Universitatea Babeș-BolyaiFacultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Portofoliu

Destinat evaluării semestriale- Consiliere Școlară –

Master: Consiliere și intervenție psihologică în dezvoltarea umanăZi, Anul I, Semestrul II

Echipă:1. Cristian Alina2. Popescu Daniela

PROIECT DE INTERVENȚIE

Eșecul școlar

"Dacă aș fi permis ca eșecurile mele – sau ceea ce mi se părea a fi, la vremea respectivă, un insucces – să mă descurajeze, nu văd niciun fel în care aș fi putut

vreodată să progresez"(Calvin Coolidge)

Lucrarea de față își propune să se focalizeze pe noțiunea de eșec școlar în contextul școlar, cu referire mai ales în perioada gimnazială. Personal, am ales să vorbim despre această problemă deoarece conform studiilor și părerilor diverse a mai multor profesori si directori cu experiență în domeniul școlar, educația reprezintă acea funcție vitală a societății iar școala drept principala instituție prin care societatea își perpetuează existența. Prin urmare, nevoia analizării, dezbaterii și căutării unor soluții pentru o eventuală ameliorare a problemelor care se ivesc în contextul școlar este de bun augur și prin urmare necesară, deoarece pe această linie se pot înscrie și problemele de risc de abandon școlar și anumite probleme comportamentale.

Un alt motiv pentru care am ales să discutăm acest subiect, este necesitatea schimbării unor viziuni învechite și greoaie in favoarea unora mai noi și mai accesibile elevului din clasa gimnazială. Este necesară redescoperirea motivelor pentru care un profesor a ales calea pedagogică și reîmprospătarea relației dintre elevi și profesori. Numai așa, eșecul școlar se poate remedia, dacă există o influență din ambele părți ale problemei: atât din partea elevului unde își are responsabilitatea și părinții dar și cadrele didactice. În proiectul de față, vom discuta și despre acest aspect.

Am ales această temă deoarece eșecul școlar reprezintă un fenomen actual cu care se confruntă învățământul românesc și care ia amploare pe zi ce trece. În același timp considerăm că orice profesor se lovește inevitabil de acest fenomen în munca de zi cu zi și de aceea considerăm că orice cadru didactic ar trebui sa fie preocupat de cercetarea cauzelor care determină eșecul școlar și să aibă mereu la îndemână un set de măsuri pentru a preveni pe cât se poate de mult sau pentru a rezolva situațiile de eșec școlar.

Și nu în ultimul rând vom discuta și despre influența eșecului școlar asupra abandonului școlar pentru copii aflați în medii defavorizate. Prin medii defavorizate ne referim la acei copii care nu acces așa ușor la rechizite școlare, transport către unitatea de învățământ în sine, copii din familii dezbinate și/sau înstrăinate și altele. Considerăm că acești factori sunt foarte importanți și necesită o dezbatere ulterioară.

Prin urmare, scopul acestei lucrări este de a trata fenomenul de ”eșec școlar” nu numai din punct de vedere teoretic dar și de a încerca să găsim prin intermediul tehnicilor de psihoterapie și de consiliere în rezolvarea unui posibil caz care se confruntă cu această problemă.

Principalul scop al proiectului de față este acela de a preveni și a reduce cazurile de eșec școlar care de multe ori au o finalitate negativă și anume abandonul școlar.Cuvinte cheie: eșec școlar, abandon școlar, medii defavorizate, relația dintre elevi și profesori.

1.1. Problemă1.1.1. Definirea conceptului 1.2. Fundamentare teoretică1.2.1. Studii care dezbat această problemăEșecul școlar se definește prin rămânerea în urmă la învățătură a unor elevi, cei care nu reușesc să obțină un randament școlar la nivelul cerințelor programelor școlare. El este practic consecința inadaptării la mediul socio-profesional, la nivelul cerintelor acestuia. Eșecul școlar cu forma sa gravă de eșec, înseamnă practic o nereușită, o înfrângere sub povara propriei neputințe sau a greutăților exterioare. De obicei aceste forme sunt respinse de societate, de colectivitate, de individ și ca reacții față de insucces pot apărea disprețul, dezamăgirea, compasiunea care pe unii îi alină și pe alții îi umilesc. Insuccesul școlar, cu toate formele lui de manifestare reprezintă ansamblul pierderilor școlare ale căror efecte pot avea repercursiuni grave și negative asupra integrării sociale și profesionale asupra relațiilor de conviețuire cu semenii dar și o dezvoltare precară a copilului

Ca și antiteză, succesul școlar înseamnă obținerea unui randament superior în activitatea instructiv-educativă, la nivelul cerințelor programelor și al finalităților învățării.

Trebuie menționat faptul că eșecul școlar nu reprezintă o problemă nouă în contextul școlar, de-a lungul timpului au fost realizate multiple cercetări pentru identificarea și prevenirea eșecului școlar. O dată cu trecerea timpului și apariția unor noi factori ce contribuie la acest fenomen negativ în rândul elevilor, schimbarea viziunii educativ – informative și formative, egalitatea de șanse privind educația, suportul psihopedagogic oferit în școli, este necesară o implicare a tuturor factorilor ce contribuie la educația școlară petru stoparea și eventual eradicarea acestui fenomen.

Eşecul şcolar are la bază mai mulţi factori, elevul confruntându-se cu o serie de dificultăţi şcolare care au ca principale cauze: propria persoană, părinţii şi familia, şcoala, comunitatea locală etc. Pentru eliminarea efectelor negative ale eşecului şcolar este necesară cunoaşterea cauzelor care au produs-o.

Cauzele insuccesului şcolar sunt de triplă natură şi anume: 1. Cauze de natură familială ale insuccesului şcolar: familiile dezorganizate; lipsa

condiţiilor necesare vieţii decente; lipsa condiţiilor de învăţătură; comportarea autoritară a unor părinţi faţă de copiii lor; lipsa controlului unor părinţi asupra activităţii şcolare şi a celei extraşcolare; lipsa legăturii unor părinţi cu şcoala, cu profesorii; lipsa preocupării unor părinţi faţă de orientarea şcolară şi profesională a copiilor lor.

2. Cauze de natură psiho-socio-fiziologică ale insuccesului şcolar: tulburările fiziologice; tulburări psihice şi de comportament; tulburări psihosociale.

3. Cauze de natură pedagogică ale insuccesului şcolar: calitatea necorespunzătoare a organizării şcolare la anumite niveluri; conţinutul învăţământului necorespunzător cu exigenţele contemporane; pregătirea necorespunzătoare a cadrelor didactice; baza tehnico-materială şi didactică necorespunzătoare; metodologie didactică pasivă; tratarea globală şi doar ca obiect al educaţiei elevilor; relaţii nedemocratice

faţă de elevi; orientarea şcolară şi profesională necorespunzătoare; existenţa unui grup şcolar neunitar; evaluarea subiectivă a rezultatelor şcolare; insuficienta contribuţie a factorilor educativi; lipsa preocupării socio-educative.

