programe titularizare

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA PENTRU

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE

COPII

- educatoare-

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5462/14.11.2005

- Bucureşti - 2005

În contextul actual al reformei învăţământului, cadrul didactic se află în faţa unei reale provocări, expresie a luptei cu inerţia şi a manifestării libere a competenţei profesionale.

Competenţa profesională este îmbinarea armonioasăşi utilizarea eficace a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă. A fi competent într-o ocupaţie înseamnă: •a aplica cunoştinţe de specialitate; •a folosi deprinderi specifice; •a analiza şi a lua decizii; •a folosi creativitatea; •a lucra cu alţii ca membru al unei echipe; •a comunica eficient; •a se adapta la mediul de muncă specific; •a face faţă situaţiilor neprevăzute; •a soluţiona conflicte; •a se autoevalua continuu; •a se perfecţiona permanent.

Pentru profesia de educatoare, printre altele, standardul ocupaţional face următoarea descriere: “Educatoarea instruieşte şi educă prin joc, sprijină şi promovează dezvoltarea copiilor de vârstă preşcolară , urmărind obiective cognitive şi de limbaj, psiho-motorii, de educare a afectivităţii, ale educaţiei estetice şi ale educaţiei pentru societate. Menirea educatoarei este de a facilita fiecărui copil să-şi urmeze drumul său personal de evoluţie, oferindu-i suport pentru integrarea în viaţa socială şi activitatea şcolară .”

Conform art.9, alin.(2) din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, posturile şi catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează, în perioada 16-17 iulie, concursul naţional pentru ocuparea posturilor şi catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.

Programa de concurs pentru postul de educatoare are ca scop corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialităţii cu noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactică în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupaţional specific.

Obiectivele generale ale programei vor viza: •aprofundarea cunoştinţelor de bază din specialitate şi aplicarea acestora în contexte variate; •actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de metodică a specialităţii; •cultivarea creativităţii individuale şi de grup în procesul didactic, accentuând componenta comunicării în relaţia educaţională; •orientarea pregătirii pe dimensiunea socio-educaţională şi managerială.

Corelând obiectivele generale cu descrierea din standardul ocupaţional, programa este astfel structurată încât să integreze domeniul limbii şi literaturii române cu cel al literaturii pentru copii şi cu ştiinţele conexe: metodica, pedagogia şi psihologia.

În acest scop, programa este construită pe competenţe, vizând practici specifice procesului de predare-învăţare-evaluare în învăţământul preşcolar.

Competenţele vizate sunt: 1. identificarea şi selectarea conţinuturilor adecvate vârstei preşcolare, în concordanţă cu obiectivele programei, pentru toate categoriile de activităţi; 2. identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul didactic, aplicând strategii didactice optime şi adecvate nivelului de vârstă, tipului şi categoriei de activitate; 3. realizarea unor activităţi de învăţare integrată, stimulând creativitatea şi flexibilitatea în gândire a copiilor preşcolari, precum şi participarea activă a acestora la propria formare şi dezvoltare, prin favorizarea obţinerii succesului în învăţare; 4. operarea eficientă cu conceptele domeniului psihopedagogic în procesul de elaborare a planificărilor calendaristice, a programelor pentru activităţile opţionale sau pentru extinderi şi a planificării activităţilor în cadrul acestor activităţi, a proiectelor didactice; 5. selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau comportamentelor vizate, în scopul reglării demersului didactic;

2

6. aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de copii, a tehnicilor de motivaţie, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale, orientându-i spre valori autentice; 7. aplicarea unor forme de management al grupei în funcţie de activitatea proiectată.

DOMENII DE COMPETENŢĂ 1. Documentele educatoarei •Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei specifice: Legea învăţământului, Statutul personalului didactic, Regulamentul de funcţionare şi organizare a învăţământului preşcolar, Standardul ocupaţional. •Cunoaşterea şi aplicarea prevederilor documentelor de curriculum specific: Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar, Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar, Scrisori metodice pentru aplicarea programei instructiv-educative în grădiniţa de copii. •Cunoaşterea şi utilizarea corectă a documentelor de evidenţă a activităţii educatoarei: Catalogul grupei, Caietul de evidenţăa prezenţei şi a activităţii educatoarei (planificarea calendaristicăşi planificarea tematică), Fişa psiho-pedagogică a copilului •Realizarea unei planificări eficiente: coerenţa demersului, corelarea conţinuturilor şi a activităţilor pe verticală şi pe orizontală, corespondenţa conţinuturilor şi a formelor de evaluare cu obiectivele/comportamentele stabilite). 2. Didactica comunicării (elemente de comunicare oralăşi scrisăîn înv.preşcolar) •Abordarea textului literar destinat copiilor de vârstăpreşcolară (didactica lecturii, ghidarea copiilor preşcolari spre receptarea şi înţelegerea adecvatăa textului literar specific);

- didactica textului literar epic şi a textului dramatic, precum şi didactica poeziei (concepte de teorie literară specifice, modalităţi de receptare şi înţelegere eficientă a textului literar şi a diferenţelor sesizabile la această vârstă între genurile literare). •Abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcţionale şi a funcţiilor comunicării; •Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea; •Soluţii de prevenire şi depăşire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale şi de exprimare a sentimentelor etc.); •Tipuri de întrebări (închise, deschise, descriptive, narative, care incităla reflexie, cu alegere multiplă, concrete, abstracte) şi adecvarea acestora la tema abordată; •Abordarea textului scris şi a comunicării scrise în învăţământul preşcolar - rolul instrumentelor de comunicare scrisă în stimularea interesului pentru lectură şi în pregătirea preşcolarului pentru etapa de citit-scris din clasa I - sesizarea unor diferenţe între scrisul de mânăşi scrisul de tipar; - scrierea unor etichete, bileţele, notiţe, felicitări etc. - scrierea de litere/cifre •Abordarea limbajelor diferitelor arte/ştiinţe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, geografie etc.) 3. Didactica limbii române •Strategii de abordare a noţiunilor de fonetică şi fonologie (Silaba; Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe; Accentul) •Strategii de abordare a noţiunilor de morfologie şi sintaxă - Părţile de vorbire (definiţie, clasificare, funcţii sintactice) - Părţile de propoziţie (definiţie, clasificare) - Propoziţia şi felul propoziţiilor - Fraza şi felul propoziţiilor în frază •Strategii de abordare a noţiunilor de vocabular

3

- Sensul cuvintelor - Familii de cuvinte - Relaţii semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime, paronime) - Îmbogăţirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) 4. Didactica oralului •Strategii de învăţare şi exersare a ascultării active la preşcolari •Strategii de învăţare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preşcolarităţii (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele, interviul) 5. Evaluarea •Tipuri de evaluare folosite în învăţământul preşcolar (evaluarea iniţială, evaluarea continuă, evaluarea sumativă) •Metode, tehnici şi instrumente tradiţionale şi alternative de evaluare folosite în învăţământul preşcolar (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, lucrarea colectivă, observarea sistematică a comportamentului copiilor, chestionarul, fişa de evaluare, interviul, fişa de observaţie etc.) •Rolul educatoarei în procesul de evaluare a copilului preşcolar. 6. Managementul clasei •Organizarea activităţilor didactice în grădiniţa de copii (activităţi comune, activităţi alese, jocuri, activităţi opţionale, extinderi). Clasificare, forme specifice de organizare. •Construirea mediului educaţional, activ – stimulativ – funcţional, din perspectiva noii abordări educaţionale a activităţii instructiv-educative în grădiniţa de copii •Gestionarea situaţiilor conflictuale 7. Didactica activităţilor instructiv-educative din învăţământul preşcolar. Curriculum şi proiectare didactică 7.1. Didactica desfăşurării principalelor categorii de activităţi instructiv-educative: - Activităţile de educarea limbajului; - Activităţile matematice; - Activităţile de cunoa şterea mediului; - Activităţile artistico-plastice; - Activităţile de educaţie muzicală; - Activităţile practice; - Activităţile de educaţie pentru societate; - Activităţile de educaţie fizică; - Activităţile liber-alese; - Activităţile opţionale; - Extinderile. 7.2. Jocul – principala formăde activitate în grădiniţa de copii 7.3. Forme de realizare a obiectivelor activităţilor - Organizarea activităţilor cu grupa întreagă, cu grupuri mici şi individual; - Convorbirea, jocul didactic, jocul logic, lectura dupăi magini, povestirea, lectura educatoarei, jocul-exerciţiu, observarea etc. 7.4. Proiectarea activităţii didactice - Cerinţe ale unei proiectări eficiente - Variante de proiectare didactică a activităţilor, în viziune integrată (metoda proiectelor la vârstele timpurii, activităţi bazate pe inteligenţe multiple) - Etapele proiectării didactice - Structura proiectului de activitate didactică 8. Colaborarea grădiniţei cu alte medii educative - Colaborarea grădiniţă-familie. Consilierea şi educaţia părinţilor - Colaborarea grădiniţă-şcoală.

4

- Colaborarea grădiniţei cu alte instituţii/persoane din comunitate. CONŢINUTURI pentru domeniul literatura română • Creaţia populară - Cântecul de leagăn - Proverbe, zicători, ghicitori - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători) - Basme populare: “Prâslea cel voinic şi merele de aur”, “Greuceanu”, “Tinereţe fără bătrâneţe şi

viaţă fără de moarte” - Legende populare

•Genul liric - Elena Farago – “Căţeluşul şchiop”, “Gândăcelul”, “Pedeapsa mâţei”, “Doi fraţi cuminţi” - George Coşbuc – “Iarna pe uliţă”, “La oglindă”, “Povestea gâştelor”, “La Paşti”, “Vine ploaia”,

“Sosirea rândunicii” - George Topârceanu – “Rapsodii de toamnă”, “Rapsodii de primăvară”, “Balada unui greier

mic” - Mihai Eminescu – “Revedere”, “Scrisoarea III”, “Somnoroase păsărele” - Otilia Cazimir – “Pentru tine, primăvară”, “Gospodina”, “Scrisoare”, “Baba Iarnă intră-n sat”,

Uite, vine Moş Crăciun”, “Furnica” - Tudor Arghezi – “Zdreanţă”, “Tâlharul pedepsit”, “Iscoada”, “O furnică” - Vasile Alecsandri – “Oaspeţii primăverii”, “Iarna”, “Hora Unirii”

•Genul epic - Barbu Şt. Delavrancea – “Bunicul”, “Bunica” - Emil Gârleanu – “Căprioara”, “Când stăpânul nu-i acasă” - Ion Creangă– “Amintiri din copilărie”, “Povestea lui Harap-Alb”, “Capra cu trei iezi”, “Fata

babei şi fata moşneagului”, “Ursul păcălit de vulpe”, “Punguţa cu doi bani” - Ion Luca Caragiale – “Vizită…”, “D-l Goe…”, “Bubico” - Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti – “Puiul” - Ioan Slavici – “Doi feţi cu stea în frunte” - Mihail Sadoveanu – “Dumbrava minunată” - Petre Dulfu – “Isprăvile lui Păcală”

•Genul dramatic - Ion Luca Caragiale – “O scrisoare pierdută” - Barbu Şt. Delavrancea – “Apus de soare”

Notă! Pentru abordarea textului epic, liric şi dramatic se vor avea în vedere următoarele concepte operaţionale:

Textul epic: - acţiune, autor, basm popular/ basm cult, conflict, construcţia subiectului, momentele subiectului, ficţiune, final, gen epic, legendă populară, modalităţi de caracterizare a personajului literar, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), motiv literar, narator, personaj literar, povestire, roman, schiţă, snoavă, titlu, temă, vorbire directă / vorbire indirectă.

Textul liric:

5

- aliteraţie, antiteză , autor, comparaţie, enumeraţie, epitet, eul liric, exclamaţie retorică, gen liric, hiperbolă, imagine artistică, interogaţie retorică, laitmotiv, metaforă, motiv literar, repetiţie, refren, secvenţă poetică, simbol, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers, măsură metrică , rimă, ritm).

Textul dramatic: - act, acţiune, comedie, conflict, construcţia subiectului (intrigă, scenă , relaţii temporale şi spaţiale), dialog dramatic, gen dramatic, dramă, indicaţii scenice, modalităţi de caracterizare a personajului dramatic, monolog, personaj, replică, scenă, tablou. CONŢINUTURI pentru domeniul limba română I) Limbă şi comunicare - Stilurile funcţionale ale limbii - Comunicarea orală şi scrisă

II) Fonetică şi fonologie - Principiile ortografiei limbii române - Aspecte funcţionale. Silaba. Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe. Accentul

III) Lexicologie şi semantică - Relaţii semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia - Sensul corect al cuvintelor; neologismele - Mijloace de îmbogăţire a vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) - Familii de cuvinte

IV) Morfologie. Sintaxa propoziţiei. - Noţiuni generale - Substantivul (felul, numă rul, genul, declinarea, funcţiile sintactice, locuţiunile substantivale) - Articolul. Felurile articolului - Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice ale adjectivelor.

Ortografierea adjectivelor - Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politeţe. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv

şi adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de întărire si adjectivul pronominal de întărire. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Pronumele relativ şi interogativ şi adjectivul pronominal interogativ şi relativ. Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât. Pronumele şi adjectivul negativ. Funcţiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor

- Numeralul. Clasificare. Funcţii sintactice. Ortografiere şi ortoepie - Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale şi impersonale.

Locuţiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcţii sintactice. - Adverbul. Clasificare. Grade de comparaţie. Locuţiuni adverbiale. Funcţii sintactice. - Ortografierea adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale - Prepoziţia. Clasificare. Regimul cazual al prepoziţiilor - Conjuncţia. Clasificarea conjuncţiilor. Conjuncţii corelative. Locuţiuni conjuncţionale - Interjecţia. Clasificarea interjecţiilor. Funcţii sintactice. Topica şi punctuaţia. Valori expresive

ale interjecţiilor

V) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziţia. Fraza.

BIBLIOGRAFIE

6

LITERATURA ROMÂNĂ

• Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lăzărescu, Gheorghe – Dicţionar de termeni literari,

Bucureşti, Ed. Garamond, 1995 • Călinescu, G. – Istoria literaturii de la origini până în prezent, Ed.Minerva,Bucureşti, 1982 • Cioculescu, Şerban; Steinu, Vladimir şi Vianu, Tudor – Istoria literaturii române moderne,

Ed.Eminescu, Bucureşti, 1985 • Piru, Al. – Istoria literaturii române de la început până azi, Ed.Univers, Bucureşti, 1981

LIMBA ROMÂNĂ • Avram, Mioara – Gramatica pentru to ţi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997 • Coteanu, Ion – Limba română contemporană , E.D.P., Bucureşti, 1985 • Coteanu, Ion – Gramatica de bază a limbii române, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982 • *** Gramatica limbii române, vol.I, II, Ed.a II-a, Ed.Academiei, Bucureşti, 1966 • Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ed. Academiei, Bucureşti, 2005 • Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996

METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII • Barbu, Hristu şi colaboratorii – Pedagogie preşcolară – Didactica (manual pentru şcoli

normale clasa a XI-a), E.D.P., Bucureşti, 1993 • Barta, Andrei şi Dragomir, Petrică– Deprinderi motrice la preşcolari, Ed. V&I Integral,

Bucureşti, 1995 • Bizdună, Maria şi Alexandrina Neagu – Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari,

Ed.PROGnosis, Bucureşti, 2000 • Breben, Silvia şi Matei, Elena – Cunoaşterea mediului – ghid pentru învăţământul preşcolar,

Ed.Radical, Craiova, 2001 • Cucoş, Constantin – Pedagogie generală , Ed.Polirom, Iaşi, 2000 • Cerghit, Ioan (coord.) – Curs de pedagogie, T.U.B., Bucureşti, 1998 • Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E.,Vlăsceanu, L. – Didactica (manual pentru clasa a X-a, şcoli

normale), EDP, Bucureşti, 1995 • Dumitrana, Magdalena – Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, vol.I şi II,

Ed.Compania, Bucureşti, 1999, 2001 • Dumitrana, Magdalena – Activităţile matematice în grădiniţă – ghid practic, Ed.Compania,

Bucureşti, 2002 • Dumitrana, Magdalena – Copilul, familia şi grădiniţa, Ed. Compania, Bucureşti, 2000 • Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta şi Breben, Silvia – Activităţi bazate pe inteligenţe Multiple,

Ed.Reprograph, Craiova, 2002 • Ionescu, Miron – Clasic şi modern în organizarea lecţiei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972 • Ionescu, M., Radu, I. – Didactica modernă, Cluj, Ed. Dacia, 1995 • Kolumbus, E.S. – Didactica preşcolară (“It is tomorrow yet?” – titlu original, traducere în

limba română de Magdalena Dumitrana), Ed.V&I Integral, Bucureşti, 1998 • Landsheere, G. şi Landsheere V. – Definirea obiectivelor educaţionale (trad.), E.D.P.

Bucureşti, 1979 • Mitu, Florica – Metodica activităţilor de educare a limbajului, Ed. Pro Humanitas, Bucureşti,

2000 • Păişi, Lăzărescu, Emilia şi Ezechil, Liliana – Laborator preşcolar, Ed. V&I Integral, Bucureşti,

2001 • Popa, Valerica – Activităţile de educaţie plastică în grădiniţă , Ed. V&I Integral, Bucureşti,

2000 • Preda, Viorica – Copilul şi grădiniţa, Ed. Compania, Bucureşti, 1999

7

• Preda, Viorica – Educaţia pentru ştiinţă , Ed. Compania, Bucureşti, 2000 • Rafailă, Elena – Educarea creativităţii la vârsta preşcolară , Ed. Aramis, Bucureşti, 2003 • Stoica, Adrian (coord.) – Evaluarea curentă şi examenele, Ed. ProGnosis, Bucureşti, 2001 • Voiculescu, Elisabeta – Pedagogie preşcolară , Ed. Aramis, Bucureşti, 2001 • Voiculescu, Florea – Elaborarea obiectivelor educaţionale. Teorie, cercetări, aplicaţii,

Ed.Imago, Sibiu, 1995 • Vraşmaş, Adina, Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis,Bucureşti, 2002 • *** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed.V&I Integral,

Bucureşti, 2000 • *** Documentar metodic, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2001 • *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2002 • *** Grădiniţa, altfel, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2003

8


CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMAPENTRU

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

INSTITUTORI / INVATATORI

(absolvenţi ai Şcolilor Normale si ai Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori)


- Bucureşti -2004

Obiective generale:

9

Actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, de metodica specialităţii şi de psihopedagogie

Dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor didactice şi a evaluării performantelor şcolare

Dezvoltarea unor competenţe corespunzătoare privind abordarea logico-funcţională a conţinuturilor învăţării

Competenţe de specialitate, psihopedagogice şi metodice :

Aprofundarea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de examen Actualizarea şi operaţionalizarea cunoştinţelor de specialitate şi de didactică a specialităţii Selectarea şi aplicarea creativă a cunoştinţelor de didactică a specialităţii în soluţionarea pedagogică a

unor situaţii Valorificarea conţinutului disciplinelor de examen sub raportul valorilor şi al atitudinilor; Utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală Asimilarea elementelor cu relevanţă pentru specialitate din domeniul ştiinţelor educaţiei Însuşirea teoriei şi metodologiei studierii personalităţii copilului

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Competenţe specifice Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor scrise:

redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare: eseu structurat şi nestructurat, rezumat, analiză;

utilizarea registrelor stilistice diferite în funcţie de contextul comunicaţional; respectarea normelor ortografice, de punctuaţie, morfosintactice.

Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare: identificarea şi analiza principalelor componente de ordin structural, specifice textului

narativ (construcţia subiectului, compoziţie, personaje, limbajul prozei narative), liric (elemente de compoziţie, imaginar poetic, figuri de stil, elemente de versificaţie) şi dramatic (subiect, compoziţie, personaje, limbajul textului dramatic);

aplicarea conceptelor operaţionale în analiza textelor narative, lirice şi dramatice.

Argumentarea în scris a opiniilor personale asupra unui text literar: încadrarea unui text narativ, liric, dramatic într-o anumită categorie (basmul cult, nuvela,

romanul; poezia paşoptistă, romantismul, clasicismul, simbolismul, modernismul, neomodernismul, comedia, drama).

elaborarea unei argumentări scrise, folosind elementele specifice: structuri, conectori, tehnici argumentative.

10

Literatura română

I)Proză Basmul cult : Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb Nuvela:

istorică : Costache Negruzzi - Alexandru Lăpuşneanul fantastică: Mircea Eliade – La ţigănci

socială: Ioan Slavici - Moara cu norocRomanul: Ion Creangă- Amintiri din copilărie Ioan Slavici - Mara Mihail Sadoveanu - Baltagul Liviu Rebreanu - Ion sau Pădurea spânzuraţilor Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război George Călinescu - Enigma Otiliei Marin Preda - Moromeţii

II) Dramaturgie

Comedia: I. L. Caragiale -O scrisoare pierdută sau O noapte furtunoasă Drama: Barbu Ştefănescu Delavrancea - Apus de soareIII)Poezie

Vasile Alecsandri - PasteluriM. Eminescu - Sara pe deal, Revedere , Luceafărul, Scrisoarea IAl. Macedonski - Noaptea de decemvrieG. Bacovia - Plumb, LacustrăLucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumiiTudor Arghezi - TestamentNichita Stănescu - În dulcele stil clasic

Notă: Pentru abordarea textului narativ, liric şi dramatic se vor avea în vedere următoarele concepte operaţionale:

PROZA :acţiune, autor, basm cult, conflict, construcţia subiectului, momentele subiectului, ficţiune, final, modalităţi de caracterizare a personajului literar, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), motiv literar, narator, nuvela, personaj literar, proză, realism, roman, stil direct/ indirect, titlu, temă, vorbire directă/ indirectă

POEZIE :aliteraţie, antiteză, artă poetica, autor, comparaţie, curent literar, enumeraţie, epitet, eul liric, exclamaţie retorică, hiperbolă, imagine artistică, interogaţie retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metaforă, modernism, motiv literar, repetiţie, refren, romantism, paralelism sintactic, secvenţă poetică, simbol, simbolism, sinestezie, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers, măsură metrică, rimă, ritm).

DRAMATURGIE:act, acţiune, comedie, conflict, construcţia subiectului (intrigă, scenă, relaţii temporale şi spaţiale), dramaturgie, dialog dramatic, dramă, indicaţii scenice, monolog, personaj, replică, scenă, tablou

11

Bibliografie :

Anghelescu, Mircea, Ionescu, Cristina, Lazărescu, Gheorghe, Dicţionar de termeniliterari, Bucureşti,Gramond, 1995Petraş, Irina, Curente literare: mic dicţionar antologic pentru elevi , Bucureşti,Demiurg, 1992.Petras ,Irina, Figuri de stil: mic dicţionar-antologie pentru elevi , Bucureşti,Demiurg, 1992.Călinescu G.- Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Manolescu N.- Arca lui Noe, vol.I-II, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980, 1981, 1983Manolescu N.- Despre poezie, Ed. Cartea Românească, Bucureşti,1987Simion Eugen- Scriitori români de azi, Ed. Cartea Romaneasca, Bucureşti, 1974, 1989Călinescu G.- Ion Creangă,Viaţa si opera E.P.L., Bucureşti, 1964Călinescu G.- Opera lui Mihai Eminescu E.P.L., Bucureşti, 1969Călinescu G.- Universul poeziei, Ed. Minerva, Bucureşti, 1974Cioculescu, Şerban, Streinu, Vladimir, Vianu, Tudor – Istoria literaturii române moderne, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1985

Limba română

I) Limbă si comunicare

Funcţiile limbajului

Stilurile funcţionale ale limbii

Comunicarea orală şi scrisăII) Fonetică şi fonologieNoţiuni generalePrincipiile ortografiei limbii româneAspecte funcţionale. Silaba. Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe. AccentulParticularităţi fonetice ale limbii româneAbateri de la normă şi corectarea lorIII) Lexicologie şi semanticăRelaţii semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia Sensul corect al cuvintelor; neologismele Mijloace de îmbogăţire a vocabularuluiIV) Morfologie Noţiuni generale Substantivul (felul, numărul, genul, declinarea, funcţiile sintactice, locuţiunile substantivale) Articolul. Felurile articoluluiAdjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor

Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politeţe. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de întărire si adjectivul pronominal de întărire. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Pronumele relativ şi interogativ şi adjectivul pronominal interogativ şi relativ. Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât. Pronumele şi adjectivul negativ. Funcţiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelorNumeralul. Clasificare. Funcţii sintactice. Ortografiere şi ortoepieVerbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale şi impersonale. Locuţiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcţii sintactice. Valori stilistice ale verbelorAdverbul. Clasificare. Grade de comparaţie. Locuţiuni adverbiale. Funcţii sintactice. Ortografierea adverbelor şi a locuţiunilor adverbialePrepoziţia. Clasificare. Regimul cazual al prepoziţiilorConjuncţia. Clasificarea conjuncţiilor. Conjuncţii corelative. Locuţiuni conjuncţionaleInterjecţia. Clasificarea interjecţiilor. Funcţii sintactice. Topica şi punctuaţia. Valori expresive ale interjecţiilor

12

V Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziţia. Criterii de clasificare. Felul propoziţiilor. Fraza. Felul propoziţiilor în fraza. Rolul elementelor de relaţie în frazăSubiectul/ Propoziţia subiectivăPredicatul/ Propoziţia predicativăAtributul/ Propoziţia atributivăComplementul direct/Propoziţia completivă directăComplementul indirect/Propoziţia completivă indirectăComplementul circumstanţial de loc/ Propoziţia circumstanţială de locComplementul circumstanţial de timp/ Propoziţia circumstanţială de timpComplementul circumstanţial de cauză/Propoziţia circumstanţială de cauză Complementul circumstanţial de scop/Propoziţia circumstanţialăde scopComplementul circumstanţial de mod/ Propoziţia circumstanţială de modComplementul circumstanţial condiţional/ Propoziţia circumstanţială condiţionalăComplementul circumstanţial consecutiv/ Propoziţia circumstanţială consecutivăComplementul circumstanţial concesiv/ Propoziţia circumstanţială concesivă

VI Punctuaţia. Folosirea semnelor de punctuaţieOrtografie. Semnele ortografice şi folosirea lor. Scrierea corectă a cuvintelor

Bibliografie:

***Gramatica limbii romane, vol. I,II, Ed. a II-a, Edit. Academiei, Bucureşti, 1966***Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, Bucureşti, Editura Academiei, 1983***Sinteze de limba română (coord. Theodor Hristea), E.D.P., Bucureşti,1984Avram Mioara, Gramatica pentru toţi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997Coteanu Ion, Limba română contemporană, E.D.P., Bucureşti, 1985

METODICA PREDĂRII LIMBII ROMÂNE

Reforma curriculară în învaţământul primar

1.Conceptul de curriculum

2.Finalităţile învăţământului primar

3.Obiectivele ciclurilor curriculare ale învăţământului primar

CURRICULUMUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ1. Didactica limbii şi literaturii române în contextul perfecţionării şi modernizării învăţământului primar2. Strategii didactice în studiul limbii şi literaturii române în învăţământul primar3. Dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare, orală şi scrisă – obiectiv central al studiului

limbii şi literaturii române în clasa I; aspecte metodologice 4. Ciclul curricular “Achiziţii fundamentale” şi principiul continuităţii în realizarea obiectivelor – cadru

ale studiului limbii şi literaturii române5. Formarea capacităţii de citire / lectură în clasa I6. Procesul scrierii în clasa I7. Tehnicile muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltării capacităţii de receptare a mesajului scris8. Formarea capacităţii de receptare a mesajului scris, rod al efortului intelectual propriu al elevilor9. Consolidarea şi sistematizarea în procesul formării capacităţii de receptare a mesajului scris10. Creativitate şi comunicare prin studiul limbii şi literaturii române11. Formarea capacităţii de comunicare, orală şi scrisă12. Elemente de construcţie a comunicării13. Elemente de proiectare a activităţii didactice14. Evaluarea educaţională şi evaluarea performanţelor/ a rezultatelor şcolare15. Relaţia dintre curriculum şi evaluare16. Metode şi instrumente de evaluare17. Elaborarea şi administrarea testelor scrise

13

18. Tipologia itemilor

Bibliografie:***Programe şcolare pentru învaţământul primar, Comisia Naţională pentru Curriculum, Ed. Corint, Bucureşti, 1998

Cerghit,I, Radu,I.T., Popescu, E.,Vlăsceanu,L.-Didactica-(manual pentru clasa a X-a, şcoli normale), E.D.P.,Bucureşti,1995

Landsheere, G. şi Landsheere V. – Definirea obiectivelor educaţionale (trad.), E.D.P. Bucureşti, 1979 Landsheere, G.- Evaluarea continuă a elevilor şi examenele.Bucureşti,E.D.P.,1975

Parfene, C. - Compoziţiile în şcoală - E.D.P., Bucureşti, 1980

Şerdean, I. - Metodica predării limbii române la clasele I-IV - Corint, Bucureşti, 2002

*** Colecţia revistei Învatământul primar, Ed. Discipol, Bucureşti , 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003

Ionescu M. – Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995

Neacşu I. – Instruire şi învaţare, Ed. Ştiintifică, Bucureşti, 1990

Stoica A. – (coordonator) Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. ProGnosis, Bucureşti, 2001

Stoica A. – Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Ed. Humanitas Educaţional, 2003

Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţătorilor - Curriculum pentru clasele I şi a

II-a, M.E.N.- Centrul de formare din învăţământul preuniversitar, Bucureşti, 2003

*** Ghidurile de evaluare pe discipline, MEC – SNEE, 2000, 2001 *** Ghidurile de curriculum pe discipline, MEC – SNEE, 2000, 2001

14




PROGRAMAPENTRU

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ


- Bucureşti -2004

15

Argument

Programa se adresează profesorilor care predau limba şi literatura română, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate. Ea este concepută astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva noii abordări curriculare a disciplinei limba şi literatura română în gimnaziu şi în învăţământul liceal. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepţiei didactice şi modalităţile concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităţilor şi a competenţelor prevăzute în programele şcolare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şi existenţa manualelor alternative solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice flexibile, adaptate nivelului claselor de elevi cu care acesta lucrează. Urmărind obiectivele generale şi specifice ale disciplinei, precum şi competenţele specifice profesorului de limba şi literatura română, programa este astfel structurată încât să integreze domeniul specialităţii (limba şi literatura română) cu ştiinţele conexe: metodica şi pedagogia. Este important ca profesorul să poată demonstra felul în care aplică în actul didactic aceste cunoştinţe în mod adecvat, creativ şi reflexiv. De aceea, programa este construită pe competenţe, vizând practici specifice ale predării-învăţării disciplinei limba şi literatura română.

COMPETENŢE VIZATE Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinei (din cele trei domenii: limbă,

literatură, comunicare) şi problemele de învăţare specifice domeniului Operarea cu programele de gimnaziu şi de liceu în vederea proiectării unui demers

didactic adaptat specificului grupului-ţintă Aplicarea creativă şi reflexivă a cunoştinţelor despre predarea-învăţarea disciplinei Selectarea diverselor modalităţi de abordare a textului literar şi nonliterar în funcţie de

tipul de text discutat şi grupul-ţintă Aplicarea adecvată a principiilor şi a metodelor specifice de abordare a noţiunilor de

limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică) Aplicarea adecvată a principiilor, formelor şi metodelor specifice didacticii oralului Aplicarea adecvată a principiilor, formelor şi metodelor specifice didacticii redactării Elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative în funcţie de obiectivele sau de

competenţele vizate Selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau

competenţelor vizate Selectarea şi proiectarea unor conţinuturi pentru programe de opţionale de tipul

„aprofundare“ / „extindere“ Analizarea unor proiecte pentru opţionalul ca disciplină nouă sau pentru opţionalul

integrat; Aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi

metodelor interacţiunii educaţionale Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare

proiectată

Domenii de competenţă

1. Curriculum şi proiectarea didactică

16

componentele curriculum-ului şcolar: curriculum naţional, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;

curriculum naţional de limba şi literatura română pentru gimnaziu şi pentru liceu; obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice;

modelul conceptual al disciplinei: paragidma comunicativ-funcţională; elemente obligatorii şi facultative ale programei; proiectarea activităţii didactice: planificarea calendaristică, proiectarea unităţii de

învăţare (integrarea celor trei domenii, coerenţa demersului, corelarea conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare şi a formelor de evaluare cu obiectivele / competenţele specifice anului de studiu, metode folosite, resurse, tipuri de interacţiune a grupului de elevi), proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina limba şi literatura română

metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe elev / a tehnicilor de învăţare prin cooperare;

forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare; mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare:

funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ; tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor.

3. Didactica lecturii abordarea textului literar (perspective în didactica lecturii, căi de acces spre textul

literar, ghidarea elevilor spre înţelegerea, analiza şi interpretarea adecvată a unui text); didactica textului narativ (concepte de teorie literară specifice; modalităţi de

construire a unor activităţi de învăţare vizând înţelegerea şi aplicarea acestor concepte; formarea unei grile de lectură operaţionale pentru receptarea adecvată a textului narativ);

didactica textului dramatic (concepte de teorie literară specifice; modalităţi de construire a unor activităţi de învăţare vizând înţelegerea şi aplicarea acestor concepte; formarea unei grile de lectură operaţionale pentru receptarea adecvată a textului dramatic);

didactica poeziei (concepte de teorie literară specifice; modalităţi de construire a unor activităţi de învăţare vizând înţelegerea şi aplicarea acestor concepte; formarea unei grile de lectură care să conducă la receptarea adecvată a poeziei);

abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, administrativ, juridic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcţionale şi a funcţiilor comunicării;

abordarea textelor aparţinând altor arte din perspectiva codurilor specifice ale acestora.

4. Didactica limbii române abordarea noţiunilor de limbă conform principiului concentric al predării-învăţării; strategii de învăţare şi aplicare în contexte noi a noţiunilor de fonetică, de morfologie

şi de sintaxă (parcursuri inductive, deductive, analogice; analiza gramaticală, exerciţiul gramatical, compunerea gramaticală etc.);

strategii de învăţare şi de aplicare în contexte noi a noţiunilor de vocabular.

5. Didactica oralului

17

strategii de învăţare şi exersare a ascultării active; strategii de învăţare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral prevăzute

de programă (monologul informativ, monologul demonstrativ, descrierea orală, povestirea orală, rezumatul oral, dialogul formal şi informal, interviul, dezbaterea, masa rotundă etc.).

6. Didactica redactării strategii de învăţare şi exersare a redactării unor tipuri de texte prevăzute în

programele şcolare: texte funcţionale (cerere, completare de formulare, telegramă, proces-verbal, curriculum vitae), texte reflexive şi argumentative (relatarea unor evenimente şi întâmplări din experienţa personală, exprimarea unui punct de vedere: jurnalul personal, jurnalul de lectură, argumentarea unui punct de vedere), texte imaginative (alcătuirea unor descrieri, dialoguri sau naraţiuni pe o temă dată) sau texte despre opera literară (rezumat, caracterizare, analiză, eseu etc.).

7. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii,

tipuri de evaluări, caracterizare; tipuri de evaluare (iniţială, formativă, sumativă) folosite la limba şi literatura română; metode tradiţionale şi metode alternative de evaluare (proiectul, portofoliul,

autoevaluarea, investigaţia, observarea sistematică a comportamentului elevilor) care se pot aplica la disciplina limba şi literatura română;

calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate; tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de

proiectare, modalităţi de corectare şi notare; probe de evaluare (orale, scrise, practice) folosite în orele de limba şi literatura

română.

8. Comunicarea - mijloc al interacţiunii educaţionale comunicarea în predare-învăţare (adecvarea discursului la capacităţile de înţelegere a

elevilor, ancorarea în cunoştinţele prealabile ale elevilor asupra temei etc.); comunicare verbală, paraverbală, nonverbală, mixtă (congruenţa acestora); rolul

profesorului în structurarea la elevi a unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea;

forme ale comunicării didactice (prelegerea, dialogul, dezbaterea) şi roluri asumate de către profesor (în dialog sau în dezbatere: moderator, participant, evaluator, sufleur);

blocaje în comunicare; soluţii de prevenire şi depăşire a acestora (tehnici de ascultare activă, jocuri de „încălzire“, învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale, tehnici de exprimare a sentimentelor etc.);

tipuri de întrebări (închise, deschise, cu alegere multiplă, întrebări concrete, întrebări abstracte) şi adecvarea acestora la tema abordată.

9. Managementul clasei rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea elevilor ca

buni ascultători şi buni comunicatori: organizator, participant, resursă, evaluator, facilitator etc.;

organizarea activităţilor de învăţare prin: crearea unui climat adecvat desfăşurării orei; folosirea unor resurse materiale adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale); folosirea adecvată şi eficientă a

18

timpului; forme de instruire (frontal, în perechi, în grupe, studiu individual) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea părinţilor în fixarea unor modele de exprimare, a unei atitudini deschise faţă de comunicare;

gestionarea situaţiilor conflictuale la ora de limba şi literatura română (refuzul elevilor de a citi, polarizarea opiniilor în cadrul unor dezbateri etc.).

10. Curriculum la decizia şcolii proiectarea curriculum-ului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:

aprofundare / extindere / opţional ca disciplină nouă; repere / condiţionări în elaborarea C.D.Ş.-ului (resurse umane, materiale, context local,

interesele elevilor); modalităţi de adecvare a unui C.D.Ş. la grupuri-ţintă diferite.

11. Conţinuturi(a) Candidaţii trebuie să cunoască integral conţinuturile şi conceptele operaţionale

din cele trei domenii ale disciplinei (limbă, comunicare, literatură), prevăzute în programele de gimnaziu şi de liceu, atât pe cele obligatorii, cât şi pe cele facultative.

(b) Pentru domeniul literatură, candidaţii trebuie să cunoască monografic opera autorilor canonici prevăzuţi în programa de liceu. De asemenea, candidaţii trebuie să cunoască epocile fundamentale ale literaturii române, curentele, genurile şi speciile literare, precum şi operele literare reprezentative pentru fiecare dintre acestea.

Bibliografie obligatorie

Programe şcolare şi ghiduri Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a — a VIII-a, vol. 1,

M.E.N., C.N.C., Bucureşti, Editura Cicero, 1999 Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasa a IX-a, vol. 1, M.E.N., C.N.C.,

Bucureşti, Editura Cicero, 1999 Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a X-a — a XII-a, vol. 1,

M.E.C., C.N.C., Buzău, Tipogrup Press, 2001 Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu, M.E.C., C.N.C.,

Bucureşti, Editura Aramis Print, 2002 Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română.

Învăţământ primar şi gimnazial, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis Print, 2002

Stoica, A. (coord.) - Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti, ProGnosis, 2001

Stan, Mihail (coord.) - Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Editura Aramis, 2001

Metodică şi pedagogie Cerghit, I. - Metode de învăţământ, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998 Cerghit, I. (coord). - Curs de pedagogie, Bucureşti, T.U.B., 1988 Cerghit, I.; Neacşu, I.; Negreţ, I.; Pânişoară, I.O.; Potolea, D. (e.a.) - Prelegeri

pedagogice, Iaşi, Editura Polirom, 2001 Cucoş, C., Pedagogie generală, Iaşi, Editura Polirom, 2000 Ionescu, M.; Radu, I. - Didactica modernă, Cluj, Editura Dacia, 1995

19

Landsheere, G. - Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975

Stoica, A. - Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2003

Didactica disciplinei Pamfil, Alina - Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,

Editura Paralela 45, 2003 Parfene, Constantin - Metodica studierii limbii şi literaturii în şcoală. Ghid teoretico-

aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999 Şerbănescu, Andra - Cum se scrie un text?, ediţia a II-a, Iaşi, Editura Polirom, 2001

Dicţionare *** Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ediţia a V-a, Bucureşti, Ed.

Univers Enciclopedic, 1995 Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ed. Academiei, 1982

(ediţia nouă, în curs de aparţie) Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 1996 Bidu-Vrănceanu, Angela; Călăraşu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaş,

Mihaela; Pană Dindelegan, Gabriela - Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, Ed. Nemira, 2001

Marino, Adrian - Dicţionar de idei literare, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1973 Zaciu, Mircea; Papahagi, Papahagi; Sasu, Aurel (coordonatori) - Dicţionarul esenţial

al scriitorilor români, Bucureşti, Ed. Albatros, 2000 Anghelescu, Mircea (coord.) - Literatura română. Dicţionar de opere, Bucureşti, Ed.

Litera Internaţional, 2003

Limba română ( fonetică, vocabular, gramatică, stilistică, istoria limbii ) *** Gramatica limbii române, ediţia a II-a, vol. I, II, Bucureşti, Editura Academiei,

1966 Avram, Mioara - Gramatica pentru toţi, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Humanitas,

2001 Guţu Romalo, Valeria - Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, versiune

nouă, Bucureşti, Editura Humanitas, 2000 Gabriela Pană Dindelegan - Teorie şi analiză gramaticală, ediţia a II-a, Bucureşti,

Editura Coresi, 1994 Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbii române, Bucureşti, Editura Univers

Enciclopedic, 2001 Mancaş, Mihaela - Limbajul artistic românesc în secolul al XIX-lea, Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983 Coteanu, I. - Stilistica funcţională a limbii române - stil, stilistică, limbaj, vol. I,

Bucureşti, Editura Academiei, 1973; Stilistica funcţională a limbii române. Limbajul poeziei culte, Bucureşti, Editura Academiei, 1985

Comunicare Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana - Naraţiune şi dialog în proza românească. Elemente de

pragmatică a textului literar, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1991

Teoria literaturii Călinescu, G., Universul poeziei, Editura Minerva, Bucureşti, 1974

20

Friedrich, Hugo - Structura liricii moderne, Bucureşti, Editura Univers, 1998 Lintvelt, Jaap - Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, Bucureşti, Editura

Univers, 1994 Todorov, Tzvetan - Introducere în literatura fantastică

Critică, istorie literară Călinescu, G. - Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti,

Editura Minerva, 1982 Mazilu, Dumitru Horia; Sorohan, E. - Recitind literatura română veche, vol. I-II, Ed.

