proiect anatomie- nervii spinali

7/25/2019 proiect anatomie- nervii spinali

1/54

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE

SPECIALIZARE- ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI

ANUL I

PROIECT LA ANATOMIA OMULUI

( NERVII SPINALI)

Student: Petcu Mariana

Profesor coordonator: prof. dr. Tofan Lucica


2/54

CUPRINS

Capitolul 1 Introducere in sistemul nervos si neuroendocrine

Capitolul 2 Structurarea sistemului nervos central

Capitolul 3 Neuronul.Celulele gliale

Capitolul 4 Sistemul nervos periferic

Bibliograe


3/54

INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS SI NEUROENDOCRIN

Unul din sistemele de integrare ale organismului avand un rolesential ind si supraordonat celorlalte este sistemul neuroendocrine. !egaturile foarte stranse anatomice vasculare si nervoase e"istenteintre sistemul nervos si cel endocrin la nivelul formatiunilor din#ipotalamo#ipo$are descries de savantii romani %r.I. &ainer si I.'.Niculesccat si unele structure microscopice precum si receptorii endocrine dinencefal la care se adauga neurotransmitatorii sinteti$ati la niveluldiferitelor eta(e ale S.N.C. avand actiuni asupra glandelor endocrine (usticao considerare integrative a formatiunilor nervoase si endocrine cu atat maimult cu cat reglarile nervoase se intrepatrund formand o unitate sub

raport functional. Sistemul neuroendocrine impreuna cu sistemele vascular si imunitar a)ate sub controlul sau reali$ea$a mentinerea in limite $iologice a#omeosta$iei organismului asigurand adaptarea la diferitele conditii alemediului e"tern.

SISTEMUL NERVOS

*rintre diversele functii sau proprietati ale substantei vii e"citabilitateasau iritabilitatea este una dintre cele mai importante pre$enta la toatevietatile de la cele mai simple unicelulare pana la cele mai organi$ate . Intimp ce proto$oarele reactionea$a adecvat la orice e"citatie a oricarui punctde pe suprafata corpului lor meta$oarele isi diferentia$a anumite portiuni dinsuprafata organismului lor pentru a indeplini aceasta functie. +ertebratelede la cele mai simple pana la om inta cea mai inalt organi$ata suntin$estrate cu un s,stem special inalt diferentiat sistemul nervos carereceptionea$a e"citatiile provenite din mediul incon(urator cu a(utorul unor

receptori periferici le prelucrea$a si da raspunsul adecvat. *rivit din punct de vedere logenetic sistemul nervosa pare inincrengatura nevertebratelor la coelenterate sub forma unei retele difu$e asinaptice in care intesitatea in)u"ului nervos diminua treptat de la centruspre periferie dispersandu-le in toate sensurile. Celulele nervoase/segasesc in punctele nodale ale retelei si intre ele e"ista continuitate. 0cestmod de conducere a in)u"ului nervos repre$inta un progress fata deconducerea neuroida caracteristica spongierilor la care absenta sistemului


4/54

nervos face ca e"citatiile sa se transmita din aproape in aproape adicatoate celulele sunt e"citate sub forma miscarii cililor vibratili.

Imagine spongieri


5/54

Imagine celenterate

Sistem nervos primitiv

la spongieri.


6/54

Sistem nervos primitive la

celenterate

Sistemul nervos simpatic aparela viermi si artropode ind formatdin cellule nervoase ale carorprelungiri se articulea$a intre eleprin contact direct avand aspectulunor lanturi de neuroni.Concomitentapare si o maduva ganglionara situate anterior de tubul digestiveea se continua la nivelul e"tremtatiicefalice printr-un inel periesofagian si

ganglioni cerebroi$i. In acest stadiude de$voltare se poate vorbi dee"istent unui substrat anatomic

necesar re)e"elor segmentare.!a vertebrate sistemul nervos avand un aspect tubular este situate

dorsal in raport cu tubul digestive diferentiindu-se o portiuneintracranianaencefalul si o portiune situate in canalul vertebral maduva.

STRUCTURAREA SISTEMULUI NERVOS

Sistemului nervos i se deosebesc prin topograa sa doua parti- Sistemul nervos central si- Sistemul nervos periferic formand sistemul vietii de relatie prin care

organismul este in stare sa primeasca orice e"citatie si informatievenita din mediul incon(urator si sa ii poata da raspunsul adecvat.


7/54

5"citatiile- stimulii sunt receptionate de catre terminatiile nervoase sauorgane de simt periferice care le transforma in urma unei anali$eprimare intr-un in)u" nervos si le transmite prin sistemul nervosperiferic alcatuit din conductor- la sistemul nervos central. 0ici esteefectuata anali$a amanuntita na a in)u"ului nervos si este trimis

raspunsul necesar la periferie tot pe calea nervilor.Sistemul nervos central este format din doua segmente deosebite ca

forma si situatie dar impreuna cu sistemul nervos periferic alcatuiescun tot unitar inseparabil. Cele doua segmente sunt encefalul(encephalon)numit astfel pentru ca se gaseste in cutia craniana simaduva spinarii( medulla spinalis) adapostita in canalul vertebral deunde isi are si numele.

6in punct de vedere functional sistemul nervos este alcatuit dinsistemul nervos cerebrospinal si sistemul nervos autonom sau vegetativ.

*rimul isi are numele de la cele doua segmente componentecerebrumcreierul si maduva spinala ind denumit si s,stem nervos de relatie aorganismului cu mediul incon(urator.*rin functia sa el transformastimuliiproveniti din mediul ambient in miscari e de aparare e deadaptare dupanatura si intensitatea e"citatiilor. !a omel indeplineste sifunctii superioare precum formarea de sen$atii ca urmare a e"citatiilormemori$area lor invatarea educarea cee ace repre$inta si substratulindividualitatii si personalitatii ecaruia dintre noi.

Sistemul nervos autonom sau al vietii interne vegetative reglea$acontrolea$a activitatea organelor interne nutritia respiratia circulatiae"cretia ind si el format din doua componente care din punct de

vedere functional sunt antagonice simpaticul(sau ortosimpaticul)siparasimpaticul primul 7nd cataboli$ant consummator iar cel de-aldoilea anaboli$ant reparator.

6e fapt acest sistem este denumit autonom autonomia sa esterelativa pentru ca este controlat de catre eta(ele superioare alesistemului nervos central sistemul nervos constituind un tot unitar inaceste conditii.

Sistemul nervos are capacitatea sa receptione$e sis a transformediferitele e"citatii din afara sau din interiorul corpului in in)u"urinervoase sale prelucre$e sis a le conduca in diferite parti aleorgannismului reali$and unitatea intregului organism si unitatea

organismului cu mediul incon(urator.6in punct de vedere structural sistemul nervos poate impartit

in-sistem nervos central SNC cuprin$and encefalul si maduva spinarii-sistemul nervos periferic ce include componenta somatica nerviispinali si cranieni si componenta vegetativa SN+ - simpatic siparasimpatic.


8/54

6in punct de vedere functional sistemul nervos repre$inta oretea de neuroni intercontectati asemanator cu structura unuicomputer datorita faptului ca ambele pre$inta un sistem deintroducere a datelor un sistem dede procesare a acestora si un sistem in care sunt asate re$ultatele

obtinute.

Elementele neuronale sunt reprezentate de neuroni si

celule nevroglice.