Strategiile şi condiţiile favorabile prevenirii insuccesului şcolar se stabilesc, în mare măsură, în funcţie de cauzele nereuşitei şcolare, ele reiterând caracteristicile strategiilor şi condiţiilor obţinerii succesului şcolar. Ele se stabilesc în strânsă legătură cu cele trei naturi ale cauzelor: familială, psiho-socio-fiziologică şi pedagogică.

Insuccesul școlar mai poate fi: 1. Real (toate cele enumerate mai sus) 2. Fals (exagerarea nereușitelor de moment datorită autoaprecierii negative cu privire

la sine, a neîncrederii în propriile posibilități; se manifestă la elevii timizi, indeciși, resemnați). Insuccesul (eșecul) școlar poate fi privit ca fenomen: 1. Subiectiv (individual) – prin perspectiva elevului care vine cu o anumită motivare în activitatea de învățare și cu criterii individuale de apreciere a rezultatelor școlare 2. Obiectiv – din perspectiva factorilor școlari care apreciază eșecul școlar ca un rabat de la exigențele și normele școlare.

În aceste condiții este necesar un proces de ajustare reciprocă între cei doi factori în aprecierea insuccesului (eșecului) școlar: - Elevul să i se arate care îi sunt incompetențele intelectuale și deprinderile greșite; - Profesorul să facă eforturi pentru a cunoaște lumea subiectivă a elevului. În caz contrar, responsabilitatea eșecului va fi plasată de la profesor la elev, iar măsurile psihopedagogice recuperatorii preconizate de către școală vor avea un caracter unilateral, cu adresabilitate numai la elev, fără o mișcare din partea cadrului didactic de a-și evalua critic activitatea . Fazele succesului școlar: - faza premergătoare: apar primele diminuari ale prestației scolare (rămâneri în urmă la Învățătură); - faza de retrapaj propriu-zis: lacune mari, aversiune față de învățătură, cadre didactice, școală; perturbarea orelor; absentarea nemotivata (insucces scolar persistent); - faza eșecului scolar formal: corigență, repetenție – insucces evident, relativ stabilizat.

1.3. Intervenție

Cazul lui George

Ψ George, pre-adolescent cu vârsta de 13 ani, elev în clasa a VIII-a la Școala Generală Dimitrie Cantemir Baia Mare, se solicită consilierea lui de către doamna dirigintă Big

M. și de către părinții săi, deoarece elevul prezintă dezinteres față de școală și manifestă câteodată un comportament indisciplinat față de profesori și colegii săi de

clasă, fiind raportat de nenumărate ori la dna dirigintă. Ca și comportamente specifice menționăm: Fizic: aruncă cu obiecte în timpul orei; Verbal: este obraznic cu profesorii,

nu este atent la ore, își jignește colegii și manifestă un comportament persiflator; Academic: o scădere drastică a randamentului școlar, fiind propus pentru corigențe la

mai multe materii.

Obiective: determinarea cauzelor; eliminarea cauzelor; propunerea unui proiect educativ de intervenţie.

1.3.1. Descrierea problemei

Din punct de vedere al psihologiei dezvoltării, George se află în etapa dedezvoltare pre-adolescentină.

Perioada preadolescentină nu poate fi identificată la o vârstă exactă, întrucât diferă de la un copil la altul. Se consideră însă că apare undeva între 8-10 ani și ține până pe la 12-13, când copilul intră la pubertate. Pre-adolescența este presărată cu o mulțime de schimbări în viața copilului la nivel fizic, psihic, cognitiv, emoțional sau social. Corpul și mintea lui încep să se pregătească pentru perioada delicată a adolescenței și a pubertății. Prin urmare parcurgerea acestei etape se poate dovedi complicată și tensionată, plină de trăiri ambigue și complicate, deoarece există o tranziție de la etapa copilăriei la alta, care poate da naștere și la lacune din partea părintelui cu copilul

Pre-adolescentinul este confruntat atât în plan obieciv, cât și în plan subiectiv, cu schimbări multiple și diverse care pot avea legătură sau nu cu maturizarea sexuală, putând fi considerata una complicată, din nevoia de independență și cunoașterea mai mult a lumii înconjurătoare.

În perioada asta, pot apărea anumite aspecte diferențiate, ce pot îngrijora atât părinții cât și profesorii:

- agresivitatea și conflictele (dă dovadă de un grad mai crescut de violență fizică în rezolvarea conflictelor decât înainte).

- limbajul vulgar sau injurios (preia expresii injurioase în vorbirea curentă atunci când încearcă să se integreze într-un grup de prieteni sau când vrea să riposteze în fața cuiva; probabil vede cum alții, din jurul lui, le folosesc în același scop și le consideră metode bune de a soluționa anumite conflicte sau pentru a fi pe placul celorlalți – peer group).

- dependența de mediul virtual și televizor (în preadolescență, gadget-urile moderne reprezintă un pericol mai mare ca niciodată; copilul este mult mai dezvoltat din punct de vedere cognitiv, învață rapid să foloseasca dispozitive electronice de ultimă generație și este dornic să le aibă și el; există prin urmare pericolul de a cădea prada dependenței de mediul virtual, un mediu bogat în pericole pentru siguranța și sănătatea lui fizică și emoțională).

- problemele la școală și perfomanțe școlare scăzute (în tranziția de la etapa de copil la cea de preadolescent și în efortul de adaptare la schimbările care au loc în viața lui, copilul ar putea înregistra rezultate proaste la școală și ar putea intra în conflict cu alți colegi, ceea ce i-ar putea atrage nota scăzută la purtare sau alte forme de pedeapsă).

- refuzul de a comunica (uneori, din cauza perioadei dificile prin care trece și a faptului că nu înțelege tot ce se întâmplă cu el, copilul ar putea refuza comunicarea cu părinții și cu cadrele didactice cu care intră în contact).

Istoricul cazului

George este un băiat de 13 ani, care este aproape de finalul clasei a VII-a. Se prezintă la cabinetul școlii însoțit de părinții acestuia și de dirigintele clasei pentru a vorbi despre situația lui.

A. Acuze principale și istoric

Un mod deficitar de a relaționa cu profesorii în cadrul școlii, obediență scăzută și neintegrare colectivă.

B. Istoric medical

George este clinic sănătos și nu prezintă ceva care ar putea să-i influențeze funcționarea psihică și fizică, el prezentând o dezvoltare psihosomatică normală pentru vârsta lui.

C. Status mental

George are un coeficient de inteligență peste nivelul mediu, cu înclinații spre lumea artistică.