Universităţii, Bucureşti, 1994 Cioculescu, Şerban; Vianu Tudor; Streinu, Vl. - Istoria literaturii române moderne,

Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane, Bucureşti, Editura Minerva,

1973 Crohmălniceanu, Ov. S. - Literatura română între cele două războaie mondiale, vol.

I-II-III, Bucureşti, Editura Minerva, 1972 Constantinescu, Pompiliu - Scrieri, vol. I-VI, Bucureşti, Editura pentru Literatură,

1967-1972 Simion, Eugen - Scriitori români de azi, vol. I-IV, Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 1974-1989 Manolescu, Nicolae - Arca lui Noe, vol. I, II, III, Bucureşti, Ed. Minerva, Bucureşti,

1980, 1981, 1983 Balotă, Nicolae - De la Ion la Ioanide, Bucureşti, Editura Minerva, 1982 Scarlat, Mircea, Istoria poeziei româneşti, vol. I-IV, Bucureşti, Ed. Minerva, 1982-1984 Negrici, Eugen - Literatura română sub comunism, Bucureşti, Editura Fundaţiei PRO,

colecţia „Cartea fundamentală“, 2002 Ion Bogdan Lefter - Recapitularea modernităţii. Pentru o nouă istorie a literaturii

române, Editura Paralela 45, 2000 Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Bucureşti, Editura Albatros, 1977

În vederea aprofundării unor conţinuturi ale disciplinei, recomandăm parcurgerea următoarelor lucrări:

Pentru dicţionare Ion Pop (coord.) - Dicţionarul analitic de opere literare româneşti, vol. I-III, Cluj-

Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998-2001 (vol. IV, în curs de apariţie) Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lăzărescu, Gheorghe - Dicţionar de termeni

literari, Bucureşti, Editura Garamond, 1995 Irina Petraş, Teoria literaturii. Curente literare, figuri de stil, genuri şi specii literare,

metrică şi prozodie. Dicţionar-antologie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996

Dragomirescu, Gh. N. - Dicţionarul figurilor de stil, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1995

Pentru probleme de limbă ( vocabular, gramatică, istoria limbii) Avram, Mioara - Ortografia pentru toţi, ediţia a II-a, Chişinău, Editura Litera, 1997 Avram, Mioara - Cuvintele limbii române. Între corect şi incorect, Chişinău, Editura

Cartier, 2001 Draşoveanu, D.D. - Teze şi antiteze în sintaxa limbii române, Cluj, Editura Clusium, 1997 Neamţu, G. G. - Teoria şi practica analizei gramaticale, Cluj, Editura Excelsior, 1999

21

Dimitrescu, Florica - Dinamica lexicului românesc ieri şi azi, Cluj — Bucureşti, Editura Clusium — Logos, 1995

Dimitrescu, Florica - Dicţionar de cuvinte recente, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Logos, 1997

Stoichiţoiu Ichim, Adriana - Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate, Bucureşti, Editura All, 2001

*** Limba română. Origini şi dezvoltare. Studiu, antologie de texte vechi româneşti, explicaţii, glosar şi bibliografie de Maria Cvasnâi Cătănescu, Bucureşti, Editura Humanitas, colecţia „Tezaur“, 1996 Pentru probleme de comunicare Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana - Conversaţia: structuri şi strategii. Sugestii pentru o

pragmatică a românei vorbite, Bucureşti, Editura All, 1995 Dinu, Mihai - Comunicarea, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1997 Pentru probleme de teorie a literaturii şi de receptare a textului Cornea, Paul – Introducere în teoria lecturii, Bucureşti, Editura Minerva, 1988 Crăciun, Gheorghe – Introducere în teoria literaturii, Editura Magister, 1997 Eco, Umberto, Şase plimbări prin pădurea narativă, Constanţa, Editura Pontica, 1997 Dan, Pavel - Povestirile în ramă. Ipostaze universale şi româneşti ale unei structuri.

Editura Paralela 45, 2001 Vlad, Ion - Povestirea. Destinul unei structuri epice, Editura Minerva, Bucureşti, 1972 Călinescu, Matei - A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii, Bucureşti, Editura

Polirom, Col. Collegium, 2003 Călinescu, Matei - Cinci feţe ale modernităţii (modernism, avangardă, decadenţă,

kitsch, postmodernism), Bucureşti, Editura Univers, 1995 Zafiu, Rodica - Naraţiune şi poezie, Bucureşti, Editura All, 2000 Papadima, Liviu - Literatură şi comunicare. Relaţia autor-cititor în proza paşoptistă

şi postpaşoptistă, Iaşi, Editura Polirom, 2000 ***Poetică şi stilistică. Orientări moderne, antologie de Mihai Nasta şi Sorin

Alexandrescu, Editura Univers, 1972 Ubersfeld, Anne - Termenii cheie ai analizei teatrului, Institutul European, Seria

Litere, colecţia MEMO, 1999; Lodge, David - Limbajul romanului, Bucureşti, Editura Univers, 1998 Pentru critică şi istorie literară Nişcov, Viorica - A fost de unde n-a fost. Basmul popular românesc. Excurs critic şi

texte comentate, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996 Angelescu, Silviu - Mitul şi literatura, Bucureşti, Editura Univers, colecţia Excellens,

1999 Cronicarii moldoveni. Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Antologie,

introducere, comentarii, dosare critice, glosar şi bibliografie de Dan Horia Mazilu, Bucureşti, Editura Humanitas, colecţia „Tezaur“, 1997

Simion, Eugen - Dimineaţa poeţilor. Eseu despre începuturile poeziei române, Bucureşti, Cartea Românească, 1980

Anghelescu, Mircea - Clasicii noştri, Bucureşti, Editura Eminescu, 1996 Lovinescu, E. - Titu Maiorescu, Bucureşti, Editura Fundaţiilor, 1940 Călinescu, G. - Ion Creangă, Bucureşti, Editura Minerva, 1978 Popescu, Magdalena - Ioan Slavici, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1977 Manolescu, Nicolae - Poeţi romantici, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române,

1999 Ioana Em. Petrescu, Eminescu. Modele cosmologice şi viziune poetică, Bucureşti,

Braşov, Piteşti, Editura Paralela 45, 2002

22

Cioculescu, Şerban - Viaţa lui I. L. Caragiale. Caragialiana, Bucureşti, Editura Eminescu, 1977

Comediile lui I. L. Caragiale, Introducere, comentarii, dosar critic, note şi bibliografie adnotată de Liviu Papadima, Bucureşti, Editura Humanitas, colecţia Tezaur, 1996

Simion, Eugen, Scepticul mântuit, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Grai şi suflet - Cultura naţională, 1996

Mircea Martin, G. Călinescu şi „complexele“ literaturii române, Bucureşti, Editura Albatros, 1981

Poezia simbolistă românească, Antologie, introducere, dosare critice, comentarii, note şi bibliografie de Rodica Zafiu, Bucureşti, Editura Humanitas, colecţia Tezaur, 1996

Flămând, Dinu - Introducere în opera lui G. Bacovia, Bucureşti, Editura Minerva, 1979

Literatura românească de avangardă. Antologie prefaţată, postfaţă, tabel cronologic, note, comentarii şi bibliografie de Gabriela Duda, Bucureşti, Editura Humanitas, colecţia Tezaur, 1997

Pop, Ion - Avangarda în literatura română, Bucureşti, Editura Atlas, 2000 Pop, Ion - Lucian Blaga - universul liric, Piteşti, Paralela 45, 1999 Balotă, Nicolae - Opera lui Tudor Arghezi, Bucureşti, Editura Eminescu, 1979 Ioana Em. Petrescu, Ion Barbu şi poetica postmodernismului, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1993 Manolescu, Nicolae - Sadoveanu sau utopia cărţii, Bucureşti, Editura Eminescu, 1976 Muthu, Mircea - Rebreanu sau paradoxul organicului, Cluj, Editura Dacia, 1993 Popa, Marian - Camil Petrescu, Bucureşti, Editura Albatros, 1972 Zane, Rodica - Marin Preda. Monografie, Editura Aula, 2003 Braga, Corin - Nichita Stănescu: orizontul imaginar, Sibiu, Editura Imago, 1993 Poantă, Petru - Cercul Literar de la Sibiu, Cluj, Editura Clusium, 1997 Simion, Eugen, Ficţiunea jurnalului intim, vol. I, II, III, Editura Univers Enciclopedic,

2001 Literatura memorialistică. Radu Petrescu, Ion D. Sîrbu, N. Steinhardt. Antologie,

prefaţă, dosare critice, comentarii, note şi bibliografie adnotată de Ion Manolescu, Bucureşti, Editura Humanitas, colecţia Tezaur, 1996

Pârvulescu, Ioana - Alfabetul doamnelor, Bucureşti, Editura Crater, 1999 Cărtărescu, Mircea – Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999 Petrescu, Liviu - Poetica postmodernismului, Ediţia a II-a, Editura Paralela 45, 1998 Ţeposu, Radu G. – Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,

Bucureşti, Editura Eminescu, 1993.


DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

23



PROGRAMAPENTRU

LIMBA ŞI LITERATURA LATINĂ

- profesori -


- Bucureşti -2004

24

LIMBA LATINĂNOTĂ DE PREZENTARE

Prezentele propuneri privind evaluarea etapelor de formare continuă a personalului didactic se adresează profesorilor de limba latina din gimnaziu, clasa a VIII-a, şi din liceu, clasele IX-XII şi XIII.

Elementul de noutate se referă la exigenţele reformei faţă de pregătirea profesorilor, potrivit standardelor societăţii contemporane de eficienţă şi de eficacitate a sistemului de învăţământ; dincolo de o solidă pregătire de specialitate, profesorului i se cere desfăşurarea eficientă a unui demers formativ referitor la deprinderi şi abilităţi specifice disciplinei, precum şi utilizarea metodelor moderne de învăţare.

Se recomandă abordarea temelor teoretice de metodică, limba şi literatura cu aplicabilitate cât mai largă în procesul instructiv-educativ.

I. Competenţe disciplinare evaluate

1. Limba şi literatura

Domenii de competenţă Unităţi de competenţăComunicare Comunicarea în relaţia profesor-elevCurriculum Elaborarea proiectului didacticEvaluare Evaluarea cunoştinţelor elevului

2. Metodica

Comunicare Conştientizarea exigenţelor relaţiei decomunicare a profesorului: elevii, familia,comunitatea, colectivul didactic şimanagerial

Curriculum Proiectarea parcursului disciplinar:obiective cadru şi obiective de referinţăale disciplinei; modele ale activităţii de învăţare; conţinuturi şi concepteoperaţionale ale acestora.

Evaluare Tipuri de evaluare; momentele evaluării continue.

Formarea elevilor Modelul disciplinei ca exerciţiu de lectura, reflecţie şi transfer interdisciplinar în stilul personal de muncă intelectuală.

25

II. Conţinuturi

1. Teme de limbă

1 Sistemul fonologic al limbii latinea vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative şi

calitative; diftongii;b accentul; regulile de accentuare;c pronunţia.

2 Structura morfo-sintactică a limbii latinea 1 morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea

substantivului, adjectivului şi numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; 2 flexiunea pronominală; clasificare;b morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularităţi

(verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume);c părţile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia.

3 Sintaxa propoziţiei a subiect, predicat, atribut, apoziţie, numele predicativ, complementul;b funcţiile sintactice ale cazurilor în propoziţie;c acordul părţilor de propoziţie; topica părţilor de propoziţie.

4 Sintaxa frazeia coordonarea şi subordonarea; propoziţiile principale; propoziţii subordonate;

b modurile şi conjuncţiile introductive; sintaxa modurilor nepersonale;c concordanţa timpurilor în fraza latină şi cazul particular al consecuţiei

timpurilor, cu modul conjunctiv obligat, în subordonate;d oratio obliqua.

5 Lexicul limbii latinea componenţa lexicului;b repartiţia lui tematică şi stilistică;c mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea şi compunerea;d privire comparativă cu lexicul limbii romane

6.Caracterul latin al limbii latine

2. Teme de literatură

1 Literatura latină în secolul I a. Ch..a Gaius Iulius Caesar

1 viaţa şi opera (De bello Gallico);2 activitatea politică;3 valoarea documentară a comentariilor;4 contribuţii la dezvoltarea limbii latine literare.

b Gaius Sallustius Crispus1 viaţa şi opera (De coniuratione Catilinae);2 concepţiile istorice şi politice;3 originalitatea stilistică.

c Marcus Tullius Cicero

26

1 direcţiile generale ale activităţii cultural-literare (In Catilinam, Orator, Pro Archia poeta);2 concepţiile politice;3 teoria şi practica oratorică;4 arta şi stilul;5 contribuţia la îmbogăţirea limbii latine literare.

d Titus Lucretius Carus1 opera (De rerum natura);2 poezie, religie şi filosofie în opera lucreţiană.

e Publius Vergilus Maro, poetul naţional al românilor1 Cecini pascua, rura, duces: leit-motive tematice în opera vergiliană:

structurarea universului poetic vergilian.f Quintus Horatius Flaccus

1 viaţa şi opera (Carmina, Epistulae);2 poetica clasicismului;3 teme majore ale liricii horaţiene.

g Publius Ovidius Naso1 viaţa şi opera (Metamorphoseon libri, Tristia, Pontica);2 mitul şi semnificaţia lui;3 poezia exilului;

h Titus Livius1 opera; arta expresiei şi construcţiei literare(Ab Urbe condita); 2 concepţiile istorice şi morale.

2 Literatura latină în perioada imperialăa Petronius şi romanul latin.

1 condiţia umană şi fresca socială;2 umorul

b Publius Cornelius Tacitus1 viaţa şi opera (Historiae, Annales);2 Valoarea documentară;3 concepţiile istorice, politice şi morale;4 umanismul scriitorului;5 limba şi stilul

3 Literatura creştinăAurelius Augustinus

1 viaţa şi opera;2 contribuţia autorului la cultura antichităţii târzii.

BIBLIOGRAFIE

I. Pentru teme de limbă

1 *** Gramatica limbii române (coord. Al. Graur), Bucureşti, 1963, vol. I-II2 *** Istoria limbii române, vol. I (coord. Al. Graur), Bucuresti, 1965; vol. II (coord. I. Coteanu), Bucureşti, 19693 Fischer, I., Morfologia istorică a limbii latine, Bucureşti, 1985.4 Fischer, I., Latina dunăreană, Bucureşti, 1985

27

5 Slusanschi, D., Sintaxa limbii latine, Bucureşti, 1984, 2 vol., ed. a II-a; 2000, ediaţia a III-a revăzută6 Cretia, G., Morfologia istorică a verbului latin, Bucureşti, 19997 Maria Parlog, Gramatica limbii latine, ed. revizuită şi adîugită de G. Cretia, ALL, Bucureşti, 1996, 19988 Bujor, I.I. - Chiriac, Fr., Gramatica limbii latine, ed. Stiinţifică, Bucureşti, 1971

2. Pentru teme de literatură

1 Bayet, J., Literatura latina, trad. de G. Cretia, Bucureşti, 19722 Cizek, E., Istoria literaturii latine, 2 vol., Bucureşti, 19943 Negrescu, D., Literatura latină, autori creştini, ed. Paideia, Bucureşti, 1996

Traduceri

1 Cicero, Opere alese. Prefaţă şi ediţie îngrijită de G. Gutu, Bucureşti, 1973, vol.I-II2 Lucreţius, Poemul naturii, trad. de Th. Naum, prefaţa de T. Vianu, Bucureşti, 19633 *** Proza narativă latină, trad. de I. Teodorescu, studiu introductiv, prezentări şi note de M. Nichita, Bucureşti, 1972.4 Vergilius, Eneida, trad. în versuri de G. I. Tohaneanu, Timişoara, 19945 Vergilius, Bucolice şi Georgice, trad. de G. I. Tohaneanu, Timişoara, 19976 Tacitus, Annale, trad. de Gh. Gutu, Bucureşti, 19957 Tacitus, Istorii, trad. de Gh. Ceauşescu, Bucureşti, 1998

Texte literare(traducere si comentariu)

1 Lucreţius, De rerum natura, III, 1-302 Caesar, De bello Gallico, VII, 1-73 Cicero, Pro Archia poeta, VI, 11; In Catilinam, I, 1-64 Vergilius, Bucolica a IV-a; Georgica, II, 136-176; Aeneis, II, 1-565 Horaţius, Carmina, I, 9; II, 14; III, 30; Ars poetica, vv. 1-376 Titus Livius, Ab Urbe condita, XXI, 1-107 Ovidius, Tristia, III, 108 Tacitus, Annales, I, 1-10

3. Teme de metodică

1. Şcoala ca sistem; Curriculum Naţional şi politica educaţiei naţionale: opţiunea pentru studiul limbilor clasice, motivaţia învăţării.

2. Participarea limbii latine, ca disciplină de învatamant, în Curriculum-ul Naţional; modele de proiectare curriculară la clasele VIII-IX si X-XIII; grile orare, corelaţia obligatorie, trunchi comun-CDS.

3. Pedagogia diferenţiată şi centrarea pe elev ca principii fundamentale ale învăţământului gimnazial şi liceal; obiective minimale şi de extensie în proiectare, învăţare şi evaluare.

4. Corelarea eficientă a conţinuturilor disciplinare cu competenţele vizate de efortul formativ al parcursului didactic de limba latină, având ca finalitate integrarea în viaţa socială şi profesională.

28

5. Pragmatismul metodei în aplicarea curriculum-ului: statutul şi semnificaţia conceptului de metodă în activitatea didactică, taxonomia metodelor de învăţământ, eficienţa metodelor de învăţare în formarea şi consolidarea competenţelor de bază ale elevilor.

6. Corelarea obligatorie a segmentelor de proiectare, învăţare şi evaluare, la toate palierele disciplinare: practica raţională a limbii, formarea reprezentărilor culturale şi atitudinale, modele ale muncii intelectuale.

7. Proiectarea parcursului disciplinar:a) obiective cadru, de pedagogie generală;b) obiective de referinţă ale disciplinei, cu modele de activităţi de învăţare;c) conţinuturi şi concepte operaţionale ale acestora.

8 Strategii didactice ale învăţării:a) traducere şi interpretare de text (vocabular, gramatică, abilităţi referenţiale şi

răspunsul personal);b) cunoştinte despre limbaj (etimologii, terminologii, mecanismul interior al

limbii şi evoluţia sensurilor);c) lumea romană (cunoştinţe actualizate despre lumea greco-romană, comparaţia

şi răspunsul personal).9 Evaluarea (obiective ale evaluării, tipuri de evaluare, tehnici specializate: diagnoza,

evaluarea continuă, evaluare formativă şi sumativă).10 Modelul disciplinei ca exerciţiu de lectură, de reflecţie şi de transfer interdisciplinar,

la nivelul proiectării, al învaţării şi al evaluării.11 Evaluarea continuă a randamentului profesional în sistem; exigenţe profesionale ale

relaţiei cu elevii, cu scoala, cu comunitatea; manageriat; informatizare.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

1. Dragulescu, C., Perfecţionarea metodologiei predarii, Buc., 1978;2. Ionescu, M., Lecţia între proiect şi realizare, Ed. Dacia, 1982;3. Leric, I., Jocuri instructive în predarea limbii latine, în Rev. de ped., nr. 7/1980;4. Stoica, A. (coord.) (2001). Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori.

Bucureşti, ProGnosis.5. Stoica, A (2003). Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Bucureşti,

Humanitas Educaţional.6. ***.Ghid metodologic de aplicare a programei de Limba latină, Gimnaziu, Liceu,

CNC, 2002.7. ***. Programele şcolare, în vigoare, pentru clasele a VIII-a – a XII-a.8. Ionescu, M.; Radu, I. (1995). Didactica modernă. Cluj, Ed. Dacia.9. Landsheere, G. (1975). Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. Bucureşti, E.D.P.10. Cucoş, C. (2000). Pedagogie generală. Iaşi, Polirom.11. Cerghit, I. (coord.) (1988). Curs de pedagogie. Bucureşti, T.U.B.12. Cerghit, I; Neacşu, I; Negreţ, I.; Pânişoară, I.O.; Potolea, D. (e.a.) (2001). Prelegeri

pedagogice. Iaşi, Polirom.13. Nicola, I. (2000). Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti, Aramis.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

1. Philippe Meirieu, L’école, mode d’amploi, ESF, 19912. F.R. Adrados , Didactica de las humanidades clasicas, Madrid, 1990

29


CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREAPOSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN


PROGRAMAPENTRU

LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/ 15.11.2004

– Bucureşti – 2004

30

PRECIZĂRI

Examenul de titularizare pe posturi didactice de limba engleză are scopul de a evalua competenţele didactice generale şi de specialitate ale candidaţilor. Examinarea se va axa pe evaluarea capacităţii candidaţilor de a utiliza cunoştinţele de specialitate în mod adecvat sub aspect didactic. Un procent semnificativ din punctaj se va aloca pentru modernitatea demersului didactic propus şi pentru conformitatea cu recomandările documentelor oficiale (planurile-cadru, programele şcolare pentru învăţământul primar – gimnazial – liceal), ale auxiliarelor curriculare existente (ghiduri metodologice) pentru învăţămîntul preuniversitar, precum şi cu practicile europene.

Candidaţii trebuie să dovedească o bună cunoaştere a programelor şcolare, a principiilor şi teoriilor moderne privind învăţarea, a principalelor orientări şi direcţii în didactică şi a unei game variate de proceduri (metode, tehnici, procedee) de utilizare a acestora. Candidaţii trebuie să dovedească de asemenea că ştiu să aplice corect şi adecvat aceste cunoştinţe în activitatea didactică. În evaluare se va ţine seama şi de gradul de adecvare a demersului didactic propus la particularităţile specifice grupei de vârstă căreia îi este adresat.

Deoarece învăţarea-predarea limbii engleze în învăţământul preuniversitar se realizează pe baza programelor şcolare şi cu ajutorul manualelor alternative, probele de examen nu vor conţine trimiteri directe la unul sau altul dintre manualele aprobate. Candidaţii vor putea însă folosi pentru exemplificări referiri la manualele şi celelalte auxiliare pe care le cunosc / le-au utilizat.

Conţinuturile prevăzute de prezenta programă de examen reprezintă: Elementele care vor fi predate (şi însuşite de către elevi) pentru achiziţionarea competenţelor

prevăzute de programele şcolare pentru trunchiul comun. Elemente suplimentare care vor putea fi oferite elevilor în cadrul unor cursuri opţionale (CDŞ).

Bibliografia conţine un număr minim de titluri recomandate şi nu constituie în nici un caz o listă exhaustivă. Ea poate fi completată de către candidaţi cu alte titluri, în funcţie de domeniile în care aceştia doresc să aprofundeze aspectele studiate.

NB: Subiectele vor fi tratate în special din perspectiva aplicării la clasă.

A. COMPETENŢE VIZATE

Candidaţii vor dovedi capacitatea de:

- a utiliza corect şi adecvat contextual limba engleză;- a realiza proiectare didactică în conformitate cu curriculum naţional;- a folosi proceduri diverse şi adecvate de sprijinire, facilitare şi stimulare a învăţării; - a folosi metode variate şi adecvate pentru formarea la elevi a competenţelor de receptare

şi producere a mesajelor orale şi scrise;- a folosi proceduri diverse şi adecvate pentru formarea de competenţe de comunicare şi

de interacţiune orală şi în scris;- a folosi metode adecvate vârstei elevilor şi tipului de clasă în abordarea unui text (literar/

non-literar) în conformitate cu obiectivele programei şcolare;- a conştientiza şi transmite atitudini culturale (cultural awareness);- a opera cu concepte şi noţiuni culturale pentru a plasa în context istoric şi cultural un text/

eveniment cultural;- a folosi metode variate şi adecvate de evaluare a competenţelor elevilor de receptare şi

producere a mesajelor scrise şi orale şi de interacţiune în diverse contexte de comunicare.

B. CONŢINUTURI

DIDACTICA LIMBII ENGLEZE CA LIMBĂ MODERNĂ

31

Teorii ale învăţării – aplicarea lor la învăţarea unei limbi străineÎnvăţarea centrată pe elev – instruire diferenţiatăÎnvăţare activă Predarea comunicativă - metode, procedee şi tehnici moderne de învăţare a unei limbi străineTipuri de activităţi Tehnici de lucru şi de simulare în formarea şi dezvoltarea deprinderilorIntegrarea deprinderilor lingvistice în cadrul orelor de limba englezăTehnici de management al claseiMetode şi tehnici tradiţionale şi alternative de evaluare a rezultatelor şi randamentului şcolar; tipuri de teste

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

1) Fonetică şi fonologieSunetele şi fonemele limbii englezeIntonaţia: structură, sens şi funcţii comunicative

2) Morfologie

Substantiv, articol, pronume, adjectiv, verb, adverb, prepoziţie, conjuncţie, interjecţie

Categorii nominale: (i) categoria de număr

(ii) categoria de determinare

(iii) categoria genului

Categorii verbale: (i) categoria de timp(ii) categoria de aspect

(iii) categoria de mod

Modalitatea: verbele modale (caracteristici morfologice, sintactice, semantice,

valori funcţionale)

Procedee majore şi minore de formare a cuvintelor

3) Sintaxa propoziţiei

Criterii de clasificare structurală şi funcţionalăClasificarea sintactică a predicatului: predicate de tip copulativ, predicate tranzitive, intranzitiveRelaţii gramaticale şi funcţii la nivelul propoziţiei: particularităţi ale subiectului, obiectului direct, indirect şi prepoziţional; complemente circumstanţiale; numele predicativ

Structuri de pasiv (pasivul cu be, get; verbe la diateza activă cu sens pasiv).

4) Sintaxa frazei

Fraza prin coordonare: aspecte semantico-pragmatice ale coordonăriiFraza prin subordonare:

Complementarea: - ierarhia tipurilor de propoziţii completive - propoziţii introduse prin THAT - propoziţii interogative şi negative - propoziţii cu infinitiv, “gerund “şi participiu

Propoziţia relativă Propoziţii circumstanţiale: clasificare după sens şi funcţie

Concordanţa timpurilorFolosirea subjonctivului în propoziţii independente şi propoziţii subordonateVorbirea directă, vorbirea indirectă

32

5) Semantică şi lexicologie, stilistică pragmatică, socio-lingvistică

Elemente de analiză semanticăRelaţii lexicale: sinonimie, antonimieLimbaj figurativ şi figuri de stilLimbaje de specialitate, stiluri funcţionaleMarcarea socială a interacţiunilor verbale prin mijloace lingvistice; funcţii lingvisticeElemente de analiză a discursului; tipuri de textMijloace de redare a modalităţii: intonaţia, mijloace lexicale

DOMENII TEMATICE

Domeniile tematice generale sunt cele prevăzute în programele şcolare şi sunt obligatorii. Pe lângă acestea, in vederea desfăşurării activităţilor în cadrul cursurilor opţionale (C.D.Ş.), se vor studia / pregăti şi următoarele:

termeni şi concepte în plasarea textului în context istoric şi cultural: curente literare: umanism, iluminism, romantism, realism, naturalism, modernism,

existenţialism, post-modernism; genurile şi speciile literare;

concepte structurale de compoziţie a textului literar: temă, subiect, tonalitate, tehnică narativă şi punct de vedere, intenţionalitate autorială,

intriga, fundalul naraţiunii, construirea personajelor, stil şi figuri de stil, atmosferă; abordări critice şi interpretarea textului literar.

Se vor studia lucrări reprezentative ale unor autori semnificativi din literatura şi cultura britanică şi americană (vezi Anexa 1 pentru o listă minimală).

N.B. Candidaţii vor avea în vedere posibilitatea formulării subiectelor sub forma unor comentarii de text / analize de text în perspectivă didactică.( Acestea pot fi alese din alţi scriitori şi alte opere decât cele din lista minimală din Anexa 1).

C. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ

Listele bibliografice conţin titluri recomandate. Acest lucru nu exclude însă consultarea altor lucrări pentru atingerea obiectivelor pe baza cărora se va realiza evaluarea candidaţilor.

I. DIDACTICĂ

Doff, A. (1988). Teach English (+Workbook), Cambridge University PressHadfield, J. (1990). Classroom Dynamics, Oxford University Press Harmer, J. (1991). The Practice of English Language Teaching, LongmanHarmer, J. (2001). The Practice of English Language Teaching, Pearson Education LimitedHeaton, J. (1988). Classroom Testing, LongmanIonescu, M.; Radu, I. (1995). Didactica modernă. Cluj, Ed. DaciaM.E.C., C.N.C. (2001). Ghid metodologic pentru aplicarea programei de LIMBA ENGLEZĂ, primar – gimnaziu M.E.C., C.N.C. (2002). Ghid metodologic, Aria Curriculară LIMBĂ ŞI COMUNICARE, liceuNunan, D. (1991). Language Teaching Methodology, Prentice HallS.N.E.E. (2001). Evaluarea curentă şi examenele, coord. Adrian Stoica, Ed. ProGnosisS.N.E.E. (2001). Ghid de evaluare - LIMBI MODERNE, Ed. Aramis, BucureştiStoica, A. (2003). Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Humanitas EducaţionalUnderwood, M. (1987). Effective Class Management, Cambridge University PressUr, P. (1996). A Course in Language TeachingWeir, C. (1990). Communicative Language Testing

Notă: Bibliografia pentru metodica de specialitate include planurile-cadru, programele şcolare pentru învăţământul primar – gimnazial – liceal, precum şi manualele alternative aprobate (vezi Anexa2), valabile în anul şcolar în care candidatul se prezintă la concurs.

33

II. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Bădescu, A., (1984 - sau orice altă ediţie). Gramatica limbii engleze, Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăChiţoran, D., (1978). English Phonetics and Phonology, Editura Didactică şi PedagogicăChiţoran, D., (1977). Workbook in English Phonetics and Phonology, E. D. P. Cook, G., (1989). Discourse, Oxford University PressGairns, R.et al., (1984). Working with Words, Cambridge University Press Gălăţeanu, G., Comişel, E., (1998 - sau orice altă ediţie). Gramatica limbii engleze pentru uz şcolar, OmegapresGraver, B.D., (1994). Advanced English Practice, Oxford University PressLeech, G. et al., (1975). A Communicative Grammar of English, LongmanMateescu, D.(2002). English Phonetics and Phonological Theory. Twentieth Century Approaches. E.U.B.Quirk, R. et al., (1972). A Grammar of Contemporary English, LongmanSwan, M., (1996). Practical English Usage, Oxford University Press

III. DOMENII TEMATICEBrooks, C., Lewis, R.W.B., Warren, R.P. (1973). American Literature- The Makers and the Making (vol.I-II), St.Martin’s Press. N.Y.Burgess, A. (1974). English Literature – A Survey for Students. LongmanCartianu, A.; Preda, I. A. (coord) (1970). Dicţionar al literaturii engleze, Bucureşti, Ed. ŞtiinţificăCohn, R. (1996). Istoria literaturii americane, Ed. UniversCuddon, J.A., (1991) Dictionary of Literary Terms and Literary Theory, Penguin BooksDaiches, D. (1969). A Critical History of English Literature, Secker & WarburgFord, B. (1983). The New Pelican Guide to English Literature Gill, R., (1995) Mastering English Literature, Macmillan Press Ltd.Gower, R., (1990) Past into Present, LongmanPreda, I.A. (coord.) (1990) An Anthology of English Literature…, TUBSanders, A. (1994). The Short Oxford History of English Literature, Oxford University PressThe Norton Anthology of American Literature, 1979, W.W. Norton & Comp.The Oxford Illustrated History of English Literature. Oxford University Press,1994Vianu, L. (1997). T.S. Eliot: An Author for All Season, Ed. Paidea

ANEXA 1

William Shakespeare: The Sonnets, Romeo and Juliet, Hamlet, Macbeth, A Midsummer Night’s DreamDaniel Defoe: Robinson CrusoeJonathan Swift: Gulliver’s TravelsLaurence Sterne: Tristram ShandyWilliam BlakeJohn Keats S.T.Coleridge : The Rime of the Ancient MarinerJane Austen: Pride and PrejudiceCharles Dickens: Great Expectations ,David CopperfieldLewis Carroll: Alice’s Adventures in WonderlandThomas Hardy: Tess of the D’UrbervillesNathaniel Hawthorne: The Scarlet LetterWalt Whitman: Leaves of GrassEmily DickinsonMark Twain: The Adventures of Huckleberry FinnHerman Melville : Moby DickHenry James: The Portrait of a Lady Joseph Conrad: Heart of Darkness, Lord JimJames Joyce: UlyssesG.B.Shaw: Caesar and Cleopatra, PygmalionVirginia Woolf: Mrs DallowayF.S.Fitzgerald; The Great GatsbyErnest Hemingway: Short StoriesEugene O’Neill: Mourning Becomes Electra

34

William Faulkner : Alsalom! Absalom !T.S. Eliot: Waste LandWilliam Golding: Lord of the Flies

ANEXA 2MANUALE APROBATE PENTRU 2004-2005

CLASA a IX-aLIMBA 1 Pathway to English – English My Love-L1, Rada Bălan, Miruna Carianopol, Ştefan Colibaba, Cornelia Coşer, Veronica Focşeneanu, Vanda Stan, Rodica Vulcănescu, E. D. P.;Language in Use Intermediate; A. Doff, C.Jones; Cambridge University Press;Upstream Intermediate Plus; Virginia Evans, Jenny Dooley, Express Publishing; Mission 1, Virginia Evans, Jenny Dooley, Express Publishing; Enterprise 4 Intermediate, Virginia Evans, Jenny Dooley, Express Publishing;Click on 4, Virginia Evans, Neil O’Sullivan, Express Publishing; Rising Star Pre-First Certificate, Luke Prodromou, Macmillan;Prospects Intermediate, Ken Wilson, James Taylor, Macmillan;Inside Out Intermediate, Sue Kay, Vaughan Jones, Jon Hird, Macmillan;Going for Gold Upper Intermediate + Literature Companion 1, Richard Acklam, Araminta Grace, Pearson Education – Longman;Opportunities Intermediate, Michael Harris, David Mower, Anna Sikorzynska, Pearson Education – Longman.

LIMBA 2 Front Runner, Ecaterina Comişel, Ileana Pîrvu, Ed. Corint;Pathway to English – English my Love L2, Rada Bălan, Vanda Stan, Miruna Carianopol, Ştefan Colibaba, Cornelia Coşer, Rodica Vulcănescu, Veronica Focşeneanu; E. D. P.; Magic English, Gică Popescu, Felicia Popescu, Viorica Codreanu, Eleonora Olaru, Niculesc ABC;Enterprise Plus Pre-Intermediate, Virginia Evans, Jenny Dooley, Express Publishing; Click on 3, Virginia Evans, Neil O’Sullivan, Express Publishing; Prospects Pre-Intermediate, Ken Wilson, James Taylor, Macmillan;Inside Out Pre-Intermediate, Sue Kay, Vaughan Jones, Philip Kerr, Macmillan;Going for Gold Intermediate, Richard Acklam, Araminta Grace, Pearson Education Longman; Opportunities Pre-Intermediate, Michael Harris, David Mower, Anna Sikorzynska, Pearson Education Longman.

LIMBA 3

English G-2000, B. D. Disselbeck, A. J. Woppert, L. Harger, Ed. BIC All; Click On 2, Virginia Evans, Neil O’Sullivan, Express Publishing; Enterprise 2- Elementary, Virginia Evans, Jenny Dooley, Express Publishing; Language in Use Beginner, A. Doff, C. Jones, Cambridge University Press; Prospects Beginner, Ken Wilson, James Taylor, Macmillan. CLASA a X-a

LIMBA 1English Forever, Mihaela Chiţac, Simiorina Tomulescu, Magdalena Ionescu, E. D. P.;English Panorama 1 + Web of Words, Felicity O’Dell, Ronald Carter, Michael N. Long, Cambridge University Press; Upstream Upper-Intermediate; Bob Obee, Virginia Evans, Express Publishing; Mission 2, Virginia Evans, Jenny Dooley, Express Publishing;First Certificate Star + Macmillan Literature Guide, Luke Prodromou, Macmillan;Inside Out Upper- Intermediate, Sue Kay, Vaughan Jones, Jon Hird, Philip Kerr, Macmillan;Prospects Upper-Intermediate + Macmillan Literature Guide, Ken Wilson, James Taylor, Deirdre Howard-Williams, Macmillan;New Headway Upper-Intermediate, John & Liz Soars, Oxford University Press; Perspectives on English, Rada Bălan, Miruna Carianopol, Ştefan Colibaba, Cornelia Coşer, Veronica Focşeneanu, Vanda Stan, Rodica Vulcănescu, Oxford University Press.

35

LIMBA 2 Steps, Lidia Bădulescu, Ioana Maria Turai, E. D. P.;Language in Use Intermediate, A. Doff, C. Jones, Cambridge University Press; Upstream Intermediate Plus; Virginia Evans, Jenny Dooley, Express Publishing; Mission 1, Virginia Evans, Jenny Dooley, Express Publishing; Enterprise 4 Intermediate, Virginia Evans, Jenny Dooley, Express Publishing; Click on 4, Virginia Evans, Neil O’Sullivan, Express Publishing; Prospects Intermediate, Ken Wilson, James Taylor, Macmillan;Inside Out Intermediate, Sue Kay, Vaughan Jones, Jon Hird, Macmillan;New Headway Intermediate, John & Liz Soars, Oxford University Press; New Streetwise Intermediate, Rob Nolasco, Oxford University Press.

LIMBA 3 English G-2000, B. D. Disselbeck, M. Macfarlene, A. J. Woppert, L. Harger Ed. BIC All; Click On 3, Virginia Evans, Neil O’Sullivan, Express Publishing; Enterprise Plus Pre-Intermediate, Virginia Evans, Jenny Dooley, Express Publishing; English File 2, Clive Oxenden, Paul Seligson, Oxford University Press; Prospects Pre-Intermediate, Ken Wilson, James Taylor, Macmillan;Language in Use Pre-Intermediate, A. Doff, C. Jones, Cambridge University Press. CLASA a XI-a

LIMBA 1 English Panorama 2, Felicity O’Dell, Cambridge University Press; English Forever, Simiorina Tomulescu, Mihaela Chiţac, E. D. P.;Prospects Advanced, Ken Wilson, James Taylor, Deirdre Howard-Williams, Macmillan;English News and Views, Rada Bălan, Miruna Carianopol, Ştefan Colibaba, Cornelia Coşer, Veronica Focşeneanu, Vanda Stan, Rodica Vulcănescu, Oxford University Press;Advanced Gold, Richard Acklam, Sally Burgess, Pearson Education – Longman.

LIMBA 2True to Life Upper-Intermediate, R. Gairns, S. Redman, Cambridge University Press; Prospects Upper-Intermediate, Ken Wilson, James Taylor, Deirdre Howard-Williams, Macmillan;Limba Engleză L2, Gică Popescu, Viorica Codreanu, Felicia Popescu, Eleonora Olaru, Ed. Niculescu ABC; New Headway Upper-Intermediate, John & Liz Soars, Oxford University Press;New First Certificate Gold + Literature Companion 1, Jacky Newbrook, Judith Wilson, Richard Acklam, Pearson Education – Longman.

LIMBA 3Highlight Intermediate, Michael Vince, Macmillan;Going for Gold Upper-Intermediate, Richard Acklam, Araminta Grace, Pearson Education – Longman.CLASA a XII-a

LIMBA 1

Initiative, R. Walton, M. Bartram, Cambridge University Press; Prospects Super Advanced + Advanced Literature Guide, Ken Wilson, James Taylor; Deirdre Howard-Williams, Macmillan;English Horizons, Rada Bălan, Miruna Carianopol, Ştefan Colibaba, Cornelia Coşer, Veronica Focşeneanu, Vanda Stan, Rodica Vulcănescu, Oxford University Press.

New Proficiency Gold, Jacky Newbrook, Judith Wilson, Pearson Education – Longman; Limba Engleză L1, Elena Croitoru, Floriana Popescu, Michaela Praisler, Daniela Ţuchel, Petru Iamandi, Carmen Velică, Teora.

LIMBA 2 Language in Use Upper-Intermediate, A. Doff, C. Jones, Cambridge University Press; Prospects Advanced, Ken Wilson, James Taylor, Deirdre Howard-Williams, Macmillan;

36

Limba Engleză L2, Gică Popescu, Viorica Codreanu, Felicia Popescu, Eleonora Olaru, Ed. Niculescu ABC;English News and Views, Miruna Carianopol, Veronica Focşeneanu, Oxford University Press;Advanced Gold, Richard Acklam, Sallz Burgess, Pearson Education – Longman.

LIMBA 3Activate your English Intermediate, B. Sinclair, P. Prowse, Cambridge University Press; Highlight Upper-Intermediate, Michael Vince, Macmillan;New Headway Upper-Intermediate, John & Liz Soars, Oxford University Press;New First Certificate Gold, Jacky Newbrook, Judith Wilson, Richard Acklam, Pearson Education – Longman.

37

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIIDIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE IN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PREUNIVERSITAR

PROGRAMA

PENTRU

LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ MODERNĂ

Aprobată prin O.M.Ed.C.nr. 5287/15.11.2004

- Bucureşti -2004

38

NOTA DE PREZENTARE

I. PROGRAMA se adresează profesorilor de limba franceză din învăţământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru titularizarea în învăţământ.

Programa şi tematicile au fost corelate cu noul Curriculum naţional (programe şcolare) pentru limba franceză, cu Ghidul metodologic elaborat de M.E.N. , cu Ghidul de evaluare Limbi moderne, elaborat de S.N.E.E. şi cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbile Moderne al Consiliului Europei, ca şi cu alte lucrări recente din domeniile de referinţă.

Au fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la

predarea limbii franceze în învăţământul preuniversitar.