Neuronul. Celulele gliale

Neuronul este alcatuit dintr-un corp celular pericarionvoluminos cu diametrul de 89 microni dendrite foarte ramicate si una"on care este foarte lung putand atinge aproape un metru. Neuronii pot clasicati dupa1. forma pericarionului piramidali stelatipiriformiovalari2. numarul prelungirilor multipolaribipolariunipolaripseudounipolari3.functiesen$itivi motori de asociatie vegetative 6in punct de vedere al locali$arii neuronii pot


9/54

centrali in creier

periferici corpul celular in maduva trunc#i cerebral ganglioniiar prelungirile in nervii periferici.

1.Corpul celularformea$a substanta cenusie din nevra" si ganglionii

somatici si vegetativie"tranevra"iali. 5l este delimitat de o membrana lipoproteicaneurilema are citoplasmaneuroplasma ce contine organite citoplasmatice si un nucleu obisnuitcentral cu unul sau mai multi nucleoli. Unele organite celularemitocondrii comple"ul :olgi reticul endoplasmatic li$o$omi suntpre$ente si in alte celule iar altele sunt specice neuronului - corpusculiiNissl si neurobrilele. Corpusculii Nissl corpii tigroi$i sunt constituiti dinmase dense de reticul endoplasmatic rugos la nivelul carora au locsinte$ele proteice neuronale. Neurobrilele apar ca o retea omogena de brecare traversea$a intreaga neuroplasma au rol in transportul substantelor si

de sustinere.2. *relungirile neuronale sunt dendritele si a"onul.6endritele sunt prelungiri citoplasmatice e"trem de ramicate continandneurobrile sicorpusculi Nissl spre ba$a lor. 5le conduc in)u"ulnervos centripet aferent.0"onul cilindra"ul sau neuritul este o prelungire unica lunga atingec#iar 1 malcatuit din a"oplasma continuarea neuroplasmei in care se gasescneurobrile mitocondrii si li$o$omi si este delimitat de o membranaa"olemacontinuarea neurilemei. 0"onul se ramic in portiunea terminalaultimele ramicatii ind butonate butoni terminali. 0cestia contin in afara

de 2neurobrile numeroase mitocondrii precum si ve$icule in care estestocata o substanta mediator c#imic. 0"onii conduc impulsul nervoscentrifug eferent. %ibra a"onica este acoperia de mai multe teci- teaca Schwann este formata din celule gliale care incon(ura a"onii.Intre doua celuleSc#;ann succesive se a)a strangulatii &anvier regiune nodala.


10/54

Structura neuronului

- teaca Henleeste o teaca continua care insoteste ramicatiile a"onicepana la terminarealor constituita din celule de tip con(unctiv din bre de colagen si reticulinaorientate intr-o retea na care acopera celulele Sc#;ann pe care le separade tesutul con(unctiv din (urul brei nervoase. 0ceasta teaca con(unctiva arerol nutritiv si de protectie. Neuronul periferic motor se deosebeste de celsen$itiv atat din punct de vedere functional cat si morfologic.Neuronul motor perieric.

Celulele neuronului motor periferic au forma stelata cu diametrul de =9 -199microni cu >-=prelungiri si poarta denumirea de celula nervoasa multipolara. 0stfel decelule se gasesc in cornulanterior al maduvei spinarii si in nucleii motori aitrunc#iului cerebral. 'erminatia acestui neuron se face in musc#iul striat subforma placii motorii.Neuronul sen!itiv perieric.


11/54

Corpul celular al acestor neuroni are forma sferica cu diametrul de 1>9microni. *re$inta oprelungire unica care dupa un traiect oarecare se divide in forma de + celuleganglionare bipolare sau pseudounipolare. Celulele nu se gasesc insistemul nervos central ci in ganglionii spinali si in ganglionii sen$itivi ai

nervilor cranieni.

Neuron sen!itiv si neuron motor

Neuronii "e asociatiesunt neuroni de marime mica in generalmultipolari cu prelungiriscurte pe care ii gasim in toate formatiunile cenusii ale nevra"ului.

Neuronii vegetative sunt clasati in 4 grupuri.1.Neuronii din nucleii vegetativi din tuber cinereum sunt de talie mi(locieuni sau bipolari.


12/54

2.Neuronii din nucleii reticulati bulbo-ponto-pedunculari sunt #ipercromi simultipolari.3. Neuronii ganglionilor vegetativi pre$inta o talie relativ mare si mai multeprelungiri.#.Neuronii vegetativi din peretii viscerelor sunt de marime mi(locie sau

mica cu mai multeprelungiri. *relungirile neuronilor vegetativi pot bogate in mielina sarace inmielina sau fara mielinabre cenusii &emac?. *artile periferice ale sistemului nervos vegetativformea$a ple"uri ce urmea$a frecvent traiectul vaselor. 'erminatiilevisceromotorii ale brelor vegetative merg spre musculatura netedaformand arbori$atii terminale sau merg spre glande devenind bresecretorii.6endritele si a"onii constituie caile de conducere intranevra"iale de lamaduva spinarii

pana la scoarta emisferelor cerebrale si invers sinervi e"tranevra"iali.Nivelele de organi$are ale cailor nervoase aferente si eferente sunt deci bra nervoasa fasciculul de bre nervoase tractulnervos si nervul.


13/54

%ibra nervoasa este formata dintr-un a"on sau o dendritaprotoneuronii din ganglionul spinal si cele trei teci peria"onaleperidendritice. %ibrele nervoase pot centrale locali$ate in sistemulnervos central sau periferice motorii sen$itive sau vegetativeaferente sau eferente mielinice cu sau fara teaca Sc#;ann si amielinice cusau fara teaca Sc#;ann.

Calea motorie$ e%erenta este ormata "in "oi neuroni& unulcentral si altul perieric.

Calea sen!itiva$ aerenta$este ormata "in trei neuroni&unul perieric si "oi centrali.Celulele gliale nevrogliilesunt de 19 ori mai numeroase decat neuronii sisunt celulemetabolic active ce se pot divide. 0u rol in sustinere fagocito$aresturilor neuronale sinte$a mielinei trocitate facand legatura dintre

neuroni si capilare. Intervin in retinerea unor substante din sange pentru anu patrunde in SNC bariera #ematoencefalica in refacerea defectelor inca$ de le$iune a substantei nervoase cicatrice gliala.

'a nivelul SNC s-au evidentiat 4 tipuri de nevrogliiastrocite oligodendrocite celule ependimale si microglii.

In aara SNCs-au evidentiat celule Sc#;ann si celule satelite.


14/54

Sinapsa!egatura dintre neuroni se reali$ea$a prin sinapse. 0cestea

sunt formatiuni @ediate@@tspeciali$ate care se reali$ea$a intre a"onul neuronului @ediate@@ti sidendritele sau corpul @ediate@ alneuronului @ediate@@tic. !egatura interneuronala seface intre @ediate@@@ediate@@ti repre$entat de

butonul terminal al a"onului si @ediate@@ @ediate@@tic repre$entat de o $onamica din @ediate@neuronului @ediate@@tic pe care se aplica butonul terminal. Cele douasegmente sinaptice sunt separate printr-un spatiu @ediate@. 6eci legaturadintre neuroni nu se face prin contact direct ci este mediate c#imic prineliberarea mediatorului in fanta sinaptica. 'ransmiterea impulsului nervos dela terminatiile nervoase motorii la brele musculare se face printr-o


15/54

formatiune similara numita placa motorie sinapsa neuromusculara avandca mediator acetilcolina.

NeurotransmitatoriNeurotransmitatorii sunt substante c#imice eliberate la nivelul

terminatiilor nervoase presinaptice si care se "ea$a pe situsuri receptoarespecice de la nivelul neuronilor postsinaptici.

*ana in pre$ent s-au identicat cel putin 39 deneurotransmitatori activi sau potentiali.