D. Relații familiale

Deși sunt părinți dedicați și direct implicați în creșterea lui educativă, sunt destul de dezinformați în legătură cu dorințele copilului în ceea ce privește alegerea liceului. De multe ori nici hainele sau jucăriile nu și le poate alege, părinții cumpărându-i ce consideră ei că este potrivit, fără a-l întreba nimic, el fiind nevoit să asculte întotdeauna.

Tatăl vitreg (cel natural fiind decedat de 3 ani), prezintă un temperament predominant coleric, cu o afectivitate oscilantă, neavînd întotdeauna un rol afectiv în viața copilului.

Mama este parte implicată în asigurarea siguranței financiare (la fel ca și tatăl), însă mai mult în asigurarea siguranței emotive. Este de multe ori suprasaturată de multitudinea de sarcini din casă, creșterea și educarea copiilor întotdeauna fiind pe locul întâi dar duce și o luptă continuă cu soțul ei, fiind implacabil și dur în relația cu copilul.

Starea financiară a familiei este una bună, mai are o surioară în vârstă de 10 ani, relație socială și afectivă bună.

1.3.2. Descrierea problemei persoanei

Problema cu care a venit la cabinet este pentru a rezolva relația defectuoasă cu profesorul menționat și în relația cu tatăl său, în vederea îmbunătățirii randamentului școlar.

1.3.3. Conceptualizare caz

Pentru intervenția propriu-zisă este necesară realizarea unui program intensiv de consiliere școlară care să integreze un efort de colaborare la nivel diriginte – părinți elev (susținerea cea mai eficientă) și la nivel profesorii de materii reale – elev pentru stabilirea unei relații de comunicare adecvată.

În prima fază, obiectivul principal este evaluarea problemei raportate de către profesorul de matematică și aflarea factorilor declanșatori și de menținere. Faza a doua a intervenției, aceasta va cuprinde anumite metode si tehnici de tip consiliere educațională, pentru a reduce comportamentul agresiv către cadrul didactic.

Faza I – Evaluarea problemei

1. Interviu semi-structurat (elev, părinți și profesorul de matematică)2. Chestionare: Inventarul pentru ostilitate (Arnold H. Buss și Ann Durkee), Scala

Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine, Chestionar pentru evaluarea riscului de abandon școlar, Chestionare pentru părinți cum ar fi Chestionarul privind stilul parental, Chestionarul pentru rezolvarea conflictelor de Thomas Kilmann.

Faza II – Intervenție pentru reducerea comportamentului agresiv

1. Autoonitorizarea comportamentului elevului2. Contractul de contingențe 3. Tehnici și metode de consiliere educațională (urmează detalierea lor)

Faza III – Intervenție pentru motivație școlară

1.3.4. Factori

După cum am menționat și mai sus, eșecul în școală apare datorită unor factori. În cazul adus în discuție am putut evidenția, bineînțeles și prin analiza chestionarelor și interviurilor aplicate atât elevului cât și părinților factorii principali care au dus la probleme în școală.

1.3.4.1 Factori de formare Factorii de formare sunt următorii:

a) Relația deficitară cu tatăl său

Problema principală a lui George este legată de relația deficitară pe care o are cu tatăl său vitreg. Se simte trist, singur și neapropiat față de tatăl său. Nu îi place că are o atitudine oscilantă față de el și încearcă să se impună în fața lui ca un tată sever, nu îl ascultă ce are de spus și nici nu-l lasă să-și asume propriile acțiuni.

Acestea fiind spuse, se știe că relația de atașament al copilului cu tatăl său este a doua relație foarte importantă din viața sa și din păcate această relație nu poate fi înlocuită cu adevărat de către nimeni. Cu ajutorul tatălui, copilul reușește să se desprindă sănătos din relația simbiotică pe care o are cu mama sa. Dacă această relație este curmată din pricina unui deces sau despărțiri subite, va afecta negativ viața ulterioară a copilului. Acestuia îi va fi mai greu să se orienteze pozitiv către viața sa, să își creeze granițe clare între sine și cei din jurul său și să își urmărească propriile nevoi.

b) Acceptarea unui nou tată în viața lui

Așa cum am menționat mai sus, faptul că în viața lui George a intrat o persoană nouă, poate fi considerat un factor de formare pentru acest comportament agresiv și scaderea randamentului școlar.

1.3.4.2. Factori de menținere

În ceea ce privește factorii de menținere a comportamentului problematic, din discuțiile avute cu copilul, dirigintele și părinții am stabilit urmatorii factori:

a) Influența ”peer group”

Anturajul reprezintă o cauză importantă și deloc de neglijat în evidențierea factorilor de menținere a unui comportament indezirabil social. Pentru a se integra într-un grup, mai ales dacă se găsesc similitudini și sentimente afective care ajută la creșterea stimei de sine (chiar dacă numai pe moment), este posibilă formarea unor obiceiuri nesănătoase. Mama M., spune că de o perioadă, odată și cu petrecerea timpului liber cu doi prieteni ai săi, limbajul injurios și jignirile s-au repetat și au devenit parte din vocabularul său.

b) Mediul familial

George nu simte apropierea afectivă față de tatăl său vitreg, prin urmare se simte depreciat, fapt ce îi crește sentimentul de furie.

c) Etichetarea conduitei morale a elevului

Atât profesorii cât și tatăl său vitreg pot să aibă o influență în schimbarea comportamentului și scăderea stimei de sine.

1.3.4. Evaluarea problemei 1.3.5.1. Planul de intervenție

Faza I – Evaluarea problemei

Obiectiv general:Pentru a se putea identifica factorii declanșatori se aplică instrumente psihologice, astfel în această etapă se află date precum factorii care au dus la formarea problemelor descrise și factorii care mențin această problemă. Instrumentele aplicate sunt:

1. Interviuri semi-structurate cu elevul George, părinții săi și cadrele didactice implicate în creșterea și evaluarea lui ca și persoană. Am vrut să evidențiem exact cauzele și principalele manifestări problematice pentru a putea oferi o soluție corectă și adecvată cazului.

2. Aplicarea de chestionare/scale: acestea ne oferă informații atât pentru consilier dar și pentru elevul în cauză.

După aplicarea primei faze a intervenției, se poate vedea problemele reale nu doar cele semnalate, prin simpla observație, cu care se confruntă elevul. Astfel, se poate formula într-un mod mult mai ușor listele de problemele și clasificarea lor adecvată în tabloul copilului, pentru a putea interveni în reducerea comportamentului problemă.

