă de bază a UE ce are ca obiectiv acoperirea tuturor

aspectelorprivind securitatea şi sănătatea în muncă şi asigurarea unui nivel de protecţieridicat şi egal

tuturor lucrătorilor din Statele member .Din această directivă au decurs toate directivele particulare

referitoare care conţincerinţe minime de securitate şi sănătate pentru domenii specifice.

Principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru se referă la:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c)combaterea riscurilor la sursă;d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea

posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în

vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor

acestora asupra sănătăţii;

e) adaptarea la progresul tehnic;

f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceeace este mai puţin

periculos;

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindătehnologiile, organizarea muncii,

condiţiile de muncă, relaţiile sociale şiinfluenţa factorilor din mediul de muncă;

h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă demăsurile de protecţie

individuală;

i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.Securitatea şi sănătatea în muncă

- ansamblul de activităţi instituţionalizateavând ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în

desfăşurarea procesului demuncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi

a altorpersoane participante la procesul de muncă.

4


Obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă

Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii

reprezintă obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă.

Acest obiectiv cuprinde, de asemenea,reducerea consecinţelor în cazul producerii

accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale.

Prevenirea trebuie să cuprindă toate situaţiile care afectează sau pot afectaintegritatea sistemului de

muncă şi continuitatea proceselor de muncă.Acţiunea preventivă cuprinde ansamblul de mijloace

umane, tehnice, economice şiorganizatorice cu efect pozitiv în rezultatul următoarei ecuaţii:

Pericol/Risc + Împrejurări favorizante = Accident/Incident

Aplicând acestei ecuaţii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot

determina următoarele obiective de urmărit eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea

consecinţelor potenţiale la sursă, eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante învederea

scăderii probabilităţii de producere a unui eveniment nedorit (accidente demuncă, îmbolnăviri

profesionale, incidente periculoase etc.), prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a

facefaţă situaţiilor de urgenţă.Pentru obţinerea unei eficienţe cât mai mari a acţiunii preventive într-

o organizaţie esteabsolut necesară coordonarea adecvată a cunoştinţelor şi informaţiilor pe care le

pot aducecele patru discipline de studiu: igiena industrială, ergonomia, psiho-sociologia muncii şi

medicina muncii.

2. DESCRIEREA UNITATII

5


Kaufland Romania SCS este o societate in comandită cu sediul in Bucuresti, soseaua

Colentina, nr. 6, sector 2, societate care se supune dreptului romanesc. Societatea este

inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub numarul J40/ 17052/ 2003, cod unic de

inregistrare R15991149. Kaufland Romania SCS este reprezentata legal de domnul Viman

Adrian, Director General.

Kaufland Romania SCS

Soseaua Colentina Nr. 6

RO-021173 Bucuresti, Sector 2

Tel: +40 / 21 / 3057070

e-mail: [email protected]

Scurt istoric

1930 Josef Schwarz debutează ca asociat al firmei Sudfruchte Groshandlung Lidl & Co din

Heilbronn. Numele firmei se schimbă devenind Lidl & Schwarz KG şi firma se transformă

intr-un en-gross de produse alimentare. Expansiunea firmei este intreruptă de izbucnirea celui

de al doilea război mondial. După terminarea celui de al doilea război mondial se continuă

extinderea firmei.

1954 Extinderea firmei, construcţia unui sediu propriu la Heilbronn şi intrarea in lanţul de

magazine A&O.

1960 Deschiderea primului depozit C+C(Cash&Carry) in Nordwurttemberg in cadrul firmei

Handels- und Fruchthof Heilbronn GmbH.

1964 Se deschide primul raion de carne in Handels- und Fruchthof Heilbronn care a

reprezentat startul pentru hala de carne Kaufland avand sedii de producţie şi de distribuţie in

Neckarsulm, Mockmuhl (in Heilbronn), Offenburg und Unterkaka (in Zeitz in Sachsen-

Anhalt).

1968 Deschiderea primului magazin la Backnang cu numele de "Handelshof".

1972 Sediul central al firmei se mută la Neckarsulm.

1977 Deschiderea primului magazin cu autoservire din nou la Backnang cu numele de

"Handelshof".

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.

Josef Schwarz moare la varstă de 74 de ani. După moartea lui Josef Schwarz firma este

6


condusă de fiul său Dieter Schwarz.