II. COMPETENŢELE vizate cu precădere au fost:

II. 1. Competenţe pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social - competenţa de a elabora obiective şi de a anticipa rezultatele - competenţa de autoreînnoire echilibrată

II. 2. COMPETENŢE PENTRU PROFESIA DE CADRU DIDACTIC

A. Competenţe de bază

- învăţarea- conducerea - analiza, diagnoza , prognoza, proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea, decizia- valorizarea conţinutului- inovarea practicii şcolare - cunoaşterea elevului- creativitatea

B. Profilul de competenţă al cadrului didactic

B.1. Competenţa în specialitate

la nivel teoretic: competenţele de:- a asimila conţinutul ştiinţific propriu disciplinei predate- a realiza corelaţii intra-, inter- şi pluridisciplinare- a prelucra, actualiza, esenţializa, ilustra, reprezenta şi dezvolta conţinutul- a surprinde valenţele formative ale conţinutului

la nivel operaţional: competenţele de :- a analiza, comenta, interpreta un text / document, exprimând un punct de vedere personal, argumentat

- a structura asimilarea conţinuturilor- a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală odată cu informaţiile- a forma modul de gândire specific disciplinei predate şi modul de gândire sistemic

39

- a valoriza conţinutul obiectului de învăţământ

la nivel creator: capacităţile de:- a adapta conţinuturile specificului dezvoltării psihice stadiale a elevilor- a stimula dezvoltarea maximală a potenţialului fiecărui elev- a promova învăţarea participativă, anticipativă, creatoare- a dezvolta conţinuturile şi strategiile didactice

B.2. Compeţente metodice

la nivel teoretic: competenţele de:- a asimila conţinutul didacticii de specialitate- a realiza corelaţii între conţinuturile asimilate- a adapta şi dezvolta conţinuturile în situaţii educaţionale specifice- a înţelege obiectivele actuale ale predării limbii franceze- a înţelege raporturile între disciplinele psihopedagogice şi didactica de specialitate

la nivel operaţional: competenţele de:- a analiza şi decide modul de aplicare a teoriei didactice în situaţii educaţionale specifice- a personaliza conţinuturile- a proiecta activităţi şcolare adecvate- control, evaluare şi reglare-autoreglare- a forma la elevi capacităţi de cooperare, comunicare, gândire creatoare, control, autoapreciere şi autoreglare etc.- a forma şi dezvolta motivaţia pentru învăţarea limbii franceze

la nivel creator: capacitatile de:- a se adapta la situaţii de învăţare- a inova in practica educativă- a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor .

PROGRAMA PENTRU CONCURSUL DE TITULARIZARE

Limba franceză:

1. Decupajul lanţului vorbirii; joncţiuni vocalice şi consonantice (l’enchaînement, la liaison).

2. Categoriile verbale: modul, timpul, diateza.

3. Fraza franceză: fraza simplă; realizatorii GN1(subiect); realizatorii GV; propoziţia relativă; complementele

de obiect direct şi indirect, complementul prepoziţional; pronominalizarea ( pronumele complemente).

fraza complexă: subordonatele completive, temporale, condiţionale, cauzale, concesive, finale şi consecutive.

tipurile de frază: fraza asertivă, interogativă, imperativă; fraza negativă ; fraza impersonală.

4. Relaţiile semantice în semantica lexicală: polisemia şi omonimia, sinonimia, antonimia.

5. Elemente de pragmalingvistică: actele de limbaj; enunţuri-tip de realizare a diferitelor tipuri de acte; tipuri de discurs/text: descriptiv, narativ, argumentativ – caracteristici generale, moduri de

structurare în perspectiva aplicaţiilor didactice. discursul raportat.

NB: Pentru toate subiectele de mai sus, se va acorda o atenţie specială dificultăţilor de achiziţie specifice elevilor români; subiectele vor fi tratate în special din perspectiva aplicării la clasă.

40

Bibliografie: Chevalier, J-C., Grammaire Larousse du français contemporain, Paris, Larousse, 1986 Cristea, T., Grammaire structurale du français contemporain, EDP, 1979 Cuniţă, A., Visan, V., (coord.) Abrégé de grammaire française, TUB, Bucuresti, 1988 Ducrot, O., Schaeffer, J-M., Nouveau dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Paris, Seuil, 1995 (sau trad. rom., Ed. Babel, 1996) Măgureanu, A., La sémantique lexicale, TUB, 1984 Riegel, M., Pellat, J-C., Rioul, R., Grammaire méthodique du français, PUF, 1994 Tuţescu, M., L’Argumentation, Ed. Universităţii Bucureşti, 1998 Vişan, V., Phonétique française et exercices, Ed. Universităţii Bucureşti, 2000

Literatura franceză:

1. Repere în literatura secolului XIX: Victor Hugo, poet şi romancier. Balzac, Stendhal, Flaubert: naşterea romanului modern. Baudelaire, Rimbaud : naşterea poeziei moderne.

2. Repere în literatura secolului XX: Proust, Gide: reformatorii romanului. Saint-Exupéry, Camus, Malraux: “generaţia etică”. Anouilh, Sartre, Ionesco : noi perspective în dramaturgie. Apollinaire, Prévert: renaşterea poeziei.

N.B. Candidaţii vor avea în vedere şi posibilitatea formulării subiectelor sub forma unor comentarii de text / analize de text în perspectivă didactică.

Bibliografie: Albérès, M., Histoire du roman moderne, Albin Michel, Paris, 1967 Goga, Y., Tendances du roman français au XXe siècle, EuroTami Press, Cluj, 1998 Raymond, M., De la Baudelaire la suprarealism, (trad. rom.), Univers, Bucureşti, 1970 Sabatier, R., Histoire de la poésie française, Albin Michel, Paris, 1982 - 1988 Histoire de la littérature française, coord. Angela Ion, EDP, 1982 Création et devenir dans la littérature française du XX e siècle , TUB, 1989

Didactica generală şi metodica predării limbii franceze

1. Obiectivele predării/ învăţării limbii franceze conform Curriculum-ului Naţional actual.

2. Forme de organizare şi proiectare didactică: proiectarea didactică, condiţie a unei activităţi didactice de calitate; funcţiile proiectării didactice; conţinutul şi nivelul proiectării didactice; elaborarea de proiecte pentru unităţi didactice şi secvenţe de instruire.

3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea acestora în activitatea didactică: mijloacele de învăţământ, suport al activităţii didactice; valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învăţământ; modalităţi de selecţionare şi utilizare a mijloacelor de învăţământ.

4. Formarea competenţelor lingvistice (fonetică şi ortografie, lexic, gramatică).

5. Formarea competenţelor socio-lingvistice şi pragmatice.

6. Tehnici comunicative de dezvoltare a înţelegerii limbii orale şi scrise şi a exprimării orale şi în scris.

7. Modalităţi specifice de prelucrare didactică a elementelor de cultură şi civilizaţie

41

franceză. Exploatarea didactică a documentului autentic.

8. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiectivele şifuncţiile evaluării şcolare; strategii de evaluare a randamentului şcolar; rolul şi importanţa evaluării în educarea capacităţii de autoapreciere, prevenirea eşecului şcolar, stimularea performanţei şcolare şi dezvoltarea personalităţii elevilor; modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor .

9. Dinamica relaţiei profesor – elev în procesul de învăţământ: caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor – elev; tipuri de relaţii.

Bibliografie

Bertocchini, P., Costanzo, E., Manuel d’ autoformation à l’ usage des professeurs de langue, Hachette, Paris, 1998 (facultativ) Cosăceanu, A. Didactica limbilor străine. Reconstruţia disciplinară, Editura Universităţii Bucureşti, 2003, cap. V. Obiective, conţinuturi şi strategii didactice comunicative Cosăceanu, A. Didactique du français langue étrangère, Cavallioti, 2003 (Les méthodes communicatives. Approches de l’écrit. L’enseignement de la culture.) Cristea, T. Linguistique et techniques d enseignement, TUB, 1984 Curriculum Naţional: programe pentru clasa a III-a – a VIII-a, MEN, CNC, 1999 Curriculum Naţional: programe pentru clasa a IX-a, MEN, CNC, 1999 şi 2004 Curriculum Naţional,:programe şcolare 2, seria liceu, Aria curriculară Limbă şi comunicare, MEN, CNC, 2001(p.25-74, programa şcolară pentru clasele a X-a – a XII-a; sugestii metodologice) Dospinescu, V., Didactique des langues et ... analyse critique des manuels, Junimea, Iasi, 2002 Dragomir. M., Managementul activităţii didactice, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003 Ghid de evaluare – Limbi moderne, SNEE, Ed. Aramis, 2001. Ghid metodologic, aria curriculară Limbă şi comunicare – liceu, MEN, CNC, 2002. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare de limbă franceză, clasele a III a- a VIII-a , MEN, CNC, 2001 Ilie,C., Nica, T., Tradition et modernité dans la didactique du français langue étrangère, Ed. Celina, 1995 Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom 2000. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998. Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995. Tagliante, C., Techniques de classe : La classe de langue, CLE International, 1994 Tagliante, C., L' Evaluation, CLE International, 1991 Radu I., Evaluarea procesului de învăţământ, EDP, 2001. Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj,1995 Roman, D., La didactique du français langue étrangère, Ed. Umbria, 1994 Stoica, A; (coord.) Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001. Stoica A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003. Strungă, C; Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara, 1999. Un Cadre européen commun de référence pour les langues, Conseil de l’ Europe / Didier, 2001- 2002 : cap. 4 (L’utilisation de la langue et l’aprennant / l’utilisateur), cap. 5 (Les compétences de l’aprennant / l’utilisateur), cap.9 (Évaluation)

N.B.1. Elementele de conţinut ale programei se regăsesc în mai multe dintre materialele bibliografice indicate; candidaţii au libertatea de a trata subiectele pe baza oricăruia dintre aceste materiale.2. Candidaţii vor avea în vedere faptul că subiectele pot fi formulate şi sub forma unor eseuri argumentate.

42


CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMAPENTRU

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr. 5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI-2004

43

PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA GERMANA(limbă modernă) PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE

Prezenta Programă de limba şi literatura germană (ca limbă modernă ) se adresează profesorilor de limba germana, absolvenţi ai învăţamântului superior de specialitate, precum şi cadrelor didactice care au urmat un curs de reconversie profesională recunoscut de MEC, care doresc să ocupe o catedră de limba germană în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat. Proiectarea programei a pornit de la următoarele puncte de reper: - cunoştinţele generale în materie de limbă şi literatură germană ale unui absolvent

al facultăţii de specialitate - Curriculum naţional de limba germană ca limbă modernă elaborat de MECT, CNC,

1999-2002- Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Aria

curriculară Limbă şi comunicare, Liceu, elaborat de MECT, CNC, 2002- Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Limba

germană, primar-gimnaziu, elaborat de MECT, CNC- standardele internaţionale de predare a unei limbi moderne, în contextul

implementării şi în sistemul de învăţământ românesc a Cadrului european comun de referinţă pentru învăţarea limbilor moderne

Obiectivele examenului

Examenul de titularizare vizează evaluarea competenţelor didactice ale profesorului de limba modernă germană privind:

predarea eficientă a disciplinei optimizarea procesului de predare - învăţare a limbii moderne germane

Urmărind obiectivele disciplinei Limba modernă germana, programa este

astfel structu-rată încât să corespundă schimbărilor datorate noii abordări a limbilor moderne ca şi competenţă cheie, solicitându-se cadrului didactic:

cunoaşterea problematicii actuale a disciplinei (teorii moderne ale învăţării, metode, tehnici, procedee)

cunoaşterea conţinuturilor specifice de specialitate incluse in bibliografie; cunoaşterea conţinuturilor programelor şcolare actuale; cunoştinţe privind proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea

activităţii didactice conform obiectivelor programei scolare; adecvarea demersului didactic la particularităţile de vârstă ale elevilor si la

continutu-rile cuprinse în programă; proiectarea secvenţelor didactice şi ale evaluării in raport de contextul educaţional;

constientizarea si transmiterea unor atitudini interculturale pozitive; valorificarea conţinuturilor specifice în vederea dezvoltării la elevi atât a

unor capa-cităţi şi competenţe intelectuale, cât şi de bună practică a limbii; cultivarea abilităţilor de comunicare eficientă, de empatie şi de parteneriat

educaţional pe baza unei bune baze psiho – pedagogice; disponibilitatea pentru o formare profesională continuă.

DEUTSCH ALS FREMDSPRACHE

METHODIK UND DIDAKTIK

44

Themen Methoden des fremdsprachlichen Unterrichts

a. Kommunikative Didaktikb. Interkulturelle Didaktik

Unterrichtsplanung. Lehrplan und Curriculuma. Didaktische Analyseb. Lernphasen

Sozialformen und innere Differenzierung Fertigkeit: Hörverstehen: Zielsetzung und ÜbungstypologieFertigkeit: Leseverstehen: Zielsetzung und ÜbungstypologieFertigkeit: Sprechen: Zielsetzung und ÜbungstypologieFertigkeit: Schreiben: Zielsetzung und ÜbungstypologieRolle des Bildes im DaF-UnterrichtLeistungskontrolle ( Testen und Prufen) und Fehlerkorrektur Wortschatzarbeit im kommunikativen DaF-Unterricht Rolle der Grammatik im kommunikativen DaF-Unterricht. Übungsformen Spiel im DaF-Unterricht

Literaturhinweise Bausch, Karl-Richard / Christ, Herbert / Hullen, W. / Krumm, H.-J. (Hrsg.): Lehrper-spektive,

Methodik und Methoden. Gunter-Narr-Verlag, Tubingen, 1986; Bausch, Karl-Richard / Christ, H. / Krumm, H.-J. (Hrsg.): Handbuch Fremdsprach-unterricht,

Francke Verlag, Tubingen und Basel, 3.Auflage 1995; Bolton Sibyle : Probleme der Leistungsmessung. Lernfortschrittstests in der Grund-stufe. GhK

Fernstudieneinheit 10, Langenscheidt 1996; Buhlmann, Rosemarie / Laveau, Ingeborg : Arbeit mit Sach- und Zeitungstexten, GhK

Fernstudieneinheit, Langenscheidt,1999; Dahlhaus, Barbara: Fertigkeit Hören. GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt-Verlag,

Munchen, 1994; Doye, Peter : Typologie der Testaufgaben fur den Unterricht Deutsch als Fremdprache.

Langenscheidt, Munchen, 1988; Ehlers, Swantje: Lesen als Verstehen. Zum Verstehen fremdspachlicher Texte und zu ihrer

Didaktik. GhKFernstudieneinheit 2 , Langenscheidt, 1992; Funk, Hermann / Koenig, M: Grammatik lehren und lernen, GhK Fernstudieneinheit 1,

Langenscheidt-Verlag 1991; Ghid de evaluare limbi moderne, SNEE , Aramis, 2001 Heyd, Gertraude: Deutsch lehren. Grundwissen fur den Unterricht in Deutsch als

Fremdsprache, Frankfurt am Main, Diesterweg, 1991; Kast, Bernd: Fertigkeit Schreiben. GhK Fernstudienbrief12, Langenscheidt, 1999; Kleppin, Karin : Fehler und Fehlerkorrektur. GhK Fernstudieneinheit 19, Langenscheidt-Verlag

, Munchen,1994; Muller, Bernd-Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, GhK Fernstudieneinheit

8, Langenscheidt, Munchen,1994; Neuf-Munkel, Gabriele: Fertigkeit Sprechen. GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt,

Munchen, 1999; Neuner, Gerhard / Hunsfeld, Hans; Methoden des fremdsprachlichen Deutschunterrichts.

Eine Einfuhrung.GhK Fernstudieneinheit 4, Langenscheidt, Munchen,1993; Neuner, G . / Kruger, M. /Grewer, U.: Übungstypologie zum kommunikativen

Deutschunterricht, Berlin, Langenscheidt, 1981; Stoica, Adrian (coord.) : Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori. Bucureşti,

ProGnosis, 2001 Stoica, Adrian Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Bucureşti, Humanitas

Educaţional: Strauss, Dieter : Didaktik und Methodik Deutsch als Fremdsprache. Eine Einfuhrung.

Langenscheidt, 1984; Westhoff, Gerhard : Fertigkeit Lesen, GhK Fernstudieneinheit 17, Munchen, Langenscheidt,

1997

Fachzeitschriften

45

Fremdsprache Deutsch, Zeitschrift fur die Praxis des Deutschunterrichts, München, Klett; Deutsch als Fremdsprache. Zeitschrift zur Theorie und Praxis des Deutschunterrichts fur

Ausländer, München, Langenscheidt; Zielsprache Deutsch, München, Hueber; Primar. Zeitschrift fur Deutsch als Fremdsprache im Primarbereich, Rheinbreitbach, Durr-

Kessler-Verlag; Deutsch aktuell. Zeitschrift des Deutschlehrerverbandes Rumaniens, Bukarest, Anima-

Verlag ( 1992-2003); Beitrage zu den Lehrerfortbildungskursen, Editura Universitatii Bucuresti, vol.I 1983, vol.II

1988, vol.III 1998; Zeitschrift der Germanisten Rumäniens, Bucuresti, Noesis si Christhophor Style

DEUTSCHE SPRACHE

1. Clasificarea cuvintelor. Structura morfologică a cuvantului, Clasele de flexiune2. Sistemul flexionar nominal al limbii germane.3. Sistemul temporal al limbii germane.4. Sistemul modal al limbii germane5. Sistemul diatezelor al limbii germane.6. Sintaxa dependenţială a grupurilor de cuvinte: grupul verbal, grupul nominal, grupul

prepoziţional.7. Valenţa şi rectiunea verbului. 8. Părţile de vorbire neflexibile (prepoziţia, conjuncţia, adverbul, particula)9. Topica propoziţiilor principale şi secundare, Tipuri de propoziţii secundare. Coordonare şi

subordonare.10. Noua ortografie

Bibliografie Bauer, Gertrud: Rechtschreibreform, Wilhelm Heyne Verlag, 1996 Braun, P. Tendenzen in der deutschen Gegenwartssprache, Verlag W.Kohlhammer,

Stuttgart, Berlin, Köln, Mainz, 1979 Bünting, Karl – Dieter/ Bergenholtz, Henning: Einführung in die Syntax. Grundbegriffe zum

Lesen einer Grammatik, Athenäum – Taschenbuchverlag GmbH, Königstein/Ts, 1979 *** Duden - Reihe: Grammatik, Bedeutungswörterbuch, Schwierigkeiten der deutschen

Sprache, Rechtschreibung, Fremdwörter usw., Dudenverlag (neuere Ausgabe) *** Der kleine Duden: Deutsches Wörterbuch. Einpraktischer Helfer für den Alltag;

Sprachtipps. Hilfen für den sprachlichen Alltag; Der passende Ausdruck. Ein Synonymwörterbuch für die Der große Duden,. Aussprachewörterbuch, Duden Verlag ( neuere Ausgabe) Engel, U., Deutsche Grammatik, Heidelberg, 1988 Engel,U/ Isbasescu, M./ Stanescu, S./Nicolae, O., Kontrastive Grammatik, deutsch-

rumanisch, Heidelberg, 1993 Engel, U. / Schumacher, H., Verbvalenzlexikon deutsch-rumanisch, Heidelberg, 1983 Helbig,G.,/ Buscha, J. , Deutsche Grammatik, Ein Handbuch für den Ausländerunterricht, Langenscheidt Verlag Enzyklopädie Leipzig, Berlin, München, Wien, Zürich, NewYork, 1996 Hufeisen, Britta/Neuner Gerhard: Angewandte Linguistik für den Fremdsprachenunterricht, Fernstudieneinheit 16, Langenscheidt, München, 1999. Sandu Doina, Limba germana contemporana. Morfosintaxa. Grup nominal, grup pronominal, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1988 Wortwahl; Deutsche Grammatik. Eine Sprachlehre für Beruf, Fortbildung und Alltag; Fremdwörterbuch. Ein Nachschlagewerk für den täglichen Gebrauch, Dudenverlag, 1997 Wahrig, Gerhard (Hg.): Wörterbuch der deutschen Sprache, Deutscher Taschenbuch Verlag,

München, 1990 (oder neuere Ausgaben)

46

Drosdowski, Günther (Koord.): Deutsches Universal Wörterbuch, Bibliographisches Institut Mannheim, 1989

DEUTSCHE LITERATUR Die Literaturthemen richten sich nach den Inhalten des nationalen Curriculums.

1. Epochen der deutschen Literatur (Kurze Vorstellung: Merkmale, Vertreter, Beispiele von Werken).

2. Literarische Gattungen ( Definition, Merkmale, Beispiele von Werken).3. Lyrik im DaF- Unterricht anhand von Beispielen.4. Prosa im DaF-Unterricht anhand von Beispielen.5. Drama im DaF-Unterricht anhand von Beispielen.6. Rumäniendeutsche Literatur: Merkmale, wichtige Vertreter.

Sekundärliteratur:

Begriffe zur Texterschliessung: Gattungsspezifische Merkmale, Erzählsituation, Erzählperspektive, Erzählhaltung, Handlungsverlauf, Ablauf/ Struktur, Konflikt, Personengestaltung, äußeres und inneres Geschehen, Erzählkommentar, geschlossener und offener Text, Leerstellen;lyrischer Sprecher/ lyrisches Ich, objektive und subjektive Darstellung, Gedichtablauf, Grundstimmung/ Befindlichkeit, Vergleich, Metapher, Personifizierung, Hyperbel, Wiederholungen, Synästhesie, Strophe, Vers, Metrum (zweisilbige und dreisilbige, steigende und fallende Rhythmen), End- Binnen- und Kehrreim, Alliteration, klingende und stumpfe Reime*, freie Rhythmen; Monolog, Dialog, Regieanweisungen, Bühnenbild, Kulisse, Requisiten, Kostüm*, Maske*, Akt/ Aufzug, Szene/Auftritt

Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfängen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994 Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994 Bantel, Otto/ Schaefer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen / Hirschgraben, 1990 /14.Auflage Borchmeier, Dieter / Zmegac, Viktor: Moderne Literatur in Grundbegriffen, Tubingen, 1995 Gollner, Carl: Die Literatur der Siebenburger Sachsen in den Jahren 1848 / 1918, Bukarest 1979 Frenzel, H.A. und E.: Daten deutscher Dichtung. Chronologischer Abriss der deutschen Literaturgeschichte, Bd.1 Von den Anfängen bis zum Jungen Deutschland; Bd.2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, München, 1981 (oder neuere Ausgaben) Hinderer, Walter: Geschichte der deutschen Lyrik vom Mittelalter bis zur Gegenwart.Stuttgart, 1983 Hoffmann, F.,/Rosch, H.: Grundlagen . Stile. Gestalten der deutschen Literatur, Berlin, Cornelsen – Verlag, 1996 Lamping, Peter: Moderne Lyrik, Göttingen, 1991 Petersen, Jürgen: Der deutsche Roman der Moderne, Stuttgart, 1991 Plimpe, Gerhard: Epochen der modernen Literatur, Opladen, 1995 Schnell, Ralf: Geschichte der deutschsprachigen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1995 Steinecke, Hartmut: Deutsche Literatur des 20. Jahrhunderts, Berlin, 1994 Ranicki, Marcel-Reich: 1000 deutsche Gedichte und ihre Interpretationen, Frankfurt Motzan, Peter/ Sinerth, Stefan: Deutsche Regionalliteraturen in Rumänien, München, 1997 Motzan, Peter: Die rumäniendeutsche Lyrik nach 1944. Problemaufriss und historischer Überblick. Dacia Verlag, Cluj – Napoca, 1980 Tontsch, Brigitte (Hg.): Interpretationen deutscher und rumäniendeutscher Lyrik, Dacia Verlag, Cluj – Napoca, 1971 Tudorică, Cristina: Rumäniendeutsche Literatur: 1970 – 1990, Bukarest, 1992

47

Weischer, Heinz/Janus, Maria/Schuller Anger, Horst: Deutsche Literatur im Überblick, Honterus, 1996.

Weischer, Heinz / Janus,Maria / Horst SchullerAnger: Deutsche Literatur im Uberblick, Sibiu,

Honterus,199616. Wittstock, Joachim / Sienerth, Stefan: Die rumaniendeutschen Literatur in den Jahren 1918 1944, Bukarest, 1992

Wittstock, Joachim/Sinerth, Stefan: Die rumäniendeutsche Literatur in den Jahren 1918 – 1944, Bukarest, 1992 Nubert, Roxana: Raum und Zeitbeziehungen in der deutschsprachigen Literatur, Editura Mitron Timişoara, 1998



48


PROGRAMAPENTRU

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

- educatoare -


- Bucureşti -2004

49

LIMBA RROMANI

I. Vocabular

Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Sensul propriu şi sensul figurat. Relaţii

semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime).

II. Morfologie Obiectul morfologiei. 1. Părţile de vorbire flexibile: articolul (hotărât şi

nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de

pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri,

persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conţin suf. - isar-; 2. Părţi de vorbire

parţial flexibile: adverbul; 3. Părţi de vorbire neflexibile: postpoziţia, prepoziţia, conjuncţia,

interjecţia.

III. Sintaxă

Părţile de propoziţie: subiectul, predicatul, atributul, complementul.

Bibliografie

Gheorghe Sarău, Lexicologie rromă, Bucureşti: Universitatea Bucureşti, CREDIS, 2003; v. şi www.edu.ro

Gheorghe Sarău, Curs de limba rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p. [Reeditarea revizuită a manualului Limba romani. Manual pentru învăţătorii rromi ai claselor din cadrul Şcolilor Normale, Bucureşti: EDP – R. A., 1994].

LITERATURA RROMANI

I. Cultură şi civilizaţie veche indiană

Lecţiile Indiei. India predravidiană şi India dravidiană. India ariană. Realităţile culturale şi lingvistice din vechea Indie - locul de obârşie a proto-rromilor. India vedică. De la India vedică la India brahmanică. India upanişadică.India hinduistă. India buddhistă. India jainistă. India epopeilor. India clasică. Originea poporului rrom – realitate şi legendă (Kanauj). Rromii şi limba rromani în context indian. Bibliografie

Mircea Itu, Julieta Moleanu, Cultură şi civilizaţie indiană, 2001, Bucureşti: Universitatea Bucureşti - Editura CREDIS, 208 p. v. şi www.edu.ro

II. Folclor şi antropologie rromă

1. Nomadismul – Model cultural şi strategie de supravieţuire: Fond psihologic şi practică socială.

Perspective istorice asupra migraţiei. Nomadism şi sedentarism.Semnificaţii de fond cutumiar.

Migraţia rromilor – fenomen contemporan. 2. Cultura materială a rromilor – Meşteşug şi

reprezentare: Coordonate istorice şi premise metodologice ale heteroidentificării. Prelucrarea

metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute. Intre emblematic şi stigmatizant. 3. Identitate

50

spirituală: Tipologii şi structuri conceptuale ale dinamicii înrudirii. Limbaje rituale premaritale şi

nupţiale. Rromanipen-ul şi mistica purităţii. Naşterea, copilul şi treptele iniţiatice. Modele

educaţionale de referinţă. Imagini ale morţii şi cutume funerare. Formele de control şi sancţiune

socială/divină. Familia – Model de auto-identificare. 4. Obiceiurile din ciclul familial sau riturile

de trecere (generalităţi, structuri magico-ritualice, cântecele): naşterea, nunta, moartea (bocetele);

elemente de magie şi astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a)

proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanţii sunt rromi (Vasilca, Paparudele).

BibliografieDelia Grigore, Curs de antropologie şi folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradiţională ale identităţii rrome contemporane, Bucureşti, Universitatea Bucureşti: Editura CREDIS, 2001, 182 p.; v. şi www.edu.ro

III. Literatura rromani pentru copii1. Exemplificări din creaţiile autorilor culţi rromi: Mateo Maximoff, Dragana Stefanović (Franţa), Rajko

Djurić (Germania), Leksa Manuś (Letonia), Eslam Drudak, Dizoran Zekir (Macedonia), Bronisława Weis

= Papuśa (Polonia), E. Cervenaková, Tera Fabianová (Republica Cehă ), A. Horvatová ( Republica

Slovacă), Nina Vinkova, Romka Demeter (Rusia), Katarina Taikon (Suedia). 2. Texte şi traduceri rrome

pentru copii publicate în România de: Elena Nuică, Ursu Lidia, Luminiţa Mihai Cioabă ş.a.

IV. Literatura rromă cultă din România Creaţia scriitorilor şi poeţilor Gh. Păun –Ialomiţeanu, Luminiţa Mihai Cioabă, Alexandru Ruja - Gribussy, Irina Gabor - Zrinyi, Marius Lakatos, Delia Grigore, Valerică Stănescu etc. şi a folcloriştilor rromi (Costică Băţălan).

BibliografieRajko Djurić, Istoria literaturii rrome. I història e rromane literaturaqi. Traducător: Sorin Georgescu; referent, redactor, tehnoredactor: Gheorghe Sarău], 2002, Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, Editura

CREDIS, 182 p.; v. şi www.edu.ro

Gheorghe Sarău, Culegere de texte în limba rromani [ediţiile 1995, 1999, 2000], Bucureşti: E.D.P. - R. A., 188 p.

DIDACTICA ŞI METODICA PREDĂRII

- Rromani vèrsia -

I pogràma vaś i generàlo didàktika thaj i metòdika e siklăripnasqi rromane ćhibăqo / vaj anθ-i rromani ćhib vaś e xurdorrenqe siklărne

I didàktika - Generàlo teòria e siklăripnasqo procesosqi 1. I generàlo didàktika (O obijèkto thaj e didaktikaqe fùnkcie. I generàlo didàktika thaj i speciàlo didàktika. E barăripnasqe dirèkcie le akanutne didaktikaqe). 2. I didaktikani taksonomìa (I tipologìa le didaktikane obijektivurenqi. E didaktikane resimata thaj penqe fùnkcie. O konkretisaripen le didaktikane obijektivurenqo). 3. E siklăripnasqo procèso (E kotora thaj e variànte e siklăripneasqe aj le siklŏvipnasqe. E siklăripnasqo procèso sar jekh relàcia maśkar siklăripen - siklŏvipen – evaluàcia. E formisaripnasqo - edukaciaqo karaktèro e siklăripnasqe procesosqo). 4. E princìpie le

51

siklăripnasqe procesosqe (E generàlo nòcie vaś e didaktikane princìpie. O sistèmo le didaktikane principurenqo). 5. O śkolutno kurrìkulumo (O koncèpto thaj i evolùcia. O ander le siklăripnasqo - karakterìstike, xaninga, fàktorură aj kritèrie save den o ander le siklăripnasqo. Organizisaripnasqe stratègie le anderesqo le siklăripnasqo). 6. Siklăripnasqe metòde (O statùto thaj o manaipen le konceptosqe «i metòda anθ-i didaktikani butĭ». I taksonomìa le siklăripnasqe metodenqi. O laćhoresipen le siklŏvipnasqe metodenqo k-o formisaripen thaj k-o zorăripen le bazutne aśtimatenqe le siklŏvnenqe). 7. E siklăripnasqe maśkara thaj o integripen kadalenqo anθ-o didaktikano aktivipen ( E siklăripnasqe maśkara - supòrto le didaktikane aktivipnasqo. O psihopedagogikano molipen le siklăripnasqe maśkarenqo). 8. Didaktikane organizisaripnasqe thaj projekciaqe fòrme (I didaktikani projèkcia - jekh kondìcia jekhe molutne didaktikane aktivipnasqi. E fùnkcie le didaktikane projekciaqe. O ander thaj o nivo / nivèlo le didaktikane projekciaqe). 9. I evaluàcia anθ-o siklăripnasqo procèso (I evaluàcia – jekh fundutni / bazutni komponènta le siklăripnasqo procesosqi. E obiektìvură thaj e fùnkcie le śkolutne evaluaciaqe. E evaluaciaqe stratègie vaś o śkolutno randamènto / resipen. O ròlo thaj o vastnipen le evaluaciaqe anθ-e kadala :- i edukàcia le aśtipnasqi vaś jekh sommolisaripen; - o aćhavipen le śkolutne mekhipnasqo; - i stimulàcia le śkolutne performanciaqi; - o barăripen le siklŏvnenqo зenutnipnasqo.10. I dinàmika e relaciaqi maśkar o siklărno thaj o siklŏvno anθ-e siklăripnasqo procèso (E karakteristike thaj le edukaciaqe manajimata le relaciaqe maśkar o siklărno thaj o siklŏvno. Relacienqe tìpură).

I bibliogràfia C. Cucoş (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare şi grade didactice, Iaşi: Polirom, 1998.

Tinca Creţu, Psihologia vârstelor, 2001, Bucureşti: Universitatea Bucureşti, Editura CREDIS, 380 p.[ v. şi www.credis.ro].

Romiţă B. Iucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucureşti: Editura Fundaţiei “ Dimitrie Bolintineanu”, p. 332 p.

Romiţă B. Iucu, Instruirea şcolară, 2001, Iaşi: Editura Polirom.

Marin Manolescu, Evaluarea şcolară - un contract pedagogic, 2002, Bucureşti: Editura Fundaţiei “ Dimitrie Bolintineanu ”, 248 p.

Ion Neacşu, Instruire şi învăţare, Bucureşti: EDP, 1999.

Gheorghe Tomşa, Consilierea şi orientarea în şcoală, 2001, Bucureşti: Universitatea Bucureşti, Editura CREDIS, 218 p.[ v. şi www.credis.ro].

- Versiunea în limba română -

Programa pentru proba de didactică generală şi de metodica predării limbii / în limba rromani destinată educatorilor

1. Didactica – teorie generală a procesului de învăţământ (Obiectul şi funcţiile didacticii. Didactica generală şi didactica specială. Direcţiile de dezvoltare a didacticii contemporane). 2. Taxonomia didactică (Tipologia şi dinamica obiectivelor didactice. Finalităţile didactice şi funcţiile lor. Operaţionalizarea obiectivelor didactice). 3. Procesul de învăţământ (Componente şi variante ale instruirii şi învăţării. Procesul de învăţămănt ca relaţie între predare-învăţare-

52

evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ). 4. Principiile procesului de învăţământ (Principiile didactice - Noţiuni generale. Sistemul principiilor didactice). 5. Curriculum şcolar (Concept şi evoluţie. Conţinutul învăţământului - Caracteristici, surse, factori şi criterii care determină conţinutul învăţământului. Strategii de organizare a conţinutului învăţământului. 6. Metode de învăţământ (Statutul şi semnificaţia conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învăţământ. Eficienţa metodelor de învăţare în formarea şi consolidarea competenţelor de bază ale elevilor). 7. Mijloacele de învăţământ şi integrarea acestora în activitatea didactică (Mijloacele de învăţământ-suport al activităţii didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învăţământ. Modalităţi de selecţionare şi utilizare a mijloacelor de învăţământ). 8. Forme de organizare şi de proiectare didactică (Proiectarea didactică-condiţie a unei activităţi didactice de calitate. Funcţiile proiectării didactice. Conţinutul şi nivelul proiectării didactice). 9. Evaluarea în procesul de învăţământ (Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învăţământ.Obiectivele şi funcţiile evaluării şcolare. Strategii de evaluare a randamentului şcolar. Rolul şi importanţa evaluării în:- educarea capacităţii de autoapreciere;- prevenirea eşecului şcolar;- stimularea performanţei şcolare;- dezvoltarea personalităţii elevilor;

10. Dinamica relaţiei profesor - elev în procesul de învăţământ (Caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor - elev. Tipuri de relaţii).

Bibliografie

C. Cucoş (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare şi grade didactice, Iaşi: Polirom, 1998.

Tinca Creţu, Psihologia vârstelor, 2001, Bucureşti: Universitatea Bucureşti, Editura CREDIS, 380 p.[ v. şi www.credis.ro].

Romiţă B. Iucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucureşti: Editura Fundaţiei “ Dimitrie Bolintineanu”, p. 332 p.

Romiţă B. Iucu, Instruirea şcolară, 2001, Iaşi: Editura Polirom.

Marin Manolescu, Evaluarea şcolară - un contract pedagogic, 2002, Bucureşti: Editura Fundaţiei “ Dimitrie Bolintineanu ”, 248 p.

Ion Neacşu, Instruire şi învăţare, Bucureşti: EDP, 1999.

Gheorghe Tomşa, Consilierea şi orientarea în şcoală, 2001, Bucureşti: Universitatea Bucureşti, Editura CREDIS, 218 p. [ v. şi www.credis.ro].

53


CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PREUNIVERSITAR

PROGRAMAPENTRU

MATEMATICĂ


- Bucureşti -2004

54

Argument

Programa se adresează profesorilor de matematică, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar. Ea este concepută astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva noii abordări curriculare a disciplinei Matematică în gimnaziu şi în învăţământul liceal.

Examenul este orientat spre a evalua cunoştinţele ştiinţifice şi calitatea concepţiei didactice precum şi modalităţile concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficiente, care conduc la formarea competenţelor, valorilor şi a atitudinilor vizate de programele şcolare din învăţământul preuniversitar. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şi existenţa manualelor alternative solicită din partea profesorului efortul de a concepe demersuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează.Competenţe vizate pentru concursul de ocupare a posturilor vacante din învăţământul preuniversitar la matematică, competenţe pe care profesorul trebuie sa şi le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice: Cunoaşterea şi utilizarea programelor şcolare în vigoare în învăţământul preuniversitar Operarea cu programele de gimnaziu şi liceu în vederea proiectării unui demers didactic adaptat specificului

grupului-ţintă Proiectarea unor activităţi care vizează desfăşurarea de către elevi a unor demersuri de explorare/investigare a

situaţiilor-problemă Utilizarea unei tehnici de comunicare eficientă cu grupul de elevi şi a unor forme de management al clasei în

proiectarea unor unităţi de învăţare Elaborarea de probe de evaluare iniţiale şi sumative în funcţie de obiectivele sau de competenţele vizate Proiectarea unor programe de opţional şi analizarea unor proiecte pentru toate tipurile de opţional

( aprofundare, extindere, opţional ca disciplină nouă, opţional integrat ) Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinei (din domeniile tradiţionale ale matematicii: algebra,

geometrie, trigonometrie, analiză, logică, statistică, probabilităţi etc.) şi între problemele de învăţare specifice fiecărui domeniu

Justificarea unor rezultate matematice şi aplicarea lor în probleme, în cadrul unui demers logico deductiv

Pentru profesori absolvenţi ai Universităţii, institutelor pedagogice şi ai secţiei de trei ani ai Universităţii

Notă :pentru fiecare conţinut din programă se are în vedere tratarea : definiţiilor, exemplelor, proprietăţilor aflate în programele şcolare în vigoare

Algebră (cu elemente de logică matematică, teoria mulţimilor şi aritmetică)Propoziţii. Operatori logici. Predicate. Propoziţii universale şi existenţiale. Metoda reducerii la absurd. Metoda inducţiei matematice.Mulţimi. Operaţii cu mulţimi. Principiul includerii şi excluderii.Relaţii binare. Relaţii de ordine. Relaţii de echivalenţă. Clase de echivalenţă.Funcţii. Compunerea funcţiilor. Funcţii injective, surjective, bijective, monotone, periodice, pare, impare,

convexe. Funcţii inversabile. Inversa unei funcţii.Numere cardinale. Operaţii. Mulţimi finite şi mulţimi infinite. Mulţimi numărabile şi nenumărabile.

Numere naturale şi întregi. Teorema împărţirii cu rest. Divizibilitate. Criterii de divizibilitate. Numere prime. Teorema fundamentală a aritmeticii. C.m.m.d.c. ,c.m.m.m.c. Algoritmul lui Euclid pentru aflarea c.m.m.d.c. a două numere întregi. Ecuaţiile diofantice ax + by = c şi . Progresii aritmetice şi geometrice. Probleme de numărare. Permutări, aranjamente, combinări. Binomul lui Newton. Radicali de ordinul n dintr-un număr real. Puteri cu exponent raţional şi real . Funcţia exponenţială şi logaritmică.

Numere complexe . Forma algebrică, modulul şi conjugatul unui număr complex. Operaţii cu numere complexe. Forma trigonometrică a numerelor complexe. Formula lui Moivre. Rădăcina de ordinul n dintr-un număr complex. Ecuaţii binome. Formule de rezolvare prin radicali a ecuaţiilor de gradul al III- lea . Interpretările geometrice ale operaţiilor cu numere complexe. Aplicaţii în geometrie ale numerelor complexe.

Lege de compoziţie internă. Asociativitate, comutativitate, element neutru, elemente simetrizabile.Grup, subgrup, morfisme şi izomorfisme de grupuri. Teorema lui Lagrange. Grupuri ciclice. Ordinul unui element într-un grup. Teorema lui Cauchy (fără demonstraţie). Grupuri de permutări. Descompunerea unei permutări în produs de cicli disjuncţi (fără demonstraţie). Transpoziţii. Signatura unei permutări. Grupul altern. Inel unitar, subinel, morfisme şi izomorfisme de inele. Elemente nilpotente, idempotente, divizori ai lui zero.Grupul unităţilor unui inel. Inele integre. Caracteristica unui inel. Inelul claselor de resturi modulo n. Indicatorul lui Euler. Mica teoremă a lui Fermat, teorema lui Euler, teorema lui Wilson. Lema chineză a resturilor.

Corp, subcorp, morfisme şi izomorfisme de corpuri. Corpuri finite. Teorema lui Wedderburn (fără demonstraţie). Corpuri necomutative.

Inelul polinoamelor de una sau mai multe nedeterminate cu coeficienţi într-un inel comutativ. Gradul unui polinom, funcţia polinomială. Polinoame simetrice. Polinoamele simetrice fundamentale . Teorema fundamentală a polinoamelor simetrice (fără demonstraţie). Teorema de împărţire cu rest pentru polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ. Divizibilitate, asociere în divizibilitate, c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. Algoritmul lui Euclid pentru aflarea c.m.m.d.c. a două polinoame. Rădăcinile unui polinom cu coeficienţi într-un inel comutativ. Teorema lui

55

Bezout. Teorema fundamentală a algebrei (fără demonstraţie). Rădăcini multiple. Derivata formală a unui polinom. Formula lui Taylor pentru polinoame cu coeficienţi într-un corp de caracteristică zero. Teorema de caracterizare a rădăcinilor multiple pentru un polinom cu coeficienţi într-un corp de caracteristică zero. Relaţiile lui Viéte. Sumele lui Newton (fără demonstraţie).. Polinoame cu coeficienţi întregi, raţionali, reali, complecşi. Polinoame ireductibile. Criteriul lui Eisenstein de ireductibilitate.

Spaţii vectoriale, subspaţii. Dependenţă, independenţă liniară, sistem de generatori. Bază a unui spaţiu vectorial, dimensiune finită şi infinită (fără demonstraţie).. Aplicaţii liniare. Matrice cu elemente într-un inel comutativ. Operaţii cu matrice. Transpusa unei matrice. Determinanţi de ordinul n . Proprietăţi ale determinanţilor(fără demonstraţie) . Determinantul produsului a două matrice (fără demonstraţie). Matrice inversabile. Inversa unei matrice. Rangul unei matrice cu elemente într-un corp comutativ. Matricea asociată unei aplicaţii liniare.