Un neurotransmitator potential satisface partial criteriile unuineurotransmitator. Neuronii


16/54

sunt capabili sa sinteti$e$e un numar de neurotransmitatori c#iardin timpulde$voltarii embriologice precoce pe masura ce procesul de de$voltarecontinua ma(oritatea neuronilor se speciali$ea$a inproducerea unui singur neurotransmitator principiul specicitatiineuronale al lui 60!5. 0ceasta teorie a ramas valabila multi ani dar

cercetari recente au pus in evidenta anumiti neuroni maturi capabili saproduca doi oca$ional trei tipuri de neurotransmitatori. *entruma(oritatea neuronilorneurotrasmitatorii se leaga de receptori specicisi in)uentea$a potentialul de membrana. 5"ista insa si mecanisme maicomple"e cu interesarea canalelor ionice si aparitia unor efecte tardive.

Proprietatile neurotransmitatorilor*rogrese recente in evidentierea neurotransmitatorilor si a moleculelor

de care sunt legatiau reorientat conceptia relatiilor interneuronale. 0pare in acest mod oneuroanatomie c#imica care nu mai corespunde neuroanatomiei traditionale.

A clasicare amanuntita a neurotransmitatorilor ii grupea$a in Amine - 0cetilcolina(Neuroamine) - 6opamina

- Noradrenalina- 0drenalina- Serotonina- istamina

Aminoacizi - :licina(Neuroaminoacizi) - 0cid glutamic

- 0cid aspartic- 0cid gamaaminobutiric :0B0

Neuropeptide - 'ac#i?inine - substanta *- neuro?inine D E F

- *eptide opiacee - 5ndorfine D E- 5n?efaline -


17/54

#iperpolari$area si scaderea ratei impulsurilor. 0cetilcolina esteinactivata de o en$ima numita colinestera$a eliberata la nivelulmembranei postsinaptice aceasta en$ima catali$ea$a #idroli$aacetilcolinei in acetat si colina. A parte din aceste molecule sunttransportate activ inapoi la neuronul presinaptic unde are loc resinte$a

acetilcolinei. 0ctivitatea colinestera$ei este esentiala in deblocareareceptorilor si receptionarea de noi semnale. 0numite pesticide sau ga$eto"ice de lupta contin un in#ibator de colinestera$a care impiedicascindareaacetilcolinei. 0ceasta ramane legata de receptori si impiedica ree"citareaimpulsurile nervoase nu se mai transmit si organismul moare.

(tropina repre$inta un antidot in astfel de into"icatii datoritamecanismului competitiv cuacetilcolina pentru receptori.

Nora"renalina )norepinerina* este secretata de neuroni de lanivelul SNC si SN+.*ericarionii neuronilor noradrenergici sunt situatiin trunc#iul cerebral

sistemul tegumento-bulbar si sistemul locus coeruleus. In functie dereceptorul de care se leaga noradrenalina poate avea efect e"citator sauin#ibator. 5ste importanta in reglarea activitatii viscerale si controlulunor functii cerebrale. Noradrenalina poate inactivata la nivelulneuronuluui postsinaptic de o en$ima numita catecolamin - A -metiltransfera$a CA


18/54

de catre 5rspamer Italia si denumita enteramina. In SU0 se descopera osubstanta vasoconstrictoare care este denumita serotonina. Se constataapoi ca cele doua substante sunt identice molecular si se retinetermenul de serotonina pentru a desemna >-' care s-a dovedit a unul din principalii neurotransmitatori. Sistemul serotoninergic actionea$a

simultan asupra ec#ilibrului #ormonal modicand eliberarea de #ormoni siasupra SNC ca un transmitator direct. Usurea$a eliberarea de ocitocina siprolactina actionand asupra #ipotalamusului. 6e asemenea tot prinintermediul #ipotalamusului intervine in limitarea comportamentuluialimentar. >-' inlesneste eliberarea de 0C' ! si indirect de corti$ol.5ste precursorul sinte$ei de melatonina in epi$a si in nucleulsuprac#iasmatic cele doua structuri intervin ca Gorologiu biologicG sinte$ade melatonina ind mai mare noaptea.


19/54

SNC. 5l ve#iculea$a numeroase tipuri de in#ibitorisi (oaca rol si in controlulfunctiei motorii. !anivelul membranei celulare creste permeabilitatea pentru ionii de F si Clsi astfel membrana devine #iperpolari$ata. In diferite circuite spinalenumeroase in#ibitii presinaptice dar si postsinaptice sunt mediate prin

:0B0. Ca si glicina :0B0 a fost propus ca transmitator deretroin#ibitie prin celulele &5NS0H. 6e asemenea in conte"ulcerebelos cea mai mare parte a in#ibitiilor sunt gabaergice. 6intrecircuitele locale unde in#ibitiaeste mediata prin :0B0 citam bulbul olfactiv#ipocampul retina.

Pepti"ele neuroactiveau fost studiate in ultimii ani. S-auevidentiat apro"imativ 2> de molecule mici difu$ibile implicate intransmiterea de semnale intre neuroni. 0ceste molecule sunt depo$itate sieliberate de neuronii presinaptici dar unele in ele servesc ca #ormoniin afara sistemului nervos.

(rcul re/e0 elementar(rcul re/e0 elementareste format din urmatoarele elemente

componente- receptorul specicdiferentiat sau terminatia nervoasa libera- calea aerenta)sen!itiva*repre$entata de bre sen$itive dendrite

care culeg informatiilede la receptorii periferici si se indreapta catre unul sau mai multineuroni sen$itivi transportain)u"ul nervos e"teroceptiv cutanat si proprioceptiv constient siinconstient provenit de la receptorii musculari tendinosi ososi si articulari

- centrii nervosi situati in coarnele anterioare ale maduvei spinariirepre$entati demotoneuronii siE

- calea eerenta )motorie* repre$entata de bre motorii respectiva"oni care transmitcomanda. (0onii sunt "e "oua eluri&- grosi mielinici ai motoneuronilor inervea$a fibrele

musculare striate ale musc#ilor sc#eletici numite bre e"trafusale- sutiri amielinici ai motoneuronilor E al caror numar repre$inta

apro"imativ (umatate dincel al motoneuronilor transmit impulsurinervoase catre o categorie speciala de bre striate modicate foarte

scurte si subtiri numite bre intrafusale componente ale fusurilorneuromusculare cu rol in reglarea contractiilor musculare

- organul eector muscular.&eali$area unei miscari re)e"e sau voluntare presupune

integritatea cailor aferente si eferente a centrilor nervosi corticali sisubcorticali precum si a efectorului muscular. Cel mai simplu arc re)e"este repre$entat de re)e"ul miotatic format din doi neuroni unulsen$itiv cu corpul celular situat in ganglionul spinal si altulmotor cu corpul


20/54

celular in coarnele anterioare ale maduvei spinarii.


21/54

6irele cu lant nuclearsunt mult mai ne si mai scurte avando lungime medie de 4 mm. Nucleii lor sunt dispusi in forma de lant braeste bogata in lamente de actina si mio$ina care ii dau un aspect striatpe toata lungimea. 0ceste bre nu depasesc capsula con(unctiva.