Faza II – Intervenție pentru reducerea comportamentului agresiv

Obiectiv general:

Scopul aplicării tehnicilor alese pentru acest caz, este bineînțeles, pentru a reduce comportamentul agresiv în școală.

a) Automonitorizarea comportamentului : utilitatea utilizării unei fișe de monitorizare a comportamentului lui George este importantă. Așa, completată pe parcursul a mai multor ședințe (zece), este de așteptat ca elevul să conștientizeze momentul declanșării comportamentelor agresive și monitorizarea propriului comportament agresiv, ducând la reducerea acelor porniri.

b) Contractul de contingențe este o formă de contract între elev și consilier, fiind practic o înțelegere de obicei scrisă. Se specifică de obicei, comportamentul care urmează a fi format (cel dezirabil), specificarea comportamentelor neadecvate (agresivitatea). Contractul de contingență va cuprinde așteptările profesorului față de comportamentul elevului, exprimate clar, înțelese și acceptate de către elev, fiind realizat cu acordul explicit al elevului. Prin crearea unui astfel de contract, se realizează o comunicare deschisă de tip asertiv.

c) Utilizarea unor strategii pentru conflictul în sine: Un set de reguli bine stabilite și în acord cu elevul, poate ajuta la stoparea pe moment sau chiar eradicarea comportamentului indezirabil.

d) Tehnici de relaxare: Tehnica de relaxare Schultz, este un antrenament autogen și continuă să fie una din metodele psihoterapeutice cu cea mai largă răspândire. Se bazează pe o serie de exerciții prin care se obține acea

”deconcentrare concentrativă” (Schultz, 1920) și ajută la controlarea comportamentelor agresive și pentru a fi mai relaxat. Un alt motiv pentru alegerea acestui tip de tehnică, este pentru că tehnicile de relaxare au un caracter educativ sau reeducativ și care impune învățare și o antrenare sistematică pentru un efect benefic asupra întregului organism.

1.3.5.2. Timpul alocat problemei

Pentru cazul lui George am ales să alocăm un timp de aproximativ 3 luni care va fi împărțit astfel: de două ori pe săptămână timp de aproximativ o lună de zile, vor avea loc 10 ședințe de consiliere în urma cărora ne așteptăm ca prin tehnicile utilizate să se reducă comportamentul indezirabil. A doua lună se vor mai face încă 4 ședințe de consiliere pentru a vedea dacă comportamentul modificat nu s-a schimbat. Va exista o evaluare periodică a programului de schimbare, în funcție de rezultatele obținute prin colaborarea dintre consilier, elev, familie și diriginte.

Faza III – Intervenție pentru motivație școlară

Obiectiv general:

Stimularea motivațională adecvată a elevului pentru învățare

a) Metoda modelării: modelarea se bazează pe puterea exemplului, pe acea învățare socială. Esența metodei constă în îndepărtarea conduitelor negative dobândite prin imitație și plasarea copilului sub influența unor modele pozitive (părinți, profesori, colegi). Astfel, se recomandă ca elevul să își aleagă din clasă un coleg care să îi fie un model școlar pe perioada semestrului. Va trebui să se angajeze în discuții și întâlniri cu el și să-și noteze într-un jurnal ce a observat pozitiv la colegul lui și ce poate învăța de la el.

b) Metoda întăririlor: nu numai că crește frecvența de apariție a comportamentului adecvat. Pentru fiecare tip de comportament adecvat săvârșit de către elevul George, se recomandă administrarea de către doamna dirigintă (discutat în prealabil) a unui tip de întărire pozitivă (de exemplu dacă ridică mână pentru a răspunde, primește o laudă verbală sau o bulina roșie, la acumularea unor 10 buline pe parcursul unei zile, elevul poate beneficia de o recompensă).

c) Metoda extincției comportamentului dezadaptativ prin tehnica izolării (TIME-OUT): dacă vorbește neîntrebat sau este agresiv prin injurii verbale, va fi ignorat. Astfel elevul este pedepsit pentru menținerea comportamentului neadecvat într-un mod just.

d) Metoda implicării în grup prin organizarea unor jocuri în care trebuie să fie integrat într-o echipă, astfel se face apartenența la grup (nevoia de afiliere atinsă).

Ne așteptăm ca în urma tehnicilor aplicate pentru acest caz să apară schimbări în comportamentul indezirabil social: adica să nu mai arunce cu obiecte în timpul orei față de colegi și profesori și diminuarea limbajului negativ față de colectivul clasei.

De asemenea, prin implicarea elevului în grup, crește probabilitatea de a fi mai asertiv față de programa școlară.

1.3.5.4. Follow-up:

După ultima ședință cu elevul i-am propune să stabilim un număr de întâlniri viitoare (maxim o lună), desigur dacă este de acord și el și evidențierea faptului că consilierul este disponibil oricând pentru orice problemă consideră că are nevoie să fie discutată în viitorul apropiat și/sau depărtat.

1.4. Păreri personale :

Ψ D: Nu mi-am imaginat niciodată că un asemenea subiect poate să aibă un așa mare impact pentru mine. Îmi aminteam constant pe toată durata efectuării proiectului, evenimente în care aș fi avut nevoie de consilierul școlii pentru diferite probleme școlare și nu l-am primit. Dar acum știu cum să aplic în viitor, pentru a maximiza și influența viitorul copilului meu.

Ψ A: A fost un proiect interesant, plin de întrebări și situații în care fenomenul de eșecul școlar era un teritoriu așa de vast, credeam că nu o sa-l parcurgem niciodată suficient de bine pentru a-l înțelege.

ANEXE

1. Inventar de ostilitate (elaborat de Arnold H. Buss și Ann Durkee – 1957, Journal of Consulting Psychology)

Uitați-vă la pagina intitulată ”Foaia de răspuns”. Folosiți această formă pentru înregistrarea răspunsurilor dumneavoastră la cele 66 de afirmații enunțate mai jos.

Decideți dacă afirmațiile sunt false (F) sau adevărate (A), după cum vă sunt caracteristice și bifați răspunsul pe ”Foaia de răspuns”.