1984 Deschiderea primului magazin cu autoservire Kaufland la Neckarsulm cu o suprafaţă

totală de 15.000 mp. Numeroşi concesionari completează oferta.

1990 După reunirea Germaniei, are loc deschiderea primului magazin Kaufland in Meissen in noile landuri. In acelaşi an urmează deschideri de magazine pentru satisfacerea necesităţilor

consumatorilor in Hoyerswerda, Pirna, Freiberg, Weisenfels, Berlin-Eiche şi Senftenberg.

1994 Se deschid primele brutării in magazinele Kaufland din Dessau şi Leipzig, pentru a

optimiza oferta de produse proaspete.

1998 Deschiderea primului magazin Kaufland in Cehia in oraşul Ostrava.

2000 Deschiderea primului magazin Kaufland in Slovacia in oraşul Poprad.

2001 In Germania de Est Kaufland este de departe lider de piaţă. In Croaţia s-a deschis primul magazin Kaufland in Karlovac, urmează Polonia cu deschiderea primului magazin Kaufland

in Stargard Szczecinski.

2002 Lanţul se extinde in continuare pe plan naţional şi internaţional.

2005 Lanţul se extinde in continuare pe plan naţional şi internaţional şi aniversează 75 de ani de existenţă.

Forma juridica de constituire

Concernul Kaufland este una dintre firmele de retail de succes din Germania.

Concernul Kaufland este reprezentat de 600 de magazine in Germania, Cehia, Slovacia,

precum şi in Polonia şi Croaţia.

Hipermarket-urile cu autoservire au o suprafaţă totală de vanzare cuprinsă intre 2500 mp şi

12.000 mp şi sunt cunoscute sub denumirea de „Kaufland“, "KaufMarkt“ şi „Handelshof“.

Oferta cuprinde de la marci proprii, care conţine produse de calitate la preţuri convenabile

mici, pană la produse oferite de producătorii regionali şi produse de marcă. Un punct forte

pentru Kaufland il reprezintă departamentul de produse proaspete: Kaufland garantează zilnic

clienţilor săi calitatea şi prospeţimea absolută la preţuri de top pentru carne, mezeluri,

branzeturi şi produse lactate pană la legume şi fructe.

In afară de oferta bogată de alimente Kaufland oferă produse atractive la preţuri convenabile

din domeniile menaj, sticlărie, porţelan, textile, electrice, papetărie, jucării, articole de sezon

şi pentru petrecerea timpului liber, şi multe altele, la care se adaugă oferte speciale

săptămanale.

Magazine de renume şi de specialitate completează oferta fiecărui hipermarket Kaufland.

Conducerea si personalul firmei

7


Firma S.C. Kaufland S.C.S. este reprezentată legal de domnul Viman Adrian, Director

General. Magazinele din toată ţara avand la randul lor alţi directori de magazin. Structura este

urmatoarea:

- departamentul gestiune;

- departamentul food;

- departamentul non food;

- departament produse proaspete;

- marchendiserii;

- lucrători comerciali.

Pe langă aceştia in magazin mai lucrează un numar mare de oameni asigurand paza şi

protecţia clienţilor, oameni de servici care asigură curăţenia magazinului, oameni care se

ocupă de parcarea acestuia.

Directorul de magazine are funcţia de a ţine intr-un strans liant legăturile dintre magazin şi

sediul central prin ceilalţi directori de zona.

Departamentul de gestiune este format din gestionari şi manipulanţi care au atribuţia de a

recepţiona marfa, de a o gestiona pe departamente in funcţie de tipul lor, de a verifica

stocurile permanent şi de a verifica cum se fac transporturile.

Departamentul de case este alcatuit din casiere care au in atribuţie facturarea corecta a

produselor, incasarea banilor şi buna comunicare cu clienţii.

Celelalte departamente sunt conduse de cate un director de departament impreuna cu

asistenţii de vanzări şi lucrători comerciali care au in atribuţie buna informare a clienţilor

despre produsele din fiecare departament.

Grupul Schwarz, proprietarul lanţurilor de retail Kaufland şi Lidl, respinge acuzaţiile

sindicatelor referitor la incălcarea legislaţiei şi a dreptului muncii.