&eceptorii sunt sensibili doar la modicari de lungime. *ragul de intindereeste mai ridicat iar activarea lor este proportionala cu importanta intinderii.Untr-un fus neuromuscular se gasesc dupa unii autori unt si *erl douabre de tip sac si patru de tip lant. . Organul tendinos Golgieste o formatiune musculo-tendinoasa mai putin frecventa comparativ cu fusurile raportul este inmedie de 1J3 bine repre$entata in musc#ii cu contractie lenta. &eceptorulare o lungime de 1K99L. iar diametrul central este mai mare 122 L este


22/54

format dintr-un fascicul de bre incon(urat de o capsula con(unctivafusiforma situata imediat sub (onctiunea musculo-tendinoasa. 5ste unreceptor pasiv dispus in serie cu brele contractile si in consecinta seactivea$a unele dupa altele detectea$a tensiunea aplicata pe breletendonului in timpul contractiei musculare repre$inta un sistem de

protectie ind capabil sa se opuna unor intinderi violente sau sasuprime o contractie musculara foarte intensa ce risca sa deteriore$earticulatia mobili$ata.

Receptorii articulari.a)Corpusculii Rufnisunt situati in tesutul con(unctiv al capsuleiarticulare si suportadeformarile produse in directiile de mobili$are a articulatiei. Sunt sensibili lasc#imbarile de po$itiesi directie ale miscarilor. 0ctivarea lor se reali$ea$a prin contractiilemusc#ilor cu insertie


23/54

periarticulara la ung#iuri ale pieselor articularecuprinse intre 1>-39b)Corpusculii lui Golgi si Mazzonisunt situati in ligamente sifunctionea$a ca si corpusculii&u7ni numai ca ung#iul de activare este mai important.c)Corpusculii ater!"acinisunt locali$ati in numar mic in capsula

articulara si se activea$acand articulatia este imobila de aceea ar putea considerati veritabilidetectori ai acceleratiei.In conclu$ie receptorii articulari pot sistemati$ati in staticicorpusculii &u7ni careinformea$a asupra po$itiei segmentelor articulare ale trunc#iului simembrelor si dinamicicorpusculii lui +ater-*acini responsabili de sen$atia de miscare siacceleratie a segmentelor membrelor. &eceptorii articulari responsabili cuinducerea sen$atiilor ?ineste$ice participa la coordonarea miscarii.0lterarile sau ablatia capsulei articulare pot determina tulburari de

coordonare de e"emplu tulburari de mers. &eceptorii articulari sunt sensibilila simulii nociceptivi si pot genera contractuti musculare cu imobili$areaarticulatiilor in po$itii antialgice cel mai adesea in )e"ie.

. 70teroceptoriiinclud o varietate larga de structuri speciali$ate. *enoi ne interesea$a doar receptorii cutanati acestia sunt de natura variatasi depind de tipul sensibilitatii pe care il detectea$a

! mecanoreceptoriisunt sensibili la atingere si deformarea mecanica apielii includ discurile


24/54

CA#$E AFEREN%E sunt reprezentate de rami&catiile dendriticeale neuronilor senzitivi dinganglionii spinali si ale omologilor lor din componenta nervilorcranieni.0ceste ramicatii sunt de doua tipuri I si II primare si secundare.

6irele aerente I arepre$inta o parte a inervatiei aferente afusuluineuromuscular. 0ferentele primare Ia se infasoara in (urul regiuniiecuatoriale a brelor musculare intrafusale cu sac si lant nuclear de aceea

se numesc Ganulo-spiraleG. 0u urmatoarele caracteristici diametrul 12-29vite$a de conducere mare =9-129mJs pragul de intindere foarte sca$ut.%ibrele Ia inregistrea$a vite$a si modicarile sensului miscarii.

6irele aerente IIa formea$a impreuna cu brele Ia inervatiasen$itiva a fusurilorneuromusculare. 0ceste bre culeg e"citatiile de la nivelul brelormusculare intrafusale cu lant nuclear ind dispuse de o parte si de alta aregiunii ecuatoriale. 0ferentele secundare IIa se mai numesc Gin buc#etG si


25/54

au urmatoarele caracteristici diametrul de K-12 vite$a mica de conducererespectiv >9mJs.

6irele sen!itive I constitue calea aferenta a organuluitendinos :olgi si au urmatoarele caracteristici diametru de 12-29 vite$amare de conducere cuprinsa intre 89-12MmJs se raspandesc pe suprafata

fasciculelor tendinoase sub forma de ramicatii amielinice. Se descriusi bre din grupa III care provin de la receptorii durerii si din grupa I+ brevegetative simpatice.

C7N8RII N7R59SIsunt situati in coarnele anterioare ale maduveispinarii, fiind reprezentati de corpii celulari ai motoneuronilor si , !"#!fazici considerati centrii miscarii si $"#$tonici, considerati centriitonusului.


26/54

tensiune reali$and tonusul muscular. &e)e"ul miotatic poate declansatprin intindere rapida sau lenta cu efecte diferite asupra musc#ilor agonistisinergisti si antagonisti. Intinderea rapida si brusca a musc#iului agonistdeclansea$a stretc#-re)e"ul prin stimularea terminatiilor sen$itive primaretip Ia si e"cita motoneuronul care comanda contractia fibrelor e"trafusale

ale musc#iului de la care au pornit semnalele si rela"area brelore"trafusale ale musc#iului antagonist. &e$ultatul este un efect facilitatorpe musc#iul agonist al carui tonus muscular creste. 0cesta este asanumitul stretc#-re)e" fa$ic sau reactia fa$ica a re)e"ului de intinderesicorespunde re)e"ului osteotendinos. In acelasi timp e"citatiile a(ung prinintermediul unor neuroni intercalari la nivelul motoneuronilor ai musc#ilorantagonisti pe care ii in#iba. Intinderea durabila si constanta a musc#iuluiagonist declansea$a stretc#-re)e"ul prin stimularea terminatiilorsecundare IIa si a terminatiilor Ib de la organul tendinos :olgi care dau unraspuns static continuu in#ibitor pentru agonisti si sinergisti sifacilitator pentru antagonisti.

Numarul de impulsuri transmise de ambele tipuri de receptori cresteproportional cu gradul de intindere. &eceptorii continua sa transmitaimpulsurile timp de cateva minute pana la cateva $ile. *e aceste efectede reducere a raspunsului motor se ba$ea$a corectarea atitudinilordeciente secundare contracturilor sau retracturilor de diverse cau$eprin aplicarea posturilor sau atelelor care se sc#imba la intervale micide timp. 0ctiunea in#ibitorie este mai accentuata pe musc#ii tonicidecat pe cei fa$ici. In ca$ul musc#ilor posturali e"tensori slabi posturarile sauatelele nu se vor utili$a.

&e)e"ul miotactic intervine si in mentinerea tonusului postural.'onusul postural re$ulta din ec#ilibrul armonios dintre circuitul tonigen

fus neuromuscular organ tendinos :olgi simotoneuroni si cel corector bucla E si circuitul &ens#a; modificatpermanent si adaptat conditiilor momentane prin in)uentelesupramedulare subcorticale si corticale.

ucla :este formata din motoneuronii E din coarnele posterioare aicaror a"oni se termina prin placi motorii pe brele intrafusale. Buclaincepe pe motoneuronul E si se poate inc#ide pe motoneuronul reali$and un feed-bac? negativ. 6aca arcul s-ar inc#ide de tot pe E ardetermina un tetanos permanent incompatibil cu viata. Bucla E reglea$aactivitatea aferenta a fusului neuromuscular si primeste in)uente dinformatiuni nervoase centrale mai ales formatiunea reticulata. 6e aceea

motoneuronii E isi continua activitatea si in absentaaferentelorproprioceptive periferice reali$and astfel un efect facilitatorasupra motoneuronilor . *ostura fundamentala a omului este verticalaantigravitationala.


27/54

sa-si proiecte$e centrul de greutate in poligonul de sustinere. 0titudineapostura de ansamblu a corpului omenesc se reali$ea$a prin re)e"e staticesi stato?inetice.