1. Îndeplinesc rugămintea cuiva, doar dacă mă roagă frumos.2. Nu par să înțeleg ce mi se întâmplă (sunt aerian). 3. Uneori îi bârfesc pe cei care nu-mi plac.4. Uneori nu pot să-mi controlez impulsul de a-i leza (răni) pe ceilalți5. Știu că oamenii au tendința să mă vorbească pe la spate.6. Mă înfurii cu ușurință, dar îmi revin repede.7. Când dezaprob purtarea prietenilor mei, le-o spun direct.8. Când cineva stabilește o regulă care nu-mi place, am tendința să o încalc.9. Ceilalți par mereu să reușească în viață. 10. Niciodată nu sunt atât de furios, încât să arunc cu obiecte.11. Nu găsesc niciodată un motiv suficient de serios pentru a lovi pe cineva.12. Am tendința să fiu prudent cu persoanele care sunt mai prietenoase decât mă

așteptam.13. Întotdeauna sunt răbdător cu ceilalți.14. Sunt adesea în dezacord cu ceilalți.15. Când cineva îmi comandă (face pe șeful), fac invers decât imi cere.16. Când privesc în urmă, la ce mi s-a întâmplat, am senzatia unor ușoare

resentimente față de trecut.17. Când sunt furios, trântesc uneori ușile.18. Dacă cineva mă jignește sau mă lovește primul, reacționez.19. Sunt câteva persoane care nu mă plac deloc.20. Sunt mult mai iritat decât își dau seama ceilalți.21. Nu mă pot opri să intru în controverse cu oamenii atunci când aceștia nu sunt de

acord cu mine.22. Când oamenii îmi comandă (sunt autoritari) nu ezit să le arăt că am înțeles.23. Aproape săptămânal, văd pe cineva care îmi displace.24. Niciodată nu fac farse altora.25. Oricine mă jignește pe mine sau familia mea, caută scandal. 26. Sunt câteva persoane care par să mă invidieze.27. Îmi fierbe sângele în mine dacă se distrează careva pe seama mea.28. Am pretenția ca ceilalți să-mi respecte drepturile.29. Uneori, când sunt furios pe cineva, îi aplic ”tratamentul tăcerii”.30. Deși nu arăt, uneori mă roade invidia.31. Uneori când sunt supărat, bombănesc. 32. Persoanele care continuă să mă deranjeze cer un pumn în nas.33. Uneori am sentimentul că alții râd de mine. 34. Nu mă supăr când cineva nu mă tratează corect. 35. Chiar dacă sunt înfuriat nu folosesc un ”limbaj dur”: 36. Nu cunosc nicio persoană pe care s-o urăsc din tot sufletul.37. Uneori sunt bosumflat dacă nu pot face ce vreau eu. 38. Chiar dacă cineva mă lovește primul, rareori îi întorc lovitura.39. Deviza mea e ”niciodată să nu te încrezi în străini”.40. Uneori oamenii mă deranjează chiar numai fiind în apropierea mea.

41. Dacă cineva mă supără sunt capabil să-i spun ce gândesc despre el. 42. Dacă aș lăsa oamenii să vadă ce simt, aș fi considerat o persoană complicată

(dificilă). 43. De la zece ani nu mi-am mai pierdut firea. 44. Când îmi pierd cumpătul cu adevărat sunt în stare să pălmuiesc pe cineva. 45. În general, mă întreb ce motive ascunse poate avea o altă persoană pentru a-mi

face pe plac. 46. Adesea mă simt ca un butoi cu pulbere, gata să explodeze. 47. Când ceilalți țipă șa mine, țip și eu la ei. 48. Uneori mi se pare că am luat din viață partea ei crudă. 49. Îmi amintesc că odată am fost atât de furios încât am luat cel mai apropiat obiect

și l-am zdrobit. 50. Intru in dispute la fel de repede ca și ceilalți. 51. Obișnuiam să cred că majoritatea oamenilor spun adevărul dar m-am convins de

contrariul. 52. Uneori sunt cu capsa pusă. 53. Când sunt furios, spun lucruri antipatice, amenințătoare. 54. Uneori îmi arăt furia prin bătăi în masă. 55. Dacă trebuie să recurg la violență fizică pentru a-mi apăra drepturile, o fac. 56. Nu am dușmani care să dorească cu adevărat să mă rănească. 57. Nu mă pot opri să fiu un pic nepoliticos (aspru) cu cei care nu-mi plac. 58. Nu pot să pun la punct pe cineva, chiar dacă este necesar. 59. Sunt oameni care au făcut presiuni asupra mea, așa încât am ajuns la ”explozie”. 60. Rareori am impresia că oamenii încearcă să mă supere sau să mă jignească. 61. Nu permit să fiu iritat de lucruri mărunte (neimportante). 62. Adesea fac amenințări pe care n-am intenția să le pun în practică. 63. În ultima vreme sunt iritat, nemulțumit. 64. Când mă cert am tendința să ridic vocea. 65. În general, îmi ascund părerile proaste despre alții. 66. Mai degrabă as face o concesie, decât să intru într-o controversă.

Foaie de raspuns

N R O A S I V1 A F 2 A F 3 A F 4 A F 5 A F 6 A F 7 A F8 A F 9 A F 10 A F 11 A F 12 A F 13 A F 14 A F15 A F 16 A F 17 A F 18 A F 19 A F 20 A F 21 A F22 A F 23 A F 24 A F 25 A F 26 A F 27 A F 28 A F29 A F 30 A F 31 A F 32 A F 33 A F 34 A F 35 A F

36 A F 37 A F 38 A F 39 A F 40 A F 41 A F42 A F 43 A F 44 A F 45 A F 46 A F 47 A F48 A F 49 A F 50 A F 51 A F 52 A F 53 A F

54 A F 55 A F 56 A F 57 A F 58 A F59 A F 60 A F 61 A F 62 A F

63 A F 64 A F

65 A F66 A F

2. Scala Rosenberg (folosită pentru a măsura nivelul stimei de sine a subieților).

Citește cu atenție fiecare frază și răspunde în cel mai scurt timp, marcâdn cu un X varianta care se apropie cel mai mult de punctul dumneavoastră de vedere actual. Nu există răspunsuri bune sau rele.

TA – Total acordA – AcordD – DezacordTD – Total dezacord

TA A D TD1. În general sunt mulțumit(ă) de mine. 2. Câteodată mă gândesc că nu valorez nimic. 3. Cred că am o serie de calități bune. 4. Sunt capabil(ă) să fac lucrurile la fel de bine ca ceilalți. 5. Simt că nu am în mine prea multe de care să fiu mândr(ă). 6. Câteodată mă simt realmente inutil(ă).7. Mă gândesc că sunt un om de valoare, cel puțin ca alte persoane.8. Mi-ar plăcea să am mai mult respect față de mine însumi (însămi).9. Ținând cont de toate, am tendința să cred că sunt un (o) ratat (ă).10. Am o părere pozitivă despre mine.

Genul:Clasa/Vârsta:Mediul de proveniență:Instituția de învățământ

3. Fișă de monitorizare a comportamentului – NUME : George

Comportament Data/Ora Contextul (locul)

Persoane implicat

e /

Antecedente Consecințe pe termen

scurt

Consecințe pe termen

lung

prezente (imediate)

4. Tehnici de rezolvare a conflictelor

Prezentăm mai jos un chestionar pentru identificarea modalităţilor de rezolvare a conflictelor. Chestionarul elaborat de Kenneth W. Thomas and Ralph H. Kilmann (TKI) este unul dintre cele mai bune instrumente de evaluare a stilurilor de rezolvare a confl ictelor, de mai bine de 30 de ani. Acest instrument nu necesită calificare specială pentru administrare şi este folosit în domeniul educaţiei, resurselor umane, dezvoltării organizaţionale ca un catalizator pentru a deschide discuţii, a facilita învăţarea cu privire la situaţiile conflictuale (agresivitate, violenţă, bullying), a înţelege dinamica personală şi de grup.