Sisteme de ecuaţii liniare. Teorema lui Cramer. Teorema Kronecker-Capelli. Sisteme omogene. Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor.

GeometrieRelaţii de incidenţă. Poziţii relative ale punctelor, dreptelor şi planelor.Relaţii de ordine. Segment, triunghi, semidreaptă, semiplan, unghi, poligon, poligon convex.Relaţii de egalitate şi de congruenţă. Congruenţa triunghiurilor. Măsura segmentelor şi a unghiurilor.

Distanţa dintre două puncte. Inegalităţi relative la laturile şi unghiurile unui triunghi. Axioma de paralelism. Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi. Patrulatere: paralelogram, dreptunghi,

romb, pătrat, trapez. Linii importante într-un triunghi şi concurenţa lor (mediane, înălţimi, mediatoare, bisectoare).Teorema lui Thales (fără demonstraţie). Asemănarea triunghiurilor. Relaţii metrice într-un triunghi.

Calcularea lungimii medianelor, a bisectoarelor şi a înălţimilor unui triunghi. Teorema lui Menelaus şi teorema lui Ceva.

Cercul. Cerc înscris sau circumscris unui triunghi. Coarde, arce şi unghiuri în cerc. Puterea unui punct faţă de un cerc: axă radicală. Poligoane înscrise sau circumscrise unui cerc. Lungimea cercului şi lungimea arcului de cerc. Aria suprafeţelor poligonale plane. Aria discului şi a sectorului circular.

Locuri geometrice . Funcţii trigonometrice, formule fundamentale, funcţii trigonometrice inverse. Ecuaţii şi sisteme de ecuaţii trigonometrice. Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie.

Drepte paralele, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele. Drepte perpendiculare, dreaptă perpendiculară pe un plan. Teorema celor trei perpendiculare, plane perpendiculare. Proiecţii. Unghiul a două drepte, unghiul unei drepte cu un plan, unghiul a două plane. Distanţa de la o dreaptă la un plan şi de la un punct la un plan. Perpendiculara comună a două drepte şi distanţa dintre două drepte.

Corpuri poliedrale convexe: prisme, piramide şi trunchiuri de piramidă ( fără demonstraţie)Sfera. Intersecţia unei sfere cu o dreaptă, cu un plan. Cilindrul, conul circular drept, trunchiul de con

circular drept. Aria şi volumul prismei, piramidei şi trunchiului de piramidă. Aria şi volumul cilindrului, conului, trunchiului de con, sferei şi calotei sferice.

Adunarea vectorilor şi înmulţirea vectorilor cu numere reale (fără demonstraţie), produsul scalar şi produsul vectorial al vectorilor, vectori de poziţie (fără demonstraţie). Repere carteziene pe dreaptă, în plan şi în spaţiu. Ecuaţiile dreptelor în plan şi spaţiu. Ecuaţiile planului. Condiţii de coliniaritate, paralelism şi perpendicularitate în plan şi spaţiu, condiţii de coplanaritate. Determinarea unghiurilor dintre drepte, plane, drepte şi plane. Distanţa de la un punct la o dreaptă în plan şi în spaţiu. Distanţa de la un punct la un plan. Aria unui triunghi în plan şi în spaţiu. Volumul unui tetraedru. Ecuaţiile cercului şi ecuaţia carteziană redusă a elipsei, hiperbolei şi parabolei. Tangente la cerc, elipsă, hiperbolă, parabolă.

Analiză matematicăMulţimea numerelor reale. Structura algebrică. Structura de ordine şi axioma lui Cantor. Mulţimi şi funcţii

mărginite şi nemărginite. Vecinătăţi. Puncte interioare. Puncte aderente. Puncte de acumulare. Mulţimi deschise, închise şi compacte. Dreapta reală încheiată. Şiruri de numere reale. Subşir. Convergenţă. Convergenţa şirurilor monotone şi mărginite. Şiruri Cauchy. Convergenţa şirurilor Cauchy. Operaţii cu şiruri convergente. Şiruri cu limită infinită. Cazuri de nedeterminare. Criterii de convergenţă: criteriul majorării, criteriul raportului. Lema Stolz-Cesaro

în cazul şi pentru şiruri nemărginite. Criteriul rădăcinii. Trecerea la limită în inegalităţi .Şiruri recurente:

monotonie, mărginire, limita lor. Convergenţa şirurilor , , ,

, .

Funcţii reale de o variabilă reală. Limite de funcţii , definiţii echivalente. Operaţii cu limite de funcţii. Cazuri de nedeterminare. Continuitate. Puncte de discontinuitate. Operaţii cu funcţii continue. Funcţii continue pe intervale. Teorema lui Weierstrass. Proprietatea lui Darboux. Discontinuităţi ale funcţiilor monotone şi discontinuităţi ale funcţiilor cu proprietatea lui Darboux. Continuitate uniformă. Orice funcţie continuă pe un compact este uniform continuă.

56

Derivabilitate. Operaţii cu funcţii derivabile. Proprietăţi ale funcţiilor derivabile, derivata funcţiei inverse. Derivate de ordin superior. Formula lui Leibniz. Puncte de extrem local, puncte de inflexiune, puncte de întoarcere, puncte unghiulare. Teorema lui Fermat. Teorema lui Rolle. Teorema lui Lagrange. Teorema lui Cauchy. Teorema lui Darboux. Studiul monotoniei şi al convexităţii cu ajutorul derivatelor. Inegalităţi care se demonsrează cu ajutorul derivatelor. Teoremele lui L’Hospital. Aplicaţii ale noţiunii de derivată în algebră, geometrie. Formula lui Taylor cu restul lui Lagrange. Dezvoltarea în serie Taylor pentru funcţiile , , , , .

Integrabilitate Riemann, criteriul lui Darboux (fără demonstraţie). Integrarea funcţiilor monotone şi a funcţiilor continue. Teorema de medie. Primitive: teorema de existenţă a primitivelor funcţiilor continue. Formula Leibniz-Newton. Metode de calcul al integralelor. Aplicaţii ale calculului integral în geometrie. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale cu variabile separabile, ecuaţiilor diferenţiale liniare de ordin I şi a ecuaţiilor diferenţiale de ordin II cu coeficienţi constanţi.

Elemente de teorie a probabilităţilor şi statisticăDate statistice. Reprezentarea grafică a datelor statistice: diagrame circulare, diagrame prin benzi,

histograme. Eşantionare.Frecvenţa. Medii. Dispersia.Operaţii cu evenimente. Evenimente aleatoare egal probabile. Probabilitatea unui eveniment.Variabile aleatoare.Probabilităţi condiţionate.Scheme clasice de probabilitate (Poisson şi Bernoulli).

Elemente de teoria grafurilor, de teoria jocurilor fara combinastoricaGraf, graf arbore. Distanţă, drumuri, lungimea unui drum.Jocuri finite, strategii de optimizare.

Didactica matematicii

1. Curriculum şi proiectarea didactică Repere conceptuale şi metodologice în curriculumul naţional

Curriculum. Idealul educaţional şi finalităţile sistemului.fara finalit___ Planuri-cadru de învăţământ. Trunchi comun. Standarde curriculare de performanţă. Profilul de formare. Arii curriculare. Obiectivele cadru, obiective de referinţă. Competenţe generale şi specifice. Activităţi de învăţare. Unitate de învăţare. Proiectarea demersului didactic

Planificarea calendaristică. Proiectarea unităţii de învăţare urmărindu-se structura unităţii de învăţare, coerenţa demersului, corelarea conţinuturilor, a activităţilor de învăţare şi a formelor de evaluare cu obiectivele de referinţă/ competenţele specifice anului de studiu, metode folosite, resurse, evaluare. Curriculum la decizia şcolii

Tipuri de opţionale. Repere / condiţionări în elaborarea curriculumului la decizia şcolii (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor). Modalităţi de adecvare a unui curriculum la decizia şcolii la grupuri-ţintă diferite.

2. Evaluarea tipuri de evaluare (iniţială, formativă, sumativă) ; tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi); probe de evaluare (orale, scrise, practice) ; concordanţa cu obiectivele/competenţele programei şcolare; metode tradiţionale şi metode alternative de evaluare (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, investigaţia,

observarea sistematică a comportamentului elevilor). Metode de analiza a rezultatelor evaluării şi metode ameliorative post-evaluare.3. Organizarea şi monitorizarea clasei Managementul clasei- rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea elevilor ca buni ascultători şi buni

comunicatori: organizator, participant, resursă, evaluator, facilitator ; - organizarea activităţilor de învăţare prin: crearea unui climat adecvat desfăşurării orei; folosirea unor resurse

materiale adecvate; valorificarea cunoştinţelor şi a experienţelor individuale ale elevilor; folosirea adecvată şi eficientă a timpului; forme de instruire (frontal, în perechi, în grupe, studiu individual) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice;

- gestionarea situaţiilor conflictuale la ora de matematică (refuzul elevilor de a participa la rezolvarea de probleme, polarizarea opiniilor în cadrul unor activităţi de grup )

Comunicarea - mijloc al interacţiunii educaţionale- comunicarea adecvată în predare-învăţare (adecvarea limbajului la capacităţile de înţelegere a elevilor,

ancorarea în cunoştinţele prealabile ale elevilor asupra temei, utilizarea unor forme multiple de reprezentare a conceptelor matematice );

- forme ale comunicării didactice (prelegerea, dialogul, dezbaterea) şi roluri asumate de către profesor (în dialog sau în dezbatere: moderator, participant, evaluator);

57

- blocaje în comunicare; soluţii de prevenire şi depăşire a acestora (tehnici de ascultare activă, exerciţii de „încălzire“, învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale );

- tipuri de întrebări (închise, deschise, cu alegere multiplă, structurate) şi adecvarea acestora la tema abordată. Ca teme integrative abordate din perspectiva matematicii, se pot evidenţia:

Tipuri de raţionament: euristic, inductiv, deductiv, reducere la absurd Rolul exemplelor şi contraexemplelor în predare-învăţare Probleme cu conţinut practic sau interdisciplinar Metode de dezvoltare a creativităţii specifice matematicii Problematizarea. Rolul problemelor în învăţarea matematicii. Învăţarea prin descoperire Metode de învăţare active Modalităţi de sporire a motivaţiei pentru învăţarea matematicii Activitatea suplimentară pentru elevii dotaţi Activitatea diferenţiată şi de recuperare pentru elevii cu dificultăţi de învăţareBibliografie orientativă

1. LOGICĂ MATEMATICĂ ŞI ARITMETICĂBecheanu M., Dincă A., Ion D., Niţă C., Purdea I., Radu N., Ştefănescu C., Algebră pentru perfecţionarea profesorilor, E.D.P. Bucureşti, 1983.Enescu G., Introducere în logica matematică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1965.Reghiş M., Elemente de teoria mulţimilor şi de logică matematică, Ed. Facla, Bucureşti, 1981Cucurezeanu I., Probleme de aritmetică cu aplicaţii în tehnica de calcul, E.D.P. Bucureşti, 1981.Miron R., Brânzei D., Fundamentele aritmeticii şi geometriei, Ed. Academiei, Bucureşti, 1983.Vinogradov I.M., Bazele teoriei numerelor, Ed. Academiei, Bucureşti, 1954.Sierpinski W, Ce ştim şi ce nu ştim despre numere prime, Ed, Ştiinţifică, Bucureşti, 1966Popovici C., Teoria numerelor, EDP, Bucureşti, 1973Ţena M, Cinci teme de aritmetică superioară, Biblioteca SSM, 1991Radovici Mărculescu P., Probleme de teoria elementară a numerelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986Panaitopol L., Gica Al., Elemente de teoria numerelor, Editura Universităţii din Bucureşti, 2001

2. ALGEBRĂIon D. Ion, Radu N., Algebră, E.D.P. Bucureşti, 1981.Kostrâkin A., Introduction a l'Algebre, Ed. Mir, Moscova, 1981.Kuroş A., Cours de l'Algebre superieure, Ed. Mir, Moscova, 1973.Năstăsescu C., Niţă C., Vraicu C., Bazele algebrei, vol I, Ed. Academiei, Bucureşti, 1986.Năstăsescu C., Ţena M., Andrei Gh., Otărăşanu I., Probleme de structuri algebrice, Ed. Academiei, Bucureşti, 1988Purdea, I., Pic G., Tratat de algebră, vol. I şi II, Ed. Academiei, Bucureşti, 1977, 1982.Radu, N. şi colab. Algebră pentru perfecţionarea profesorilor, E.D.P. Bucureşti, 1983.Ţena M., Algebră – structuri fundamentale pentru liceu, Ed. Corint, Bucureşti, 1996Tomescu I., Introducere în combinatorică, Ed. Tehnciă, 1972Tomescu I., Probleme de combinatorică şi teoria grafurilor, EDP, Bucureşti, 1981Popescu D., Oboroceanu D., Exerciţii şi probleme de algebră, combinatorică şi teoria numerelor, EDP, Bucureşti, 1979Panaitopol L., Şerbănescu D., Probleme de teoria numerelor şi combinatorică, Ed. Gil, Zalău, 2002Andronache M., Ghiciu N., Savu I., Algebră pentru clasa a IX-a, Ed . Art, Bucureşti, 2004

3. GEOMETRIE Brânzei, D., Onofraş, E., Aniţa, S., Bazele raţionamentului geometric, Ed. Academiei, Bucureşti, 1983.Brânzei, D., Aniţa, S., Cocea, C., Planul şi spaţiul euclidian, Ed. Academiei, Bucureşti, 1986.Brânzei, D., Aniţa, S., Geometrie – culegere, Ed. Paralela 45, Piteşti, 1998.Hadamard, J., Lecţii de geometrie elementară, vol. I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1960.Toth Al., Noţiuni de teoria construcţiilor geometrice, EDP, Bucureşti, 1963Miron, R., Geometrie elementară, E.D.P. Bucureşti, 1968.Miron, R., Introducere vectorială în geometria analitică plană, E.D.P. Bucureşti, 1970.Miron, R., Geometrie analitică, E.D.P. Bucureşti, 1976.Moise, E., Geometrie elementară dintr-un punct de vedere superior, E.D.P. Bucureşti, 1980.Nicolescu, L., Boskoff, V., Probleme practice de geometrie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990.Mihăileanu, N., Utilizarea numerelor complexe în geometrie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1968.Smaranda D., Soare N., Transformări geometrice, Ed. Academiei, Bucureşti, 1988.Ţiţeica, G., Culegere de probleme de geometrie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1965.Panaitopol L., Probleme calitative de geometrie, Ed. Gil, 1996Udrişte, C., Radu, C., Dicu, I., Mălincioiu, O., Probleme de algebră, geometrie şi ecuaţii diferenţiale , E.D.P. Bucureşti, 1981.Pop, I., Neagu, Gh., Algebră liniară şi geometrie analitică în plan şi în spaţiu, Ed. Plumb, Bacău, 1996.Lalescu T., Geometria triunghiului fara ultima ___, Craiova, 1993

58

Brânzei D., Zanoschi A., Geometrie, probleme cu vectori, Ed. Paralela 45, 2003Rogai E., Algebră vectorială, Ed. Sigma, 2002Rogai E., Tabele matematice uzuale, Ed. Tehnică, 1989Chiriţă M., Dincă M., Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, Ed. ALL, 1994Nicula V., Numere complexe, Ed. Scorpion 7, 1993Nicula V., Geometrie plană (sintetică, vectorială, analitică). Culegere de probleme, Ed. Gil, 2002

4. ANALIZĂ MATEMATICĂNicolescu, M., Dinculeanu, N., Marcus, S., Analiza matematică, E.D.P. Bucureşti, 1980.Precupanu, T., Bazele analizei matematice, Editura Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, 1993.Sireţchi, S., Calculul diferenţial şi integral, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.Haimovici, A., Ecuaţii diferenţiale şi integrale, E.D.P. Bucureşti, 1965.Aramă, L., Morozan, T., Probleme de calcul diferenţial şi integral, Ed. Tehnică, 1978.Popa, C., Hiriş, V., Megan, M., Introducere în analiza matematică prin exerciţii şi problemeKonnerth, O., Greşeli tipice în învăţarea analizei matematice, Ed. Dacia, 1982.Donciu, N., Flondor, D., Analiza matematică. Culegere de probleme, Ed. All, 1993.Colojoară I., Analiză matematică, EDP, Bucureşti, 1983Colojoară I., Miculescu R., Mortici C, Analiză matematică (Teorie. Metode. Aplicaţii), Ed. Art, 2002Crăciun C., Analiză matematică – Materiale pentru perfecţionarea profesorilor de liceu, Ed. Universităţii Bucureşti, 1992Roşculeţ M., Analiză matematică, EDP, 1975Nicula V., Analiză matematică – Exerciţii şi probleme (partea I), Ed. Adria Press, 1996Nicula V., Analiză matematică – Exerciţii şi probleme (partea II), Ed. Adria Press, 1997Nicula V., Probleme de analiză matematică pentru clasa a XII-a, Ed. ALL, 2002

5. TEORIA PROBABILITĂŢILORReischer, C., Sâmboan, G., Teodorescu, R., Teoria probabilităţilor, E.D.P. Bucureşti, 1967.Onicescu, O., Teoria probabilităţilor şi aplicaţii, E.D.P. Bucureşti, 1963.Mihăilă, N., Introducere în teoria probabilităţilor şi statistică matematică, E.D.P. Bucureşti, 1965.Iosifescu, M., Mihoc, G., Teodorescu, R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică, 1966.Ciucu, G., Craiu, V., Săcuiu, I., Culegere de probleme de teoria probabilităţilor, Ed. Tehnică, 1967.Singer, M., Voica, C., Neagu, M., Statistică şi probabilităţi – curs introductiv pentru elevi, studenţi şi profesori, Bucureşti, Editura Sigma, 2003

6. METODICA PREDĂRII MATEMATICIIStoica A.(coord.) (2001), Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori. Buc., ProGnosisStoica A. (2003), Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Buc., Humanitas EducaţionalLandsheere, G (1975). Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. Bucureşti, E. D. P.Cerghit, I (coord) (1988). Curs de pedagogie. Bucureşti, T.U.B.Programele de matematică valabile pentru învăţământul preuniversitar M.Ed.C.Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică: primar –gimnaziu, MEC-CNC, Ed. Aramis Print, Bucureşti, 2001Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare pentru aria curriculară „Matematică şi ştiinţe ale naturii” – liceu, MEC-CNC, Ed. Aramis Print, Bucureşti, 2002Ghid de evaluare la matrematică, MEC-SNEE, Ed. Trithemius Media, Bucureşti, 1999Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Editura Corint, Bucureşti, 1998Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Editura Corint, Bucureşti, 1998Curriculum naţional. Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar, MEN, CNC, Editura Trithemius, Bucureşti, 1998Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Tipografia Cicero, Bucureşti, 1999, volumul 4Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele a IX-a, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Tipografia Cicero, Bucureşti, 1999, volumul 2Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele X - XII, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Tipografia Cicero, Bucureşti, 2000, volumul 2Curriculum naţional. Planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar, MEN, CNC, Editura Corint, Bucureşti, 1999Stoica A., Reforma evaluării în învăţământ, Ed. Sigma, Bucureşti, 2002Popescu O., Angelescu N., Lupu A., Purcaru O., Matematică – Concursul pentru ocuparea catedrelor vacante , Ed. Didactica, Ploieşti, 1999Popovici D., Neagu M., Streinu-Cercel G., Matematică – Concursul pentru ocuparea catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar, Ed. Sigma, 2002Savu I., Popovici D., Chiteş C., Andronache M., Rădulescu S., Streinu-Cercel G., Matematică – Concursul pentru ocuparea catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar, Ed. Sigma, 2003

59

Savu I., Prajea M., Streinu-Cercel G., Rădulescu S., Marinescu D., Chiteş C., Moldoveanu S., Moţăţeanu M., Povarnă A., Poştaru C., Heuberger C., Lupşor V., Constantinescu E., Matematică – Concursul pentru ocuparea catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar, Ed. Sigma, 2004Catană A., Savuica M. Stănăşilă O., Metodica predării analizei matematice, EDP, 1983Anastasiei, M., Metodica predării matematicii, Universitatea "Al. I. Cuza", Iaşi, 1983.Căliman, T., Învăţământ, inteligenţă, problematizare, E.D.P. Bucureşti, 1975.Oxon, W., Învăţământ problematizat în şcoala contemporană, E.D.P. Bucureşti, 1978.Singer, M., Voica, C., Invatarea matematicii. Elemente de didactica aplicata pentru clasa a VIII-a, Sigma, 2002Polya, G., Matematica şi raţionamentele plauzibile, vol. I şi II. Editura Ştiinţifică, 1962.Polya, G., Descoperirea în matematică, E.D.P. Bucureşti, 1971.Polya, G., Cum rezolvăm o problemă, Editura Ştiinţifică, 1965.Radu, V., Popescu, O., Metodica predării geometriei în gimnaziu, E.D.P. Bucureşti, 1983.Rus, I., Varga, D., Metodica predării matematicii, E.D.P. Bucureşti, 1983.Rusu, E., Problematizare şi probleme de matematică şcolară, E.D.P. Bucureşti, 1978.Tamaş, V., Probleme de metodica predării matematicii, Iaşi, 1982.Revista de pedagogie. Gazeta matematică (pentru profesori)

Brânzei, D., Brânzei, R., Metodica predării matematicii, Ed. Paralela 45, 2000

60


CONCURS NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA

pentru

INFORMATICĂ

Aprobată prin O.M:Ed.C. nr.5287/15.11.2004

- Bucureşti –2004

61

Notă de prezentare

Programa se adresează profesorilor care predau disciplina informatică, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate.

Conţinutul programei este structurat astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinei informatică în învăţământul secundar şi a trecerii la învăţământul obligatoriu de 10 clase.

Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepţiei didactice şi modalităţile concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficiente, apte pentru a conduce la formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în programele şcolare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare şi existenţa manualelor alternative solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează.

Astfel, plecând de la ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice Cunoaşterea de către profesor a problematicii actuale a disciplinei Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinei şi problemele de învăţare specifice domeniului Operarea cu programele de liceu pentru proiectarea unui demers didactic adaptat specificului clasei Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinei Elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate Selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate Selectarea şi proiectarea unor conţinuturi pentru programele de opţionale de tipul

aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă sau integrat Capacitatea de aprofundare, dezvoltare şi selecţie a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice ale disciplinei Capacitatea de a comunica eficient cu partenerii în activitatea educaţională Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată Capacitatea de autoevaluare şi de integrare a feed-back-ului în proiectarea carierei personale.

În consecinţă, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele ale didacticii generale şi metodicii disciplinei, programa defineşte un număr de competenţe specifice profesorului de informatică pe care trebuie să şi le dezvolte printr-un efort conştient, iar examenul de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar trebuie să le evalueze.

Conţinuturile programeiA. Teme de didactică generală şi metodica predării informaticii

Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la informatică în concordanţă cu curriculum naţional1. Componentele curriculumului şcolar: plan-cadru, programă şcolară, manuale şcolare2. Planificarea calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie3. Elaborarea obiectivelor operaţionale4. Proiectarea şi aplicarea CDŞ la informatică5. Abordarea intra-, inter- şi transdisciplinară a conţinuturilor la lecţiile de informatică

Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la informatică1. Metode didactice specifice disciplinei informatică:

Observarea Exerciţiul (aplicarea practică în laborator) Modelarea Problematizarea Demonstrarea Învăţarea prin descoperire

2. Forme de organizare a activităţii didactice: Frontală Individuală Pe grupe

Integrarea mijloacelor de învăţământ în procesul de predare-învăţare-evaluare la informatică1. organizarea activităţii în laborator2. alegerea manualului, a produselor soft (sistem de operare, medii de programare) şi a auxiliarelor didactice

necesare3. valorificarea softului educaţional intra şi interdisciplinar4. valorificarea reţelei Internet ca resursă educaţională

Evaluarea randamentului şcolar în concordanţă cu obiectivele curriculare la informatică1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ2. Obiectivele şi funcţiile evaluării şcolare3. Strategii de evaluare a randamentului şcolar4. Instrumente clasice şi moderne (alternative) de evaluare5. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare

62

Bibliografie pentru didactica generală şi metodica predării informaticii1. Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 19982. Cerghit I., Vlăsceanu L., Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii Bucureşti, 19883. Cristea S., Psihopedagogie pentru examenele de definitivat, gradul didactic II, grad didactic I, reciclare ,

Ed. Hardiscon, Piteşti, 19964. Cristea S., Pedagogie şcolară şi managementul educaţiei , E.D.P, 19965. Cucoş C., Pedagogie generală, Ed. Polirom, Iaşi, 20006. Holban I., Teste de cunoştinţe , E.D.P., 19957. Ionescu C., Metodica predării informaticii, Universitatea “Babeş- Bolyai”, Cluj, 19998. Ionescu M, Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 19959. Jinga I., Negreţ I., Învăţarea eficientă , Ed. Aldin, Bucureşti, 199810. Masalagiu, C., Asiminoaie A., Maxim I. – Metodica predării informaticii. Ed. Matrix Rom Bucureşti 200111. Maxim I., Metodica predării informaticii, Universitatea “Ştefan cel Mare”, Suceava, 1997 - curs litografiat12. Nicola I., Pedagogie, E.D.P., 199413. Petre, C., Popa, D., ş.a. – Metodica predării Informaticii şi Tehnologiei Informaţiei. Ed. Arves, Craiova

200214. Stoica A.-(coord.) Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,200115. Stoica A.- Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Ed. Humanitas, Bucureşti, 200316. *** Programe şcolare pentru clasele IX-XII, MECT, CNC, www.edu.ro17. *** Ghid de metodologic pentru Educaţie tehnologică, Informatică şi Tehnologia Informaţiei, CNC,

Editura Aramis 2001 18. *** Planurile-cadru şcolare în vigoare19. *** Ghid de evaluare la Informatică şi Tehnologia Informaţiei. Ed. Aramis, SNEE, Bucureşti 2001

Notă: Bibliografia va fi utilizată selectiv astfel încât să respecte terminologia actuală din reforma învăţământului

B. Teme de specialitate

CONŢINUTUL PROGRAMEI

1. Arhitectura generală a sistemelor de calcul- prezentare globală- unitate centrală: componente, funcţii- unitatea de memorie: structură şi funcţii- dispozitive periferice

2. Sisteme de operare - concepte de bază şi caracteristici ale sistemelor de operare (structură, funcţii, elemente de interfaţă) - tipuri de sisteme de operare- (*) utilizarea unui sistem de operare

3. Algoritmi- noţiunea de algoritm şi caracteristici- structuri fundamentale( secvenţa, decizia, repetiţia)- reprezentarea algoritmilor- algoritmi iterativi şi recursivi- algoritmi elementari: probleme care operează asupra cifrelor unui număr, divizibilitate, numere prime,

algoritmul lui Euclid, şirul lui Fibonacci, calculul unor sume cu termenul general dat, determinare minim/maxim, metode de ordonare (metoda bulelor, inserţie, selecţie, numărare), interclasare, metode de căutare (secvenţială, binară)

- analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durată de executare şi spaţiu de memorie utilizat)

4. Limbaje de programare (Pascal sau C/C++)- concepte generale (sintaxa unui limbaj de programare, medii de programare)- (*) elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere): vocabularul limbajului,

identificatori, constante, tipuri de dată, variabile, operatori, structura programelor, comentarii, expresii, atribuire. Citirea/scrierea datelor. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)

- (*) tipuri de date structurate- (*) fişiere; operaţii specifice- (*) subprograme definite de utilizator: proiectarea modulară a rezolvării unei probleme; declarare,

definire şi apel subprograme; mecanismul de transmitere a informaţiilor prin parametri; variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate; recursivitate

63

- concepte de bază ale programării orientată pe obiecte (principiile programării orientată pe obiecte, încapsulare, moştenire, polimorfism, constructori şi destructori, domeniul de vizibilitate a componentelor unui obiect)

5. Metode de programare

- metoda Backtracking: prezentare generală, probleme de generare, oportunitatea utilizării metodei backtracking; aplicaţii specifice

- metoda Divide et Impera. Descriere şi aplicabilitate. Exemple. Sortarea prin interclasare. Sortarea rapidă (quicksort)

- metoda Greedy. Descriere şi aplicabilitate. Exemple şi contraexemple- algoritmi combinatoriali: generare permutări, aranjamente, combinări, produs cartezian, submulţimile

unei mulţimi, partiţii.

6. Implementarea metodelor numerice- rezolvarea ecuaţiilor algebrice şi transcendente (metodele bisecţiei, coardei şi tangentei)- rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare (Gauss, Jacobi)

7. Alocarea dinamică a memoriei - tipuri specifice alocării dinamice a memoriei- structuri de date implementate dinamic (lista simplu şi dublu înlănţuită, stiva, coada, arbore binar, arbore

binar de căutare, operaţii specifice – creare, inserare, ştergere, parcurgere, căutare)

8. Teoria grafurilor- definiţie, metode de reprezentare- noţiunea de graf parţial, subgraf, lanţ, drum, ciclu, circuit- parcurgerea grafurilor (parcurgerea în lăţime şi în adâncime)- conexitate/tare conexitate, determinarea componentelor conexe/tare conexe- drumuri minime şi maxime (algoritmii Dijkstra şi Roy-Floyd)- grafuri euleriene şi hamiltoniene- arbori, arbori parţiali de cost minim- arbori cu rădăcină: metode specifice de reprezentare în memorie. Arbori binari

9. Baze de date- definirea bazei de date- clasificarea bazelor de date (modelul relaţional, modelul reţea, modelul ierarhic)- prezentarea conceptelor de bază ale unui sistem de gestiune a bazelor de date- operaţii specifice prelucrării bazelor de date (creare, adăugare, modificare, ştergere, sortare, căutare,

vizualizare, interogare)- relaţii între baze de date

10. Noţiuni de birotică - editor de text (Microsoft Word)- editor de foi de calcul (Microsoft Excel)- editor prezentări (Microsoft PowerPoint)

11. Reţele. Internet - reţele de calculatoare, clasificarea reţelelor, protocoale de reţea (noţiuni generale)- reţeaua Internet – descriere generală, adresarea în Internet- (*) serviciile reţelei Internet (transferarea fişierelor prin ftp, poşta electronică, www, telnet)- (*) căutarea informaţiei pe Internet – motoare de căutare

Bibliografie:1. Manuale de informatică aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării2. Albeanu G., Sisteme de operare, Ed. Petrion, 19963. Albeanu G., Programarea în Pascal şi Turbo Pascal, Ed. Tehnică, 19944. Andonie R., Gârbacea I., Algoritmi fundamentali, o perspectivă C++, Ed. Libris, 19955. Barbu Gh., Văduva I,. Boloşteanu M., Bazele informaticii, Ed. Tehnică, 1997 6. Bălănescu T., Gavrilă S., Georgescu H., Gheorghe M., Sofonea L., Văduva I., Pascal şi Turbo Pascal, Ed.

Tehnică, Bucureşti, 19927. Beu T., Analiza numerică în Turbo Pascal, Ed. Microinformatica, Cluj Napoca, 19928. Bulăceanu C., Reţele locale de calculatoare, Ed. Tehnică, 1995 9. Cadar C., Gheorghiţă V., Tehnologia informaţiei - manual pentru clasa a IX-a, Ed. L&S Infomat, 199910. Calude C., Complexitatea calculului. Aspecte calitative, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 11. Calude C., Teoria algoritmilor, Ed. Universităţii Bucureşti, 1987 12. Cerchez, E., Internet – manual opţional pentru liceu, Ed. Polirom Iaşi, 2000

64

13. Cerchez, E., Informatica – Culegere de probleme pentru liceu, Ed. Polirom Iaşi, 2002 14. Cerchez, E., Şerban, M. Informatica – manual pentru clasa a X-a. Ed. Polirom 2000, Iaşi15. Cerchez, E., Şerban, M. PC pas cu pas. Ed. Polirom 2001, Iaşi16. Cormen T., Leiserson Ch., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj 17. Cristea V., Kalisz E., Athanasiu I., Pănoiu S., Turbo Pascal, Ed. Teora, 1992 18. Dima G., Dima M., FoxPro, Ed. Teora, 199419. Frâncu C., Informatica economică - Fox Pro, Ed. L&S Infomat, Bucureşti, 199820. Georgescu H., Livovschi L., Analiza şi sinteza algoritmilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 198621. Giumale C., Negreanu L., Călinoiu S., Proiectarea şi analiza algoritmilor. Algoritmi de sortare, Ed. All, 199722. Grigoriu, D., ş.a. – Informatica – subiecte rezolvate de bacalaureat date în anii 1999-2001, Ed. Niculescu,

Bucureşti 200223. Horowitz E., Fundamentals of Data Structures in C++, Computer Science Press, 199524. Horowitz E., Fundamentals of Programming Languages, Springer Verlag, 198325. Ionescu C., Zsako I., Structuri arborescente, Ed. Tehnică, Bucureşti,199026. Ivaşc C., Prună M., Bazele informaticii, Ed. Petrion, 199527. Ivaşc C., Prună M., Mateescu E., Bazele Informaticii (Grafuri şi elemente de combinatorică) - Caiet de

laborator, Ed. Petrion, 199728. Ivaşc C., Prună M., Tehnici de programare (Aplicaţii), Ed. Petrion, 199929. Ivaşc C., Prună M.,ş.a. Informatica – manual pentru clasa a XI-a, Ed. Petrion, Bucureşti 200130. Jamsa K., Succes cu C++, Ed. All, 199731. Knuth D. E., Tratat de programarea calculatoarelor, vol. I, II, III, Ed. Teora Bucureşti 200232. Lica D., Onea E., Informatica, manual pentru clasa a IX-a, Ed. L&S Infomat, 199933. Lica D., Onea E., Informatica, manual pentru clasa a X-a, Ed. Prognosis, 200034. Lica. D., Popescu, D.A., ş.a. – Bacalaureat la informatică – Ed. L&S Infomat, Bucureşti 200235. Lungu I., Muşat N., Velicanu M., Sistemul FoxPro 2.6 - Prezentare şi aplicaţii, Ed. All, 199636. Lupulescu M., Munteanu M., Giulvezan C., FoxPro, de la iniţiere la performanţă, Ed. de Vest, Timişoara, 199437. Mateescu G. D., C++, limbaj şi programare, Ed. Petrion, 199838. Mateescu G. D., Analiza numerică, Ed. Petrion, 199539. Mârşanu R., Voicu A, şa, Tehnologia informaţiei, manual pentru clasa a IX-a, Ed. All, Bucureşti, 199940. Miloşescu M., Sisteme de calcul, Editura Teora, 199841. Mitrana V., Provocarea algoritmilor, Ed. Agni, Bucureşti, 199442. Negrescu L., Limbajul C şi C++, Ed. Microinformatica. Cluj43. Niculescu S., Pintea R., Tehnologia informaţiei şi Informatică-Tehnologii asistate de calculator - manual

pentru clasa a IX-a, Ed. E.D.P., 199944. Niculescu S., Butnaru L., Butnaru V., Informatică- manual pentru clasa a IX-a, Ed. E.D.P, 199945. Niculescu R., Albeanu G., Domocoş V., Programarea calculatoarelor - probleme rezolvate în limbajul Turbo

Pascal, Ed. Tempus, 199246. Odăgescu I., Copos C., Luca D., Furtună F., Smeureanu I., Metode şi tehnici de programare, Ed. Intact,

Bucureşti, 199447. Odăgescu I., Furtună F., Metode şi tehnici de programare, Editura Computer Libris Agora, 199848. Panţiru M., Panţiru I., Baze de date, Ed. L&S Infomat, Bucureşti, 1999 49. Panţiru M., Panţiru I., Informatica – manual pentru clasa a XII-a, Ed. L&S Infomat, Bucureşti, 200250. Pătrăşcoiu O., Marian Gh., Mitroi N., Informatică - elemente de grafuri şi combinatorică, metode, algoritmi şi

programe, Ed. All, Bucureşti,51. Pătruţ B., Miloşescu M., Informatică - manual pentru clasa a IX-a, Ed. Teora, 199952. Pârv B., Vancea S., Fundamentele limbajelor de programare, Ed. Microinformatica, Cluj, 199653. Pintea, R., Voicu. A., Informatica – manual pentru clasa a X-a. Ed. All Bucureşti, 2000.54. Popa C., Introducere în analiza numerică. Analiza numerică matriceală, Ed. Eurobit, Timişoara, 1996 55. Popescu I.., Baze de date relaţionale, Ed. Universităţii Bucureşti, 1998 56. Postolache M., Metode numerice, Ed. Sirius, 199457. Rancea D., Limbajul Pascal, Ed. Computer Libris Agora, 199758. Rancea D. , Informatică (manual pentru clasa a IX-a), Ed. Computer Libris Agora, 199959. Rancea D., Limbajul Pascal, Algoritmi fundamentali, Ed. Computer Libris Agora, 199960. Salomie I., Tehnici orientate pe obiecte, Ed. Microinformatica, 199561. Stoilescu D., Manual de C/C++ pentru licee, Ed. Radial, Galaţi, 199862. Tanenbaum A S., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Computer Press Agora, 199963. Tanenbaum A S., Reţele de calculatoare, Ed. Computer Press Agora, 199864. Tomescu I., Bazele informaticii (Manual pentru clasa a X), Ed. Didactică şi Pedagogică, 199465. Tomescu I., Grafuri şi programare liniară, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1975 66. Tudor S., Turbo Pascal, manual pentru clasa a IX-a, Ed. Teora, 199567. Tudor S., Tehnici de programare, Ed. L&S Infomat, 199668. Tudor S., Bazele programării în C++, Ed. L&S Infomat, Bucureşti, 199769. Wirth N., Algorithms+Data Structures=Programs, Prentice Hall, Inc 197670. ***, seria Gazeta de Informatică, 71. ***, seria GInfo

65

Notă: Proba practică se va susţine din capitolele 2 (*), 4 (*), 9, 10 şi 11 (*)

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR



PROGRAMA PENTRU

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

PROFESORI


-BUCUREŞTI -

2004

66

AUTORI: BUFNEA DANIELA, prof. ing. grad I, ISJ Hunedoara CHIREA VERONICA - GABRIELA, prof. ing. grad I, inspector S.N.E.E. CIOBANU CAMELIA, prof. ing. grad I, Şcoala nr. 143, Bucureşti CIUTĂ PETRA, prof. ing. grad II, Şc. Nr.39, Bucureşti CONSTANTIN RODICA, prof. ing. grad I, Liceul „G. Călinescu”/ expert CNC; DACHE MAGDA, prof. ing. grad I, Şcoala nr. 11, Buzău DARIE GABRIELA, prof. ing. grad I, Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii “C. Brâncuşi” Craiova FRÎNCU MIHAI, prof. ing. grad I, Şcoala Emil Cioran, Sibiu JINESCU VALERIU, prof. univ. dr. ing., Universitatea Politehnica Bucureşti LAZĂR NATALIA, prof. ing. grad I, Şcoala nr.1, Mogoşoaia MĂZĂRARU LILIANA, prof. ing. grad I, Şc. Gen. Nr.11, Galaţi MARIN FLOARE, prof. ing. grd. I. Sc. nr. 3, Slobozia MIRESCU SILVIU CRISTIAN, prof. ing. grad I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării OLTEANU STELA, prof. ing. grd. II., Liceul „Marin Preda” Bucureşti PANTELIMON CRISTIANA, prof. ing. grad I, Gr. Şc. Petru Maior, Reghin ROTARU IOANA CORINA, prof. ing. grad. I, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Iaşi SCARLAT GABRIELA, prof. ing. grad I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării SERGENTU DELIA, prof. grad I, dr. ing., ISJ Teleorman STOICESCU VIORICA, prof. ing. grad I, Şcoala nr. 98” Avram Iancu”, Bucureşti STROE DOINA, prof. ing. grad I, Colegiul Tehnic H. COANDĂ, Tulcea TOMA STELIANA, prof. univ. dr. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti WACZEL FERENC, prof. ing. grad II, Şcoala nr. 2, Sântimbru – Harghita

A. Nota de prezentare

Programa de Educaţie Tehnologică pentru examenul de titularizare se adresează absolvenţilor învăţământului superior care au obţinut specializarea Educaţie Tehnologică prin studii postuniversitare de specializare sau prin conversie postuniversitară/universitară cu durata de cel puţin 3 semestre.

Programa cuprinde 3 teme de metodica predării şi 10 teme de specialitate: 1. Organizarea mediului 2. Tehnologii şi materiale lemnoase 3. Tehnologii şi materiale metalice 4. Tehnologii şi materiale textile şi de pielărie 5. Tehnologii agricole 6. Tehnologii alimentare şi gastrotehnică 7. Tehnologie şi limbaj grafic 8. Energie, electrotehnică, electronică 9. Sisteme de transport 10. Cunoştinţe economice

Competenţele vizate de examenul de titularizare la disciplina Educaţie Tehnologică sunt următoarele:

♦ Capacitatea de a proiecta, conduce, evalua şi ameliora procesul de învăţământ al disciplinei “Educaţie tehnologică”

♦ Capacitatea de a asigura dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane ♦ Utilizarea tehnicilor de observare, investigare, modelare, proiectare, creare şi realizare de produse noi ♦ Valorificarea în comunicare a limbajului tehnologic, cel al desenului tehnic şi cel al informatizării ♦ Dezvoltarea spiritului ştiinţific de cercetare, amplificarea disponibilităţilor pentru invenţie şi inovaţie ♦ Stimularea creativităţii individuale şi de grup pentru formarea deprinderilor practice ♦ Încurajarea opţiunilor alternative în învăţare, în vederea formării personalităţii autonome şi creative a

elevilor ♦ Capacitatea de a utiliza instrumente adecvate privind consilierea şcolară şi profesională a elevilor şi

părinţilor ♦ Înţelegerea relaţiilor dintre om - tehnologie - mediu

B. Conţinuturile programei

I. METODICA PREDĂRII SPECIALITĂŢII

67

1. Statutul disciplinei Educaţie tehnologică 1.1. Educaţia tehnologică – disciplină de cultură generală în gimnaziu şi în liceu 1.2. Modularitate şi interdisciplinaritate în predarea Educaţiei tehnologice

2. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Educaţie tehnologică în concordanţă cu curriculum naţional

2.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi – comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;

2.3. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;

2.4. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplina Educaţie tehnologică. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe.