Controlul muscular

&epre$inta abilitatea de a activa un grup limitat de unitati motorii aleunui singur musc#ifara stimularea sau in#ibarea altor grupe musculare. Se poate deni ca unact e"ponential orientat spre o anumita activitate reali$at din punct devedere functional prin controlul motoneuronilor medulari de catre centriisuperiori. 0cest control se reali$ea$a direct spre deosebire de controlulreali$at asupra motoneuronilor gama prin bucla gama care este un controlindirect.

Controlul unui musc#i se caracteri$ea$a prin- are la ba$a reali$area unei activitati mecaniceJforte contractie- depinde de directia de miscare ceea ce inseamna ca e"ista

motoneuroni care au ca scop de$voltarea fortei musculare coordonareamusc#iului pentru forta si motoneuroni care au ca scop reali$area miscarii.In acest fel se recrutea$a diverse unitati motorii in raport cu scopulurmarit.

Coor"onarea &e$ulta din activarea unor sc#eme de contractie ale unormusc#i sinergici cu forteapropiate insotit de in#ibitia simultana a celorlalti musc#i.


28/54

Controlul me"ularse desfasoara la nivelul substantei cenusiiunde se gaseste $ona de integrare a re)e"elor medulare motorii.Informatiile sen$itive de la periferie intra in maduva prin radacinaposterioara a nervului spinal pot ramane la nivel medular acelasisau invecinat producand un raspuns local e"citator re)e" facilitator sautrec prin maduva spre centrii superiori.

1. Re/e0ul miotatic "e intin"ere )Scherrington*este monosinapticde tip feed-bac? cuparticiparea fusului neuromuscular. %usul este e"citat de intindereamusc#ilor conducand in nal asa cum s-a aratat anterior la contractiare)e"a a musc#ilor implicati. &e)e"ul miotatic are doua componente unadinamica si alta statica. &aspunsul dinamic este legat de e"citareaterminatiilor spiralate primare ale fusului neuromuscular stimulate demodicarile de lungime ale fusului si consta in contractia re)e"a amusc#iului. &aspunsul staticeste legat de e"citarea terminatiilor secundare in buc#et si consta indescarcarea ritmica a impulsurilor pentru mentinerea lungimii fusuluiproportional cu gradul de intindere al fusului astfel e"plicandu-sereglarea tonusului postural. 6escarcarea ritmica se face numai pe perioadacat lungimea fusului neuromuscular este modicata. &e'e%ele miotatice se clasica in:


29/54

a&e'e% miotatic staticb&e'e% miotatic dinamicc) &e'e% miotatic neativ- cand musc#iul se scurtea$a brusc dupa o alungired&e'e%ul de reutate- este re)e"ul care asigura"area corpului sau a unorsegmente in

anumite po$itii iar incercarea de la misca declansea$a instantaneucontrare$istenta datorita unei mari e"tinderi a transmisiei nervoase. 0rela ba$a o activare a componentei statice a re)e"ului miotatic prin careo mica alungire a musc#iului determina o contractie mare.

SIS874U'UI N7R59S P7RI67RIC

Leatura dintre SN* si restul tesuturilor si oranelor se face prinsistemul nervos periferic.Aceasta legatura este asigurata de nervicare sunt cordoane albe' suple' rezistente la tractiune' alcaror calibruvaria$a de la origine pana la terminatiile lor ca urmare a desprinderii deramuri sau ramicatii colaterale. Nervii (cranieni sau spinali)leaga

sistemul cerebrospinal de organe si inversin functie de polari$areain)u"ului nervos. 6upa organele pe care le inervea$a descriem nervicutanati articulari vasculari ramuri musculare glandulare si mucoase.

Structura nervului.Nervul este incon(urat de o teaca de tesut con(unctiv numita epinerv.Septuri con(unctivepornite din epinerv i$olea$a in interiorul nervuluifascicule de bre nervoase. esutul con(unctiv care incon(oara fasciculele formea$a perinervul.Suprafata


30/54

interna a perinervului este neteda si alcatuita dintr-un strat de celuleme$oteliale aplati$ate. Unele ramuri nervoase foarte mici pot alcatuite dintr-un singur fascicul. %iecare bra nervoasa este incon(uratade o teaca de tesut con(unctiv numita endonerv. 'esutul con(unctiv dinalcatuirea nervului ii asigura structura de re$istenta si contine

elementele vasculare. &adacinile spinale care nu au teaca con(unctiva binediferentiata sunt mai fragile.

%ibrele nervoase pot clasicate dupa structurile pe care leinervea$a functie.

%ibra nervoasa care stimulea$a muschiul scheleticse numeste&bra motoare (eerenta)* bra nervoasa care transmite in)u"uri dela o terminatie sen!itivase numeste &bra senzitiva(aerenta).%ibrele care activea$a glan"ele si muschii nete!isunt considerate totbre motoare desi ele ar trebui denumite &bre eectoare viscerale.

Nervii spinali si cranieni contin patru tipuri de bre nervoaseaferente somatice aferente viscerale eferente somatice si eferenteviscerale.


31/54

6in sistemul nervos central pornesc +, de perec-i de nervira-idieni (spinali) care isi au originea in maduva spinarii si 12 perec#ide nervi cranieni care isi au originea in encefal. Separat de aceste perec#ide nervi somatici e"ista si nervi vegetativi continand bre viscero-sen$itive si viscero-motoare.

%ibrele motoare somatice sunt invelite cu o teaca de mielina pecand brele vegetative nu au mielina amielinice intre brele sen$itivesomatice si cele vegetative este greu de facut o diferenta morfologica.

'oti nervii somatici si vegetativi au o origine aparenta si una reala.*rin origine aparentase intelege locul de patrundere nervi

sen$itivi sau de iesire nervi motori din SNC.*rin origine realase intelege nucleul nucleii nervos de unde

pornesc brele care dau nastere la nervi. 0stfel pentru nervii motorioriginea reala se a)a in neuronii din coarnele ventrale ale maduvei spinariisau neuronii din nucleii motori ai trunc#iului cerebral. *entru nervii sen$itivioriginea reala este in ganglionii spinali in ca$ul nervilor ra#idieni si in

ganglionii sen$itivi ai nervilor cranieni.

N7R5U' SPIN('

Cele 31 "e perechi "e nervi spinali )rahi"ieni*auo dispo$itiemetamerica ind situati de o parte si de alta a maduvei spinarii sidistribuindu-se teritoriilor somatice succesive corespun$atoaremetameric.

Se impart in ; perechi cervicale$ 12 perechi toracale$ -C= dorsal mare CK-C=.

&evenind la nervul spinal reamintiti-va componentele acestuia radacinitrunc#i si ramuri terminale.


33/54


34/54

Radacina anterioara este motoriesi este formata din 3 tipuri de breeferente

- bre mielinice groase =-14 L care repre$inta a"oniimotoneuronilor alfa

- bre mielinice mi(locii 3-= L care sunt a"onii motoneuronilor gama

- bre mielinice subtiri sub 3 L repre$entate de brelevegetative preganglionare cu origine in coarnele intermediare.

Radacina posterioara este senzitiva pre$inta pe traiectul eiganglionul spinal si esteformata din bre aferente mielinice si amielinice dupa cum urmea$a

- bre mielinice groase 12-29 L rapide pentru sensibilitateaproprioceptiva inconstienta

- bre mielinice mi(locii >-12 L mai putin rapide pentrusensibilitatea proprioceptiva si tactila

- bre mielinice subtiri 2-> L cu conducere lenta pentru sensibilitatea

dureroasa somatica si sensibilitatea termica- bre amielinice pentru sensibilitatea dureroasaviscerala.