CHESTIONAR THOMAS KILMANN. STRATEGII PENTRU CONFLICT Citiţi afirmaţiile de mai jos şi apoi indicaţi cât de tipic este fiecare pentru acţiunile dumneavoastră, folosind următorul sistem de notare: 5 puncte – foarte frecvent 4 puncte – frecvent 3 puncte – uneori 2 puncte – rareori 1 punct – niciodată

1. Este mai uşor să te abţii, decât să te retragi dintr-o ceartă.2. Dacă nu poţi face pe cineva să gândească la fel ca tine, fă-l să facă ceea ce gândeşti.3. Cu vorbe frumoase se cuceresc inimile.4. O mână spală pe alta.5. Hai să ne gândim împreună.6. Când doi se ceartă, cine tace primul este mai înţelept.7. Puterea învinge binele.8. Vorba dulce mult aduce.9. Mai bine jumătate decât nimic.10. Adevărul stă în cunoştinţe, nu în părerea majorităţii.11. Cine fuge din luptă, va trebui să mai lupte o dată.12. Bătălia este câştigată numai când duşmanii sunt puşi pe fugă.13. Omoară-ţi duşmanii cu bunătatea ta.14. Un schimb drept nu produce nici o ceartă.15. Nimeni nu are ultimul răspuns, dar fi ecare poate contribui cu ceva.16. Stai departe de cei care nu sunt de acord cu tine.17. Bătăliile sunt câştigate de cei care cred în victorie.

18. Vorbele bune valorează mult şi nu costă nimic.19. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.20. Numai cel care nu crede că deţine adevărul absolut poate benefi cia de adevărurile altora.21. Evită persoanele certăreţe, pentru că îţi vor face viaţa un iad.22. Cine nu pleacă îi face pe alţii să plece.23. Vorbele bune asigură armonia.24. Cadourile apropie prietenii.25. Adu confl ictele la suprafaţă şi tratează-le direct; astfel se pot descoperi soluţiile cele mai bune.26. Cel mai bun mod de a trata confl ictele este de a le evita.27. Bate cu pumnul în masă dacă vrei să obţii ceva.28. Blândeţea triumfă asupra mâniei.29. O parte din ceea ce vrei este mai bine decât nimic.30. Sinceritatea, onestitatea şi încrederea mişcă şi munţii.31. Nimic nu este aşa de important încât să merite să lupţi pentru a-l obţine.32. Există două feluri de oameni: învingătorii şi învinşii.33. Când cineva te loveşte cu o piatră, loveşte-l cu un fulg.34. Când fi ecare cedează jumătate, se poate ajunge la o înţelegere dreaptă.35. Săpând mereu descoperi adevărul.

I II III IV VT1 T2 T3 T4 T5T6 T7 T8 T9 T10T11 T12 T13 T14 T15T16 T17 T18 T19 T20T21 T22 T23 T24 T25T26 T27 T28 T29 T30T31 T32 T33 T34 T35T T T T T

Total: ....

DEZLEGAREA CHESTIONARULUI. Dacă aveţi maximul de punctaj pe coloana, atunci rezolvaţi conflictele, metaforic vorbind, asemenea următoarelor animale:

I. BROASCA ŢESTOASĂ (Retragerea/ Evitarea)

Nu sunt câştigători, nu sunt victime. Broasca ţestoasă se retrage în carapacea ei pentru a evita confl ictul. Ea renunţă la scopurile şi relaţiile ei personale ce creează conflicte sau

cu care este în conflict. Broasca ţestoasă crede că nu există speranţă în a încerca să rezolvi un conflict. Se simte neajutorată. Crede că e mai uşor să te retragi (fizic şi psihologic) dintr-un conflict, decât să accepţi confruntarea.

Când se foloseşte:• Când conflictul este mic.• Când numeri până la 10 să te răcoreşti. • Când alte lucruri importante te presează şi simţi că nu ai timp pentru aceasta. • Când nu ai puterea şi nu vezi nici o schimbare cu privire la îngrijorările tale.• Când eşti prea emoţional implicat şi alţii din jur pot rezolva conflictul cu mai mult succes. • Când este nevoie de mai multe informaţii.

Provocări: • Se iau decizii importante fără a fi în cunoştinţă de cauză. • Amânarea face ca lucrurile să se înrăutăţească.

II. RECHINUL (Confruntarea/ Competiţia)

Eu câştig, tu pierzi.Rechinul încearcă să îşi domine adversarii făcându-i să accepte soluţia lui într-un conflict. Scopurile lui personale sunt foarte importante pentru el, în timp ce relaţiile interpersonale sunt de o importanţă minimă. Caută să-şi atingă ţelurile cu orice preţ. Nu-i interesează nevoile celorlalţi. Nu-l interesează dacă ceilalţi îl plac sau îl acceptă. Rechinul presupune că un conflict se rezolvă când o persoană câştigă sau pierde. El vrea să fie câştigătorul. A câştiga îi dă rechinului un sentiment de mândrie şi de realizare personală. A pierde îi dă un sentiment de slăbiciune, neadaptare şi ratare. Încearcă să câştige prin atac, copleşire şi intimidare.

Când se foloseşte:• Când ştii că ai dreptate. • Când timpul este scurt şi se cere o decizie rapidă. • Când o personalitate puternică încearcă să conducă şi nu vrei să se folosească de tine. • Când ai nevoie să te ridici pentru drepturile tale.

Provocări: • Poate escalada un conflict. • Cei care pierd se consideră o problemă.

III. URSULEŢUL (Aplanarea/Acomodarea)

Eu pierd, tu câştigi. Pentru ursuleţ relaţiile interpersonale sunt foarte importante, în timp ce propriile scopuri au o importanţă mică. Ursuleţul doreşte să fi e plăcut şi acceptat de ceilalţi. El crede că un conflict ar trebui evitat în favoarea armoniei, şi mai crede de

asemenea, că oamenii nu pot discuta în contradictoriu fără a strica relaţiile dintre ei. Se teme că dacă un confl ict va continua, cineva va avea de suferit, şi asta vă compromite relaţia cu acea persoană. Este în stare să renunţe la scopurile personale, pentru a păstra o relaţie cu cineva. Ursuleţul spune: ,,renunţ la scopurile şi interesele mele şi te las să obţii ce doreşti din dorinţa de a mă face plăcut ţie”. Ursuleţul încearcă să aplaneze confl ictul din teama de a nu periclita relaţia cu cineva.