„Unul dintre principiile după care acţionăm este acceptarea şi respectarea 100% a

prevederilor legale din fiecare ţară. In acest sens, am intocmit regulamente de ordine

interioară şi reglementări privind desfăşurarea activităţii, precum şi contracte colective de

muncă“, a declarat pentru Capital Andrea Kobler, responsabil pentru relaţii cu presa al

grupului Schwarz. „In momentul de faţă, avem peste 4.000 de angajaţi. Nu putem inţelege

acuzaţiile ce ni se aduc. Am propus sindicatelor din Romania un dialog, şi in următoarele zile

vor avea loc primele discuţii“, a precizat oficialul companiei.

Federaţia Sindicatelor Libere din Comerţ (FSLC) s-a raliat la protestul sindicatului german

8


Verdi, considerand că imprumutul BERD pentru extinderea Kaufland Romania nu ar trebui

acordat. In opinia reprezentanţilor FSLC, dezvoltarea susţinută a lanţurilor de magazine cu

produse ieftine prin intermediul banilor internaţionali va avea un efect negativ asupra

relaţiilor de muncă din comerţul romanesc şi din firmele furnizoare ale acestuia.

3. DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA

DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA

LOCUL DE MUNCA:

Lucrator comercial, in cadrul Kaufland Romania SCS

PROCESUL DE MUNCA:

Vanzarea de produse comerciale.

Vanzarea cu amanuntul a articolelor textile, asigurand astfel cerintele consumatorilor (persoane

fizice si juridice) in cele mai bune conditii. Primirea, depozitarea, desfacerea produselor; Evitarea

pierderilor, contaminarilor si deteriorarea produselor; Aplicarea stricta a regulilor de comert privind

vanzarea produselor, si corecta gestionare a acestora;

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCTIE:

produsele expuse la vanzare in magazin

casa de marcat

monetar

vitrine, rafturi, tejghea etc.

9


SARCINA DE MUNCA:

pune la dispozitia clientilor produsele comerciale

mentine igiena locului de munca

aranjeaza produsele expuse

verifica stocul de produse expuse pentru a determina nivelul lor

depoziteaza si pastreaza produsele conform specificatiilor fabricantului sau procedurilor

standard

intocmeste necesarul de produse pentru refacerea stocului de marfa expusa aduce marfa

pentru a completa stocul de marfa expusa

aranjeaza marfa pe rafturile de expunere

scrie preturile produselor

afiseaza sau ataseaza preturile produselor conform legilor in vigoare

aranjeaza produsele in magazie respectand normele in vigoare

Suporta in cazul unor lipsuri certe aparute in gestiunea de care raspunde, sanctiunile

conform RI iar in cazul unor infractiuni, conform legislatiei in vigoare ;

Asigura primirea, receptia, depozitarea si livrarea corespunzatoare a produselor ce se

comercializeaza;

Verifica concordanta cu valorile predate in casa, stabileste vanzarile cu numerar, bonuri de

valoare, card -uri, bordero-uri de consum propriu;

Efectueaza receptia produselor destinate vanzarii realizand urmatoarele operatii: pregateste

spatii pentru descarcare; verifica documentele de insotire; verifica modul de ambalare;

participa la receptia cantitativa;

Efectueaza descarcarea produselor, asigurand permanent toate conditiile pentru eliminarea

pierderilor, degradarilor, contaminarii sau sustragerilor;

10


Asigura securitatea bunurilor si valorilor din gestiune, predarea zilnica a numerarului si

bunurilor de valoare rezultate din vanzari in conformitate cu reglementarile in vigoare;

Elibereaza documente fiscale conform valorilor vandute;

Executa dispozitiile date de catre seful direct, in legatura cu atributiile sale, altele decat cele

mentionate in instructiunile de lucru;

MEDIUL DE MUNCA:

Angajatul isi desfasoara activitatea in program de 8 ore/zi in magazin si la exterior in zona de

descarcare produse.

Pe durata programului poate fi expus la:

variatii de temperaturi mai mari de 15 grade la deplasari interior-exterior pe timpul iernii

temperaturi extreme pe timp de iarna sau vara la deplasari in exterior

curenti puternici de aer pe timpul iernii

FACTORII DE RISC IDENTIFICATI:

A. Factori de risc EXECUTANT

Actiuni gresite

Alunecarea si caderea pe suprafetele netede si umede sau inghetate, pe traseele de

deplasare pedestra (F1)

Stationarea in partea din fata sau din spate a autovehiculelor venite cu marfa (F2)

Ridicarea obiectelor grele in pozitii necorespunzatoare (F3)

Asezarea necorespunzatoare a marfurilor pe rafturi (F4)

Interventii sau reparatii electrice pentru operatiuni ce necesita autorizatie (F5)