2.5. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.

3. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina Educaţie tehnologică. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ

3.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea tehnicilor de învăţare prin cooperare;

3.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare; 3.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare 3.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ; 3.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor; 3.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere etc. 3.5. Stimularea creativităţii elevilor în orele de Educaţie tehnologică; Procedee imaginative şi tehnici de grup 3.6. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă

3.6.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;

3.6.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare); 3.6.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate; 3.6.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare,

modalităţi de corectare şi notare. Bibliografie:

1. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,

1994;

2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi

Pedagogică Bucureşti, 1998;

3. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O.,

Prelegeri pedagogice Ed. Polirom, Iaşi, 2001

4. Cucoş C., Pedagogie generală Ed. Polirom, Iaşi, 2000

5. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;

6. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de

elevi, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;

7. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;

8. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,

1995;

9. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi


68

10. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1999;

11. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi


12. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,

2000;

13. Radu, I.T., Evaluarea procesului de învăţământ, Editura Didactică şi


14. Stoica A.-(coord.), Evaluarea curentă şi

examenele, Ghid pentru profesori

Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001

15. Ghid metodologic pentru Abilităţi practice şi Educaţie tehnologică”, Ed. Aramis, 2001

16. Ghid de evaluare pentru Educaţie tehnologică, Ed. Pro Gnosis, Bucureşti, 2001

17. Programe şcolare pentru clasele V – VIII, MEC, CNC în vigoare

18. Programa şcolară pentru clasele IX – X ”, vol. clasa a X – a, MEC, CNC în vigoare

19. Criterii de notare pentru disciplina Educaţie Tehnologică, www.edu.ro

II. Teme de specialitate

1. ORGANIZAREA MEDIULUI • Organizarea localităţii: instituţii, locuinţe, şcoli

- destinaţie - alcătuire constructivă - cerinţe calitative - funcţiuni utilitare

• Reţele de utilităţi publice • Prevenirea şi combaterea poluării mediului; conservare mediului.

Bibliografie: Prundeanu, D. A., Organizarea spaţiului construit Ed. Amphion, Bucureşti, 2001 Buchman, A., s.a. Studiul calităţii mediului Ed. Economică preuniversitară,2004

Manuale şcolare pentru disciplina Educaţie tehnologică, aprobate de M.Ed.C.

2. TEHNOLOGII ŞI MATERIALE LEMNOASE • Materiale lemnoase: specii, structură, proprietăţi, tipuri de semifabricate, domenii de utilizare • Operaţii de bază în lucrările de tâmplărie: măsurare, verificare, trasare, tăiere, despicare, cioplire, rindeluire, găurire, dăltuire, fasonare, încleiere, solidarizare cu şuruburi şi cuie, finisare - Norme de tehnica securităţii muncii • Procese tehnologice de obţinere a unor produse finite din lemn • Calitatea şi valorificarea produselor din lemn.

Bibliografie:

69

Munteanu Petre, Manualul tâmplarului universal în industria mică EDP, Bucureşti, 1996

Râmbu I., ş. a., Tehnologia prelucrării lemnului Ed. Tehnică, 1980


3. TEHNOLOGII ŞI MATERIALE METALICE • Materiale metalice: clasificare, proprietăţi, domenii de utilizare • Operaţii tehnologice aplicate materialelor metalice: măsurare şi verificare, pregătire şi prelucrare (debitare, îndoire, pilire, polizare, găurire, filetare, şlefuire, lustruire); Norme de tehnica securităţii muncii • Procese tehnologice de obţinere a unor produse finite din metal • Calitatea şi valorificarea produselor metalice

Bibliografie: Ariesan, E., Peptea G., Lăcătuşărie generală EDP, Bucureşti, 1987

Zgură Gh. ş.a., Utilaje şi tehnologia meseriei, manual pentru licee EDP, Bucureşti, 1991


4. TEHNOLOGII ŞI MATERIALE TEXTILE ŞI DE PIELĂRIE • Materii prime şi materiale textile şi de pielărie: clasificare, proprietăţi, domenii de utilizare • Procese tehnologice de obţinere a produselor de îmbrăcăminte. • Calitatea produselor; Valorificare; Comercializare; Protecţia consumatorului

Bibliografie: Ieacobeanu, Gh., Cociu, V.,

Materii prime şi materiale folosite in industria uşoară

EDP, Bucureşti, 2001

Spanţu, C., Tehnologii textile, clasa a XI a Ed. Economică preuniversitară, 2002


5. TEHNOLOGII AGRICOLE • Cultivarea plantelor agricole şi horticole: grâu, tomate, meri - importanţă, factori de mediu, operaţii tehnologice (semănat, plantat, lucrări de îngrijire, recoltare, depozitare şi valorificare); protecţia mediului şi a muncii • Creşterea şi îngrijirea animalelor domestice: bovine – importanţă, factori de mediu, operaţii tehnologice (hrănire şi îngrijire), valorificarea produselor (carne, lapte), protecţia mediului şi a muncii

Bibliografie: Budoi, Gh., Agrotehnica – manual pentru grupurile şcolare

agricole EDP, Bucureşti, 1992

Dinescu Şt., Ştefănescu Gh.,

Îndrumătorul crescătorului de animale Ed. AGRIS, Bucureşti , 1996;

Popescu M. şi alţii, Pomicultura EDP, Bucureşti, 1992

Popescu V., Legumicultura Ed. Ceres, Bucureşti, 1996


6. TEHNOLOGII ALIMENTARE ŞI GASTROTEHNICĂ • Produse alimentare: caracteristici, valoare nutritivă şi energetică, grupe de alimente, aditivi alimentari, criterii de selectare a produselor alimentare. Alcătuirea meniurilor • Tehnologii tradiţionale şi moderne de preparare a alimentelor; păstrarea, conservarea, depozitarea alimentelor. Prevenirea toxiinfecţiilor alimentare • Norme de igienă în prepararea hranei.

70

• Calitatea produselor alimentare; Protecţia consumatorului

Bibliografie: Bucur, Gh. ş.a, Educaţia pentru sănătate în şcoală Editura Fiat Lux, 1999

Pârjol G. şi colab., Tehnologie culinară EDP, Bucureşti, 1995


7. TEHNOLOGIE ŞI LIMBAJ GRAFIC • Procese tehnologice: definire, clasificare, ilustrări pentru diferite domenii de activitate, fişa tehnologică • Grafică şi comunicare: simboluri, semne convenţionale, scheme funcţionale, culoarea în tehnică • Construcţii grafice de poligoane regulate, racordări, curbe conice • Reprezentarea în proiecţie ortogonală a corpurilor geometrice; reprezentarea în vedere şi secţiune • Elemente de cotare, schiţa unor produse simple

Bibliografie: Husein, Gh., Tudose, M., Desen tehnic de specialitate, manual pentru licee

industriale, clasele a IX - X-a E. D. P., Bucureşti, 1997

Lichiardopol, G., Ghiţă, A. Desen Tehnic Ed. Aramis,2004

Constantin, R., Ţintea I., Sibirescu, I.,

Desen Tehnic. Teste Ed. Bellarte Studio, Bucureşti, 2003


8. ENERGIE • Forme şi surse de energie; Transformarea energiei • Energia electrică: producere – transport – distribuţie – consumatori • Instalaţii electrice interioare: componente, execuţie, defecte uzuale, remedieri

Bibliografie: Mira N., Neguş C., Instalaţii şi echipamente electrice EDP, Bucureşti, 1995


9. SISTEME DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT • Căi şi mijloace de transport: clasificare, prezentare • Mijloace tehnice de transmitere a informaţiei (tipuri, utilizare). • Calitatea serviciilor de comunicaţii şi transport

Bibliografie: Dorobanţu S., Todea Al., Utilajul şi tehnologia lucrărilor de căi de comunicaţie EDP, Bucureşti, 1995


10. CUNOŞTINŢE ECONOMICE • Economia de piaţă. Mediul economic. Agentul economic. • Marketing: tehnici şi instrumente • Costuri – Venituri – Rentabilitate • Instituţii, legislaţie şi politici europene Bibliografie: Lichiardopol, G., ş.a.

Elemente de tehnologie generala – manual pentru clasa a IX-a

Ed. Corint 2004

Olaru, M. Studiul calităţii produselor si serviciilor Ed. Economică preuniversitară,2001

Petre, T., Iordache, G.

Studiul calităţii produselor si serviciilor Ed. Niculescu ABC, 2001


71




PROGRAMA

PENTRU

FIZICĂ

APROBATĂ PRIN O.M.ED.C. NR.5287/15.11.2004

- BUCUREŞTI –2004

72

Nota de prezentare

FIZICA, ŞTIINŢĂ INTEGRATOARE ÎN ARIA ŞTIINŢELOR NATURII, DEVINE CUNOSCUTĂ ŞI ACCESIBILĂ ELEVILOR CU SPRIJINUL PROFESORULUI DE FIZICĂ, PRIN CREATIVITATEA, RIGUROZITATEA ŞI COMPETENŢA CU CARE ACESTA ÎŞI CONSTRUIEŞTE DEMERSUL DIDACTIC. PENTRU REALIZAREA ACESTUI ROL, PROFESORUL DE FIZICĂ ARE NEVOIE SĂ DEMONSTREZE O SERIE DE ABILITĂŢI ŞI COMPETENŢE PE PLAN PROFESIONAL (AL SPECIALITĂŢII), PE PLAN DIDACTIC ŞI SOCIAL.

EVALUAREA COMPETENŢELOR UNUI CANDIDAT CARE DOREŞTE SĂ DEVINĂ CADRU DIDACTIC IMPUNE URMĂRIREA INTERDEPENDENŢEI ACESTOR COMPETENŢE. DE ACEEA, PROBELE DE EVALUARE SUNT CONCEPUTE ASTFEL ÎNCÂT SĂ FIE EVALUATE ŞI VALIDATE SIMULTAN ACESTE COMPETENŢE. PRIN CONCURSUL DE ACCES ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR SE VIZEAZĂ SELECTAREA ACELOR CANDIDAŢI CARE, PE LÂNGĂ O FOARTE BUNĂ PREGĂTIRE TEORETICĂ DE SPECIALITATE, SĂ DEMONSTREZE ŞI ABILITĂŢI DE SOLUŢIONARE A SITUAŢIILOR PROBLEMĂ ŞI DE CONSTRUIRE A UNUI DEMERS DIDACTIC CREATIV, DIFERENŢIAT, ADAPTAT SPECIFICULUI DIFERITELOR FORME DE ÎNVĂŢĂMÂNT, RESPECTIV DIFERITELOR PROFILE ŞI SPECIALIZĂRI.

PROGRAMA PENTRU CONCURSUL DE ACCES ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PERMITE, PRIN STRUCTURA SA, EVALUAREA COMPETENŢELOR CANDIDAŢILOR DIN TRIPLĂ PERSPECTIVĂ: CUNOAŞTEREA ŞI APLICAREA CREATIVĂ A CONŢINUTURILOR DIN CURRICULUM PENTRU GIMNAZIU ŞI

LICEU. STĂPÂNIREA CONŢINUTURILOR NOŢIONALE DE NOUTATE, DE DEZVOLTARE DIN PROGRAMELE

UNIVERSITARE CARE REPREZINTĂ APROFUNDĂRI ALE CONŢINUTURILOR NOŢIONALE DIN CURRICULUM PREUNIVERSITAR.

CUNOAŞTEREA, UTILIZAREA ŞI APLICAREA CREATIVĂ A NOŢIUNILOR DE DIDACTICĂ A FIZICII.

COMPETENŢE GENERALE

1. RECUNOAŞTEREA, EXPLICAREA, ILUSTRAREA, PRELUCRAREA, ESENŢIALIZAREA ŞI TRANSPUNEREA CONŢINUTULUI NOŢIONAL ŞTIINŢIFIC SPECIFIC TEORIILOR FIZICII ÎN ACCORD CU STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHICE A ELEVILOR.

2. DESCRIEREA, ÎNŢELEGEREA, CONSTRUIREA ŞI APLICAREA MODELELOR FIZICE.3. REZOLVAREA DE PROBLEME CU GRAD DIVERS DE DIFICULTATE, CALITATIVE ŞI CANTITATIVE,

UTILIZÂND CONŢINUTURILE PROGRAMEI.4. EXPLICAREA ŞTIINŢIFICĂ A IDEILOR FUNDAMENTALE DIN TEORIILE ŞTIINŢIFICE, AŞA CUM REIES

DIN OBSERVAŢIILE COTIDIENE ŞI DIN EXPERIMENTE.5. VALORIFICAREA CONŢINUTURILOR FIZICII PRIN CONSTRUIREA UNUI DEMERS DIDACTIC MODERN,

PRIN PROIECTARE STRUCTURATĂ, PRIN ORGANIZAREA UNOR ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CENTRATE PE NEVOILE ŞI INETERESELE ELEVILOR CARE SĂ FACILITEZE ÎNVĂŢAREA EFICIENTĂ, DE CĂTRE ELEVI, A CONŢINUTURILOR NOŢIONALE SPECIFICE FIZICII.

6. CAPACITATEA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR ŞI DEPRINDERILOR DOBÂNDITE DE ELEVI CU AJUTORUL ÎNTREGULUI SET DE INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE EVALUARE (SUMATIVĂ ŞI FORMATIVĂ) ŞI REGLAREA DEMERSULUI DIDACTIC PE BAZA INTERPRETĂRII INFORMAŢIILOR OFERITE DE REZULTATELE EVALUĂRII.

7. APLICAREA CONŢINUTURILOR DIDACTICII ŞI ALE MANAGEMENTULUI DIDACTIC ŞI EDUCAŢIONAL DIN PERSPECTIVA FIZICII PREUNIVERSITARE; PRELUCRAREA, ADAPTAREA ŞI TRANSFORMAREA ACESTORA ÎN SITUAŢII EDUCAŢIONALE SPECIFICE.

B.CONŢINUTURILE PROGRAMEI

DIDACTICA GENERALĂ

I. CURRICULUM ŞCOLAR1. CONCEPT ŞI EVOLUŢIE

2. CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI-CARACTERISTICI, SURSE, FACTORI ŞI CRITERII CARE DETERMINĂ CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

3. STRATEGII DE ORGANIZARE A CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

II. EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT1. EVALUAREA-COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

2. OBIECTIVELE ŞI FUNCŢIILE EVALUĂRII ŞCOLARE

3. STRATEGII DE EVALUARE A RANDAMENTULUI ŞCOLAR

73

4. ROLUL ŞI IMPORTANŢA EVALUĂRII ÎN:-EDUCAREA CAPACITĂŢII DE AUTOAPRECIERE

-PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR

-STIMULAREA PERFORMANŢEI ŞCOLARE

-DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR

5. MODALITĂŢI DE ELABORARE A PROBELOR DE EVALUARE ŞI A ITEMILOR.

BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA GENERALĂ

TEMA I

1.CREŢU C.-CURRICULUM DIFERENŢIAT ŞI PERSONALIZAT, ED. POLIROM, IAŞI, 19962.CRISTEA S.-DICŢIONAR DE TERMENI PEDAGOGICI, EDP, BUCUREŞTI, 19983.CUCOŞ C.-PEDAGOGIE GENERALĂ ED. POLIROM, IAŞI, 20004.STANCIU M.-REFORMA CONŢINUTURILOR ÎNVĂŢĂMÂNTULUI-CADRU METODOLOGIC, ED. POLIROM, IAŞI, 19995.CERGHIT, I. (COORD) – CURS DE PEDAGOGIE, T.U.B. BUCUREŞTI, 19886. CERGHIT, I.; NEACŞU, I.; NEGREŢ, I.; PÂNIŞOARĂ, I.O.; POTOLEA, D. (E.A.) – PRELEGERI PEDAGOGICE, EDITURA POLIROM, IAŞI, 20017. NICOLA, I. – TRATAT DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ, EDITURA ARAMIS, BUCUREŞTI, 2000

TEMA II1.DE KATELE J.M.-L`EVALUATION, BRUXELLES, 1986

2.Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968

3.STRUNGĂ C.-EVALUAREA ŞCOLARĂ, EDITURA DE VEST, TIMIŞOARA 19994.Landsherre G-Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975

5.Stoica, A. (coord)– Evaluarea curentă şi examenele, Editura Prognosis, Bucureşti, 2001.

6.Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000-2001

7.Radu, I.T. – Evaluarea procesului de învăţământ, EDP, Bucureşti, 2001.

8.Soica, A - Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003

METODICA PREDĂRII FIZICII1.OBIECTIVELE STUDIERII FIZICII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR;2.CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL FIZICII;3.STRATEGIILE DIDACTICE SPECIFICE PREDĂRII-ÎNVĂŢĂRII FIZICII;4.ACTIVITATEA DIDACTICĂ DESFĂŞURATĂ ÎN LABORATORUL DE FIZICĂ;5.EXAMINAREA ŞI EVALUAREA LA DISCIPLINA FIZICĂ;6.PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE REALIZATE LA FIZICĂ;7.IAC (INSTRUIREA ASISTATĂ DE COMPUTER) ŞI ÎNVĂŢAREA FIZICII;

BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA PREDARII FIZICII

1. OBIECTIVELE STUDIERII FIZICII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR: TIPOLOGIA ŞI IERARHIA OBIECTIVELOR/COMPETENŢELOR PRECIZATE ÎN CURRICULUM-UL ŞCOLAR; FORMULAREA OPERAŢIONALĂ A OBIECTIVELOR /COMPETENŢELOR DOMENIULUI COGNITIV ; EXEMPLIFICARE PENTRU SITUAŢII CONCRETE.CIASCAI, LILIANA, 2001. DIDACTICA FIZICII. BUCUREŞTI, EDITURA CORINT

MEC, CNC, 2001. Ghid metodologic pentru aplicarea programei de fizică. Clasele VI-VIII. Bucureşti, S.C. Aramis Print s.r.l.MEC, CNC, 2001. Ghid metodologic. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Liceu. Bucureşti, S.C. Aramis Print s.r.l.

2. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL FIZICII: SELECTAREA ŞI SISTEMATIZAREA CUNOŞTINŢELOR PROPUSE SPRE STUDIU ELEVILOR; CATEGORII DE CUNOŞTINŢE STUDIATE; ETAPELE STUDIERII UNEI CATEGORII DE CUNOŞTINŢE - EXEMPLIFICARE; ANGHEL SORIN, MALINOVSCHI VIOREL, IORGA SIMĂN ION, STĂNESCU COSTEL, 1995. METODICA PREDĂRII FIZICII. PITEŞTI, EDITURA ARG-TEMPUS

CIASCAI, LILIANA, 2001. DIDACTICA FIZICII. BUCUREŞTI, EDITURA CORINT

74

3. STRATEGIILE DIDACTICE CARE FAMILIARIZEAZĂ ELEVII CU PROCESUL CUNOAŞTERII ŞTIINŢIFICE: STRATEGIILE DIDACTICE AXATE PE EXPERIMENT, MODELARE, PROBLEMATIZARE, REZOLVARE DE PROBLEME; ETAPE; ORGANIZAREA ELEVILOR. EXEMPLIFICARE

CĂLŢUN OVIDIU FLORIN, 2001. METODICA PREDĂRII FIZICII. IAŞI, EDITURA UNIVERSITĂŢII "ALEXANDRU IOAN CUZA"CIASCAI, LILIANA, 1999. STRATEGII EURISTICE DE INSTRUIRE LA FIZICĂ. CLUJ-NAPOCA, EDITURA PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ

NEACŞU, IOAN, BOTGROS IOAN, BURSUC OLEG, 2000. METODOLOGIA PREDĂRII ŞI ÎNVĂŢĂRII FIZICII. CHIŞINĂU, EDITURA CARTIER

STEŢIU CARMEN, TRITEANU, RAFILA, 1980, LECŢII DE DIDACTICĂ APLICATĂ LA FIZICĂ. CLUJ-NAPOCA, UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI

4. ACTIVITATEA DIDACTICĂ DESFĂŞURATĂ ÎN LABORATORUL DE FIZICĂ: MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT VECHI ŞI NOI; DOTAREA ŞI ORGANIZAREA LABORATORULUI; ORGANIZAREA ELEVILOR PENTRU ACTIVITATEA ÎN LABORATOR. SE VOR STUDIA URMĂTOARELE LUCRĂRI DE LABORATOR : VERIFICAREA LEGILOR FRECĂRII: DETERMINAREA CONSTANTEI DE ELASTICITATE (LEGEA LUI HOOKE): STUDIUL PENDULULUI GRAVITAŢIONAL; LEGEA LUI OHM PENTRU PORŢIUNE DE CIRCUIT; REFLEXIA ŞI REFRACŢIA LUMINII; STUDIUL REŢELEI DE DIFRACŢIE.ANGHEL SORIN, MALINOVSCHI VIOREL, IORGA SIMĂN ION, STĂNESCU COSTEL, 1995. METODICA PREDĂRII FIZICII. PITEŞTI, EDITURA ARG-TEMPUS

CIASCAI LILIANA, 1999. PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA FIZICII ÎN GIMNAZIU ŞI LICEU. CLUJ-NAPOCA, EDITURA ALBASTRĂ - MICROINFORMATICA

MEC, CNC, 2001. GHID METODOLOGIC PENTRU APLICAREA PROGRAMEI DE FIZICĂ. CLASELE VI-VIII. BUCUREŞTI, S.C. ARAMIS PRINT S.R.L.URSU STELIAN, TOMA ION, IONESCU RODICA, ONEA CRISTINA, 1996. GHID DE LUCRĂRI PRACTICE PENTRU LABORATORUL DE FIZICĂ. BUCUREŞTI, EDITURA RADICAL

5. EXAMINAREA ŞI EVALUAREA LA DISCIPLINA FIZICĂ: METODE DE EXAMINARE ŞI EVALUARE; TIPURILE DE EVALUARE ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA. EXEMPLIFICARE

CIASCAI LILIANA, 1999. PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA FIZICII ÎN GIMNAZIU ŞI LICEU. CLUJ-NAPOCA, EDITURA ALBASTRĂ - MICROINFORMATICA

MEC, CNC, 2001. Ghid metodologic. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Liceu. Bucureşti, S.C. Aramis Print s.r.l.

6. PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE REALIZATE LA FIZICĂ: PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE; PROIECTUL ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE(LECŢIEI); PLANIFICĂRILE ÎNTOCMITE DE PROFESORUL DE FIZICĂ.CIASCAI LILIANA, 2001. DIDACTICA FIZICII. BUCUREŞTI, EDITURA CORINT

CIASCAI LILIANA, SECARA RODICA, 2001. GHID DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ. UN MODEL PENTRU PORTOFOLIUL STUDENTULUI. ORADEA, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA

MEC, CNC, 2001. Ghid metodologic pentru aplicarea programei de fizică. Clasele VI-VIII. Bucureşti, S.C. Aramis Print s.r.l.MEC, CNC, 2001. Ghid metodologic. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Liceu. Bucureşti, S.C. Aramis Print s.r.l.

7. IAC (INSTRUIREA ASISTATĂ DE COMPUTER) ŞI ÎNVĂŢAREA FIZICII: TIPOLOGIA SOFT-ULUI EDUCAŢIONAL DE FIZICĂ; DOMENII DE UTILIZARE ŞI MODALITĂŢI DE INTEGRARE A SOFT-ULUI EDUCAŢIONAL ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE REALIZATĂ ÎN CLASA/ACASĂ/CERC ETC.; ANALIZA/EVALUAREA SOFT-ULUI DIDACTIC. EXEMPLIFICARE

Ciascai Liliana, 2001. Didactica fizicii. Bucureşti, Editura CorintGarabet Mihaela, Elena Huţanu, Elena Voicu şi alţii, 2001. Fizică, Biologie, Chimie pentru gimnaziu utilizând Microsoft Office. Bucureşti, ALLMEC, CNC, 2001, Ghid metodologic. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Bucureşti, S.C. Aramis Print s.r.l.Niţescu Sorin, Spoială Cezar, Oţet Alexandru, 2001. Fizică pentru liceu utilizând Microsoft Office. Bucureşti, ALL

CONŢINUTURI – FIZICĂ

1. CINEMATICA PUNCTULUI MATERIAL: VECTOR DE POZIŢIE, TRAIECTORIE, VITEZĂ, ACCELERAŢIE.

75

2. MIŞCAREA RECTILINIE UNIFORMĂ; MIŞCAREA RECTILINIE UNIFORM VARIATĂ; MIŞCAREA CIRCULARĂ UNIFORMĂ.

3. PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE. SISTEME DE REFERINŢĂ INERŢIALE ŞI NEINERŢIALE*. FORŢE COMPLEMENTARE*.

4. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICA CLASICĂ (IMPULS, MOMENT CINETIC, ENERGIE CINETICĂ).

5. CIOCNIRI ELASTICE, INELASTICE ŞI PLASTICE. 6. LEGEA ATRACŢIEI UNIVERSALE. LEGILE LUI KEPLER*.7. DEFORMĂRI ELASTICE IZOTROPE. LEGEA LUI HOOKE. ENERGIA POTENŢIALĂ ELASTICĂ.8. OSCILATORUL ARMONIC* (OSCILAŢII LIBERE, AMORTIZATE ŞI FORŢATE; REZONANŢA ŞI FACTORUL DE

CALITATE).9. UNDE ELASTICE PLANE ÎN MEDII OMOGENE: UNDE LONGITUDINALE ŞI TRANSVERSALE, VITEZA

UNDELOR. ECUAŢIA UNDEI PLANE*.10. NOŢIUNI DE STATICA FLUIDELOR. LEGILE HIDROSTATICII.11. NOŢIUNI DE DINAMICA FLUIDELOR. ECUAŢIA DE CONTINUITATE. LEGEA LUI BERNOULLI.12. BAZELE EXPERIMENTALE ALE TEORIEI RELATIVITĂŢII RESTRÂNSE. POSTULATELE TEORIEI

RELATIVITĂŢII RESTRÂNSE. TRANSFORMĂRILE LORENTZ; CONSECINŢE.13. ELEMENTE DE DINAMICĂ RELATIVISTĂ* (RELAŢIILE: MASĂ – VITEZĂ, FORŢĂ – ACCELERAŢIE, MASĂ –

ENERGIE, ENERGIE – IMPULS).14. PRINCIPIUL ZERO AL TERMODINAMICII*. TEMPERATURA EMPIRICĂ. ECUAŢIA TERMICĂ DE STARE

GAZULUI IDEAL.15. PRINCIPIUL ÎNTÂI AL TERMODINAMICII*. COEFICIENŢI CALORICI. CALORIMETRIE.16. PRINCIPIUL II AL TERMODINAMICII*. PROCESE REVERSIBILE ŞI IREVERSIBILE. MAŞINI TERMICE*.17. TRANSFORMĂRI DE FAZĂ DE SPEŢA I*. ECUAŢIA CLAUSIUS – CLAPEYRON*. PUNCTUL TRIPLU.18. FENOMENE SUPERFICIALE ÎN LICHIDE (TENSIUNEA SUPERFICIALĂ, CAPILARITATE).19. TEORIA CINETICO-MOLECULARĂ A GAZULUI IDEAL. 20. CÂMPUL ELECTROSTATIC* (LEGEA LUI COULOMB, INTENSITATEA ŞI POTENŢIALUL, TEOREMA LUI

GAUSS, ECUAŢIA LUI POISSON). 21. CONDUCTOARE ÎN REGIM DE ECHILIBRU ELECTROSTATIC. CAPACITATEA ELECTRICĂ.

CONDENSATOARE* (PLAN, SFERIC, CILINDRIC). GRUPĂRI DE CONDENSATOARE.22. CURENTUL ELECTRIC CONTINUU. TENSIUNEA ELECTROMOTOARE. ECUAŢIA DE CONTINUITATE*.

LEGEA LUI OHM. LEGEA LUI JOULE. TEOREMELE LUI KIRCHHOFF.23. CÂMPUL MAGNETIC. LEGEA BIOT-SAVART*. FORŢA LORENTZ. INTERACŢIUNEA MAGNETICĂ A

CURENŢILOR ELECTRICI.24. MIŞCAREA PARTICULELOR ÎNCĂRCATE ELECTRIC ÎN CÂMPURI ELECTRICE ŞI MAGNETICE UNIFORME.

EXPERIMENTUL MILLIKAN. EFECTUL HALL. 25. INDUCŢIA ELECTROMAGNETICĂ. AUTOINDUCŢIA. INDUCŢIA MUTUALĂ*. INDUCTANŢA.26. CURENTUL ELECTRIC ALTERNATIV. CIRCUITE RLC ÎN CURENT ALTERNATIV. PUTEREA ÎN CURENT

ALTERNATIV. REZONANŢA.27. OSCILAŢII ELECTROMAGNETICE AMORTIZATE ŞI FORŢATE ÎN CIRCUITE RLC*. 28. ECUAŢIILE MAXWELL ÎN VID* (SEMNIFICAŢIE FIZICĂ, ECUAŢIA UNDEI PLANE). 29. REFLEXIA ŞI REFRACŢIA LUMINII. PRINCIPIUL LUI FERMAT.30. DIOPTRUL PLAN, DIOPTRUL SFERIC. ASOCIAŢII DE DIOPTRI (LAMA CU FEŢE PLAN PARALELE, PRISMA

OPTICĂ, LENTILE SUBŢIRI, ASOCIAŢII DE LENTILE SUBŢIRI).31. INSTRUMENTE OPTICE (LUPA, MICROSCOPUL, LUNETA, OCHIUL UMAN, APARATUL FOTOGRAFIC).32. INTERFERENŢA LUMINII*. DISPOZITIVE INTERFERENŢIALE (DISPOZITIVUL YOUNG, LAMA ŞI PANA

OPTICĂ, OGLINDA LLOYD, BILENTILELE BILLET, OGLINZILE FRESNEL).33. REŢEAUA DE DIFRACŢIE.34. DISPERSIA ŞI ABSORBŢIA LUMINII.35. MODELE ATOMICE (RUTHERFORD, BOHR).36. MODELUL VECTORIAL AL ATOMULUI*. EXPERIMENTUL STERN – GERLACH*.37. RADIAŢII X (SPECTRUL RAZELOR X, LEGEA MOSELEY, APLICAŢII).38. EMISIA STIMULATĂ*. BILANŢUL PUTERILOR*. PROPRIETĂŢILE RADIAŢIEI LASER.39. REACŢII NUCLEARE. LEGI DE CONSERVARE*. FISIUNEA ŞI FUZIUNEA NUCLEARĂ. PRINCIPIUL DE

FUNCŢIONARE AL REACTORULUI NUCLEAR.40. RADIAŢII NUCLEARE. SERII RADIOACTIVE*.

BIBLIOGRAFIE

I. *** MANUALELE ŞCOLARE DE FIZICĂ PENTRU GIMNAZIU ŞI LICEU.II. D. HOLLIDAY, R. RESNICK, FIZICĂ (VOL.1 ŞI 2), EDP, BUCUREŞTI, 1975.III. E. LUCA, G. ZET S.A., FIZICĂ GENERALĂ, EDP, BUCUREŞTI, 1981.IV. E. LUCA, ELEMENTE DE FIZICĂ MODERNĂ (VOL.1 ŞI 2), ED. JUNIMEA IAŞI, 1974-1975.

76

V. HRISTEV, A. , MECANICĂ ŞI ACUSTICĂ, EDP, BUCUREŞTI, 1984.VI. TR. CREŢU, ŞT. TUDORACHE, FIZICA ATOMULUI, ED. ŞT. ŞI ENCICL., BUCUREŞTI, 1985.VII. CURSUL DE FIZICĂ BERKELEY (VOL.1-5), EDP, BUCUREŞTI, 1981-1983.VIII. F. SEARS, W. ZEMANSKY, H.D. YOUNG, FIZICĂ, EDP, BUCUREŞTI, 1983.IX. R. BRENNEKE, G. SCHUSTER, FIZICĂ, EDP, BUCUREŞTI, 1973.X. R. FEYNMAN, FIZICA MODERNĂ (VOL.1-3), ED. TEHN., BUCUREŞTI, 1970.XI. MOŢOC, FIZICĂ (VOL.1 ŞI 2), ED. ALL, BUCUREŞTI, 1994, 1998. XII. I. POPESCU, F. S. ULIU, OPTICĂ SCALARĂ, ED. UNIVERSITARIA, CRAIOVA, 1998.XIII. G. SEMENESCU S.A., FIZICĂ ATOMICĂ ŞI NUCLEARĂ, ED. TEHN., BUCUREŞTI, 1976.XIV. Max Born, Teoria relativităţii a lui Einstein, Ed. Şt., Bucureşti, 1969; Fizica atomică, Ed. St.,

Bucureşti, 1973;XV. Ş. Ţiţeica, Termodinamică, Ed. Acad., Bucureşti, 1982;XVI. Max von Laue, Istoria fizicii, Ed. Şt., Bucureşti, 1963.XVII. R.ŢIŢEICA, I.I.POPESCU, FIZICĂ GENERALĂ (VOL.1-3), ED.TEHN., BUCUREŞTI, 1971-72.XVIII. TR. CREŢU, FIZICA (VOL. 1 ŞI 2), ED. TEHN., BUCUREŞTI, 1984,1986.XIX. INTA, S. DUMITRU, COMPLEMENTE DE FIZICĂ (VOL.1 ŞI 2) ED.TEHN., BUCUREŞTI, 1982,

1985;XX. SANDU MIHAIL, MECANICA FIZICĂ (VOL. 1 SI 2) E.D.P. 2003 XXI. *** CULEGERI DE PROBLEME

NOTĂ:TEMELE MARCATE CU* VIZEAZĂ APROFUNDĂRI LA NIVELUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR.

77


CONCURSUL NAŢIONAL UNICPENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE

VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMApentruChimie


-BUCUREŞTI-2004

78

NOTĂde prezentare a “Programei de chimie pentru concursul naţional unic

pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante din învăţământul preuniversitar ”

Conţinutul programei este structurat astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a chimiei în gimnaziu şi în învăţământul liceal.

Programa cuprinde teme : de specialitate, vizând programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar ;

de specialitate din programa învăţământului universitar ;

de didactică a disciplinei.

Prin tematica programei pentru concursul de ocupare a posturilor vacante din învăţământul preuniversitar se urmăreşte gradul de formare a competenţelor de specialitate şi metodice ale candidaţilor.

Tematica de specialitate, vizând programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar se axează pe cunoaşterea, înţelegerea şi explicarea relaţiilor dintre structura, proprietăţile şi utilizările substanţelor anorganice şi organice.

Tematica de specialitate cuprinde şi teme din programa învăţământului universitar deoarece se pleacă de la premisa că profesorul din învăţământul preuniversitar trebuie să stăpânească o arie mai vastă de cunoaştere decât cea referitoare la conţinuturile din programele şcolare.

Temele de didactică a disciplinei urmăresc, în special, aplicaţiile didacticii generale pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice în cadrul orei de chimie.

COMPETENŢE GENERALE

1. Demonstarea rigorii intelectuale a propriei cunoaşteri ştiinţifice pin evidenţierea înţelegerii conceptelor, principiilor, teoriilor fundamentale ale chimiei.

2. Extinderea cunoştinţelor şi abilităţilor personale în vederea accesării informaţiilor ulterioare.

3. Investigarea fenomenelor naturale, cunoaşterea tendinţelor actuale în domeniul ştiinţific.

4. Manifestarea creativităţii în demersurile didactice şi ştiinţifice la chimie.

5. Selectarea conţinuturilor ştiinţifice şi adaptarea programei şcolare pentru a întruni interesele particulare, cunoştinţele, deprinderile, aptitudinile şi experienţele elevilor.

79

6. Proiectarea strategiilor de predare pentru a dezvolta înţelegerea elevilor, atitudinile şi valorile sociale.

7. Proiectarea strategiilor de evaluare pentru reglarea procesului de predare /învăţare.

CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ1. Legile chimiei

2. Structura atomului. Semnificaţia funcţiei de undă. Numere cuantice. Izotopii şi utilizările lor.

3. Tabelul periodic. Legea periodicităţii. Relaţia dintre proprietăţile elementelor şi locul ocupat în sistemul periodic.

4. Tipuri de legături chimice. Reţele cristaline. 4.1. Legatura ionică. Reţele ionice. Energia de reţea. Ciclul Haber-Born. Proprietăţi fizice ale solidelor ionice.4.2. Legatura covalentă. Modelul legăturii prin perechi de electroni. Structuri Lewis.

Modelul repulsiilor de electroni. Delocalizarea electronilor. Conceptul de rezonanţă. Hibridizare sp3, sp2, sp. Teoria orbitalilor moleculari – aplicaţii: H2, N2, O2, CO, HF. Proprietăţile legăturii covalente: ordin de legatură, lungimea legăturii, energie de legatură, polaritatea legăturii. Reţele atomice: diamant, grafit.

5. Forţe intermoleculare. Reţele moleculare. Proprietăţi fizice.

6. Soluţii. Proprietăţile soluţiilor. Concentraţia soluţiilor; aplicaţii.

7. Echilibrul chimic. Legea acţiunii maselor. Constante de echilibru: Kc, Kp, Kx. Factorii care influenţează deplasarea echilibrului chimic. Echilibre în sisteme omogene gazoase şi lichide.

8. Reacţii cu transfer de protoni. Teoria protolitică a acizilor şi bazelor; Ka, Kb. Produsul ionic al apei şi pH- ul soluţiilor. Reacţia de neutralizare. Curbe de titrare pentru acizi şi baze monoprotice: acid tare cu bază tare, acid tare cu bază slabă, acid slab cu bază tare. Hidroliza sărurilor. Constanta de hidroliză.

9. Reacţii cu transfer de electroni. Potenţial de electrod. Potenţial redox standard. Relaţia lui Nernst. Pile electrice: acumulatorul cu plumb, pila Leclanche. Electroliza- metodă de obţinere a substanţelor simple şi compuse. Legile electrolizei - aplicaţii.

10. Reacţii cu formare de precipitat. Solubilitate. Produs de solubilitate.

11. Reacţii cu formare de combinaţii complexe. Numere de coordinare (2,4,6) şi geometrii de coordinare.

12. Noţiuni generale de termodinamică chimică: energie internă, entalpie, entropie, entalpie liberă. Legile termochimiei. Aplicaţii.

13. Noţiuni generale de cinetică chimică: viteza de reacţie, reacţii de ordinul I şi II. Factorii care influenţează viteza de reacţie.

80

14. Metode generale de obţinere a metalelor. Proprietăţile fizice şi chimice generale ale metalelor.

15. Metalele alcaline- caracterizare generală, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice. Compuşi ai metalelor alcaline: compuşi cu oxigen, halogenuri, hidruri, hidroxizi, azotaţi, carbonaţi- obţinere, proprietăţi, utilizări.

16. Aluminiul – proprietăţi şi utilizări. Compuşi ai aluminiului: AlCl3, Al(OH)3, Al2O3 – structură, proprietăţi.

17. Cuprul - proprietăţi şi utilizări.

18. Ferul – obţinere, proprietăţi, utilizări.

19. Azotul – proprietăţi, utilizări. Oxiacizii azotului. Amoniacul, săruri de amoniu – obţinere, proprietăţi, utilizări.

20. Oxigenul - stare naturală, alotropie. Apa, apa oxigenată - proprietăţi, utilizări.

21. Sulful – stare naturală, alotropie. Oxizi ai sulfului (SO2, SO3 ), acidul sulfuric- obţinere, proprietăţi, utilizări.

22. Halogenii – caracterizare generală, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice. Hidracizi – obţinere. Cloruri, oxoacizii clorului – obţinere, proprietăţi, utilizări.

23. Poluarea apei, aerului şi solului cu agenţi anorganici: CO , CO2, oxizi ai azotului, azotiţi, azotaţi şi săruri de amoniu, oxizi ai sulfului, metale grele.

CHIMIE ORGANICĂ

1. Legături chimice în compuşii organici. Efecte electronice. Determinarea structurii compuşilor organici prin metode fizice (IR,RMN)- principiul metodei. Stereochimia compuşilor organici.

2. Alcani, cicloalcani: structură, nomenclatură, izomerie, proprietăţi fizice şi chimice. Substituţia radicalică (mecanism de reacţie). Chimizarea metanului.

3. Alchene, diene, alchine: structură, nomenclatură, izomerie, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice. Adiţia electrofilă (mecanism de reacţie). Compuşi organici macromoleculari obţinuţi prin polimerizare.

4. Arene: structură (stare aromatică), clasificare, nomenclatură, izomerie, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice. Substituţia electrofilă (mecanism de reacţie).

5. Compuşi halogenaţi: nomenclatură, izomerie, proprietăţi fizice şi chimice. Substituţia nucleofilă (mecanism de reacţie).

6. Alcooli şi fenoli: structură, nomenclatură, izomerie, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări.

7. Amine: structură, nomenclatură, izomerie, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări.

81

8. Aldehide şi cetone: structură, nomenclatură, izomerie, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice. Adiţia nucleofilă în seria alifatică (mecanism de reacţie).

9. Acizi carboxilici: structură, izomerie, nomenclatură, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice.

10. Derivaţi funcţionali ai acizilor organici. Esteri, amide, nitrili : clasificare, proprietăţi fizice şi chimice. Săpunuri şi detergenţi: clasificare, structură, utilizări.

11. Aminoacizi: structură, nomenclatură, clasificare, izomerie, proprietăţi fizice şi chimice. Peptide şi proteine: clasificare, structură, reacţii de identificare.

12. Zaharide. Monozaharide: glucoza şi fructoza - structură, izomerie, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Dizaharide: zaharoza, celobioza, maltoza- structură, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice, utilizări. Polizaharide: amidon, celuloza, glicogen – structură, proprietăţi, utilizări.

NOTA ! Subiectele pentru concurs vor conţine şi aplicaţii de calcul, respectiv experimente de laborator referitoare la programa şcolară.

DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE1.Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina chimie

în concordanţă cu curriculum-ul naţional.