5a asigura in cea mai mare parte sensibilitatea tegumentului teritoriulcutanat supercialiar un grup profund mai mic se distribuie viscerelor teritoriul profundvisceral. 0ceasta e"plicafenomenele sen$itive cutanate durere arsuri etc. care acompania$adiferitele afectiuni viscerale faptul datorandu-se cone"iunilor centrale caree"ista intre nervii sen$itivi cutanati sI cei viscerali.

6atorita acestui fapt topograa $onelor #iperalgice poate servi pede o parte pentru a aprecia semnele obiective ale unei afectiuni viscerale

in clinica iar pe de alta parte la locali$area in maduva a segmentelorsensibilitatii viscerale.

In ceea ce priveste enteromeria este necesar sa amintim caramurile spla#nice aleganglionilor ortosimpatici reali$ea$a ple"uri. 5"istenta unor legaturi innevra" cu anumitemielomere e"plica pre$enta re)e"elor viscerocutanate sau viscero-musculo-cutanate caracteri$ate prin #iperalge$ie in $onele dermatomerice alele$iunilor viscerale metamerice. 6e asemeni este e"plicatain)uenta po$itiva a aneste$iei cutanate segmentare masa(ul re)e" sauacupuncturii in diminuarea durerii sau c#iar tratarea le$iunilor viscerale.

Oonele de inervatie ale tegumentelor dermatoamele suntfoarte bine preci$ate la ora actuala.


35/54

.


36/54

Un segment care pre$inta la nivelul dermatomului si almiotomului simptome re)e"e si algice #ipersensibilitate modicari aletensiunii tisulare tulburari vasomotorii #ipersudoratie etc. pre$inta la

nivelul cornului posterior un asanumit Pcamp de iritatieP adica o stare dee"citatie subliminara gata sa reactione$e la cea mai mica stimularesuplimentara. 5"plicatia consta in stimularea nervilor viscerali breleaferente alesensibilitatii dureroase care provin de la organul bolnav situatein acelasi segment si cu originea in acelasi corn posterior al maduveispinarii. !a acest nivel al maduvei se produce o convergenta a tuturorbrelor sensibilitatii dureroase a segmentului atat a celor care vin de laperiferie cat si a celor care vin de la organul bolnav raspunsul lairitatia viscerogena durerea va resimtit de subiect la nivelul tegumentuluideoareceimpulsurile nascute in regiunile superciale tegumentare sunt foarte

numeroase organi$area sen$itiva este mai perfectionata si e"perientaindividului ii da acestuia posibilitati mai mari de perceptie la nivelultegumentelor.

*rin unirea celor doua radacini se formea$a trunchiul nervuluispinal nivel de la care nervul spinal repre$inta un nerv mi"t bremotorii sen$itive si vegetative preganglionare si postganglionare.Imediat dupa iesirea lui din foramenul de con(ugare se desprinde o


37/54

ramura recurenta ramura spinovertebrala !usc#?a care repatrunde incanal.'runc#iul se desface apoi in doua ramuri terminale de asemeni mi"te -ramura anterioara si posterioara emite si ramuri comunicante simeningeale.

Ramurile posterioare(dorsale)isi pastrea$a dispo$itia segmentarasi se distribuie musc#ilor posteriori ai capului si gatului musc#ilor auto#toniai santurilor vertebrale din regiunea toracala lombara sacrala. 0sigurasensibilitatea regiunii dorsale a trunc#iului pe un camp median de laverte" la coccige. (ceste ramuri nu se anastomo!ea!apentru a formaple"uri cu e"ceptia nervului suboccipital si a unor ramuri ale lui C2 si C3 cereali$ea$a ple"ul cervical posterior Cruveil#ier.

Ramurile anterioare(ventrale)'cu e"ceptia celor din regiuneatoracala$ ormea!a ple0urinervoase. Consecinta acestei distributii consta in faptul ca diferiteformatiuni musc#i oase articulatii viscere sunt inervate in acelasi timpde

ramuri provenind din mai multi nervi spinali. Se pare ca aceasta ar consecinta unor sc#imbari de po$itie ce se petrec in diferite regiuni si organein timpul de$voltarii. &amurile anterioare se distribuie la musc#ii sitegumentul regiunilor anterolaterale ale gatului trunc#iului si e"tremitatilor.Se delimitea$a astfel > ple"uri

-pleul cervical format din ramurile anterioare ale primilor 4 nervicervicali C1-C4

-pleul bra-ial alcatuit din ramurile anterioareale ultimilor 4 nervicervicali C>-C= si aleprimului toracal '1

- pleul lombar constituit din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi

lombari !1-!4 silete nervoase din '12

- pleul sacrat format din ramurile anterioare ale celui de-alcincilea lombar !> si aprimilor 4 nervi sacrati S1-S4

- pleul coccigianla formarea caruia participa prin ramurile loranterioare ultimii 2 nervisacrati S3-S4 si nervul coccigian.

Ramurile anterioare ale nervilor toracali (cu eceptiaprimului) nu ormeaza pleuri* sub denumirea de nerviintercostali ei merg izolat la peretele toracelui.


38/54


39/54


40/54


41/54

1. P'7=U' C7R5IC(')ple0us cervicalis*

Se formea$a prin unirea ramurilor anterioare C1-C4. Cu e"ceptiaprimului care da numai un ram descendent nervii cervicali se divid indoua ramuri superioara si inferioara ce se anastomo$ea$a intre ele

formand trei anse prevertebrale din care vor pleca diverse ramuri.*le"ul este situat profund inapoia marginii posterioare a musc#iuluisternocleidomastoidian.5l da ramuri anastomotice la #ipoglos vag facial si ganglioniicervicali simpatici superior si mi(lociu.

&amurile ple"ului sunt - superciale cutanate - profunde motorii.

&amurile superciale asigura sensibilitatea teritoriilor cutanate alegatului.

Includ - nervul transvers al gatului pentru regiunea antero-lateralaa gatului

- nervul auricular mare pentru regiunea parotidianamastoidiana si parteaposterioara a pavilionului urec#ii

- nervul occipital mic pentru regiunea cefei- nervii supraclaviculari pentru regiunea supraclaviculara.

0ceste ramuri se reunesc la 1J2 a marginii posterioare asternocleidomastoidianului punctul nervos al gatului al lui 5rb si de aicidiverg spre teritoriile cutanate respective.

&amurile profunde inervea$a urmatorii musc#i- musc#iul drept lateral si micul drept anterior- musc#iul marele drept anterior si lung al gatului

- musc#iul ridicator al scapulei musc#ii romboi$i- contribuie la inervatia musc#ilor

sternocleidomastoidian si trape$- musc#iul diafragma prin nervul frenic C3-C4


42/54

2.P'7=U' R(HI(')ple0us rachialis*

5ste constituit din ramurile anterioare C>-C= sI '1.C>-CK se reunesc pentru a forma trunchiul primar superiortruncus

superior.C=-'1 formea$a trunchiul primar ineriortruncus inferior.C8 formea$a trunchiul mi>lociutruncus medius.

%iecare trunc#i primar se divide intr-un ram anterior si unul posteriorramurile anterioareale trunc#iurilor superior si mi(lociu se unesc formand asciculul lateralavand ca ramuri terminale nervul musculocutanat si nervul medianradacinalaterala.

&amurile anterioare ale trunc#iului inferior formea$a ascicululme"ialcu ramuri terminalenervul ulnar, nervul medianradacina mediala nervul cutanat +rahialmedial si cutanatante+rahial medial.

'oate ramurile posterioare se unesc pentru a forma ascicululposteriorcu ramuri terminale nervul a%ilar si nervul radial.