Nerespectarea normelor de igiena personala, in special la nivelul mainilor (F6)

11


Prezentarea la program in stare de oboseala, ebrietate sau sub influenta substantelor

halucinogene (F7)

Utilizarea unor cabluri si prelungitoare in dezordine, care traverseaza caile de acces sau

care sunt intinse in apropierea acestora (F8)

Neasigurarea la traversarea pedestra a cailor de acces ale autovehiculelor (F9)

Omisiuni

Nefolosirea spatiilor special amenajate pentru fumat sau pentru lucru cu foc deschis (F10)

Depozitarea obiectelor, materialelor pe caile de iesire de urgenta si blocarea acestora (F11)

B. Factori de risc SARCINA DE MUNCA

Continut necoresp. in raport cu cerintele de securitate

Solicitare fizica prin lucru in picioare; deplasari frecvente printre rafturi (F12)

Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor) (F13)

Sarcina sub/supradimensionala in raport cu cerintele de securitate

Stress prin concentrare prelungita si prin lucrul cu cifre (F14)

Agresare fizica si verbala a angajatului de catre clienti (F15)

Jaf armat, in special pe timpul inserarii (F16)

Operatii repetitive, monotonia muncii (diminuarea atentiei distributive) (F17)

C. Factori de risc MEDIUL DE MUNCA

12


Factori de risc Fizic

Temperatura aerului ridicata vara si scazuta iarna, precum si variatii de temperatura la

deplasari interior/exterior (F18)

Calamitati naturale: trasnete, seisme, furtuni etc (F19)

Lumina artificiala – lampi fluorescente (F20)

Pericol de lezare fizica in caz de jaf armat cu arme albe, arme cu aer comprimat sau arme de

foc (F21)

Umiditarea ridicata sau scazuta a aerului functie de anotimp (F22)

Pulberi de praf in atmosfera (F23)

D. Factori de risc MIJLOACE DE PRODUCTIE

Factori de risc Mecanic

Accidente provocate de deplasarea autovehiculelor (F24)

Leziuni provocate de neatentie prin lovirea sau inteparea cu obiectele inconjuratoare de la

locul de munca (F25)

Alunecare, rostogolire, rasturnare a obiectelor voluminoase sau grele, in timpul manipularii

lor (F26)

Cadere de obiecte de la inaltime (rafturi) prin rostogolire sau alunecare(F27)

Răsturnarea, rostogolirea echipamentelor de munca (mobilier, marfa etc.) (F28)

Factori de risc Electric

Electrocutare prin atingere indirecta si utilizarea unor surse de alimentare fara impamantare

sau cu impamantare necorespunzatoare (F29)

13


Factori de risc Biologic

Contact cu ciuperci/bacterii/virusi prin intermediul banilor incasati de la clienti (F30)

14

http://www.arssm.ro/

mailto:[email protected]


Unitatea: S.C. Kaufland S.C.S

Loc de munca: lucrator

comercial

FISA DE EVALUARE

A LOCULUI DE MUNCA

Nr. persoane expuse: 1 Durata expunerii: 8 ore/zi

Componenta

sistemului

de munca

Factori de risc

identificati

Forma concreta de manifestare a factorilor de risc Consecinta

maxima

previzibila

Clasa

de

gravitate

Clasa

de

probabilitate

Nivel

partial

de risc

EXECUTAN

T

Actiuni

gresite

1. Alunecarea si caderea pe suprafetele netede si

umede sau inghetate, pe traseele de deplasare

pedestra (F1)

ITM

45-180 zile

3 2 2

2. Stationarea in partea din fata sau din spate a

autovehiculelor venite cu marfa (F2)

DECES 7 1 3

3. Ridicarea obiectelor grele in pozitii

necorespunzatoare (F3)

ITM

3-45 zile

2 2 2

4. Asezarea necorespunzatoare a marfurilor pe rafturi ITM 2 3 2

15


(F4) 3-45 zile

5. Interventii sau reparatii electrice pentru operatiuni

ce necesita autorizatie (F5)

DECES 7 1 3

6. Nerespectarea normelor de igiena personala, in

special la nivelul mainilor (F6)

ITM

3-45 zile

2 3 2

7. Prezentarea la program in stare de oboseala,

ebrietate sau sub influenta substantelor halucinogene

(F7)