Când se foloseşte:• Când o problemă nu este atât de importantă pentru tine cât este pentru cealaltă persoană. • Când îţi dai seama că greşeşti.• Când vrei să îi laşi pe alţii să înveţe din greşeli. • Când ştii că nu poţi câştiga. • Când este nu este timpul şi preferi să-ţi construieşti un credit pentru viitor. • Când armonia este foarte importantă. • Când grupul are în comun mai multe lucruri decât cele care îi diferenţiază.

Provocări: • Ideilor personale nu li se acordă atenţie.• Credibilitatea şi infl uenţa pot să fi e pierdute.

IV. VULPEA (Compromisul) Tu te apleci, eu mă aplec.Vulpea este interesată în aceeaşi măsură de scopurile personale, cât şi relaţiile cu ceilalţi. Vulpea tinde să facă compromisuri: renunţă parţial la scopurile ei, convingând cealaltă tabără să facă la fel. Într-o situaţie conflictuală, soluţia vulpii va fi ca fiecare parte implicată să câştige ceva - soluţia de mijloc între două extreme. Este capabilă să renunţe parţial la scopurile şi relaţiile ei pentru a ajunge la o înţelegere.

Când se foloseşte:• Când oamenii cu statut egal sunt în mod egal responsabilizaţi faţă de scopuri. • Când se poate salva timp prin aranjamente intermediare la nivel individual privitor la aspectele unei situaţii complexe. • Când scopurile au importanţă moderată.

Provocări:• Valorile importante şi obiectivele pe termen lung pot fi scăpate din vedere.• Poate să nu funcţioneze dacă cerinţele iniţiale sunt prea mari. • Poate genera cinism, în special dacă nu există angajamente pentru a onora soluţii de compromis. V. BUFNIŢA (Colaborarea)

Eu câştig, tu câştigi. Bufniţa preţuieşte extrem de mult atât scopurile personale, cât şi relaţiile interpersonale. Ea vede conflictele ca probleme ce trebuie rezolvate şi caută soluţii care să satisfacă atât interesele personale, cât şi pe cele ale taberei adverse.

Bufniţa vede conflictul ca o metodă de îmbunătăţire a relaţiilor, prin reducerea tensiunii dintre două persoane. Încearcă să pornească o discuţie pentru a identifi ca conflictul ca problemă. Prin căutarea soluţiilor care să satisfacă ambele părţi, bufniţa menţine relaţiile. Bufniţa nu este mulţumită până când tensiunile şi sentimentele negative nu au fost pe deplin rezolvate.

Când se foloseşte:• Când există un nivel înalt de încredere. • Când nu vrem să ne asumăm întreaga responsabilitate.• Când vrem să se asume responsabilitatea soluţiilor. • Când oamenii implicaţi vor să-şi schimbe gândirea pe baza informaţiilor noi şi a opţiunilor noi care pot deriva.• Când trebuie să lucrezi într-un mediu de animozitate încărcat de sentimente nepotrivite.

Provocări: • Procesul consumă timp şi energie.• Unii pot să folosească în avantaj propriu încrederea şi deschiderea oamenilor.

5. CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA RISCULUI DE ABANDON ŞCOLAR (chestionarul se adresează elevilor) Citiţi întrebările de mai jos şi răspundeţi sincer. 1. Sex. FEMININ_____ MASCULIN____ 2. Locuieşti la : ORAŞ____ SAT/COMUNĂ____ 3. Naţionalitatea: ____________________________________ 4. Locuieşti cu : FAMILIA____ ALTE RUDE____ PLASAMENT____ SINGUR____ 5. Părinţii au studii: FĂRĂ LICEU____ LICEU____ FACULTATE____ 6. Ocupaţia părinţilor : TATA________________ MAMA__________________ 7. Venitul familiei tale este : mai puţin de 500 RON/LUNĂ____ mai puţin de 1000 RON/LUNĂ____ mai puţin de 2000 RON/LUNĂ 8. Cât de mulţumit/ă eşti în general de? a) rezultatele tale şcolare? FOARTE MULŢUMIT____ MULŢUMIT____ CAM NEMULŢUMIT____ FOARTE NEMULŢUMIT____ b) de colegii tăi ? FOARTE MULŢUMIT____ MULŢUMIT____ CAM NEMULŢUMIT____

FOARTE NEMULŢUMIT____ c) de profesorii tăi? FOARTE MULŢUMIT____ MULŢUMIT____ CAM NEMULŢUMIT____ FOARTE NEMULŢUMIT____ d) de şcoală în general? FOARTE MULŢUMIT____ MULŢUMIT____ CAM NEMULŢUMIT____ FOARTE NEMULŢUMIT____ 9. Eşti de părere că : a) Profesorii au o relaţie bună cu elevii : NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____ b) Mă simt la şcoală ca într-o echipă: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____ c) Profesorii ne respectă opiniile: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____ d) Profesorii sunt interesaţi să avem rezultate bune la şcoală: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA___ e) Sunt tratat corect în şcoală: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____ 10. În ultimul an cât de des s-a întâmplat ca : a) un coleg să vorbească urât de tine, sau să râdă de tine : DES____ NU PREA DES___DELOC___ b)un coleg să nu vrea să fie prieten cu mine : NU___ NU PREA DES___ DA____ c) să mă simt respins la şcoală : NU___ NU PREA DES___ DA____ d) să simt că nu mai îmi place deloc la şcoală: NU___ NU PREA DES___ DA____ 11. Te gândeşti câteodată că vrei să faci altceva decât să mai vi la şcoală? DA___NU___ 12. În ultimul semestru ai avut probleme legate de absenţe? DA(notă scăzută la purtare)___ AŞA ŞI AŞA (am fost atenţionat)____NU____ 13. Eşti de părere că materiile sunt interesante? DA___ AŞA ŞI AŞA___ DELOC___ 14. Înveţi când ceva ţi se pare interesant? DA___NU___ 15. Poţi să te concentrezi la ore sau la teme? DA____AŞA ŞI AŞA____NU___ 16. În general îţi faci temele pentru acasă? DA___NU___ 17. Îţi place la şcoală? DA___NU___ 18. Ai avut probleme la şcoală în ultimul an? a) bătăi cu colegii sau alţi elevi : DA___NU___ b) am fost prins că fumam sau am băut la şcoală: DA___NU___ c) am fost atenţionat de diriginte sau de director pentru comportament: DA___NU___ 19. Îţi place mai mult să faci altceva decât să vi la şcoală? DA___NU___ 20. Dacă la întrebarea anterioară ai răspuns DA : Ce altceva îţi place să faci mai mult decât să vi la şcoală? 21. Ai avut probleme cu legea? DA___NU___ a) ai dosar penal ? DA___NU___ b) ai fost amendat ? DA___NU___ c) ai primit atenţionări ? DA___NU___