*le"ul are raporturi importante cu musc#ii scaleni artera subclavie ilregasim in regiuneasupraclaviculara trunc#iurile primare subclaviculara fasciculele si a"ilaranervii.


43/54

5l poate le$at printr-un traumatism sau comprimat de un calusosos de un bloc bros cicatriceal de o tumora #ematom. 6e asemenipoate elongat printr-o tractiune brutala efectuata pe membrul superior.

Ramurile ple0ului rahialpot grupate in ramuri colaterale siterminale.

Ramurile colaterale iau nastere din trunc#iurile primare si uneori dinfascicule.Se distribuie la musc#ii scaleni si ma(oritatea musc#ilor centurii

scapulare dupa cumurmea$a

! nervul subclavicularpentru musc#ii subclavicular.! nervii pectoralipentru musc#iul pectoral mare si musc#iul

pectoralmic.! nervul subscapularpentru musc#iul subscapular si rotund mare.! nervul toracal lungpentru musc#iul dintat mare.! nervul dorsal al scapuleipentru musc#ii romboi$i.

! nervul suprascapularpentru musc#ii supra si infraspinos.&amurile terminale se distribuie musculaturii membrului superior dupa cumurmea$a

! nervul musculocutanatpentru inervatia motorie a musc#iuluicoracobra#ial bicepsbra#ial bra#ial si inervatia sen$itiva a $onei antero-e"terna si partialpostero-e"terna a antebratului.

In parali$ia acestui nerv )e"ia antebratului pe brat se face cu dicultatesi apare aneste$iacompleta la nivelul unei ben$i inguste pe partea antero-e"terna aantebratului.

! nervul median inervea$a motor musc#ii rotund pronator )e"or radialal carpului palmarlung )e"or supercial al degetelor lungul )e"or al policelui )e"orprofund al degetelor patratpronator musc#ii scurti ai policelui primul si aldoilea lombrical.

0sigura sensibilitatea ambelor laturi ale policelui inde"uluidegetului mi(lociu si 1J2radiala a inelarului pana la mi(locul falangei medii.

6atorita teritoriului inervat este responsabil de pronatia si )e"iaantebratului si a degetelor asigura opo$itia )e"ia si abductia policelui.

!inia de proiectie a nervului este repre$entata la brat de o

dreapta ce urmea$a marginea mediala a musc#iului triceps ind aceeasica si pentru artera bra#iala. !a antebrat linia este data de unirea unui punctsituat la mi(locul plicii cotuluicu altul situat la mi(locul distantei dintre celedoua apo$e stiloide ale oaselor antebratului. Nervul se poate repera prinpalpare atat la nivelul liniei de proiectie de la brat cat si la antebrat mai alesin 1J3 inferioara intre )e"orul supercial al degetelor si )e"orul radial alcarpului.


44/54

! nervul ulnar(cubital)are ca teritoriu motor musc#iul )e"or ulnaral carpului 1J2 interna a )e"orului profund al degetelor musc#ii scurti aidegetului mic toti musc#ii interososi lombricalii3-4 adductorul policelui.

'eritoriul sen$itiv este repre$entat de tegumentul regiunilordorsala si antero-interna a mainii pana la limita indicata la nervul median.!inia de proiectie a nervului la brat urmea$a in cele 2J3

superioare marginea mediala a musc#iului biceps apoi corespundesantului epicondilian medial iar la antebrat unei linii ce uneste varfulepicondilului medial cu marginea laterala a pisiformului.

Nervul este palpabil dand sen$atia unui cordon dur gros insantul epicondilian medial. 6atorita faptului ca la acest nivel este situat


45/54

imediat sub tegument el poate usor le$at in diferite traumatisme cel maifrecvent in caderile pe cot ceduc de obicei la fractura olecranului saupaletei #umerale.

! nervul cutanantebra-ial medial asigura sensibilitatea partiimediale a fetelor anterioara si posterioara ale antebratului.

! nervul cutanbrac-ialmedial asigura sensibilitatea tegumentelorpartii mediale a bratului.! nervul radialasigura inervatia motorie a musc#ilor triceps

anconeu e"tensori scurt si lung ai carpului supinator e"tensor ulnar alcarpului e"tensor comun al degetelor e"tensorul propriu al degetului +abductor lung e"tensor lung si e"tensor scurt ai policelui e"tensor propriu alinde"ului. 5ste responsabil de e"tensia antebratului pe brat si desupinatie ind deci antagonistul nervului median care reali$ea$a )e"iasipronatia.

'eritoriul sen$itiv este repre$entat de tegumentul fetei dorsale abratului pana la olecran tegumentul fetei laterale a (umatatii inferioare a

bratului tegumentul fetei dorsale a antebratului tegumentul (umatatiilaterale a fetei dorsale a mainii si degetelor I II si (umatate din degetul III. &aportul intim intre nerv si #umerus in santul de torsiune e"plicafrecventa le$arii nervului in fracturile dia$are de #umerus parali$iiimediate precum si inclavarea nervului in calus sau procese tumoraleparali$ii tardive.

6e asemeni raportul cu musc#iul bra#ioradial supinator si cucapul radiusului e"plica parali$iile ce pot apare dupa miscarile bruste desupinatie sau in fracturile de e"tremitate pro"imalaa radiusului.

*roiectia nervului la brat corespunde unei linii ce unesteolecranul cu varful +-ului

deltoidian iar mai (os spre antebrat unei linii situate la nivelul santuluibicipital lateral urmand marginea laterala a bicepsului.

! nervul ailarare ca teritoriu motor musc#ii deltoid rotundmic iar ca teritoriu sen$itiv tegumentul umarului si portiunilor laterala sisuperioara ale bratului.

Nervul poate le$at in fracturile colului c#irurgical al#umerusului prin inclavare sau compresiune in lu"atiile #umeraleincon(oara colul #umeral prin tractionarea si contu$ionarea sa inmanevrele incorecte de reducere.

*arali$ia deltoidului determina pierderea miscarilor de elevatie si

abductie ale bratului total sau partial. 'ulburarile sunt grave mai ales inle$iunile totale intrucat miscarile nu pot suplinite - doar supraspinosulpoate imprima cu greutate o miscare slaba de abductie si elevatie curotatie interna. 0troa ulterioara a deltoidului determinaaplati$area umaruluisi proeminenta acromionului umar Pin epoletP. 'otodata apare o#ipoeste$ie mai mult sau mai putin accentuata pe fata laterala a umarului.


46/54


47/54

3.P'7=U' '94(R )ple0us lumalis*

5ste constituit prin unirea ramurilor !1-!3 cu participarea unor letenervoase din '12 si !4.

5ste situat in partea posterioara a musc#iului psoas mare

inaintea apo$elor transverse lombare deci poate afectat in fracturi alera#isului plagi penetrante.6a ramuri colaterale si terminale care la randul lor sunt scurte si

lungi.Ramurile colaterale scurtese distribuie musc#iului patratul

lombelor iliopsoas si musc#ilor auto#toni regionali.Ramurile colaterale lungisunt urmatoarele

! nervul ilio-ipogastric ($,!%,/) ce da ramuri pentru musc#iuloblic intern e"tern sitransvers si inervea$a sen$itiv tegumentul abdominal din $onasuprapubiana supero-interna a coapsei regiunile anterioara si laterala ale

fesei. 6e asemeni da un ram genital ce intra in canaluling#inal a(ungand lanivelul scrotului la barbat sial labiilor mari la femei carora le asigura inervatiasen$itiva.

! nervul ilioing-inal ($,!%,/) - da cateva lete musc#ilor regiuniianterolaterale aabdomenului inervea$a sen$itiv tegumentul regiuniisupero-mediale acoapsei radacinii penisului partii superioare a scrotului la barbat sitegumentul ce acopera muntele lui +enus si labiile mari la femeie.