DECES 7 1 3

8. Utilizarea unor cabluri si prelungitoare in

dezordine, care traverseaza caile de acces sau care

sunt intinse in apropierea acestora (F8)

ITM

45-180 zile

3 2 2

9. Neasigurarea la traversarea pedestra a cailor de

acces ale autovehiculelor (F9)

DECES 7 1 3

Omisiuni 10. Nefolosirea spatiilor special amenajate pentru

fumat sau pentru lucru cu foc deschis (F10)

DECES 7 1 3

16


Componenta

sistemului

de munca

Factori de risc

identificati


maxima

previzibila

Clasa

de

gravitate

Clasa

de

probabilitate

Nivel

partial

de risc

EXECUTAN

T

Omisiuni 11. Depozitarea obiectelor, materialelor pe caile de

iesire de urgenta si blocarea acestora (F11)

DECES 7 1 3

SARCINA

DE MUNCA

Continut

necoresp. In

raport cu

cerintele de

securitate

12. Solicitare fizica prin lucru in picioare; deplasari

frecvente printre rafturi (F12)

ITM

3-45 zile

2 2 2

13.Metode de munca necorespunzatoare (succesiune

gresita a operatiilor) (F13)

ITM

45-180 zile

3 1 2

Sarcina

sub/

14. . Stress prin concentrare prelungita si prin lucrul

cu cifre (F14)

ITM

3-45 zile

2 2 2

17


supradimensio

nala

in raport cu

cerintele

de securitate

15. Agresare fizica si verbala a angajatului de catre

clienti(F15)

ITM

45-180 zile

3 1 2

16. Jaf armat, in special pe timpul inserarii (F16) DECES 7 1 3

17. Operatii repetitive, monotonia muncii

(diminuarea atentiei distributive) (F17)

ITM

3-45 zile

2 3 2

MEDIUL DE

MUNCA

Factori de risc

Fizic

18. Temperatura aerului ridicata vara si scazuta iarna,

precum si variatii de temperatura la deplasari

interior/exterior (F18)

ITM

3-45 zile

2 3 2

19. Calamitati naturale: trasnete, seisme, furtuni etc DECES 7 1 3

18


(F19)

20. Lumina artificiala – utilizarea de lampi

fluorescente (F20)

ITM

3-45 zile

2 2 2

Componenta

sistemului

de munca

Factori de risc

identificati


maxima

previzibila

Clasa

de

gravitate

Clasa

de

probabilitate

Nivel

partial

de risc

MEDIUL DE

MUNCA

Factori de risc

Fizic

21. Pericol de lezare fizica in caz de jaf armat cu

arme albe, arme cu aer comprimat sau arme de foc

(F21)

DECES 7 1 3

22. Umiditarea ridicata sau scazuta a aerului functie

de anotimp (F22)

ITM

3-45 zile

2 2 2

23. Pulberi de praf in atmosfera (F23) ITM 2 2 2

19


3-45 zile

MIJLOACE

DE

PRODUCTIE

Factori de risc

Mecanic

24. Accidente provocate de deplasarea

autovehiculelor venite cu marfa (F24)

INV.

Gr. III

4 2 3

25. Leziuni provocate de neatentie prin lovirea sau

inteparea cu obiectele inconjuratoare de la locul de

munca (F25)

ITM

45-180 zile

3 2 2

26. Alunecare, rostogolire, rasturnare a obiectelor

voluminoase sau grele, in timpul manipularii lor

(F26)

ITM

3-45 zile

2 2 2

27. Cadere de obiecte de la inaltime (rafturi) prin

rostogolire (F27)

ITM

3-45 zile

2 3 2

28. Pericol de incendiu la acumulari de gaze de la

neetanseitati recipienti, sprayuri etc. depozitarea

acestora langa surse de caldura (F28)

DECES 7 1 3

20


Factori de risc

Electric

29. Electrocutare prin atingere indirecta si utilizarea

unor surse de alimentare fara impamantare sau cu

impamantare necorespunzatoare (F29)

DECES 7 2 4

Factori de risc

Biologic

30. Contact cu ciuperci/bacterii/virusi prin

intermediul banilor incasati de la clienti (F30)

ITM

45-180 zile

3 2 2

Reprezentare grafică a nivelurilor parţiale de risc corespunzător factorilor de risc.