1.1. Curriculum şcolar. Componentele curriculum-ului şcolar: curriculum naţional,

planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, programe şcolare,

manuale şcolare, auxiliare curriculare.

1.2.Conţinutul învăţământului: caracteristici, surse, factori şi criterii care determină conţinutul învăţământului cu aplicaţii la disciplina chimie. Programele şcolare de chimie.1.3.Proiectarea curriculum-ului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/ extindere/ opţional ca disciplină nouă.1.4. Corelaţii obiective-cadru - obiectivele de referinţă şi competenţe generale - competenţe specifice.

1.5. Corelarea obiectivelor de referinţă cu activităţi de învăţare şi a competenţelor specifice cu conţinuturile. Elaborarea obiectivelor operaţionale. 1.6. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare. Conţinutul şi nivelul proiectării didactice a lecţiilor de chimie. Exemplificări.

2. Rolul activităţilor de învăţare în înţelegerea conceptelor şi fenomenelor chimice, în scopul formării şi dezvoltării capacităţilor elevilor.

2.1. Activităţi de învăţare bazate pe modelare. Exemplificări.2.2. Activităţi de învăţare bazate pe experimentele de laborator. Exemplificări.2.3. Activităţi de învăţare bazate pe conceperea şi rezolvarea de situaţii - problemă. Exemplificări.2.4. Activităţi de învăţare bazate pe algoritmizare. Exemplificări. 2.5. Activităţi de învăţare bazate pe cercetare şi descoperire dirijată. Exemplificări.

82

3. Evaluarea în procesul de învăţământ în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă.

3.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare.

3.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare).3.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi

aplicabilitate.3.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli

de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.3.5. Elaborarea probelor de evaluare predictivă, formativă şi sumativă. Exemplificări

la discipina chimie.4. Mijloace şi materiale didactice. Modalităţi de integrare a acestora în lecţia de chimie.

4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ.4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor.

5. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, săli de clasă.

BIBLIOGRAFIE ---- CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ1. C.D. Neniţescu, Chimie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

2. M. Brezeanu, E. Cristurean, A. Antoniu, D. Marinescu, M. Andruh, Chimia metalelor, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1990.

3. P. W. Atkins, Tratat de chimie anorganică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996.

4. I. Haiduc (coordonator), Chimia anorganică pentru perfecţionarea profesorilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.

5. L. Vlădescu, Echilibre omogene în chimia analitică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.

6. C. Guran, M. Bicher, D. Berger, Introducere în chimia anorganică, Probleme fundamentale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.

7. G. Niac, H. Naşcu, Chimia ecologică, Editura Dacia, Cluj, 1998.

BIBLIOGRAFIE ---- CHIMIE ORGANICĂ1. M. Avram, Chimie Organică (vol. I şi II), Editura Academiei, Bucureşti,1983 /

Editura Zecasim, Bucureşti, 1994.

2. C. Cercasov, I. Baciu, A. Ciobanu, A. Nicolae, E. Popa, D. Zăvoianu, D. Popovici, Chimie organică pentru perfecţionarea profesorilor (vol. I şi II), Editura Universităţii, Bucureşti, 2001- 2002.

3. J. Hendrickson, D. Cram, G. Hammond, Chimie organică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.

4. M. Iovu, Chimie organică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.

5. C. D. Neniţescu, Chimie organică (vol.I, II), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.

6. S. Roşca, Introducere în chimia organică. Bazele teoretice ale chimiei organice, Editura Fast - Print, Bucureşti, 1997.

7. I. Schiketanz, F. Badea, Chimia organică prin probleme, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989.

83

BIBLIOGRAFIE -- DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE

1. I. Cerghit, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

2. I. Cerghit ( coordonator), Curs de pedagogie, T.B.U., Bucureşti, 1988.

3. A. Stoica, Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Editura

Pro-Gnosis, Bucureşti, 2001.4. A. Stoica, Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Editura Humanitas

Educaţional, Bucureşti, 2003

5. G. Landsheere, Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.

6. S. Fătu, Didactica chimiei, Editura Corint, Bucureşti, 2001.

7. F. Ciomoş, M. Bocoş, Suporturi pentru predarea şi învăţarea chimiei, Editura Presa universitară, Cluj, 2000.

8. V. Şunel, I. Ciocoiu, T. Rodica, E. Bicu, Metodica predării chimiei, Editura Marathon, Iaşi, 1997.

9. V. Chiriac, D. Isac, L. Pitulice, D. Dascălu, Autoevaluarea prin experimente de chimie anorganică, Editura Mirton, Timişoara, 2002.

10. A. Chiriac, D. Isac, R. Iagher, M. Isacu, L. Pitulice, Formare iniţială şi continuă la chimie, Editura Mirton, Timişoara, 2002.

11. D. Bâclea, M. Constantinescu, Chimie, planuri de lecţii, Editura Polirom, Iaşi, 1999.

12. Ghidul de evaluare la chimie, Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti, 1999.

13. Curriculum Naţional pentru clasele VII-XII.

14. Manualele de chimie pentru clasele VII-XII.

15. Ghid metodologic–Aria curriculară matematică şi ştiinţe-liceu, Editura Aramis, 2002.

16. Ghid metodologic pentru aplicarea programei de chimie clasele a VII-a- a VIII-a, Editura Aramis, 2002.

84




PROGRAMAPENTRU

BIOLOGIE

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr. 5287/ 15.11.2004

- Bucureşti -2004

85

Notă de prezentare

Programa se adresează profesorilor care predau disciplinele biologice, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate. Conţinutul programei este structurat astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor biologice în gimnaziu şi în învăţământul liceal. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepţiei didactice şi modalităţile concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficiente, apte pentru a conduce la formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în programele şcolare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare şi existenţa manualelor alternative solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează. Astfel, plecând de la ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:Competenţe specifice

Cunoaşterea de către profesor a problematicii actuale a disciplinei Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinei şi problemele de învăţare specifice

domeniului Operarea cu programele de gimnaziu şi liceu pentru proiectarea unui demers didactic

adaptat specificului clasei Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinei Elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative în funcţie de obiectivele sau

competenţele vizate Selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau

competenţelor vizate Selectarea şi proiectarea unor conţinuturi pentru programele de opţionale de tipul

aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă sau integrat Capacitatea de aprofundare, dezvoltare şi selecţie a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice

ale disciplinei Capacitatea de a comunica eficient cu partenerii în activitatea educaţională Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare

proiectată Capacitatea de autoevaluare şi de integrare a feed-back-ului în proiectarea carierei

personale. În consecinţă, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele ale didacticii generale şi metodicii disciplinei, programa defineşte un număr de competenţe specifice profesorului de biologie pe care trebuie să şi le dezvolte printr-un efort conştient, iar examenul de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar trebuie să le evalueze.

Conţinuturile programei

A.Teme de didactică generală şi metodica predării biologiei

I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la biologie în concordanţă cu curriculum naţional

6. Componentele curriculumului şcolar: plan-cadru, programă şcolară, manuale şcolare7. Planificarea calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie8. Elaborarea obiectivelor operaţionale9. Proiectarea şi aplicarea CDŞ la biologie

II.Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la biologie1. Metode didactice specifice biologiei:

Observarea Experimentul de laborator

86

Modelarea Problematizarea Demonstrarea Învăţarea prin descoperire

2. Forme de organizare a activităţii didactice: Frontală Individuală De grup; învăţarea prin cooperare la biologie

III. Integrarea mijloacelor de învăţământ în procesul de predare – învăţare - evaluare la biologieIV. Evaluarea randamentului şcolar în concordanţă cu obiectivele curriculare

6. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ7. Obiectivele şi funcţiile evaluării şcolare8. Strategii de evaluare a randamentului şcolar9. Instrumente clasice şi moderne (alternative) de evaluare10. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare

V. Abordarea intra-, inter- şi transdisciplinară a conţinuturilor la lecţiile de biologie

Bibliografie pentru didactica generală şi metodica predării biologiei20. Ionescu M.; Radu I. - Didactica modernă, Cluj, Ed. Dacia, 199521. Ionescu M.- Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed.PUC, Cluj, 200022. Stoica A. (coord.) - Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed.

Prognosis, Bucureşti,200123. Stoica A. - Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Ed.

Humanitas Educaţional, 200324. Landsheere G. - Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, Bucureşti, E.D.P., 197525. Cerghit I. (coord) - Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B.,198826. Cerghit I., Neacşu I., Negreţ I., Pânişoară I.O., Potolea D. - Prelegeri pedagogice, Iaşi,

Ed. Polirom, 200127. Nicola I. - Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis, 200028. Cucoş C.-Pedagogie generală, Ed. Polirom, Iaşi, 200029. Jinga I.-Învăţarea eficientă, Ed. Edist, Bucureşti, 199530. Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 199631. Cristea S.-Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 199832. Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi,

199933. Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 199834. Preda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 199935. Iucu R-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 200036. I. T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 200137. xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 199538. Adriana Barna, Irina Pop-Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în

învăţământ, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 200239. Ciurchea Maria, Ciolac-Russu Anca, Ion Iordache – Metodica predării ştiinţelor biologice,

E.D.P., Bucureşti, 198340. Ion Iordache, Ulpia Maria Leu – Metodica predării-învăţării biologiei, Ed. Corson, Iaşi,

200141. Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, MEN, CNC,

Bucureşti, Ed. Corint, 199942. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele V-VIII, volumul 5, MEN, CNC,

Bucureşti, Ed. Cicero, 199943. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasa a IX-a, volumul 2, MEN, CNC,

Bucureşti, Ed. Cicero, 199944. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele a X-a – a XII-a, volumul 4, MEC,

CNC, Buzău, Tipogrup Press, 200145. Ghid metodologic, Aria curriculară matematică şi ştiinţe – liceu, MEC, CNC, Ed. Aramis

Print, 200246. Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu, MEC,

CNC, Ed. Aramis Print, 200247. Ghid de evaluare şi examinare – biologie, SNEE, Ed. Aramis, 200148. Planurile-cadru şi programele şcolare în vigoare – www.edu.ro

87

B. Teme de specialitate

1. Structura şi ultrastructura celulei procariote şi eucariote; diviziunea celulară2. Structura şi funcţiile ţesuturilor vegetale şi animale3. Anatomia organelor reproducătoare şi reproducerea la cormofite4. Segmentul receptor al analizatorilor la vertebrate 5. Fotosinteza 6. Respiraţia aerobă şi anaerobă în lumea vie (anatomie şi fiziologie)7. Organizarea genomului la procariote şi eucariote8. Cariotipul uman normal, sindroame şi maladii metabolice la om9. Funcţiile materialului genetic (replicaţie, transcripţie, translaţie)10. Organizarea sistemică şi nivelurile de organizare a materiei vii11. Mediul intern şi rolul său în apărarea organismului uman12. Reproducerea la om şi educaţia sexuală (contracepţia, boli cu transmitere sexuală,

particularităţi morfofuncţionale şi comportamentale ale pubertăţii şi adolescenţei)13. Hipofiza, tiroida şi pancreasul endocrin la om14. Măduva spinării la om

Bibliografia pentru specialitate

1. Toma C., Niţă M., Celula vegetală – Ed. Universităţii „Al. I. Cuza” , Iaşi, 19952. Manolache V. , Otilia Zărnescu, Citologie, histologie animală – Ed. Universităţii

Bucureşti, 19933. Deliu C., Morfologia şi anatomia plantelor – Ed. Presa Universitară Clujeană, 19994. Şerbănescu-Jitariu G., Toma C., Morfologia şi anatomia plantelor – EDP, Bucureşti, 19805. Hefco V. P., Fiziologia animalelor şi a omului – EDP, Bucureşti, 19976. Strungaru Gr., Pop M., Hefco V. – Fiziologie animală, EDP, Bucureşti, 19837. Boldor O., Trifu M., Raianu O. – Fiziologia plantelor, EDP, Bucureşti, 19818. Constantin Voica - Fiziologie vegetală vol. I,II - Editura Universităţii Bucureşti, 1982,

19839. Coman N., Genetică I-II – Ed. UBB, Cluj-Napoca, 199610. Gavrilă L., Genetică I-II – Ed. Universităţii Bucureşti, 1986,198711. Botnariuc N., Vădineanu A., Ecologie – EDP, Bucureşti, 198212. Zarnea Gh., Tratat de microbiologie vol. IV - Ed. Academiei Române, 199013. Mişcalencu D., Mailat F., Anatomia comparată a vertebratelor – EDP, Bucureşti, 198214. Tomescu N., Popa V., Zoologia nevertebratelor – Ed. UBB, Cluj-Napoca, 200015. Barna A., Pop I.,Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în învăţământ –

Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 200216. Barna A., Pop I.,Suporturi pentru pregătirea examenului de gradul didactic II – Ed.

Albastră, Cluj-Napoca, 200217. Lucica Polescu, Lucian Atanasiu, Fotosinteza sau cum transformă plantele lumina

soarelui, Ed. Albatros, 198818. Manualele şcolare alternative aprobate de MEN, MEC (lista la adresa: www.edu.ro)

88


CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA

POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN


PROGRAMA PENTRU

DISCIPLINE SOCIO-UMANE: CULTURĂ CIVICĂ

Aprobata prin O.M.Ed.C. nr. 5462/14.11.2005

- Bucureşti - 2005

89

A. NOTĂ DE PREZENTARE

Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplina Cultură civică, şi care au absolvit facultăţi de profil. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării şi realizării activităţilor didactice. Astfel, plecând de la o concepţie care operaţionalizează definirea şi evaluarea competenţelor specifice cadrului didactic, programa vizează:

- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor fundamentale şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinei Cultură civică, a didacticii generale şi a metodicii disciplinei;

- probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; - demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului

educaţional;

În consecinţă, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactică generală şi cele ale metodicii disciplinei, programa defineşte un număr de competenţe specifice profesorului de ştiinţe socio-umane, competenţe pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:

- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de didactică generală şi metodica disciplinelor;

- cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;

- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;

- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare; - capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării cunoştinţelor şi competenţelor dobândite de

elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de

elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;

Fiind date particularităţile disciplinelor socio-umane şi influenţa modelatoare puternică pe care ele o exercită asupra formării şi maturizării personalităţii elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul de ştiinţe socio-umane trebuie să demonstreze că:

- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev; - înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care

sprijină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestuia; - înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere

oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare; - înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care

încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;

- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;

- are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Scolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter, pluri şi transdisciplinare;

- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;

- planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;

- evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;

90

- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii

existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;

- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;

- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;

- înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.

B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICA PREDARII CULTURII CIVICE

I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Cultură

civică 1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi

comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;

2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;

3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice. Elaborarea obiectivelor operaţionale;

4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.

II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina Cultură civică. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe

elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare; 2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare; 3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;

3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ; 3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;

4. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.

5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;

5.1 Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii,

tipuri de evaluări, caracterizare;

5.2 Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare); 5.3 Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi

aplicabilitate; 5.4 Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de

proiectare, modalităţi de corectare şi notare.

BIBLIOGRAFIE:

1. *** Criterii de notare pentru clasa a VIII-a, lucrare apărută sub coordonarea SNEE, Ed. Sigma, Bucureşti, 2004.

2. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000. 3. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru Educaţie civică şi Cultură civică,

lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 2002 4. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O., Potolea D., “Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

91

5. Creţu C., “Curriculum individualizat şi personalizat”, Ed. Polirom, Iaşi, 1998. 6. Creţu C., “Psihopedagogia succesului”, Ed. Polirom, Iaşi, 1997. 7. Cristea Sorin, “Dicţionar de termeni pedagogici”, E.D.P., Bucureşti, 1998. 8. Cucoş C., “Pedagogie generală”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000. 9. Ionescu M., Radu I., “Didactica moderna”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995. 10. Neacşu I., “Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Ed. Militară, Bucureşti, 1990. 11. Nicola I., “Tratat de pedagogie şcolară”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000. 12. Stoica A. (coord), “Evaluarea curentă şi examenele”, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis,

Bucureşti, 2001. 13. Stoica A., “Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică”, Ed. Humanitas Educational,

Bucureşti, 2003. 14. Vlăsceanu L. şi Cerghit I. (coord.), “Curs de pedagogie”, T.U.B., Bucureşti, 1988.

NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile – cadru şi programele şcolare pentru disciplina Cultură civică (toţi anii de studiu), manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul şi ghidurile metodice care însoţesc manualele de Cultură civică.

B. II. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE CULTURĂ CIVICĂ

I. INDIVID ŞI SOCIETATE

1. Persoana: unicitatea şi demnitatea omului 2. Omul – fiinţă socială:

a) Grupurile: caracteristici, tipuri b) Atitudini şi relaţii interpersonale în grup/între grupuri c) Familia ca grup social: distribuirea rolurilor în familie; familia contemporană d) Comunitatea locală, naţională şi internaţională:

- comunitatea locală; raportul stat – comunitate locală - naţiunea; cetăţenia - comunitatea internaţională; integrarea europeană.

II. AUTORITATEA 1. Teorii despre stat 2. Exercitarea puterii în stat. Forme de guvernare şi regimuri politice:

regimuri democratice, autoritare şi totalitare 3. Raporturi între cetăţeni şi autorităţi 4. Statele moderne şi constituţionalismul 5. Constituţiile epocii moderne; exemple reprezentative

III. SISTEMUL POLITIC ÎN ROMÂNIA 1. Istoricul constituţionalismului în România 2. Constituţia României

a) Elaborarea Constituţiei României b) Structura Constituţiei şi mecanismele constituţionale c) Valori şi principii constituţionale d) Revizuirea Constituţiei e) Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor

3. Instituţii şi practici democratice a) Statul democratic şi principiul separării puterilor b) Autorităţile statului român: - autoritatea legislativă; legile - executivul; administraţia centrală şi locală - autoritatea judecătorească; aplicarea legilor - preşedinţia republicii

92

c) Partide politice şi organizaţii cetăţeneşti

IV RAPORTUL CETĂŢEAN–STAT ÎN SOCIETATEA DEMOCRATRICĂ 1. Mass–media şi opinia publică

a) Mass – media: definiţie, clasificări, funcţii b) Opinia publică; rolul mediilor în formarea opiniei publice c) Libertatea presei; libertate şi responsabilitate în producerea, transmiterea şi receptarea

mesajului propagat prin mass–media; prejudecăţi şi stereotipuri

2. Cetăţenia şi practicile democratice a) Societatea civilă şi iniţiativele cetăţeneşti (iniţiative în comunităţile locale, iniţiative

legislative etc.) b) Dreptul de asociere c) Alegerile şi votul d) Participarea la luarea deciziei publice şi la controlul aplicării acesteia în contextul

democraţiei reprezentative şi al formelor de manifestare a democraţiei directe.

V LIBERTATEA ŞI RESPONSABILITATEA 1. Distincţia între libertatea personală, politică şi cea economică 2. Libertate pozitivă şi libertate negativă; libertăţile publice 3. Limite ale libertăţii; privarea de libertate. 4. Participarea cetăţenească şi responsabilitatea

VI DREPTATEA ŞI EGALITATEA 1. Tipuri de dreptate 2. Justiţia ca instituţie de apărare a dreptăţii 3. Dreptatea, egalitatea şi inegalitatea; tipuri de egalitate 4. Egalitatea şanselor şi egalitatea în faţa legii

VII PROPRIETATEA 1. Formele proprietăţii şi evoluţia lor 2. Dreptul la proprietate; calitatea de proprietar 3. Proprietatea privată şi economia de piaţă 4. Economia de piaţă şi democraţia în România

VIII IDENTITATE NAŢIONALĂ ŞI EUROPEANĂ 1. Identitate naţională şi patriotism; sentimentul naţional, conştiinţa

naţională 2. Complexitatea identităţii personale în prezent: identităţi multiple 3. Alterări ale patriotismului: xenofobia, şovinismul, demagogia 4. Integrarea Euro-atlantică. Relaţiile României cu Uniunea Europeană şi

NATO

IX ETICĂ ŞI CIVISM 1. Omul-fiinţă morală 2. Valori, norme şi obligaţii moral-civice 3. Atitudini şi comportamente moral-civice 4. Dileme morale şi responsabilitate moral-civică

X DREPTURILE OMULUI ŞI DREPTURILE COPILULUI

1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului:

93

- istoric - tipuri de drepturi - drepturile fundamentale ale omului şi responsabilităţile asociate

2. Promovarea şi respectarea drepturilor omului 3. Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului:

- istoric - principii generale ale convenţiei - drepturile fundamentale ale copilului şi responsabilităţile asociate

4. Promovarea şi respectarea drepturilor copilului

BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE

1. *** Constituţia României 2. *** Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului 3. *** Declaraţia Universală a Drepturilor Omului 4. *** Referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei României, Regia Autonomă "Monitorul

Oficial", Bucureşti, 2003 5. Ioan Muraru, Simina Tănăsescu, "Drept constituţional şi instituţii politice", Ed. Lumina Lex,

Bucureşti, 2001 6. Gabriel Almond, Sidney Verba, "Cultura civică", Ed. Du Style, Bucureşti, 1996 7. Raymond Aron, "Democraţie şi totalitarism", Ed. All, Bucureşti, 2001 8. Robert Dahl, "Poliarhiile", Ed. Du Style, Bucureşti, 1998 9. Adrian Paul Iliescu, Emanuel-Mihail Socaciu, "Fundamentele gândirii politice moderne. Antologie

comentată", Ed. Polirom, Iaşi, 1999 10. Jakub Karpinski, "ABC-ul democraţiei", Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993 11. Arend Lijphart, "Modele ale democraţiei", Ed. Polirom, Iaşi, 2000 12. Pierre Manent, "Originile politicii moderne", Ed. Nemira, Bucureşti, 2000 13. J. St. Mill, “Despre libertate” , Ed. Humanitas, Bucureşti, 2001 14. Adrian Miroiu, coord., “Teorii ale dreptăţii” Ed. Alternative, Bucureşti, 1997 15. Adrian Miroiu, coord., “Etica aplicată”, Ed. Alternative, Bucureşti, 1995 16. Karl Popper, “Societatea deschisă şi duşmanii ei”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990 17. J. J. Rousseau, “Discurs asupra inegalităţii dintre oameni”, Ed. Antet, Bucureşti, 2001 18. Dominique Schnapper şi Christian Bachelier, "Ce este cetăţenia?", Ed. Polirom, Iaşi, 2001 19. George Voicu, "Pluripartidismul", Ed. All, Bucureşti, 1998 20. Mihai Coman, “Mass media, mit şi ritual. O perspectivă antropologică”, Ed. Polirom, Iaşi, 2005 21. Petru Iluţ, “Valori, atitudini şi comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Ed.

Polirom, Iaşi, 2005

94





PROGRAMA PENTRU

DISCIPLINE SOCIO-UMANE: FILOSOFIE ŞI LOGICĂ ŞI

ARGUMENTARE


- Bucureşti - 2005

95

A. NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplinele Filosofie şi Logică şi argumentare, şi care au absolvit facultăţi de profil. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării şi realizării activităţilor didactice. Astfel, plecând de la o concepţie care operaţionalizează definirea şi evaluarea competenţelor specifice cadrului didactic, programa vizează:

- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor fundamentale şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor Filosofie şi Logică şi argumentare, a didacticii generale şi a metodicii celor două discipline;


educaţional;

În consecinţă, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactică generală şi cele ale metodicii disciplinelor, programa defineşte un număr de competenţe specifice profesorului de ştiinţe socio-umane, competenţe pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:














- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea si interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;




- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;

96

- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;




B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICA PREDARII FILOSOFIEI ŞI LOGICII ŞI ARGUMENTĂRII

I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele

Filosofie şi Logică şi argumentare 1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi





II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele Filosofie şi Logică şi argumentare. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea

metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare; 2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare; 3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;









BIBLIOGRAFIE: 1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000. 2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculară "Om şi societate",

lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 2002. 3. Cazacu A., "Didactica filosofiei", Ed. Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2003 4. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O., Potolea D., “Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2001. 5. Creţu C., “Curriculum individualizat şi personalizat”, Ed. Polirom, Iaşi, 1998. 6. Creţu C., “Psihopedagogia succesului”, Ed. Polirom, Iaşi, 1997. 7. Cristea Sorin, “Dicţionar de termeni pedagogici”, E.D.P., Bucureşti, 1998.

97

8. Cucoş C., “Pedagogie generală”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000. 9. Ionescu M., Radu I., “Didactica moderna”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995. 10. Neacşu I., “Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Ed. Militară, Bucureşti, 1990. 11. Nicola I., “Tratat de pedagogie şcolară”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000. 12. Stoica A. (coord), “Evaluarea curentă şi examenele”, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis,

Bucureşti, 2001. 13. Stoica A., “Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică”, Ed. Humanitas Educational,


NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile – cadru şi programele şcolare pentru disciplinele Filosofie şi Logică şi argumentare şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul. B. II. TEMATICA LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE FILOSOFIE ŞI LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE I METAFILOSOFIE

1. Conceptul de filosofie, specificul demersului filosofic şi domeniile reflecţiei filosofice. 2. Stiluri şi tipuri de filosofare, argumente şi metode filosofice. 3. Filosofie şi ştiinţă, filosofie şi artă, filosofie şi religie.

II ONTOLOGIE A. Ce este ontologia?

1. Discursul ontologic şi modalităţile lui de justificare în filosofia şi ştiinţa contemporana. 2. Existenţă şi devenire.

B. Spaţiul şi timpul. 1. Evoluţia istorică a reprezentărilor despre spaţiu şi timp. 2. Unitate şi diversitate în înţelegerea spaţiului şi timpului. 3. Abordări filosofice actuale ale spaţiului şi timpului.

C. Ordinea. 1. Determinismul ca principiu al filosofiei şi ştiinţei. 2. Ordine şi dezordine în structurarea universului.

D. Dumnezeu. 1. Conceptul filosofic de Dumnezeu. 2. Experienţa şi posibilitatea cunoaşterii lui Dumnezeu. 3. Laic şi religios în morală.

III. ANTROPOLOGIE FILOSOFICA 1. Ce este omul? Condiţia umană. 2. Concepţii asupra naturii umane. 3. Tipuri istorice de umanism. 4. Problema sensului vieţii.

IV. CUNOASTERE ŞI ADEVAR 1. Conceptul de cunoaştere; modalităţi fundamentale ale cunoaşterii. 2. Analitic şi sintetic, a priori şi a posteriori, constructiv şi reflexiv în cunoaştere. 3. Conceptul de adevăr; felurile adevărului. 4. Surse, criterii şi teorii ale adevărului. 5. Eroare şi progres în cunoaştere. 6. Limbaj şi cunoaştere.

V. POLITICA. 1. Teorii politice moderne şi contemporane. Drepturile omului. 2. Putere şi legitimitate.

98

VI. LIBERTATEA. 1. Libertatea si autoritatea supranaturala; liberul arbitru. 2. Libertatea şi constrângerile naturale. 3. Libertatea ca problemă antropologică. 4. Libertatea ca problemă social-politică.

VII. ETICA.

1. Teorii morale. 2. Probleme de etică aplicată. 3. Ce este dreptatea? Dreptate şi nedreptate. 4. Tipuri de dreptate. 5. Egalitate şi dreptate. 6. Fericirea ca problemă filosofică.

VIII. OBIECTUL LOGICII 1. Definirea logicii 2. Importanţa studierii logicii pentru cunoaştere, comunicare şi

argumentare

IX ARGUMENTAREA 1. Ce este argumentarea? 2. Structura argumentării

X ANALIZA LOGICĂ A ARGUMENTELOR 1. Propoziţii:

-definire

-tipuri de propoziţii (după conţinut şi structură) -raporturi între propoziţii

2. Termenii: -definire

-caracterizare generală -raporturi între termeni

XI RAŢIONAMENTE. TIPURI DE ARGUMENTARE -definire şi caracterizare generală a principalelor tipuri de raţionamente

1. Deductive: - argumente/raţionamente cu propoziţii compuse - inferenţe imediate cu propoziţii categorice - silogismul - demonstraţia

2. Nedeductive: - analogia - inducţia

XII DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA

1. Caracterizare generală 2. Tipuri de definiţii 3. Forme de clasificare 4. Corectitudine în definire şi clasificare

99

XIII EVALUAREA ARGUMENTELOR 1. Validitatea argumentelor 2. Erori de argumentare

XIV ARGUMENTARE ŞI CONTRAARGUMENTARE1. Critica argumentelor 2. Argumente şi contraargumente în conversaţie, dezbatere, discurs public,

eseu şi în mass-media 3. Persuasiune şi manipulare

BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE 1. Aristotel, “Etica nicomahică”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988 2. Aristotel, “Politica”, Ed. Antet, Bucureşti, 1996 3. Thoma D’Aquino, “Opere”, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 2000 4. Lucian Blaga, “Trilogia cunoaşterii”, Ed. Minerva, Bucureşti, 1983 5. René Descartes, “Discurs asupra metodei”, Ed. Academiei, Bucureşti, 1990 6. Anton Dumitriu, “Istoria logicii“, ediţia a III-a, Ed. Tehnică, Bucureşti 7. Mircea Eliade, “Sacrul si profanul”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991 8. Gheorghe Enescu, “Tratat de logică “, Ed. Lider, Bucureşti, 1997 9. Friederich von Hayek, “Drumul spre servitute”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993 10. Martin Heidegger, “Repere pe drumul gândirii”, Ed. Politică, Bucureşti, 1988 11. Immanuel Kant, “Prolegomene”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987 12. John Locke, “Eseu asupra intelectului omenesc”, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1961 13. Andrei Marga, “Introducere în metodologia şi argumentarea filosofică”, Ed Dacia, Cluj-Napoca, 1992 14. John Stuart Mill, “Despre libertate”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2001 15. Adrian Miroiu, coord., “Etica aplicată”, Ed. Alternative, Bucureşti, 1995 16. Jacques Monod, “Hazard şi necesitate“, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991 17. Friederich Nietzsche, “Dincolo de bine si de rău”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992 18. Platon, “Republica”, in Opere, vol. V, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 19. Karl Popper, “Societatea deschisă şi duşmanii ei”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990 20. Jean Jaques Rousseau, “Discurs asupra inegalităţii dintre oameni”, Ed. Antet, Bucureşti, 2001 21. Bertrand Russell, “Problemele filosofiei”, Ed. All, Bucureşti, 1995 22. Jean Paul Sartre, “Existenţialismul este un umanism”, Ed. George Coşbuc, 1994 23. Drăgan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga, “Logică generală”, E.D.P., Bucureşti,1991 24. Ludwig Wittgenstein, “Caietul albastru”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993 25. Mircea Flonta, “Kant în lumea lui şi în cea de azi. Zece studii kantiene”, Ed. Polirom, Iaşi, 2005 26. *** Declaraţia Universală a Drepturilor Omului


100




PROGRAMA PENTRU

DISCIPLINE SOCIO-UMANE: SOCIOLOGIE


- Bucureşti - 2005

A. NOTĂ DE PREZENTARE

101

Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplina Sociologie, şi care au absolvit facultăţi de profil. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării şi realizării activităţilor didactice. Astfel, pornind de la o concepţie care operaţionalizează definirea şi evaluarea competenţelor specifice cadrului didactic, programa vizează:

- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor fundamentale şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinei Sociologie, a didacticii generale şi a metodicii disciplinei;


educaţional;

În consecinţă, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactică generală şi cele ale metodicii disciplinei, programa defineşte un număr de competenţe specifice profesorului de ştiinţe socio-umane, competenţe pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:

- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei, cunoştinţe de didactică generală şi metodica disciplinei;













- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;




- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, cu familiile elevilor, cu organizaţii


102


- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;


B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICA PREDARII SOCIOLOGIEI

I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina

Sociologie 1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi





II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina Sociologie. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe










BIBLIOGRAFIE: 1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000. 2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculară "Om şi societate", -

lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 2002 3. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O., Potolea D., “Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2001. 4. Creţu C., “Curriculum individualizat şi personalizat”, Ed. Polirom, Iaşi, 1998. 5. Creţu C., “Psihopedagogia succesului”, Ed. Polirom, Iaşi, 1997. 6. Cristea Sorin, “Dicţionar de termeni pedagogici”, E.D.P., Bucureşti, 1998. 7. Cucoş C., “Pedagogie generală”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000. 8. Ionescu M., Radu I., “Didactica moderna”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

103

9. Neacşu I., “Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Ed. Militară, Bucureşti, 1990. 10. Nicola I., “Tratat de pedagogie şcolară”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000. 11. Stoica A. (coord), “Evaluarea curentă şi examenele”, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,

2001. 12. Stoica A., “Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică”, Ed. Humanitas Educational,


NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile - cadru şi programele şcolare pentru disciplina Sociologie şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.

B. II. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE

I. SOCIOLOGIA CA ŞTIINŢĂ - Obiectul şi temele majore ale sociologiei; - Sociologia şi ştiinţele socio-umane; - Sociologia generală şi sociologiile de ramură; - Apariţia şi evoluţia sociologiei; - Apariţia şi evoluţia sociologiei româneşti.

II. CERCETAREA SOCIOLOGICĂ A VIEŢII SOCIALE - Cunoaşterea la nivelul simţului comun şi cunoaşterea ştiinţifică a vieţii sociale; - Cercetări teoretice şi cercetări empirice în sociologie; - Etapele cercetării sociologice; - Metode şi tehnici de cercetare sociologică: observaţia, experimentul, ancheta, analiza documentelor;

monografia; - Analiza statistică a datelor: distribuţii de frecvenţă, indicatori ai caracteristicilor cantitative, asocierea,

corelaţia, procedee de eşantionare.

III. INDIVID SI SOCIETATE - Personalitatea socială; - Grupuri sociale; - Organizaţii sociale. Tipuri, structuri şi configuraţii organizaţionale. Conflicte organizaţionale.

Birocraţia; - Comunităţi umane teritoriale: comunităţile rurale şi urbane.

IV. SOCIALIZARE ŞI EDUCAŢIE - Procesul socializării: mecanisme ale socializării, tipuri de socializare, dezvoltarea morală a

personalităţii prin socializare, agenţi şi instanţe socializante; - Educaţia: funcţiile şcolii, egalitatea de şansă şcolară, şcoala şi mobilitatea socială, sistemul de

învăţământ în România, viitorul educaţiei;

V. POPULAŢIE ŞI SOCIETATE. CALITATEA VIEŢII - Fenomene demografice: natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea, divorţialitatea; - Structura populaţiei pe vârste şi sexe. Îmbătrânirea demografică ; - Inegalităţile sociale. Sărăcia; - Problema poluării mediului ambiant. Nivel de viaţă. Mod de viaţă. Stil de viaţă. Indicatori ai calităţii

vieţii.

VI. STRUCTURĂ, STRATIFICARE, MOBILITATE ŞI SCHIMBARE SOCIALĂ - Sistemul rol social - status social;

104

- Stratificare socială; - Mobilitate socială. Mobilitatea teritorială: migraţia şi navetismul; - Conflicte sociale. Forme de acţiune colectivă. Schimbarea socială şi rezistenţa la schimbare.

VII. ANOMIE, DEVIANŢĂ ŞI CONTROL SOCIAL - Fenomene anomice: explicaţii şi cauze. Corupţia. Sinuciderea. Delincvenţa. Fenomenul copiilor

străzii; - Studiul comportamentului deviant. Devianţă şi delict; - Ordine şi control social.

VIII. FAMILIA, CĂSĂTORIA ŞI VIAŢA PERSONALĂ - Conceptul de familie. Tipuri şi structuri familiale; - Alegerea partenerului conjugal; - Violenţa în familie; - Alternative diadice maritale şi nonmaritale. Valorile familiale; - Stereotipii socio-culturale în asimetria rolurilor de sex.

IX. CULTURA - Cultură şi civilizaţie. Natura, specificul şi funcţiile culturii; - Diversitatea culturală. Forme de cultură: cultura populară, cultura de masă, cultura înaltă, subcultura,

contracultura, etnocentrism, multiculturalism.

X. AUTORITATE ŞI PUTERE. - Tipuri de autoritate. Tipuri de guvernare. - Puterea politică; - Opinia publică şi democraţia pluralistă. Persuasiune şi manipulare. - Comportamentul politic: socializarea politică, participare şi apatie politică, grupuri de interes şi

grupuri de presiune;

XI. APARTENENŢA ETNICĂ ŞI RASA - Conceptul de etnicitate. Conceptul de rasă; - Stereotipii şi prejudecăţi. Prejudecată şi discriminare. Minoritate şi discriminare; - Relaţii interetnice. Conflicte şi soluţii.

XII. COMUNICAREA - Conceptul de comunicare. Formele comunicării; - Mass-media.

NOTĂ: Pentru toate unităţile de conţinut menţionate mai sus, candidatul va face dovada unor competenţe specifice privind utilizarea metodologiei cercetării sociologice. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE 1. Boudon R. (coord.) – Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997. 2. Buzărnescu Şt. – Istoria doctrinelor sociologice, E.D.P., Bucureşti, 1995. 3. Costaforu X. (ed. îngrijită de Maria Voinea) – Cercetarea monografică a familiei, Ed. Tritonic,

Bucureşti, 2005. 4. Chelcea S., Mărginean I., Cauc I. – Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici, Ed. Destin, Deva, 1998. 5. Durkheim E. – Regulile metodei sociologice, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1974. 6. Giddens A. – Sociologie, Ed. All – Central European University Press, Bucureşti, 2000. 7. Iluţ P. – Abordarea calitativă a socioumanului, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.

105

8. Mihăilescu I., - Sociologie generală. Concepte fundamentale şi studii de caz, Ed. Polirom, Iaşi, 2005. 9. Mihu A. – Introducere în sociologie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992. 10. Mills W. – Imaginaţia sociologică, Bucureşti, Ed. Politică, 1975 sau ediţiile ulterioare. 11. Mitrofan I., Mitrofan N. – Familia de la A … la Z, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1991. 12. Rotariu T., “Demografie şi sociologia populaţiei. Fenomene demografice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2005. 13. Rotariu T., Iluţ P. – Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică, Ed. Polirom, Iaşi,

1997. 14. Rotariu T. şi Iluţ P. (coord.) – Sociologie, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996. 15. Sandu D. – Sociologia tranziţiei. Valori şi tipuri sociale în România, Ed. Satff, Bucureşti, 1996. 16. Stahl H. H. – Tehnica monografiei sociologice, Ed. S.N.S.P.A., Bucureşti, 2001. 17. Stănciulescu E., “Teorii sociologice ale educaţiei”, Ed. Polirom, Iaşi, 1996. 18. Vlăsceanu L. – Metodologia cercetării sociale. Metode şi tehnici, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică

Bucureşti, 1986. 19. Weber M. – Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995. 20. Zamfir C. şi Vlăsceanu L. (coord.) – Dicţionar de sociologie, Ed. Babel, Bucureşti, 1993. 21. *** Dicţionar de sociologie, Seria Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.


106




PROGRAMA PENTRU

DISCIPLINE SOCIO-UMANE: PSIHOLOGIE


- Bucureşti - 2005

A. NOTA DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplina Psihologie şi care au absolvit facultăţi de profil.

107

Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării şi realizării activităţilor didactice. Astfel, plecând de la o concepţie care operaţionalizează definirea si evaluarea competenţelor specifice cadrului didactic, programa vizează:

- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor fundamentale şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinei Psihologie, a didacticii generale si a metodicii acestei discipline;

- probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activităţilor didactice; - demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului

educaţional;

În consecinţă, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactică generală şi cele ale metodicii disciplinei, programa defineşte un număr de competenţe specifice profesorului de socio-umane, competenţe pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:

- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei, cunoştinţe de didactică generală şi metodica disciplinei;



- capacitatea de proiectare si realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare; - capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării cunoştinţelor şi competenţelor dobândite de














- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii




108


B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICA PREDARII PSIHOLOGIEI

I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Psihologie 1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi





II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina Psihologie. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe










BIBLIOGRAFIE: 1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000. 2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculară "Om şi societate", -

lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 2002 3. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O., Potolea D., “Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2001. 4. Creţu C., “Curriculum individualizat şi personalizat”, Ed. Polirom, Iaşi, 1998. 5. Creţu C., “Psihopedagogia succesului”, Ed. Polirom, Iaşi, 1997. 6. Cristea Sorin, “Dicţionar de termeni pedagogici”, E.D.P., Bucureşti, 1998. 7. Cucoş C., “Pedagogie generală”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000. 8. Ionescu M., Radu I., “Didactica moderna”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995. 9. Neacşu I., “Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Ed. Militară, Bucureşti, 1990. 10. Nicola I., “Tratat de pedagogie şcolară”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000. 11. Sălăvăstru D., “Didactica psihologică. Perspective teoretice si metodice”, Editura Polirom, Iaşi, 1999

109

12. Stoica A. (coord), “Evaluarea curentă şi examenele”, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.

13. Stoica A., “Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică”, Ed. Humanitas Educational, Bucureşti, 2003.

14. Vlăsceanu L. şi Cerghit I. (coord.), “Curs de pedagogie”, T.U.B., Bucureşti, 1988.

NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile - cadru şi programele şcolare pentru disciplina Psihologie şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.