! nervul emurocutanare un teritoriu sen$itiv ce includetegumentul regiunii fesiere sipartea antero-laterala a coapsei si genunc#iului.

!inia de proiectie a nervului este repre$entata de o dreapta cudirectie oblica in afara pornind de la un punct situat la mi(loculdistanteidintre cele doua spine iliace anterioare pana la marginea laterala apatelei. Iritarea sa determina aparitia unei nevralgii in aceasta regiunee"acerbata prin contractia musc#iului tensor al fasciei lata.

! nervul genitoemural($,!$/)asigura sensibilitatea tegumentului dinpartea antero-internaa coapsei trigonul Scarpa. *re$inta un ram genital ce intra in canaluling#inal distribuindu-se musc#iului cremaster si tegumentului scrotului.

*utem intalni le$iuni iritative ale nervului in cursul afectiunilor pereteluiabdominal traduse prin #ipereste$ia dureroasa de la nivelul radacinilor

coapsei si scrotului.&amurile terminale ale ple"ului lombar sunt nervii obturator si femural.

! nervul obturator($/' $+' $0)inervea$a musc#ii drept internadductor lung adductormare si adductor scurt obturator e"tern da un ram sen$itiv pentrutegumentul fetei mediale a coapsei. 5ste nervul adductor al coapsei sisecundar rotator e"tern si )e"or al coapsei pe ba$in. 6e asemeni da un ramarticular pentru capsula articulatiei genunc#iului.


48/54

!e$iunile nervului obturator sunt destul de rare deoarece nervulare un trunc#i scurt si o protectie ecace data de oasele si musc#iiregiunii pelviene. 6aca totusi se produc adductia nu estecomplet abolitadatorita inervatiei accesorii din nervul femural si nervul sciatic.'ulburarile sen$itive apar intr-un teritoriu triung#iular ce ocupa fata mediala

a coapsei.! nervul emural($/' $+' $0)este responsabil de inervatia motorieamusc#iului ileopsoaspectineu croitor nervul musculocutan e"tern adductor mi(lociu nervulmusculocutan intern cvadriceps femural. Inervatia sen$itiva ateritoriului este asigurata de ramuri cutanate si nervul safen. 0cestiainervea$a tegumentul partii anterioare a coapsei fetei anterioare arotulei si partiianteromediale a coapsei pana la genunc#i partii interne agenunc#iului fetei interne a gambei regiunii maleolare marginii medialea plantei panala ba$a primului metatarsian.

!e$iunea nervului femural se traduce prin parali$ia pectineuluicroitorului si acvadricepsului femural ceea ce se materiali$ea$a prin abolirea miscarilor dee"tensie ale gambei pe coapsa.

Cu toate acestea bolnavul poate sa mearga datorita contractieicompensatorii a tensorului fasciei lata si a dreptului intern ce reali$ea$apiciorul de spri(in printr-o #ipere"tensie continua. Bolnavul are un mersspecial ducand inainte membrul inferior sanatos iar apoi ridicand in po$itiede #ipere"tensie membrul inferior parali$at si deplasandu-l anterior pentruca aplicandu-l pe sol sadevina picior de spri(in in fa$a a doua de mers.0ceasta #ipere"tensie continua necesara mersului se traduce ulterior prin

aparitia unei #idartro$e la nivelul articulatiei genunc#iului de partea le$ata.'ulburarile sen$itive se locali$ea$a pe fata anterioara a coapsei si pe

fata interna a gambei.6atorita traiectului lung nervul safen intern poate mai frecvent sediul unorle$iuni i$olate ce se traduc prin tulburari e"clusiv sen$itive in teritoriul dedistributie al nervului.


49/54


50/54

#. P'7=U' S(CR(')ple0us sacralis*


51/54

5ste constituit prin u!iunea trunchiului lomosacrat )'#-' S1 S2 S3. Iese din ba$in prin #iatul

infrapiriform descinde pe fata posterioara a coapsei si se divide in douaramuri terminale nervul tibial si nervul bular comun.

'eritoriul de distributie al nervului sciatic este e"clusiv motorrepre$entat de musc#iisemitendinos semimembranos lunga si scurta portiune a bicepsuluifemural si partial adductor mare. !inia de proiectie a nervului este data deodreapta lunga de 19 cm perpendiculara pe pliul


52/54

fesier la mi(locul santului isc#iotro#anterian avand ca repere "emarele tro#anter tubero$itatea isc#iadica si mi(locul pliului popliteu.

!e$area nervului la nivelul coapsei va atrage dupa sine tulburari inefectuarea miscarii de )e"ie a gambei pe coapsa.

6e asemeni aceste tulburari se insotesc de pierderea sensibilitatiiin teritoriul de distributie al nervului de tulburari troce si vasomotoriicaracteri$ate prin edeme dorsale ale piciorului paloarea sau ciano$a

tegumentelor descuamatie cutanata. Cele mai frecvente cau$e suntfracturile capului bulei sau procesele tumorale de la acest nivel. !e$iuneai$olata a nervului bular profund duce la pare$a musc#iului tibial anterior si ae"tensorilorcu pastrarea miscarilor de lateralitate si tulburari sen$itiveaproape nule.

!e$iunea nervului bular supercial duce doar la pierdereamiscarilor de abductie ale piciorului rotatie e"terna si pronatie


53/54

reali$andu-se aspectul de varus paralitic prin actiunea antagonistilorasociat cu tulburari sen$itive.

Nervul tiialsciatic popliteu intern are ca teritoriu sen$itivtegumentul partiiposterolaterale din treimea inferioara a gambei regiunii maleolare

laterale marginii laterale a plantei fetei dorsale a degetului + si spatiul +interosos. Se termina prin nervii plantari medial silateral.Nervul tibial posteriorplantar medial inervea$a abductorul

#alucelui scurtul )e"or al #alucelui scurtul )e"or al degetelor si treilombricali mediali. 5mite trei nervi digitali comuni iar acestia cate doi nervidigitali proprii.

Nervul plantar lateralare ca teritoriu motor musc#ii tibialposterior )e"or propriu al #alucelui )e"or comun al degetelor scurtabductor al #alucelui scurt )e"or comun al degetelor abductorul degetuluimic scurt )e"or al degetului mic interososii plantari adductorul#alucelui interososii dorsali.

'eritoriul sen$itiv este repre$entat de tegumentul fetei plantare aregiunii calcaneene tegumentul fetei plantare a piciorului si degetelor.

!e$iunea totala a nervului duce la disparitia miscarilor dee"tensie ale piciorului. Inprincipal prin afectarea tricepsului sural apare abolirea miscarii de )e"ie adegetelor caderea boltii plantare in partea interna dicultati in miscareadeadductie si supinatie si pierderea miscarilor de abductie si adductie aledegetelor. 6atorita contractiei antagonistilor piciorul ia po$itia in)e"iedegetele in e"tensie iar bolta piciorului este ca$uta parali$ia tibialuluiposterior si priveste spre lateral datorita tractiunii bularilor. 0pare po$itiacaracteristica de picior valgus plat. 6e asemeni apar tulburari sen$itive

troce si vasomotorii.Nervul poate palpat in santul retromaleolar medial unde are

raporturi cu artera tibiala posterioara si unde poate frecvent le$at.In le$iunile partiale ale nervului tibial apare numai afectarea

musculaturii plantare cu aspectul de Plite$a OPal degetelor in care primafalanga este in #ipere"tensie iar a doua si a treia falanga sunt in #iper)e"ie.


54/54

Bibliograe

proiect anatomie- nervii spinali

Documents