22. Te vezi terminând liceul? DA___NU___ 23. Dacă nu termini liceul, te vezi : a) muncind b) făcând altceva __________________________________________________________ 24.Ai prieteni care nu au terminat liceul ? DA___ (Câţi? ______) NU___ 25. Familia ta este preocupată de rezultatele tale la şcoală ? DA___AŞA ŞI AŞA___NU___ 26. Familia te incurajează să termini liceu? DA___AŞA ŞI AŞA___NU___ 27. Simţi că nu faci faţă presiunilor de la şcoală? DES___ CÂTEODATĂ___NICIODATA__ 28. Ţi-ai dori să faci altceva decât să vi la şcoală? DA___ NU___ 29. Ai planuri să munceşti în timpul liceului? DA___NU___ 30. Sunt oameni în jurul tău care cred că şcoala e pierdere de vreme? DA___AŞA ŞI AŞA ___NU 31. Ai prieteni mai în vârstă decât tine? DA, MULŢI___DA, CÂŢIVA ___UNUL___NICI UNUL 32. Ai probleme de sănătate care ar putea să te împiedice să termini liceul? DA___NU___ 33. Simţi câteodată că lecţiile sau temele sunt prea grele? DA___NU___ 34. Poţi să îţi faci temele acasă fără să te ajute cineva? DA___NU____ 35. Crezi că la şcoală nu găseşti înţelegere pentru problemele tale? DA___NU____ 36. Crezi că o să îţi fie greu să mai faci naveta până la terminarea liceului? DA___NU___

6. Chestionar pentru părinţi Pentru a ajunge la reuşita şcolară, elevul trebuie să beneficieze de o şcoală. Pentru a ne ajuta la depistarea cauzelor nereuşitei şcolare, vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la următoarele întrebări. 1. Cine se ocupă mai mult în familia dumneavoastră de controlul copiilor şi cum? 2. Ce raporturi există între dumneavoastră şi copii? 3. Aveţi obiceiul să discutaţi în familie despre educaţia copilului? 4. Ce climat domină în familia dumneavoastră? 5. Copilul îşi face temele cu interes sau are nevoie să fie stimulat? 6. Care sunt ocupaţiile preferate ale copilului dumneavoastră? 7. Cât de des luaţi legătura cu dirigintele/învăţătorul?

7. Chestionar pentru profesori: Pentru a ajunge la reuşita şcolară, elevul trebuie să beneficieze de o şcoală. Pentru a ne ajuta la depistarea cauzelor nereuşitei şcolare, vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la următoarele întrebări. 1. Care este motivaţia asumării rolului de profesor pe care îl aveţi? 2. Ce numiţi dumneavoastră insucces şcolar? 3. Care sunt, după dumneavoastra, cauzele insuccesului şcolar? 4. În ce măsură motivaţia pentru anumite obiecte corespunde capacităţii elevului? 5. Ce raporturi sunt între dumneavoastră şi elevii dumneavoastră? 6. Ce discutaţi cu profesorii care predau la clasa dumneavoastră? 7. Apreciaţi cu obiectivitate elevii. Care sunt efectele sub/supra aprecierii elevilor? 8. Ce înseamnă pentru dumneavoastră un elev leneş? 9. Ce dificultăţi întâmpină elevii în pregătirea temelor pentru acasă la disciplina dumneavoastră? 10. Care sunt mijloacele de stimulare sau de pedepsire pe care le utilizaţi şi ce efecte au asupra elevilor? 11. Ce v-a impresionat mai mult în vizitele pe care le-aţi făcut la domiciliul elevilor? 12. Ce credeţi despre eficienţa consultaţiilor pedagogice acordate părinţilor 13. Ce soluţii puteţi denumi pentru preântâmpinarea şi /sau diminuarea insuccesului şcolar?

8. Ghid de interviu pentru elev: este utilizat în cadrul întâlnirilor cu elevul

1. Din ce motiv crezi că tu ai venit aici astăzi?2. S-a întâmplat ceva deosebit în ultima vreme care crezi că ar putea fi cauza

întâlnirii noastre (acasă, la școală). 3. Te rog povestește-mi ce înseamnă pentru o tine o zi obișnuită de școala?4. Cam cât timp dintr-o zi aloci școlii? Cât timp stai la școală? Dar din timpul tău

liber, cât aloci pentru studiu? Cât timp stai la școală?5. Povestește-mi despre familia ta. 6. De obicei, fiecare elev are una sau mai multe materii la care se implică mai mult.

Aș dori să aflu mai multe lucruri despre materiile tale preferate, precum și cum au ajuns acestea să-ți placă mai mult decât altele. (această întrebare se referă la dimensiunea legată de învățarea școlară (dimensiunea formativă), de cultură acumulată, de cunoaștere. În acest caz dorim să aflăm care sunt activitățile școlare specifice în care se implică mai mult subiectul nostru. Vrem să ne axăm și pe dimensiunea emoțională a subiectului, adică să-i aflăm diversele preferințe.

7. Există anumite materii cărora nu le acorzi așa de mare atenție, la care te implici mai puțin? Povestește-mi cum au ajuns să nu-ți placă.

8. Povestește-mi te rog relația cu familia ta. 9. De cele mai multe ori, un elev își face prieteni printre colegii săi de școală.

Povestește-mi despre colegii tăi, despre cei cu care îți petreci cel mai mult timpul

dar și despre cei cu care nu prea vorbești (- raportul cu colegii săi, dimensiunea legată de relaționare)

10. Unde este domicilul tău permanent?11. Ce vârstă ai? Ce profesori au părinții tăi ? .... etc

9. Chestionarul parental pentru părinți

Bibliografie:

1. Băban, Adriana, Consiliere educațională, Revista – Învățământul preșcolar, 2006;2. Durnescu, I., Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere, Ed.

Themis, Craiova, 1994.3. Frieze, I & Snyder, Children’s beliefs about the causes of success and failure in

school setting, Journal of Educational Psychology, 72, 186-196.

4. Bocoș. M., (2003), Teoria și practica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

5. Ionescu, M., Bocoș, M., (2001), Cercetarea pedagogică și inovația în învățământ, În ”Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor”, Editura Presa universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

6. Radu, I., Ionescu, M., (1987), Cercetarea pedagogică – moment al perfecționării și al creativității, în ”Experiență didactică și creativitate”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.

7. Glava, A., Glava, C. (2002), Introducere in pedagogia preșcolară, Ed. Dacia, Seria Dacia Educațional, Cluj-Napoca.

8. www.wikipedia.org 9. www.google.ro/scholar 10. www.pyschnet.com