B. II. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE PSIHOLOGIE I. EVOLUŢIA PSIHOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ - Apariţia şi evoluţia psihologiei ca ştiinţă; orientări şi şcoli psihologice - Psihologia contemporană şi locul ei în sistemul ştiinţelor

II. OBIECTUL PSIHOLOGIEI - Noţiunea de psihic - Natura psihicului - Caracteristicile fenomenelor psihice

III. IPOSTAZELE PSIHICULUI - Conştient - Subconştient - Inconştient - Relaţiile dintre ipostazele psihicului

IV. MECANISMELE PSIHICE COGNITIVE - Mecanismele cognitive senzoriale

- Senzaţii - Percepţii - Reprezentări

- Mecanismele cognitive logic-raţionale - Gândirea - Memoria - Imaginaţia

V. MECANISMELE STIMULATOR-ENERGIZANTE - Motivaţia - Afectivitatea

VI. MECANISMELE REGLĂRII PSIHICE - Limbajul - Atenţia - Voinţa

VII. PERSONALITATEA- STRUCTURĂ INTEGRATOARE A MECANISMELOR PSIHICE - Delimitări conceptuale: Individ; Persoană; Personalitate - Dimensiunile personalităţii:

- Dinamico-energetice - Instrumental-operaţionale

110

- Reglativ-productive - Transformativ-creative - Relaţional-valorice

- Structura personalităţii - Personalitatea şi relaţiile interpersonale

VIII. CONDUITA PSIHOSOCIALĂ - Imaginea de sine şi percepţia socială a imaginii de sine - Relaţiile interpersonale şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea personalităţii - Comportamente pro şi antisociale - Atitudinile sociale şi evoluţia lor

BIBLIOGRAFIE LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE

1. Allport, G. W. – “Structura şi dezvoltarea personalităţii”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981

2. Cosmovici, A. – “Psihologie generală”, Iaşi, Editura Polirom, 1996 3. Cosmovici, A., Iacob L. (coord) – “Psihologie şcolară”, Iaşi, Editura Polirom, 1998 4. Doise, W. şi Mugny, G. – “Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă”, Iaşi, Editura Polirom,1998 5. Doron, R. şi Parot, F. – “Dicţionar de psihologie”, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999 6. Freud, S. – “Introducere în psihanaliză. Prelegeri de psihanaliză. Psihopatologia vieţii cotidiene”,

Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992 7. Goleman, D. – “Inteligenţa emoţională”, Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2001 8. Golu, P. – “Învăţare şi dezvoltare”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1985 9. Hilgard, E. R. şi Bower, G. H. – ”Teorii ale învăţării”, Bucureşti, E.D.P., 1974 10. Jung, C. – “Tipuri psihologice”, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1997 11. Miclea , M. – “Psihologie cognitivă”, Iaşi, Editura Polirom, 1999 12. Milcu, M. – “Psihologia relaţiilor interpersonale. Competiţie şi conflict”, Iaşi, Editura Polirom, 2005 13. Mitrofan, N. – “Aptitudinea pedagogică”, Editura Academiei, Bucureşti, 1988 14. Moscovici, S. (coord) – “Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt”, Iaşi, Editura Polirom,1998. 15. Neculau, A. – “Manual de psihologie socială”, Iaşi, Editura Polirom,2005 16. Piaget, J. “Psihologia inteligenţei”, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1998 17. Radu, I., Druţu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. – “Introducere în psihologia

contemporană”, Cluj-Napoca, Editura Sincron, 1991 18. Sillamy, N. – “Dicţionar de psihologie, Larousse”, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996 19. Şchiopu, U. şi Verza, E. – “Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii”, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică, 1981 şi ediţiile ulterioare 20. Zlate, M. – “Fundamentele psihologiei”, Bucureşti, Editura Pro-Humanitas, 2000 21. Zlate, M. – “Introducere în Psihologie”, Ediţia a III-a, Iaşi, Editura Polirom, 2000



111



PROGRAMAPENTRU

PEDAGOGIE


- Bucureşti -2004

112

A. Prezentare generală; concepţie şi competenţe fundamentale ale domeniului de

specializare

Concursul pentru ocuparea unui post sau a unei catedre în învăţământul preuniversitar pedagogic

sau a unui post într-o unitate conexă – centru de asistenţă psihopedagogică sau profesor consilier la o

unitate şcolară – reprezintă, în ansamblu, o probă de maturitate ştiinţifică, pedagogică şi socială.

Noua Programă pentru disciplina PEDAGOGIE este structurată astfel încât asigură parcurgerea

şi stăpânirea unei tematici relevante, moderne, cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Aceasta

reprezintă baza necesară pentru testarea a trei tipuri de competenţe:

1. psihopedagogice – definite de abilităţile candidaţilor de a proiecta, conduce şi evalua procesul de

instruire, în armonie cu procesele de cunoaştere, consiliere şi asistare specializată a dezvoltării

personalităţii elevilor;

2. sociale – reflectate în capacităţile de proiectare a strategiilor de control şi monitorizare a

interacţiunilor sociale cu elevii şi cu grupurile şcolare;

3. manageriale – obiectivate în stăpânirea proceselor de planificare, de organizare şi de conducere a

clasei de elevi.

Acestor competenţe li se asociază un registru de valori, atitudini şi conduite specifice profesiei didactice,

care, de asemenea, constituie obiect al evaluării profesionale:

1. cultivarea unui mediu şcolar centrat pe valori şi pe relaţii democratice;

2. promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, în concordanţă cu idealul

educaţional;

3. crearea unui climat socio-afectiv securizant, în clasa de elevi;

4. implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în învăţământ;

5. angajarea în relaţii de parteneriat socio-educaţional cu familia şi cu alte instituţii cu

responsabilităţi educaţionale;

6. participarea la propria dezvoltare profesională, dezvoltarea abilităţilor reflexive şi afirmarea unui

stil propriu de instruire.

Examenul constând din probe scrise – combinaţie de itemi tip grilă şi de subiecte

în construcţie nonstandard – va avea în vedere testarea operativă a relevanţei

pregătirii iniţiale pentru cariera didactică, din perspectiva competenţelor, a

atitudinilor şi a valorilor prezentate anterior. Într-un mod mai specific, evaluarea

va avea în vedere următoarele tipuri de achiziţii:

- abilităţi de cunoaştere şi de utilizare adecvată a conceptelor pedagogice şi

psihopedagogice;

- abilităţi de explicare şi de interpretare a ideilor, a concepţiilor, a modelelor, a teoriilor şi a

paradigmelor în domeniu;

- abilităţi de gândire critică şi imaginativ-creativă a unor proiecte, procese şi fenomene

prezente în teoria şi în practica educaţională;

113

- abilităţi de tip practic, aplicativ, verificabile în proiectarea, conducerea şi evaluarea

activităţilor de învăţare, în utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente coerente de

autocunoaştere şi de reflexivitate profesională.

Concepţia şi principiile care stau la baza realizării acestei tematici sunt:

- continuitatea cu pregătirea iniţială;

- coerenţa ariilor de conţinut şi a unităţilor de competenţă;

- adecvarea la programele generale şi la parcursurile reformei curriculare;

- dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii

educaţionale, la nivel naţional şi internaţional.

B. Tematica programei

1. Educaţia, învăţământul şi societatea contemporană1.1. Conceptul de educaţie – structură şi funcţii. Educaţia şi societatea

cunoaşterii. 1.2. Educabilitatea. Rolul educaţiei în dezvoltarea personalităţii.1.3. Forme şi tipuri de educaţiei: formală, nonformală şi informală.

Autoeducaţia. Educaţia permanentă. „Noile educaţii”. Interdependenţa formelor şi a tipurilor de educaţie.

1.4. Inovaţie şi reformă în învăţământul românesc – realizări şi probleme critice (curriculum, evaluare, management, formarea cadrelor didactice).

1.5. Dimensiunea europeană a educaţiei în România.1.5.1. Corespondenţe legislative.1.5.2. Competenţe cheie europene pentru învăţământul obligatoriu1.5.3. Cetăţenie democratică.1.5.4. Drepturile copilului.1.5.5. Sistemul creditelor europene transferabile şi recunoaşterea

diplomelor.

2. Mediile educaţionale. Modele şi orientări noi.2.1. Şcoala ca subsistem al sistemului social – abordare sistemică. Cultură

organizaţională, climat psihosocial, dezvoltare instituţională.2.2. Sistemul de învăţământ din România: legislaţie, structură/reţea şi conexiuni

funcţionale.2.3. Familia: structură, funcţii şi reconstrucţia relaţiilor educaţionale şcoală-

famile-copil.2.4. Alte medii educaţionale – Biserica, mass-media, ONG-urile: analiză

interfactorială şi funcţională.

3. Teoria şi metodologia curriculum-ului – disciplină pedagogică fundamentală3.1. Domenii de cercetare.3.2. Statut epistemologic.3.3. Conceptul de curriculum – perspective de analiză.3.4. Proiectarea curriculum-ului – modele şi principii.

4. Finalităţi şi conţinuturi ale educaţiei4.1. Categorii ale finalităţilor educaţionale şi relaţiile dintre acestea (ideal, scop,

obiective, obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe etc.). 4.1.1. Sisteme de clasificare a obiectivelor educaţionale.4.1.2. Metodologia de definire a obiectivelor educaţionale. Relevanţă

practică. Aplicaţii pe arii curriculare. 4.1.2.1 Operaţionalizarea.4.1.2.2. Analiza de sarcină.4.1.2.3. Definire calitativă (competenţe).

4.2. Conţinuturile educaţiei4.2.1. Noţiunea de conţinut şi tipologia conţinuturilor.4.2.2. Surse, criterii de selecţie a conţinuturilor.

114

4.2.3. Modalităţi de organizare pedagogică a conţinuturilor.

5. Principalele produse curriculare - plan de învăţământ, programă şcolară, manual şcolar5.1. Semnificaţii, criterii de construcţie, evaluare.5.2. Alte produse curriculare, auxiliare – pachete de învăţare, caiete de activitate

independentă, softuri educaţionale etc.

6. Structuri curriculare particulare – interdisciplinaritatea, modularitatea, programe diferenţiate (pentru supradotaţi, pentru elevi cu dificultăţi de învăţare)

- semnificaţii- premise- tipuri, variante- proiectare- valoare şi limite

7. Procesul de instruire ca expresie a interacţiunii dintre predare, învăţare şi evaluare7.1. Predarea – interpretări actuale.7.2. Învăţarea – semnificaţie, tipuri de învăţare, învăţarea şcolară.7.3. Evaluarea şi rolul acesteia în procesul de instruire.

8. Modele de instruire – tipuri şi fundamente psihologice 8.1. Modelul behaviorist.8.2. Modelul cognitivist.8.3. Modelul constructivist.8.4. Modelul umanist.8.5. Alte modele.

9. Metodologia instruirii9.1. Metode de instruire.

- concept, structură, funcţii, tipologie9.2. Analiza descriptivă şi evaluativă a fiecărei metode – condiţii de

eficacitate, aplicaţii.9.3. Resurse tehnice ale instruirii.

9.3.1. Categorii de mijloace de învăţământ.9.3.2. Noile tehnologii informaţionale şi de comunicare; aplicaţii pe

domenii disciplinare.9.4. Moduri de instruire (frontal, individual, diadic, grupal etc.).

- natură, caracteristici esenţiale- organizare- funcţionare- valoare educaţională

10. Stilurile educaţionale10.1. Stiluri de predare – criterii de definire, tipuri, efecte.10.2. Stiluri de învăţare – criterii de definire, tipuri, rezultate.10.3. Interacţiunea stiluri de predare-stiluri de învăţare.

11. Teoria şi practica evaluării educaţionale – o perspectivă globală11.1. Conceptul de evaluare.11.2. Domenii şi agenţi ai evaluării educaţionale.11.3. Funcţiile evaluării educaţionale.11.4. Relaţiile evaluare-curriculum-instruire.

12. Strategii de evaluare a rezultatelor şcolare- evaluare iniţială- evaluare formativă- evaluare sumativă- evaluare internă- evaluare externă- evaluare criterială- evaluare normativă

13. Tipuri, metode şi forme de evaluare a rezultatelor şcolare – caracteristici şi evoluţii recente

115

13.1. Tipuri de evaluare: orală, scrisă, practică.13.2. Metode de evaluare: observaţia curentă, chestionare, teste, lucrări practice.13.3. Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectul, testele de

performanţă etc.).13.4. Forme de evaluare – examinările curente, examenele şi testările naţionale.13.5. Metodologia elaborării testelor educaţionale de către cadrul didactic

- tipuri- premise de elaborare- etape şi norme de elaborare- validare

14. Aprecierea rezultatelor şcolare14.1. Criterii de apreciere.14.2. Sisteme de apreciere.14.3. Distorsiuni în aprecierea rezultatelor.14.4. Autoevaluarea.

15. Proiectarea instruirii - niveluri şi metodologie- disciplină de învăţământ- unitate de învăţare- lecţie

16. Relaţiile de comunicare în sistemul relaţiilor educaţionale 16.1. Tipuri de relaţii educaţionale: relaţii de comunicare, socio-afective, relaţii

de conducere.16.2. Metodologia comunicării educaţionale – structura comunicării, funcţii,

variabile, tehnici de comunicare, condiţii de eficacitate.

17. Teoria educaţiei: domenii educaţionale reprezentative 17.1. Educaţia intelectuală, educaţia morală, educaţia estetică, educaţia

religioasă, educaţia fizică, educaţia tehnologică. Obiective, conţinuturi, metode de evaluare.

17.2. Noile educaţii - educaţia interculturală, educaţia pentru sănătate, educaţia ecologică, educaţia antreprenorială etc. Obiective, conţinuturi, metode de evaluare.

17.3. Teoria şi metodologia educaţiei civice.17.4. Interdependenţa domeniilor educaţiei.

18. Managementul clasei de elevi18.1. Delimitări conceptuale (planificare, organizare, coordonare, control,

evaluare, decizie, intervenţie, situaţie de criză).18.2. Dimensiunile managementului clasei de elevi: ergonomică, psihologică,

socială, normativă, operaţională, inovatoare.18.3. Tipuri de climat psihosocial.18.4. Instrumente de diagnostic şi de interpretare.18.5. Structuri normative ale clasei de elevi.18.6. Decizia educaţională în clasă.18.7. Tipologia situaţiilor de criză educaţională (criterii: durată, etiologie,

consecinţe etc.).18.8. Modalităţi de prevenire şi de rezolvare a situaţiilor de criză educaţională în

clasă.

19. Bazele pedagogiei preşcolare19.1. Finalităţi specifice învăţământului preşcolar.

19.1.1. Socializarea preşcolarului.19.1.2. Pregătirea pentru şcoală a preşcolarului.

19.2. Proiectarea şi realizarea activităţilor în învăţământul preşcolar19.2.1. Tipuri de activităţi specifice învăţământului preşcolar.19.2.2. Metode şi mijloace specifice învăţământului preşcolar.19.2.3. Jocul – modalitate dominantă de organizare a activităţii

învăţământul preşcolar.19.3. Evaluarea în învăţământul preşcolar - tipuri, metode, forme

116

20. Asistenţa psihopedagogică în şcoală20.1. Specificul asistenţei psihopedagogice în şcoală.20.2. Metode şi tehnici de cunoaştere şi a individualităţii preşcolarului şi a

şcolarului mic.20.3. Metode şi tehnici de cunoaştere şi de orientare a preşcolarului şi a elevului

mic.20.4. Fişa de caracterizare psihopedagogică a preşcolarului şi a elevului.

BIBLIOGRAFIE

1. *** Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare.2. *** Legea nr. 268 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995.3. *** Curriculum Naţional. Cadru de referinţă, MEN-CNC, Ed. Corint, Bucureşti, 1998.4. *** Programe şcolare pentru învăţământul primar, MEN-CNC, Ed. Corint, Bucureşti, 1998.5. *** Programa instructiv-educativă pentru învăţământul preprimar, MEN, Bucureşti, 2000. 6. *** Reforma Învăţământului Obligatoriu din România, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,

Bucureşti, 2002, http://www.edu.ro/download/refoblig.pdf7. ALMOND, A. G., Cultura civică. Atitudini politice şi democraţie în cinci naţiuni, Fundaţia Soros

pentru o Societate Deschisă, CEU PRESS, Ed. DUSTYLE, Bucureşti, 1996.8. AUSUBEL, D., ROBINSON, R., Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică,

E.D.P., Bucureşti, 1981.9. BADEA, E., Caracterizarea dinamică a copilului şi a adolescentului, de la 3 la 18 ani, cu

aplicaţii la fişa şcolară, E.D.P., Bucureşti, 1993. 10. BÎRZEA, Cezar, Arta şi ştiinţa educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1995.11. CERGHIT, I., NEACŞU, I., PÂNIŞOARĂ, O., Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, 2001.12. CERGHIT, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1991.13. CERGHIT, Ioan, Modele de instruire alternative şi complementare, Ed. Aramis, Bucureşti, 2002. 14. CERKEZ, M., GEORGESCU, D., PREOTEASA, L., SINGER, M. (Coord.), Planuri cadru de

învăţământ pentru învăţământul preuniversitar, Ed. Corint, Bucureşti, 1999.15. CHIŞ, VASILE, Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Presa universitară clujeană,

2001.16. COSMOVICI, A., IACOB, L., (Coord.) Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.17. COZMA, Teodor (Coord.), O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Ed. Polirom,

Iaşi, 2001.18. CREŢU, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.19. CRISTEA, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1998.20. CUCOŞ, C. Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.21. D’HAINAUT, L. (Coord.), Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, E.D.P., Bucureşti,

1981.22. GAGNE, R., BRIGGS, L. J., Principii de design al instruirii, E.D.P., Bucureşti, 1977.23. GOLU, Pantelimon, GOLU, Elena, Psihologie educaţională, Ed. ExPonto, Constanţa, 2002.24. IONESCU, M., Instrucţie şi educaţie, Cluj-Napoca, 2003.25. IONESCU, M., RADU, I. (Coord.), Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.26. IUCU, B., Romiţă, Managementul şi gestiunea clasei de elevi – fundamente teoretico-

metodologice, Ed. Polirom, Iaşi, 2000. 27. JIGĂU, M. et al., Repere privind activitatea educativă. Ghid metodologic,

MEC-CNC, Bucureşti, 2001.28. JINGA, I., ISTRATE, E. (Coord.), Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 1998. 29. JINGA, Ioan, NEGREŢ, Ioan, Învăţarea eficientă, Ed. EDITIS, Bucureşti, 1994.30. JOIŢA, E., Educaţia cognitivă, Editura Polirom, Iaşi, 2002.31. MEYER, Geneviève, De ce şi cum evaluăm, Ed. Polirom, 2000.32. MIROIU, A. (coord.), Învăţământul românesc azi. Studii de diagnoză, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.33. MITROFAN, N., Testarea psihologică a copilului mic, Ed. Press Mihaela SRL, Bucureşti, 1997.34. MOMANU, Mariana, Introducere în teoria educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.35. NEACŞU, I., Instruire şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1999.36. NEACŞU, I., Metode şi tehnici moderne de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990.37. PÂNIŞOARĂ, O., Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă, Iaşi, Ed. Polirom,

2003.38. PĂUN, Emil, IUCU, Romiţă, Educaţia preşcolară în România, Ed. Polirom, Iaşi, 2002. 39. PĂUN, Emil, POTOLEA, Dan, (Coord.) Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri

aplicative, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.40. PĂUN, Emil, Şcoala – abordare sociopedagogică, Ed. Polirom, Iaşi, 1999.

117

http://www.edu.ro/download/refoblig.pdf

41. POPESCU, E. et al., Pedagogie preşcolară, E.D.P., Bucureşti, 1995.42. POPOVICI, D., Elemente de psihopedagogia integrării, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1999.43. POTOLEA, D., Profesorul şi conducerea strategiilor învăţării în Structuri, strategii, performanţe

în învăţământ, Editura Academiei, 1989. 44. RADU, Ion, T., Evaluarea procesului didactic, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.45. ROCO, Mihaela, Creativitatea şi inteligenţa emoţională, Polirom, Iaşi, 2001.46. SINGER, M. F. et al., Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare

pentru educaţie civică şi cultură civică, MEC-CNC, Bucureşti, 2001.47. STĂNESCU, Maria-Liana, Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi, Ed.

Polirom, Iaşi, 2002.48. STOICA, ADRIAN, Reforma evaluării în învăţământ, Editura Sigma,

Bucureşri, 1999.49. ŞCHIOPU, U., VERZA, E., Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, E.D.P., Bucureşti, 1995.50. TOMŞA, Gheorghe et al., Consiliere şi orientare. Ghid metodologic, MEC-

CNC, Bucureşti, 2001.51. UNGUREANU, D., Educaţie şi curriculum, Ed. EUROSTAMPA, Timişoara, 1999.52. VĂIDEANU, G., Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, Bucureşti, 1988.53. VLĂSCEANU L. et al. (Coord.), Şcoala la răcruce. Schimbare şi continuitate în curriculum-ul

învăţământului obligatoriu, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.

118





PROGRAMA PENTRU

DISCIPLINE SOCIO-UMANE: ECONOMIE ŞI EDUCAŢIE

ANTREPRENORIALĂ


- Bucureşti - 2005

119

A. NOTA DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială şi care au absolvit facultăţi de profil. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării si realizării activităţilor didactice. Astfel, plecând de la o concepţie care operaţionalizează definirea si evaluarea competenţelor specifice cadrului didactic, programa vizează:

- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor fundamentale şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor Economie şi Educaţie antreprenorială, a didacticii generale si a metodicii celor două discipline;

- probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activităţilor didactice; - demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului

educaţional.

În consecinţă, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactică generală si cele ale metodicii disciplinelor, programa defineşte un număr de competenţe specifice profesorului de ştiinţe socio-umane, competenţe pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:




- capacitatea de proiectare si realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare; - capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării cunoştinţelor şi competenţelor dobândite de


elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.




oportunităţi instructiv - educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare; - înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care



- are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Scolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter- pluri- şi transdisciplinare;





- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;

120

- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;




B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICA PREDARII ECONOMIEI ŞI EDUCAŢIEI ANTREPRENORIALE

I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele

Economie şi Educaţie antreprenorială 1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi





II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe



4. Mediul de instruire mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.

5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanţă cu

obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;






BIBLIOGRAFIE:

121

1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000. 2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculară "Om şi societate",

lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 2002. 3. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O., Potolea D., “Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2001. 4. Creţu C., “Curriculum individualizat şi personalizat”, Ed. Polirom, Iaşi, 1998. 5. Creţu C., “Psihopedagogia succesului”, Ed. Polirom, Iaşi, 1997. 6. Cristea Sorin, “Dicţionar de termeni pedagogici”, E.D.P., Bucureşti, 1998. 7. Cucoş C., “Pedagogie generală”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000. 8. Druţă M. E., “Didactica disciplinelor economice. Consideraţii teoretice şi aplicaţii”, Ed. ASE, Bucureşti,

2002. 9. Ionescu M., Radu I., “Didactica moderna”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995. 10. Neacşu I., “Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Ed. Militară, Bucureşti, 1990. 11. Nicola I., “Tratat de pedagogie şcolară”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000. 12. Stoica A. (coord), “Evaluarea curentă şi examenele”, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,

2001. 13. Stoica A., “Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică”, Ed. Humanitas Educational,


NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile – cadru şi programele şcolare pentru disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.

B. II. TEMATICA LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE ECONOMIE ŞI EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ

1. SISTEME ECONOMICE

1. Economia naturala – de schimb 2. Economia de piaţă

2. UNIVERSUL ECONOMIEI

1. Tipuri de agenţi/unităţi economice 2. Circuitul economic

3. CONSUMATORUL

1. Nevoi, resurse, raţionalitate economică 2. Utilitatea economică 3. Costul de oportunitate şi alegerea consumatorului raţional 4. Dinamica echilibrului consumatorului

4. CEREREA

1. Formarea cererii pe piaţă 2. Legea cererii 3. Elasticitatea cererii şi factorii care influenţează dinamica cererii

5. PRODUCĂTORUL

1. Factorii de producţie. Funcţia de producţie 2. Combinarea factorilor de producţie şi costul producţiei 3. Productivitatea, rentabilitatea şi eficienţa economică 4. Comportamentul producătorului 5. Profitul

6. OFERTA

1. Formarea ofertei pe piaţă 2. Legea ofertei 3. Elasticitatea ofertei şi factorii care influenţează dinamica ofertei

7. PIAŢA

1. Caracteristicile generale ale pieţei 2. Raportul cerere – ofertă - preţ; preţul de echilibru

122

3. Piaţa bunurilor şi serviciilor 4. Piaţa forţei de muncă. Salariul 5. Piaţa monetară (bancară). Dobânda 6. Piaţa financiară (a capitalului) 7. Piaţa valutară

8. CONCURENŢA

1. Rolul concurenţei în funcţionarea economiei de piaţă; conţinutul şi funcţiile concurenţei 2. Concurenţa perfectă 3. Concurenţa imperfectă şi formele ei 4. Strategii concurenţiale

9. VENIT, CONSUM, INVESTIŢII

1. Venitul şi consumul 2. Economiile şi investiţiile; eficienţa economică a investiţiilor 3. Măsurarea rezultatelor macroeconomice; indicatorii macroeconomici sintetici

10. ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL ECONOMIC

1. Modele ale echilibrului economic 2. Dezechilibre economice: şomajul şi inflaţia

11. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

1. Teorii ale creşterii economice; creştere şi dezvoltare economică 2. Factorii şi tipurile de creştere economică 3. Fluctuaţii şi cicluri economice 4. Creşterea economică: beneficii şi costuri 5. Dezvoltare şi subdezvoltare economică

12. POLITICI ECONOMICE

1. Statul în economia de piaţă 2. Politici economice: tipuri, conţinut, scop, instrumente de realizare 3. Planificare şi programare economică

13. ECONOMIA MONDIALĂ

1. Piaţa mondială şi formele ei 2. Integrarea economică 3. Globalizarea 4. Probleme ale economiei mondiale

14. INIŢIEREA ŞI DERULAREA ACŢIUNII ANTREPRENORIALE 1. Condiţii legislative în acţiunile antreprenoriale 2. Planul de afaceri: structură şi fundamentare 3. Realizarea, dezvoltarea şi diversificarea afacerii

15. COMPORTAMENTUL ÎN AFACERI

1. Tipuri de comportament în afaceri 2. Caracteristici şi aptitudini ale întreprinzătorului 3. Răspunderea în afaceri

16. REUŞITA ÎN AFACERI

1. Modele de reuşită în afaceri 2. General şi particular în realizarea unei afaceri reuşite

BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE 1. Anvers Denis, “Economia mondială”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991 2. Becker Gary S., “Comportamentul uman, o abordare economica”, Editura All,

Bucureşti, 1994 3. Ciobanu Ioan, Ciulu Ruxandra, “Strategiile competitive ale firmei”, Ed. Polirom, Iaşi,

2005 4. Didier Michel, ”Economia: Regulile jocului”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998 5. Dobrotă Niţă (coord), “Dicţionar de economie”, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

123

6. Dobrotă Niţă (coord), ”Economie” – Manual ASE , Editura Economica, Bucureşti, 2001

7. Druţă Florin, “Motivaţia economică”, Ed. Economică, Bucureşti, 1999 8. Durand M., ”Bursa”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992 9. Friedman Milton, “Capitalism şi libertate”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995 10. Frois Gilbert Abraham, ”Economia Politica”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994 11. Galbraith John Kenneth, “Societatea perfectă”, Ed. Eurosong & Book, Bucureşti,

1997 12. Heyne Paul, “Modul economic de gândire”, Editura Didactică si Pedagogică,

Bucureşti, 1991 13. Huidumac Cătălin, Rogojanu Angela, “Introducere în studiul economiei de piaţă”, Ed.

All, Bucureşti, 1998 14. Ignat I., “Uniunea Economică şi Monetară Europeană”, Editura Symposion, Iaşi,

1994 15. Keynes J. M., “Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor” Ed.

Ştiinţifică, Bucureşti, 1970 16. King Alexander, Schneider Bertrand, “Prima revoluţie globală”, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1993 17. Martin Hans-Peter, Schumann Harald, “Capcana globalizării”, Ed. Economică,

Bucureşti, 1999 18. Rugină A. N., “Principia Oeconomica. Fundamente noi şi vechi ale analizei

economice”, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1993 19. Rujan O., “Teorii şi modele privind relaţiile economice internaţionale”, Ed. All,

Bucureşti, 1994 20. Sută-Selejan Sultana, “Doctrine şi curente în gândirea economică modernă şi

contemporană”, Ed. All, Bucureşti, 1994 21. *** ”Economia politică” (Economics), Editura Economică, Bucureşti, 1994



124



PROGRAMAPENTRU

CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ(Posturi vacante de la centrele judeţene de asistenţă psihopedagogică (C.J.A.P./C.M.A.P.) şi la

cabinetele de asistenţă psihopedagogică din cadrul învăţământului preuniversitar)


- Bucureşti -2004

125

I. NOTĂ DE PREZENTARE

Consilierea semnifică procesul de compatibilizare maximă între resursele, cerinţele,

aspiraţiile, valorile şi interesele unui individ şi oferta reală din domeniul educaţiei,

formării şi integrării socio-profesionale.

Consilierea carierei este un serviciu social care iniţiază o abordare globală a individului,

sub toate aspectele semnificative ale vieţii şi rolurilor asumate în şcoală, profesie, viaţă

socială sau comunitară, familie, timp liber etc. şi se materializează prin toate categoriile

de servicii de informare, consiliere şi orientare oferite solicitanţilor de către consilieri.

Aceştia acordă sprijin de specialitate persoanelor consiliate în dezvoltarea propriei

individualităţi, a unei imagini de sine pozitive, contribuie la formarea abilităţilor sociale,

rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor, managementul informaţiilor şi planificarea

carierei.

Conţinutul şi structura prezentei programe sunt astfel elaborate încât să răspundă

specificului activităţii de consiliere a elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice.

Asistenţa acordată în Cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi Centrele judeţene de

asistenţă psihopedagogică ţinteşte către trei tipuri de activităţi importante:

asistenţa psihologică a elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice (consiliere în

vederea dezvoltării personale, evaluare psihologică etc.);

asistenţă pedagogică şi educaţională (pentru învăţare eficientă şi integrare în

grupul şcolar etc.);

consilierea carierei (oferirea de informaţii despre ofertele de educaţie şi formare,

oportunităţile pieţei muncii, dezvoltarea carierei etc.).

Această programă are în vedere specificul activităţilor de consiliere şcolară, care pentru

a fi realizate presupun existenţa de competenţe, abilităţi şi atitudini ale consilierilor,

precum:

definirea şi utilizarea adecvată a conceptelor de bază ale consilierii şcolare;

aplicarea cunoştinţelor de psihologie a dezvoltării şi de psihologie şcolară;

proiectarea activităţii de asistenţă psihopedagogică;

utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere, autocunoaştere şi

consiliere psihologică;

elaborarea de programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă;

evaluarea progreselor realizate de elevi în urma consilierii;

respectarea legislaţiei în vigoare, a deontologiei şi eticii profesionale;

realizarea unor parteneriate cu familia şi alte instituţii din comunitate implicate în 126

educaţie;

respectarea dreptului persoanei consiliate de a lua decizii în ceea ce o priveşte;

asigurarea tratamentului imparţial pentru toate persoanele consiliate, evitarea

discriminărilor în aprecierea diferenţelor dintre oameni;

asigurarea confidenţialităţii;

interesul pentru propria dezvoltare profesională şi centrarea pe creşterea calităţii

serviciilor de consiliere oferite.

II. PROIECTAREA, ORGANIZAREA ŞI REALIZAREA ACTIVITĂŢII DE

CONSILIERE

Specificul activităţilor de consiliere:

activităţi în Cabinetul / Centrul de Asistenţă Psihopedagogică

activităţi desfăşurate în cadrul Ariei Curriculare Consiliere şi Orientare

consilierea individuală - de grup: luarea deciziei cu privire la educaţie şi carieră,

relaţionare elev-părinte şi elev-profesor etc.

consiliere în situaţii speciale: eşec şcolar, abandon şcolar, violenţă, consum de

droguri etc.

activităţi cu părinţii

activităţi cu profesorii

activităţi cu comunitatea

evaluarea activităţilor de consiliere

Metode şi tehnici utilizate în consiliere

Metode de informare (individual/ grup):

prezentarea şi promovarea serviciilor oferite (pliante, postere, web site etc.)

analiza ofertelor educaţionale

analiza profilelor ocupaţionale

consultarea bazelor de date despre studii şi formare

valorificarea resurselor media (presa scrisă, TV, radio)

expuneri în cadrul conferinţelor

lecturi personale

vizionarea unor casete video

Metode de lucru (individual/ grup):

metode de cunoaştere / autocunoaştere

metode de prevenire şi dezvoltare

127

metode de motivare pentru schimbare

Metode bazate pe TIC (tehnologii informatice şi de comunicare):

căutarea informaţiilor pe Internet

elaborarea de pagini web

utilizare email

utilizare forumuri electronice de discuţii

realizarea unei prezentări Power Point

realizarea unei foi de calcul tabelar

editare electronică de text

Metode de cercetare:

experimentul

metoda statistică

chestionarul şi interviul - ca tehnici de cercetare ştiinţifică

tehnicile de scalare

studiul documentelor sociale

tehnici de analiză a conţinutului comunicării

Metode de marketing personal:

instrumente de marketing personal: scrisoare de intenţie, CV-ul european,

portofoliul

interviul de angajare

utilizarea comunicării asertive

Metode de evaluare:

monitorizarea

studiul de caz

observaţia

interviul

chestionarul

testul psihologic

anamneza

analiza psihopedagogică a activităţii şi a realizărilor persoanei

portofoliul

III. BIBLIOGRAFIE

1. Băban, A. (coord.). (2001). Consiliere educaţională. Editura Imprimeria Ardealul, 128

Cluj Napoca

2. Cristea S., (1998). Dicţionar de temeni pedagogici. Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti

3. Gagne, R. (1995).Condiţiile învăţării. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

4. Golu, P. (2001). Psihologia învăţării şi a dezvoltării. Editura Fundaţiei Humanitas,

Bucureşti

5. Jigău, M. (coord.) (2001).Consiliere şi Orientare. Ghid metodologic. CNC,

Bucureşti

6. Jigău, M. (2001).Consilierea carierei. Editura Sigma, Bucureşti

7. Neacşu, I. (1999).Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

8. Păun, E. (1999).Şcoala – abordare socio-pedagogică. Editura Polirom, Iaşi

9. Shapiro, D. (1998).Conflictele şi comunicarea. Editura Arc, Bucureşti

10. Jigău, M. (coord.). (2003).Tehnologiile informatice şi de comunicare în

consilierea carierei. Editura Afir, Bucureşti

11. Tomşa, G. (1999).Consilierea şi orientarea în şcoală. Casa de editură şi presă

Viaţa Românească, Bucureşti

12. Tomşa, G. (1999). Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi. Casa de Editură şi

Presă Viaţa Românească, Bucureşti

13. ***Statutul Personalului Didactic. Nr.128 / 1997

IV. TEMATICA DE SPECIALITATE

1. Conceptul de consiliere

teorii şi abordări în consiliere

delimitări / distincţii între: orientare şcolară şi profesională, consiliere şcolară,

consiliere profesională, consiliere psihologică, consilierea carierei

caracteristicile consilierii

obiectivele consilierii

etape şi metode

2. Abilităţile consilierului

ascultarea activă

observarea

adresarea întrebărilor

oferirea de feed-back

oferirea de informaţii

parafrazarea, sumarizarea, reflectarea

3. Norme etice şi standarde de calitate în consiliere

relaţia consilier-consiliat

formarea continuă şi evaluarea activităţii consilierilor129

calitatea serviciilor furnizate beneficiarilor

4. Etape de dezvoltare (vârstele şcolare)

conceptul de dezvoltare

factori

stadii şi cicluri ale dezvoltării

contribuţii teoretice

tulburări de dezvoltare

5. Metode şi tehnici de învăţare eficientă

concepte de bază: eficacitate generală a instruirii, randamentul învăţării,

stiluri de învăţare

rămânerea în urmă la învăţătură: cauze, factori perturbatori ai procesului

instructiv-educativ

tehnici de învăţare: planificarea studiului, condiţiile învăţării eficiente, strategii

şi tehnici mnezice

6. Managementul situaţiilor critice:

eşec şi abandon şcolar

conflict, violenţă

forme de abuz emoţional, verbal, fizic

stres, depresie

consum de tutun, droguri, alcool

rolul programelor de prevenire în şcoală

7. Managementul clasei de elevi

definiţii

dimensiunile managementului clasei

modalităţi de prevenire şi de rezolvare a situaţiilor critice în clasă

8. Comunicarea

fundamentele comunicării (componente, canale, niveluri, forme)

tipuri de comunicare

bariere în comunicare

tehnici de comunicare eficientă

rolul comunicării în procesul de consiliere

9. Planificarea carierei

conţinutul activităţii de consiliere a carierei130

factori implicaţi în alegerea şi dezvoltarea carierei

utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare (TIC) în consilierea

carierei

metode şi tehnici ale consilierii carierei

piaţa muncii - caracteristici locale, naţionale, europene

drepturile şi obligaţiile tinerilor pe piaţa muncii

egalitatea de şanse în alegerea carierei

10.Consilierea familiei

stiluri parentale

structura familiei

evenimente familiale stresante (divorţ, deces, abandon, abuz de substanţe,

boli, etc.)

modalităţi de comunicare cu şcoala

11. Consilierea cadrelor didactice

relaţia profesor – elev

legătura şcoală - familie

12. Consilierea asistată de calculator

utilizarea internet-ului în consiliere: avantaje / dezavantaje

tipuri de programe informatice utilizate în consilierea carierei: utilitate,

clasificare, analiză comparativă, avantaje/dezavantaje

13. Sistemul de învăţământ din România

legislaţie, structură

reţeaua CJAP

regulamentul de funcţionare al CJAP

V. BIBLIOGRAFIE

1. Băban, A. (2001) - Consiliere educaţională. Ed. Imprimeria Ardealul, Cluj Napoca

2. Băban, A. (1998) - Stres şi Personalitate. Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca

3. Botiş, A., Tărău, A. (2004) – Disciplinarea pozitivă, Ed. ASCR, Cluj-Napoca

4. Bunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D. (1997) – Educaţia părinţilor – strategii şi

programe, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

5. Ciocu, C. (1998) - Interacţiunea părinţi-copii. Ed. Amaltea, Bucureşti

6. Cosma, T. (2001) - Şedinţele cu părinţii în gimnaziu. Idei suport pentru diriginţi,

Ed. Polirom, Iaşi131

7. Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) - Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi

8. Eliade, S. (2000) – ABC-ul consilierii, Ed. Hiperborea, Turda

9. Gliga, L. (2001) - Managementul conflictului. Ed. Tipogrup Press, Bucureşti

10. Gorgos, C. (1987) - Dicţionar enciclopedic de psihiatrie, vol. I-IV, Ed. Medicală,

Bucureşti

11. Holdevici, I. (2001) - Ameliorarea performanţelor umane prin tehnici de

psihoterapie. Ed. Orizonturi, Bucureşti

12. Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei de elevi-fundamente

teoretico-metodologice. Editura Polirom, Iaşi

13. Jigău, M. (2001).Consilierea carierei. Editura Sigma, Bucureşti

14. Muro, J.J., Kottman, T. (1995) - Guidance and Counseling in the Elementary and

Middle Schools, Ed. Brown & Benchmark, Inc.

15. Radu, I. ,Drutu, I. ,Mare, V., Miclea, M. ,Podar, T., Preda, V. (1991) - Introducere

în psihologia contemporană. Editura Sincron, Cluj-Napoca

16. Stoica - Constantin, A., Neculau, A. (1998) - Psihosociologia dezvoltării copilului.

Ed. Polirom, Iaşi

17. Şchiopu, U., Verza, E. (1997) - Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii. Ed. Didactică

si Pedagogică, Bucureşti

18. Tiberiu, M. (1999) - Psihologia şi psihopatologia dezvoltării copilului mic. Ed.

Augusta, Timişoara

19. Tomşa, Gh. (1999). Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi, Casa de Editură şi

Presă Viaţa românească, Bucureşti

20. Zlate, M (2000) - Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitas, Bucuresti

RESURSE INTERNET

*** Regulament privind organizarea şi funcţionarea centrelor şi a cabinetelor de

asistenţă psihopedagogică, www.edu.ro

***Programa pentru Consiliere şi Orientare (cls. a IX-a liceu şi cls. IX-X SAM)..

www.edu.ro

*** Informaţii despre reţeaua CJAP (adrese, articole, studii, proiecte naţionale şi

internaţionale etc.), www.capp.ise.ro

Departamentul OSP din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei,

www.cnrop.ise.ro

*** Ghidul ocupaţiilor din România, www.go.ise.ro



132

http://www.go.ise.ro/

http://www.cnrop.ise.ro/

http://www.capp.ise.ro/

http://www.edu.ro/

http://www.edu.ro/



PROGRAMAPENTRU

PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ


- Bucureşti -2004

133

NOTĂ DE PREZENTARE

SCOP: Pregătirea personalului didactic care doreşte să-şi desfăşoare activitatea în învăţământul special în domeniul educaţiei speciale.

OBIECTIVE:

cunoaşterea particularităţilor de învăţare care se desfăşoară în şcoala specială;

monitorizarea dezvoltării psihointelectuale şi socioafective a elevilor cu deficienţe ca o consecinţă a procesului de învăţământ desfăşurat în şcoala specială sau în şcoala publică;

eficientizarea procesului de învăţare prin perfecţionarea resursei umane în domeniul educaţiei speciale;

realizarea activităţii de integrare şcolară şi socială a copiilor cu deficienţe în şcoala publică sau în comunitate;

abilitarea cadrelor didactice în metodologia şi metodica activităţii din şcoala specială.

FINALITĂŢI:

încadrarea învăţământului special cu cadre didactice competente, foarte buni profesionişti, specialişti în domeniul educaţiei speciale;

valorificarea şi valorizarea eficientă a resursei umane; diseminarea informaţiei privind educaţia specială în şcoala publică; schimbarea mentalităţii membrilor comunităţii în legătură cu statutul,

locul şi rolul învăţământului special în sistemul de învăţământ românesc; crearea unui sistem unitar de activitate de predare-învăţare-evaluare

pentru a favoriza dezvoltarea armonioasă a copilului/elevului cu deficienţe;

îmbunătăţirea calităţii terapiilor specifice de recuperare prin încadrarea cu personal didactic specializat în domeniu.

134

Psihopedagogie specialĂSPECIALITATEA: PROFESOR PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

PENTRU CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR/CATEDRELOR ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

A. Problematica psihopedagogiei specialeI. Obiectul , scopul şi sarcinile psihopedagogiei sociale.

1. Conţinutul şi structura psihopedagogiei speciale. Statutul interdisciplinar, relaţiile cu psihologia, pedagogia şi alte ştiinţe.

2. Problematica terminologiei în literatura de specialitate.

II. Etiologia specifică diferitelor tipuri de deficienţe1. Rolul factorilor endogeni şi exogeni în modificările

morfofuncţionale ale sistemului nervos central, ale analizatorilor şi ale aparatului fonoarticulator.

2. Consideraţii privind frecvenţa anumitor tipuri de deficienţe.3. Individualizarea tipurilor de deficienţe în funcţie de factorii

etiologici, sociali şi culturali.