21




REPREZENTAREA GRAFICA A PONDERII COMPONENTELOR

SISTEMULUI DE MUNCA

Loc de munca: lucrator comercial

36,36 % -- EXECUTANT

20,00 % -- SARCINA DE MUNCA

20,00 % -- MEDIUL DE MUNCA

23,33 % -- MIJLOACE DE PRODUCTIE

Nivel global de risc: 2.38 %

22




INTERPRETAREA REZULTATELOR SI CONCLUZIILE EVALUARII

PENTRU LOCUL DE MUNCA:

Lucrator comercial

Nivelul de risc global calculat pentru locul "lucrator comercial" este 2.38 %, valoare ce il

incadreaza in categoria locurilor de munca cu nivel de risc mic.

Rezultatul este sustinut de "Fisa de evaluare a locului de munca", din care se observa ca din totalul

de 30 factori de risc identificati, 3,33 % ( 1 ) depasesc ca nivel partial de risc valoarea 3,

incadrandu-se in categoria nivelelor de risc mari, putand avea consecinte ireversibile asupra

executantului. Pentru acesti factori s-a intocmit fisa de masuri anexata.

In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum

urmeaza:

23


-- 36,36 % sunt factori proprii EXECUTANT

-- 20,00 % sunt factori proprii SARCINA DE MUNCA

-- 20,00 % sunt factori proprii MEDIUL DE MUNCA

-- 23,33 % sunt factori proprii MIJLOACE DE PRODUCTIE

Din analiza "Fisei de evaluare a locului de munca" se constata ca gravitatea maxima a 40 % ( 12 )

dintre factorii de risc identificati prezinta un nivel de gravitate maxima ce poate avea consecinte

ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate).

FISA DE MASURI SPECIFICE PROPUSE PENTRU

Lucrator comercial

Nr.

Crt.

Factor de risc Nivel

de risc

Masuri propuse/ Nominalizarea masurii

1. Electrocutare prin atingere

indirecta si utilizarea unor

surse de alimentare fara

impamantare sau cu

impamantare

necorespunzatoare

4 - Utilizarea de prize, cabluri stechere etc. conforme

interzicerea improvizatiilor

- Defectiunila la retelele si echipamentele electrice se

vor face numai de catre personal calificat (autorizat)

- Punerea sub tensiune a unui echipament electric

(introdus stecherul in priza) se va face cu mainile

uscate

- Se va verifica zilnic integritatea cablurilor electrice,

stecherelor, prizelor, impamantarilor etc.

- se vor tine incuiate panourile electrice

24


FISA DE MASURI CU CARACTER GENERAL PROPUSE PENTRU

Lucrator comercial

Insusirea si respectarea normelor de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora;

Desfasurarea activitatilor in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau

imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si pe celelalte persoane participante la

procesul de munca;

Aducerea la cunostiinta a conducatorului locului de munca despre orice defectiune tehnica

sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

Instiintarea conducatorului locului de munca despre accidentele de munca suferite de

propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca;

Oprirea lucrului la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si informarea

de indata a conducatorul locului de munca;

Utilizarea echipamentului individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru

care a fost acordat;

25


5. CONCLUZII

Rolul sanatatii si securitatii in munca este primiordial pentru consolidarea

competitivitatii si a productivitatii intreprinderilor, deoarece se traduce printr-o reducere a

costului accidentelor, incidentelor si bolilor si printr-o motivare mai mare din partea

lucrartorilor.Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta o povara enorma pentru

sistemele de protective sociale publice si private si necesita un raspuns integrat,

coordonat si strategic, precum si o colaborare a principaleleor parti interesate din Uniunea

Euopeana in ceea ce priveste elaborarea politicilor comunitare si nationale.

In acest context primul pas in activitatile de prevenire si protectie desfasurate in

cadrul intreprinderii si/sau al unitatii este identificarea pericolelor urmat de evaluarea

riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca , respectiv executant, sarcina

de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pentru locuri de

munca/posturi de lucru.

In sensul celor enunate mai sus identificarea pericolelor trebuie facuta cu maxima

atentie pentru asa activitatile ulterioare de protectie si prevenire sa aiba efect maxim.

26


6.BIBLIOGRAFIE

Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (Vol. 1) - Alexandru Darabont,

Ştefan Pece, Aurelia Dăscălescu

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă 2006

Norme de aplicare pentru Legea 319/2006 (2010)

Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul

de muncă

Revista „Risc şi Securitate în Muncă” nr. 1/2012

www.kaufland.ro

27

http://www.inpm.ro/files/publicatii/Revista1din2012.pdf

proiect curs ssm

Documents