III. Factorii şi etapele dezvoltării copilului cu deficienţe1. Factorii care condiţionează dezvoltarea copilului. Relaţia dintre

factorii ereditari, factorii de mediu şi factorii educaţionali. Raportul specific dintre acestea în cazul copiilor cu deficienţe.

2. Etapele dezvoltării ontogenetice şi caracterizarea lor în plan psihosomatic (vârsta antepreşcolară, preşcolară şi şcolară).

IV. Specificul dezvoltării psihofizice la diferite categorii de deficienţi1. Caracteristici ale evoluţiei psihice şi fizice la deficienţa mintală,

senzorială, motorie, comportamentală şi socio – afectivă.2. Consecinţe ale manifestării deficienţei în procesul de

dezvoltare, adaptare, integrare socială şi socială a copiilor.

V. Personalitatea copilului cu deficienţe1. Structura personalităţii copilului cu deficienţe. Forme de

manifestare a personalităţii copilului cu deficienţe.2. Factori care conduc la decompensarea personalităţii.

VI. Comunicarea şi limbajului copilului cu deficienţe 1. Definiţia comunicării. Forme ale comunicării. Condiţii ale unei

bune comunicări 2. Individualizarea comunicării pe tipuri de deficienţă 3. Limbaje specializate: verbale, nonverbale, paraverbale etc.

VII. Forme de manifestare a tulburărilor de limbaj şi terapia limbajului

135

1. Tulburări ale limbajului oral şi scris.2. Terapii specifice de compensare şi învăţare a limbajului: terapia

tulburărilor de limbaj, demutizarea, audiologia educaţională şi tehnologică, educaţia vizual-perceptivă, orientarea spaţială şi mobilitatea, corectarea defectelor neuromotorii, psihoterapia comportamentală.

VIII. Activitatea şcolară - cadru de formare şi dezvoltare a abilităţilor deprinderilor şi capacităţilor în vederea integrării socio-profesionale

1. Caracteristicile şi rolul abilităţii manuale în achiziţionarea principalelor abilităţi şi deprinderi necesare profesionalizării.

2. Activităţi de preprofesionalizare.3. Activităţi de formare profesională prin Şcolile de Arte şi

Meserii.4. Activităţi de formare a competenţelor necesare specializării în

liceu.

IX. Integrarea copiilor cu deficienţe în şcoala publică1. Conceptul de integrare. Forme ale integrării existente în şcoala

românească.2. Modalităţi de favorizare a integrării copiilor cu deficienţe în

şcoala publice prin: depistare precoce a deficienţei, intervenţie timpurie, educaţie preşcolară, debut şcolar în şcoala publică, trasee educaţionale compatibile cu tipul şi gradul de deficienţă.

3. Limitele integrării şcolare.

B. Elemente de didactică generală şi metodica psihopedagogiei speciale

XII. Didactica – teorie generală a procesului de învăţământ1. Obiectul şi funcţiile didacticii2. Didactica generală şi didactica specială3. Direcţiile de dezvoltare a didacticii contemporane

XIII. Taxonomia didactică1. Tipologia şi dinamica obiectivelor didactice2. Finalităţile didactice şi funcţiile lor3. Operaţionalizarea obiectivelor didactice ale psihopedagogiei

speciale

XIV. Procesul de învăţământ1. Componente şi variante ale instruirii şi învăţării2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-

evaluare3. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ

136

4. Activitatea şcolară formativă în vederea achiziţionării şi consolidării abilităţilor şi deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficienţe. Abilitatea manuală, pregrafia şi grafia – etape ale însuşirii scrisului. Etapele însuşirii cititului la copilul cu deficienţe. Citit-scrisul în Braille. Particularităţi ale citit-scrisului în cazul copiilor cu surdo-cecitate.

5. Specificul formării competenţei de calcul aritmetic la copilul cu deficienţe.Formarea conceptului de număr natural. Numeraţia. Operaţia cu numere naturale. Specificul rezolvării problemelor la diferite tipuri de deficienţe.

XVI. Principiile procesului de învăţământ

1. Principiile didactice- noţiuni generale2. Sistemul principiilor didactice; specifcul aplicării acestora în

învăţământul special3. Principiile didactice specifice educaţiei speciale.

CURRICULUM ŞCOLAR4. Concept şi evoluţie5. Conţinutul învăţământului-caracteristici, surse, factori şi criterii

care determină conţinutul învăţământului6. Strategii de organizare a conţinutului învăţământului

XVIII. METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT1. Statutul şi semnificaţia conceptului de metodă în activitatea

didactică2. Taxonomia metodelor de învăţământ3. Eficienţa metodelor de învăţare în formarea şi consolidarea

competenţelor de bază ale elevilor cu deficienţe.

MIJLOACELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI INTEGRAREA ACESTORA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

1. Mijloacele de învăţământ-suport al activităţii didactice2. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învăţământ3. Particularităţi ale utilizării mijloacelor de învăţământ în şcolile

speciale

FORME DE ORGANIZARE ŞI PROIECTARE DIDACTICĂ1. Proiectarea didactică-condiţie a unei activităţi didactice de

calitate2. Funcţiile proiectării didactice

137

3. Conţinutul şi nivelul proiectării didactice în învăţământul special

EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT6. Evaluarea-componentă fundamentală a procesului de

învăţământ7. Obiectivele şi funcţiile evaluării şcolare8. Strategii de evaluare a randamentului şcolar9. Rolul şi importanţa evaluării în:

-educarea capacităţii de autoapreciere-prevenirea eşecului şcolar-reorganizarea activităţii în şcolile speciale-dezvoltarea personalităţii elevilor

5. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor

DINAMICA RELAŢIEI PROFESOR – ELEV ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂŢĂMÂNT

1. Caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev

2. Tipuri de relaţii în învăţământul special.

BIBLIOGRAFIE

1.Alexei M.-Taxonomia învăţării, Biblioteca Familia, Oradea, 20002. Babanski I.K.-Optimizarea procesului de învăţământ, EDP, Bucureşti 19743. Bârzea C.-Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti,19954.Boici Gherghina - Evaluarea copiilor cu CES în perspectiva

integrării, Timpul, Reşiţa, 19985. Boscaiu , E - Bâlbâiala, prevenire şi tratament, Bucureşti, EDP. 19836.Brunner J.-Pentru o teorie a instruirii, EDP, Bucureşti,19707. Călin M.-Procesul instructiv-educativ, EDP, Bucureşti, 19958. Caraman, L, Caraman, Al. - Metodologia procesului demutizării, Bucureşti, EDP. 19839. Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 198010. Colecţii - Psihopedagogia specială - Deficienţa senzorială, Pro Humanitate, Bucureşti, 199711. Cosmovici A. - Psihologia şcolară, Polirom, Iaşi, 199812. Creţu C. - Psihologia succesului , Polirom, Iaşi, 199713. Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 199614. Cristea S.-Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998

138

15.Cristea S.-Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti, EDP,199416. Cucoş C.-Pedagogie şi axiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 199517. Damaschin D. - Defectologie, Bucureşti, EDP, 197318. de Katele J.M.-L`evaluation, Bruxelles, 198619. Gagne R.-Condiţiile învăţării, EDP, Bucureşti,197520.Geissler E.G.-Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 199721.Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 200122. I. T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 200123. Ionescu M.-Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed.PUC, Cluj, 200024. Ionescu M.-Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 199525. Ionescu M.-Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj,197926. Iucu R-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 200027. Jinga I. Negreţ I. - Învăţarea eficientă, Andin, Bucureşti, 199928. Jinga I.-Învăţarea eficientă, Ed. Edist, Bucureşti, 199529. Joiţa E.-Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 199830. Kulcsar, T. - Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Bucureşti,

EDP, 197831. Landsheere V.G. de-Definirea obiectivelor educaţiei, EDP, Bucureşti, 197432. Landsherre G-evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 197533. Mihăiescu V. - Psihoterapie şi psihosomatică, Polirom, Iaşi, 199634. Neacşu I.-Instruire şi învăţare, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,199035. Neacşu I.-Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 199036. Nicola I.-Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti 199637. Obrocea, N. şi colab. - Modalităţi de stimulare şi ameliorare a

calităţii comunicării orale şi scrise la elevii din şcoala ajutătoare, în E. Verza (coord. ştiinţifice). Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei, Tipografia Universităţii

38. Palmade G.-Metodele pedagogice, EDP, Bucureşti 197539. Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 196840. Planchard E-Introducere în pedagogie, EDP, Bucureşti 197641. Popovici D.V. – Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficienţe mintale, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 200042. Potolea D.-Teoria şi metodologia obiectivelor educaţionale în "Curs de pedagogie", Universitatea Bucureşti, 198843. Preda , V. - Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale şi

aplicative, Bucureşti, Ed. Ştiinţifice şi Eciclopedice, 1988

139

44. Preda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 199945. Preda, V. - Particularităţile explorării vizuale şi ale capacităţii de

orientare şi structurare spaţială la debilii mintali. Implicaţiile lor în activitatea didactică şi corectivă, compensatorii. E.Verza (coord. ştiinţifice). Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1987

46. Pufan, C. - Implicaţii ale afectivităţii în condiţionarea conduitei la deficientul mintal şi imbecili. ,,Revista de pedagogie” nr. 6, 1980

47. Pufan, C. - Probleme de surdo-psihologie, vol. I, 1972, vol. II, 1982, Bucureşti, EDP.

48. Radu Gh. - Particularităţile conduitei la handicapul mintal pe fondul trăsăturilor sale de specificitate , în E. Verza: Elemente de psihopedagogia handicapaţilor, Bucureşti, Ed. Universităţii , 1990

49. Radu Gheorghe - Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap, EDP, Bucureşti, 1999

50. Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 199551. Radu I.-Experienţa didactică şi creativitate, Ed. Dacia52. Roşca M. - Psihologia deficienţilor mintali , Bucureşti, EDP. 196753. Şchiopu U, Verza E. - Psihologia vârstelor, Bucureşti, EDP, 198154. Şchiopu U. şi colab. - Dicţionar enciclopedic de psihologie,

Tipografia Universităţii, Bucureşti, 197955. Şchiopu U.-Psihologia vărstelor, EDP, Bucureşti, 198156. Silverstone R.-Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 19957. Sima , I. - Date catamnestice privind integrarea socioprofesională a

deficienţilor mintali, în E. Verza (coord. ştiinţifice) Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1987

58. Şora , Nicolae, Lungu - Evaluarea psihologică a deficientului mintal . Revista de psihologie, nr. 1, 1979

59. Şora, Nicolae, Lungu - Program de recuperare complexă a copiilor handicapaţi Program de recuperare complexă a copiilor handicapaţi

60. Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 199961. Stănică I. Ungar El, Benescu C. - Probleme metodice de tehnica

vorbirii şi labiolectura, Bucureşti, EDP. 198362. Ştefan M. - Educarea copiilor cu vedere slabă, Bucureşti, EDP,

198163. Stoica A.-(coord.)Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,200164. Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 199965. Tomşa Gh - Consilierea şi orientarea în şcoală , Viaţa

Românească , Bucureşti, 1999

140

66. Ungureanu D. - Compendiu logopedic şcolar , EDP, Bucureşti, 1998

67. Ungureanu D. - Copii cu dificultăţi de învăţare , EDP, Bucureşti, 1998

68. Verza E. - Disgrafia şi terapia ei, Bucureşti, EDP, 198369. Verza E. - Dislalia şi terapia ei, Bucuresti, EDP, 197770. Verza E. - Psihopedagogia specială , Bucureşti, EDP,. 199471. Verza E. – Tratat de logopedie, Ed. Fundaţiei Humanitas,

Bucureşti, 200372. Verza E., Verza E.F. – Psihologia vârstelor, Ed. Prohumanitate,

Bucureşti, 200073. Verza E.F. – Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţă

socială, ed. Fundaţiei Humanitas, 200272. Vrăşmaş E., Stănică C. - Terapia tulburărilor de limbaj – Intervenţii

logopedice, EDP, Bucureşti, 1997xxx-Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979xxx-Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995*** - Elemente de psihopedagogia handicapaţilor (coord şt. E

Verza ) , Tipografia Universităţii Bucureşti, 1990*** - Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi

logopediei (coordonare ştiinţifică Verza E. ), Tipografia Universităţii Bucureşti, 1987

*** - Probleme de defectologie (coord şt. E Verza ) , Tipografia Universităţii Bucureşti, 1988

*** - Probleme de defectologie, vol. XI (coordonare ştiinţifică E. Verza) Bucureşti, EDP. 1983

141




PROGRAMAPENTRU

ISTORIE


- Bucureşti -2004

142

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplina ISTORIE şi care au absolvit facultăţi de acest profil.Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării şi realizării activităţilor didactice. Astfel, plecând de la o concepţie care operaţionalizează definirea si evaluarea competenţelor specifice cadrului didactic, programa are drept scop:

Evaluarea competenţelor profesorului de istorie în două domenii:a. cunoştinţe de bază relative la domeniul istoriei;b. cunoştinţe şi competenţe privind didactica generală şi metodica istoriei;

a. Astfel în domeniul cunoştinţelor de bază vor fi evaluate următoarele domenii de competenţă:

1. Documentarea în domeniul istoriei şi al ştiinţelor sociale în general;2. Utilizarea metodologiei cercetării istorice;3. Redactarea lucrărilor ştiinţifice;

b. În cel de-al doilea domeniu de competenţă, privind didactica istoriei, vor fi evaluate următoarele aspecte:

1. Comunicare2. Curriculum

a. documentele care alcătuiesc curriculumb. proiectare didacticăc. proiectare de curriculum la decizia şcoliid. activităţi extracurriculare

3. Evaluare4. Dezvoltare profesională

Notă: Subiectele se vor realiza pe baza actualei programe şi a bibliografiei recomandate

PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI ISTORIE

TEME:

1. Istoria ca obiect de studiua. Raportul între logica ştiinţei istorice şi logica disciplinei de învăţământ istorie;b. Curriculum pentru istorie: planul de învăţământ, programe de istorie, manuale, auxiliare

didactice;

2. Obiective şi competenţe în predarea – învăţarea istoriei

3. Conţinutul ştiinţific

4. Valori şi atitudini

5. Demersul didactic la istoriea. Termeni, noţiuni, concepte istorice şi de didactica istoriei b. Sursele istoricec. Metode şi tehnici de predare-învăţare a istorieid. Resurse didactice

143

6. Proiectarea didactică la istorie

7. Evaluarea

8. Activităţi extracurriculare în domeniul istoriei

9. Dinamica relaţiei profesor - elev în procesul de învăţământ

a. Caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev b. Tipuri de relaţii

BIBLIOGRAFIE:

Căpiţă, L., Pleşciuc, M., Pregătirea lecţiei de istorie , S.A.I., serie nouă, volumul LX /LXI, 1993 Cerghit, I. (coord), Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B.,1988 Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ, I., Pânişoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Iaşi, Ed. Polirom,

2001 Cucoş, C., Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom, 2000 Felezeu, C., Metodica predării istoriei, Cluj Napoca, ediţia I 1999, ediţia a II-a, 2000 Ghid de evaluare pentru istorie , coordonator Rozalia Doicescu, Bucureşti, 2001 Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istorie, clasele a IV-a – a VIII-a, Bucureşti, 2001 Ghid metodologic pentru aplicarea programelor din aria curriculară “Om şi societate”, învăţământ

liceal, Bucureşti, 2001 Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995 Joiţa, E, Eficienţa instruirii, Bucureşti, EDP,1998 Landsheere, G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, Bucureşti, E.D.P., 1975 Manuale şcolare pentru disciplina istorie (gimnaziu şi liceu) Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis, 2000 Planuri de învăţământ, aflate în vigoare, Bucureşti 2001 Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a, aria curriculară “Om şi societate”, seria gimanziu,

vol. 6, Bucureşti, 1999 , cu moficările ulterioare Programe şcolare, aria curriculară “Om şi societate”, seria liceu, vol. 5, Bucureşti, 2001 Stamatescu, M., Evaluarea valorilor şi atitudinilor, S.A.I., serie nouă, vol XLVI, 2001 Stamatescu, M., Predarea – învăţarea istoriei şi noile tehnologii de informare şi documentare, S.A.I.,

Bucureşti, 2000 Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti, Ed. Prognosis,

2001 Stoica, A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Ed. Humanitas

Educaţional, 2003 Tănasă, Gh., Metodica predării-învăţării istoriei, ediţia a II-a, Iaşi, 1996

PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR CONŢINUTURI

A ISTORIA ROMÂNILOR

TEME:

1. Geto – dacii2. Etnogeneza3. Geneza şi organizarea statului în Evul Mediu4. Românii în cruciada târzie (secolele XIV – XVI)5. Ţările Române – între medieval şi modern (secolele XVII – XIX)6. Constituirea României moderne7. Ideologii şi viaţă politică până la primul război mondial8. Societate şi cultură în România modernă în secolul al XIX-lea9. Românii din afara graniţelor (secolul XIX şi începutul secolului XX)10. Primul război mondial şi Unirea din 191811. România interbelică12. Al doilea război mondial13. Regimul comunist în România14. România după 1989

144

BIBLIOGRAFIE: Academia Română, Istoria Românilor (tratat), Bucureşti, 2001, 2003, capitolele referitoare la

tematica examenului Bărbulescu, M. , Deletant D., Hitchins K., Papacostea S., Teodor P., Istoria României,

Bucureşti, 2002 Berindei, D., Cultura naţională română modernă, Bucureşti, 1996 Brătianu, Gh.,Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti, Bucureşti, 1980 Constantiniu, F., O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti , ediţia I 1997, ediţia a II-a

2000, ediţia a III-a 2003. Deletant, D., România sub regimul comunist, Bucureşti, 1997 Hitchins, K., Românii 1774 – 1866, Bucureşti, 1998 Hitchins, K., România 1866 – 1947, Bucureşti, 1996 Pop, A.I., Istoria Transilvaniei medievale de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul,

CluJ-Napoca, 1997 Scurtu, I., Buzatu Gh., Istoria românilor în secolul XX, Bucureşti, 1999

PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CONŢINUTURI

B ISTORIA UNIVERSALĂ

TEME:

1. Orientul antic (Mesopotamia, Egipt, Persia)2. Lumea greacă (secolele VI – IV îH)3. Statul roman (Republica, Principatul, Imperiul)4. Creştinismul – de la origini până la Reformă5. Evul Mediu Occidental6. Bizanţul7. Lumea islamică8. Renaşterea şi Reforma9. Descoperirile geografice10. Absolutismul (Franţa, Anglia, Rusia)11. Iluminismul – ideologie şi acţiune (Anglia, SUA, Franţa)12. Secolul al XIX-lea – secolul naţiunilor13. Primul război mondial. Lumea interbelică.14. Al doilea război mondial15. Lumea postbelică

BIBLIOGRAFIE:

Bloch, R, Cousin, J., Roma şi destinul ei, vol 1-2, Bucureşti, 1988 Barber, J., Istoria Europei Moderne, Bucureşti, 1998 Bernstein, S, Milza, Istoria Europei, vol 1-5, Iaşi, 1998-1999 Carpentier, J Lebrun, F., Istoria Europei, Bucureşti, 1997 Chamoux, Fr. Civilizaţia greacă vol 1-2, Bucureşti,1985 Chamoux ,Fr, Civilizaţia elenistică, vol 1-2, Bucureşti, 1985 Chanu, P., Civilizaţia Europei în secolul luminilor, vol 1-2, Bucureşti 1986 Courtois, S.T., Cartea neagră a comunismului, Bucureşti, 1998 Fontaine, A, Istoria, războiului rece, vol 1-4, Bucureşti, 1992-1994 McCauley, M, Rusia, America şi Războiul Rece (1949-1991), Iaşi, 1999 Soulet, J. F., Istoria comparată a statelor comuniste, Iaşi, 1998 Tindall, G.B.Shi D.E, America, o istorie narativă, Bucureşti, 1996

145





Programa pentru

GEOGRAFIE / GEOLOGIE


- Bucureşti - 2005

GEOGRAFIE NOTA DE PREZENTARE

Programa elaborată pentru examenul de titularizare în învăţământ în funcţia didactică de predare-învăţare, la specialitatea geografie a fost analizată, readaptată şi rearanjată în şedinţa grupului de lucru,

146

iar conţinuturile rezultate au fost discutate şi validate în comisia naţională de specialitate, la data de 29 septembrie 2003. Obiectivul major a fost actualizarea conţinuturilor şi raportarea acestora la exigenţele curriculum-ului şcolar şi ale reformei învăţământului. În acest sens au fost îndepărtate anumite teme din programa şcolară de specialitate, înlocuite cu alte teme al căror corespondent în necesarul de pregătire pentru învăţământul preuniversitar este evident. De asemenea, au fost modificate conţinuturile didacticii geografiei. Conţinuturile au vizat prezentarea exigenţelor pentru examenul de titularizare atât la geografie cât şi la didactica specialităţii şi care, la rândul lor, să ofere candidaţilor posibilitatea exprimării nivelului de pregătire iniţială, precum şi competenţele specifice funcţiei de cadru didactic. Competenţe pentru un cadru didactic cu funcţia de predare-învăţare şi aspirant la ocuparea unei catedre de geografie, prin concursul de titularizare:

1. Să cunoască conţinuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate şi de didactica specialităţii;

2. Să structureze conţinuturile unităţilor de învăţare şi să le transfere în variate situaţii de cunoaştere şi de aplicare în practica didactică.

3. Să transpună, corect şi complet, achiziţiile obţinute în domeniile specialităţii şi ale didacticii acesteia în activitatea de predare-învăţare a geografiei, precum şi în practica evaluării nivelului de pregătire a elevilor.

4. Să actualizeze informaţiile din oferta bibliografică şi să le integreze în procesul de extindere a raţionamentelor şi judecăţilor de valoare.

5. Să-şi evalueze capacităţile cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, reglându-şi competenţele şi stilul didactic.

6. Să elaboreze analize şi sinteze, situaţii-problemă şi modele de convergenţă şi divergenţă a informaţiilor de specialitate şi de didactica geografiei.

GEOGRAFIA Programa pentru examenul de titularizare în învăţământ,

începând cu anul şcolar 2005/2006 I. GEOGRAFIE GENERALĂ

A. GEOGRAFIA FIZICĂ 1. Noţiuni de geografie matematică. Elemente ale reprezentărilor cartografice ale Pământului. Reţeaua cartografică: meridiane şi paralele; latitudinea şi longitudinea; scara grafică şi scara numerică. Harta. Mişcările Pământului. 2. Meteorologie şi climatologie. Atmosfera: compoziţie şi structură. Fluxurile de energie radiantă care străbat atmosfera şi bilanţul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii şi anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, fizico-geografici, dinamici, antropici. Temperatura, precipitaţiile, vântul: caracteristici şi repartiţie. Climatele Pământului. 3. Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele şi mările: proprietăţi fizice, dinamica apelor (valuri, maree, curenţi), influenţa oceanelor asupra mediului continental. Râurile şi fluviile. Elementele caracteristice ale bazinului şi reţelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor geografică. 4. Geomorfologie. Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitaţionale (tasare, sufoziune, alunecările de teren), fluvio-torenţiale: spălarea în suprafaţă. Versanţii: tipuri de evoluţie, clasificare: glacis, pediment, pediplenă, peneplenă. Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, luncă, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Relieful petrografic: pe granite, argile, nisipuri, loess, gresii şi conglomerate, calcare. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, in blocuri (faliat), eolian. Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful deşerturilor, relieful glaciar (montan şi de calotă), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de ţărm. 5. Biogeografie.

147

Factorii ecologici (abiotici, biotici) şi rolul lor în distribuţia latitudinală şi altitudinală a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografică. Regiunea Holarctică. 6.Geografia solurilor Componentele şi proprietăţile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul ca resursă naturală. Utilizarea şi protecţia solurilor. 7. Geografia mediului Factorii geoecologici. Tipuri de mediu şi distribuţia lor latitudinală (medii naturale, medii antropizate, medii antropice). Surse de poluare şi categorii de poluanţi (poluare fizică, poluare chimică, poluare biologică). Măsuri de combatere a efectelor poluării. Protecţia capitalului natural şi conservarea biodiversităţii la nivel local şi regional. Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, refugii, monumente ale naturii. B. GEOGRAFIA UMANĂ 1. Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Evoluţia numerică a populaţiei; tipuri de evoluţie demografică; diferenţieri teritoriale. Mişcarea naturală: variaţia teritorială a principalelor componente. Mobilitatea teritorială a populaţiei. Tipuri de migraţii şi cauzele lor. Structuri demografice (pe sexe, grupe de vârstă, medii, religii, etnii, rase, socio-economică). Raspândirea populaţiei pe Glob. Factorii care condiţionează repartiţia şi densitatea populaţiei. Particularităţi ale repartiţiei populaţiei urbane şi rurale. Forme de aglomerare umană. Clasificarea oraşelor. 2. Evoluţia hărţii politice a lumii. Criterii de clasificare a statelor. 3. Geografia economică 3.1 Geografia producţiei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, minereurile de uraniu, apele, energia solară, energia eoliană, energia geotermică. Minereuri de fier şi mangan; valorificarea lor industrială. Resurse şi minereuri neferoase; localizare şi valorificare. Industria energetică, siderurgia, metalurgia neferoasă, industria construcţiilor de maşini, chimică, lemnului, materialelor de construcţii, uşoară şi alimentară. Factori şi forme de localizare a industriei. Marile concentrări industriale ale lumii. Principalii factori ai dezvoltării agriculturii pe Glob. Limitele spaţiului agrar. Tipuri de peisaje agrare. 3.2 Geografia circulaţiei, turismului şi schimburilor economice internaţionale. Transporturile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene şi speciale. Marile porturi. Turismul internaţional. Tipuri de turism. Regiuni şi centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaţionale. Dezvoltarea economică şi echilibrul ecologic (conceptele de dezvoltare durabilă şi de ecodezvoltare). Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică.

II. GEOGRAFIA ROMÂNIEI A. Geografia fizică. Evoluţia paleogeografică şi resursele minerale utile. 1. Relieful. Munţi, podişuri, dealuri şi câmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafeţe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, văi carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferenţiate pe treptele majore de relief: munţi, podişuri şi dealuri, câmpii. 2. Clima. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitaţiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. 3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare şi răspândirea lor. Configuraţia reţelei hidrografice şi modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin şi etajul alpin). Regionarea biogeografică a României. Protecţia şi conservarea biodiversităţii în România. Parcurile naţionale. Rezervaţiile biosferei: Delta Dunării, Retezat şi Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea şi azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri şi răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje şi gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban şi disfuncţionalităţile specifice. B. Geografia umană

148

1. Populaţia. Vechimea şi continuitatea populaţiei autohtone în spaţiul carpato-danubian-pontic. Mişcarea migratorie şi naturală a populaţiei. Repartiţia şi densitatea populaţiei. Structurile populaţiei. 2. Aşezările omeneşti. 2.1. Aşezările urbane. Vechimea şi continuitatea vieţii urbane. Răspândirea şi tipologia oraşelor. Probleme privind dezvoltarea urbană în România. 2.2 Aşezările rurale. Tipologia satelor româneşti după poziţie, mărime, fizionomie (forma, structura şi textura vetrei), funcţie şi gradul de dispersie. Tendinţe în evoluţia satului românesc. 3. Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, hidroenergia. Resursele de minereu de fier, de minereuri neferoase şi nemetalifere. Structura şi răspândirea producţiei de energie electrică. Structura şi răspândirea teritorială a industriei. Caracterizarea generală a transporturilor şi căilor de comunicaţie. Fondul funciar şi potenţialul agricol. Zone de producţie agricolă. Potenţialul turistic natural şi cultural-istoric al României. Regiuni şi centre turistice. Comerţul. 4. Geografia regională a României. Caracterizarea complexă a unităţilor şi subunităţilor geografice de ordinul I şi II. Carpaţii şi depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpaţii, Dealurile Vestice, Podişul Moldovei, Podişul Getic, Podişul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării.

III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR Trăsături geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord şi de Sud, Australia şi Oceania); unităţi fizico-geografice: Câmpia Chinei de Est (Marea Câmpie Chineză), Câmpia Siberiei de Vest, Sistemul cordiliero-andin, Podişul Braziliei, Câmpia Amazonului, Munţii Atlas, Sahara, Himalaya-Tibet, Câmpia Est-Europeană, Alpii. Concentrări urban-industriale: Rin, Middland, Est-Atlantică, Honshu, Nord-Estul Chinei, Zona Marilor Lacuri - caractere specifice, tendinţe şi contraste în evoluţia lor. Caracterizarea geografică a unor ţări: Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Rusia, China, Japonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud.

IV. LUCRĂRI PRACTICE Citirea şi interpretarea hărţilor la scări diferite. Cunoaşterea orizontului local prin cercetarea pe teren – organizarea cercetării, echipamente şi mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetaţie, populaţie, aşezări. Reprezentarea grafică şi cartografică a datelor statistice şi a informaţiilor geografice.

BIBLIOGRAFIE Bibliografie obligatorie 1. Ciulache S. (2004) – “Meteorologie şi Climatologie”, Editura Universitară Bucureşti 2. Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D. (2000) – “Geografia economică mondială”, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti 3. Erdeli G., Dumitrache L. (2004) – “Geografia populaţiei”, Editura Corint, Bucureşti 4. Erdeli G., Cucu V. (2005) – “România. Populaţie. Aşezări umane. Economie”, Ed. Transversal Buc 5. Gâştescu P. (2003) – “Hidrologia continentală”, Editura Transversal, Târgovişte 6. Gâştescu P., Murărescu O., Breţcan P. (2004) – “Oceanografie”, Editura Transversal, Târgovişte 7. Grigore M. (1979) – “Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief”, Editura Academiei

Române, Bucureşti 8. Iaţu C., Muntele I. (2002) – “Geografia economică”, Editura Economică, Bucureşti 9. Ielenicz M. (1999) – “Dealurile şi podişurile României”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Buc 10. Ielenicz M. (2000) – “Geografie generală – geografie fizică”, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc 11. Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara (2003) – “Subcarpaţii României”, Editura

Universitară, Bucureşti 12. Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta (2005) – “România – geografie fizică”, vol. I, Ed. Universitară

Bucureşti 13. Ielenicz M. (2004) – “Geomorfologie”, Editura Universitară, Bucureşti 14. Ilinca N. (1999) – “Geografia urbană”, Editura Atlas Multimedia, Bucureşti 15. Ilinca N. (2005) – “Geografie umană”. Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura CD Press 16. Lupaşcu Gh., Jigău Gh., Vârlan M. (1998) – “Pedologie generală”, Editura Junimea, Iaşi 17. Lupaşcu Angela (2001) – “Biogeografie”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 18. Marin I. (1995) – “Continentele, Geografie regională”, Editura Universităţii Bucureşti 19. Marin I., Marin M, (2005) – “Europa – geografie regională”, Editura Universitară Bucureşti 20. Năstase A., Osaci Gabriela (2001) – “Topografie - Cartografie”, Editura Fundaţiei România de Mâine,

149

Bucureşti 21. Neguţ S. coord (2005) – “Geografie economică mondială”, Editura Meteor Press, Bucureşti 22. Pişota I., Zaharia Liliana (2001) – “Hidrologie”, Editura Universităţii Bucureşti 23. Pişota I. (2002) – “Biogeografie”, Editura Universitară Bucureşti 24. Posea Gr. (2003) – “Geografia fizică a României”, partea I, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc 25. Posea Gr. (2004) –“Geografia fizică a României”, partea II, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc 26. Surd V. (2003) – “Geografia aşezărilor omeneşti”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 27. Velcea Valeria, Savu Al. (1982) – “Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor româneşti”, E.D.P., Buc 28. Velcea Valeria (2002)–“Geografia fizică a României”, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu 29. Vespremeanu E. (1993) – “Oceanografia”, Editura Universităţii, Bucureşti 30. *** 1983 – “Geografia României”, volumul I, “Geografia fizică”, Ed. Academiei Române, Buc 31. *** 1987 – “Geografia României”, volumul III, “Geografia Carpaţilor şi Depresiunii Transilvaniei”.

Editura Academiei Române, Bucureşti 32. ***1992 – “Geografia României”, volumul IV, “Regiunile Pericarpatice” Editura Academiei Române,

Bucureşti 33. *** Anuarul statistic 2003 (datele statistice înregistrate la recensământul din martie 2002) (adresa:

www.insse.ro) 34. Manualele şcolare alternative V – XII aprobate de MEN, MEC (lista la adresa: www.edu.ro)

DIDACTICA GEOGRAFIEI PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

1. Curriclum şcolar. 1.1. Noţiunea de conţinut al învăţământului şi caracteristicile acestuia. Surse şi criterii de selecţie a conţinutului învăţământului. Factorii care determină integrarea şi ierarhizarea conţinutului învăţământului geografic. 1.2. Transpunerea conţinutului învăţământului geografic în curriculum-ul şcolar. 1.2.1. Documente reglatoare: Planul-cadru, programele şcolare. Manualele şcolare. Curriculum-ul şcolar, delimitări terminologice şi conceptuale. Curriculum Naţional şi Curriculum la Decizia Şcolii. Terminologia specifică şi elementele de conţinut ale curriculum-ului şcolar. 1.2.2. Formarea la elevi a reprezentărilor şi noţiunilor geografice. 1.2.3. Dimensiuni şi finalităţi educaţionale ale geografiei. 2. Strategiile didactice (Metode şi mijloace) 2.1. Metode de învăţământ utilizate în predarea-învăţarea geografiei. 2.1.1. Noţiunea de metodă de predare-învăţare. Funcţiile şi taxonomia metodelor de predare-învăţare. 2.1.2. Metodele de instruire centrate pe acţiunea profesorului (povestirea, descrierea şi explicaţia). 2.1.3. Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversaţia, demonstraţia, observarea, problematizarea, modelarea, utilizarea hărţii în activitatea didactică, experimentarea, proiectul). 2.1.4. Metodele de instruire bazate pe acţiune (exerciţiul, algoritmizarea, activităţile practice, jocul geografic). 2.1.5. Procedee şi instrumente de lucru cu rol complementar în predarea-învăţarea geografiei (munca cu manualul şcolar, cartea, folosirea tablei şi a caietului de notiţe). 2.1.6. Utilizarea soft-ului AEL în predarea-învăţarea geografiei. 2.2. Mijloacele de învăţământ utilizate în predarea–învăţarea geografiei: funcţii, clasificări şi integrarea lor în actul didactic. 3. Proiectarea şi organizarea instruirii (Strategii didactice). 3.1. Tipuri de unităţi de învăţare şi lecţii de geografie. 3.2. Succesiunea evenimentelor instruirii într-o lecţie de geografie. 3.3. Consultaţiile şi meditaţiile; cercul de geografie; cabinetul de geografie; terenul geografic. 3.4. Activităţile didactice extraşcolare. 4. Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei - condiţie a unei activităţi didactice reuşite. Delimitări terminologice. 4.1. Conţinutul şi algoritmul proiectării didactice. 4.2. Funcţii şi niveluri ale proiectării activităţii de predare–învăţare-evaluare (macroproiectarea şi microproiectarea didactică). 4.3. Obiectivele procesului de învăţământ geografic şi operaţionalizarea lor. Competenţe generale şi competenţe specifice. 4.4. Proiectarea lecţiei de geografie. 5. Evaluarea rezultatelor învăţării. 5.1. Evaluarea – componentă a procesului de învăţământ.

150

5.2. Funcţiile evaluării. 5.3. Tipuri de evaluare. 5.4. Metode şi procedee în evaluarea continuă. 5.5. Tipuri de rezultate ale învăţării. 5.6. Metode şi tehnici de evaluare a achiziţiilor şi rezultatelor învăţării. 5.7. Proceduri şi instrumente de evaluare complementară. 5.8. Tipuri şi instrumente de examinare. 5.9. Testarea naţională şi examenele.

BIBLIOGRAFIE

1. Cerghit I. (coord) (1988) – Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B. 2. Cerghit I., Neacşu I., Negreţ I., Pânişoară I.O., Potolea D. (2001) – Prelegeri pedagogice, Iaşi, Ed. Polirom.

3. Cristea S. (2004) – “Studii de pedagogie generală”, E.D.P. Bucureşti 4. Cucoş C. (2000) - Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom. 5. Dulamă M. (2001) - Elemente din didactica geografiei, Casa de Editură “Atlas – Clusium”, SRL, Cluj – Napoca.

6. Ilinca N. (2002) - Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti. 7. Ilinca N., Lazăr N., Nedelcu A. (2002) - Geografia mediului înconjurător. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Piteşti.

8. Ilinca N. (2002) - Geografia României, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Piteşti. 9. Landsheere G. (1975) - Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, E.D.P., Bucureşti 10. Mândruţ O., Apostol Gabriela (2003) – Ghidul profesorului pentru clasele V-VIII, Ed. Corint, Buc. 11. Mândruţ O. (2003) - Ghidul profesorului pentru clasele IX-XII, Grupul Editorial Corint, Bucureşti. 12. Nicola I. (2000) – Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis. 13. Stan Liliana, Steva Eugenia, Dragu V., Vlasov D.V. (2003) - Elemente de didactica geografiei, Editura Polirom, Bucureşti.

14. *** 1999 - Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus Media, Bucureşti. 15. Stoica A. (coord.) (2001) - Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti, Editura Prognosis.

16. Stoica A. (2003) - Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional.

17. *** 2001 - Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV - VIII, Editura Aramis, Bucureşti.

18. *** 2001 - Ghid metodologic pentru aplicarea programei şcolare din aria curriculară Om şi societate, Bucureşti.

19. MEC (CNC), 1999, Bucureşti - Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru clasele V-VIII, volumul 6, Aria curriculară Om şi Societate.

20. MEC (CNC), 2003, Bucureşti - Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru clasele IX-X, site-ul MEC (adresa www.edu.ro)

21. MEC (CNC) - Curriculum Naţional 2001, Bucureşti, Programe şcolare pentru clasele XI-XII, volumul 5, Aria curriculară Om şi Societate.

GEOLOGIE NOTĂ DE PREZENTARE

Programa elaborată pentru examenul de titularizare în învăţământ pentru funcţia de predare-învăţare, la specialitatea Geologie a fost analizată în şedinţa grupului de lucru şi aprobată în comisia naţională. Programa propusă pentru Didactica geologiei a fost adaptată exigenţelor actuale ale curriculum-ului şcolar şi ale eficientizării procesului de învăţământ geologic şi a fost discutată şi aprobată în comisia naţională. Deoarece conţinuturile de predare - învăţare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei fizice, pot fi acceptate aceleaşi competenţe în ceea ce priveşte metodica predării geologiei cu cele vizate a fi atinse de profesorul de geografie care aspiră la concursul de titularizare în învăţământul preuniversitar.

151

Competenţe pentru un cadru didactic cu funcţia de predare-învăţare şi aspirant la ocuparea unei catedre de geologie, prin concursul de titularizare: 1. Să cunoască conţinuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate şi de didactica

specialităţii; 2. Să structureze conţinuturile unităţilor de învăţare şi să le transfere în variate situaţii de cunoaştere şi de

aplicare în practica didactică. 3. Să transpună, corect şi complet, achiziţiile obţinute în domeniile specialităţii şi ale didacticii acesteia în

activitatea de predare-învăţare a geologiei, precum şi în practica evaluării nivelului de pregătire a elevilor.

4. Să actualizeze informaţiile din oferta bibliografică şi să le integreze în procesul de extindere a raţionamentelor şi judecăţilor de valoare.

5. Să-şi evalueze capacităţile cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, reglându-şi competenţele şi stilul didactic.

6. Să elaboreze analize şi sinteze, situaţii-problemă şi modele de convergenţă şi divergenţă a informaţiilor de specialitate şi de didactica geologiei.

GEOLOGIE Programa pentru examenul de titularizare în învăţământ,

începând cu anul şcolar 2005/2006 I. Geologie generală

1. Obiectul şi domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte ştiinte. Mişcările Pământului şi efectele lor geologice. Structura internă a Pământului. Litosfera şi placile litosferice. Câmpurile terestre: definiţii, elemente, variaţii şi efecte geologice.

2. Elemente de geodinamică internă. Magmatismul: procese şi produse magmatice. Vulcanismul: alcătuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activităţii vulcanice. Mişcările tectonice: cauze şi caractere generale. Mişcările seismice: elemente, cauze, propagarea undelor seismice; efecte.

3. Elemente de geodinamică externă. Acţiunea geodinamică a atmosferei, hidrosferei şi biosferei. Tipuri de roci rezultate.

4. Acţiunea antropică. Conservarea mediului.

II. Cristalografie şi mineralogie

1. Reţeaua cristalină a mineralelor. Elemente şi legături de reţea. Reţele izomorfe. Polimorfism. Simetria morfologică a poliedrelor cristaline. Clase şi sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor. Asociaţii cristaline.

2. Mineralogie. Proprietăţile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, termice, magnetice, electrice. Relaţii în chimism, structura şi proprietăţile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Principalele clase şi grupe de minerale.

III. Petrologie

1. Procese şi roci magmatice. Proprietăţile generale şi originea magmelor. Procese magmatice şi postmagmatice. Rocile magmatice: constituenţi, chimism, structura, textura, clasificare. Forme de zăcământ. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice şi filoniene; caracterizare generală.

2. Procese şi roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice şi biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenţi, structură. Descrierea familiilor şi a claselor de roci sedimentare.

3. Metamorfismul şi rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condiţiile geologice ale metamorfismului şi tipuri de metamorfism. Chimismul şi mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea şi caracterizarea principalelor roci metamorfice.

152

IV. Geologie structurală şi geotectonică

1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărţi geologice, secţiuni geologice, coloane litostratigrafice.

2. Structuri primare ale rocilor sedimentare şi magmatice. 3. Raporturi de concordanţă şi discordanţă. Tipuri de discordanţe. 4. Stress şi deformare. Stress şi strain. Factorii care controlează comportarea rocilor la stress.

Geometria cutelor şi mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Falii: elemente, clasificarea geometrică şi genetică. Pânze tectonice. Diapirismul şi structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare.

5. Elemente de tectonică globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii plăcilor. Dinamica plăcilor şi procesele legate de zonele de subducţie.

6. Regiunile stabile şi zonele mobile (geosinclinale). Evoluţia geosinclinalelor în concepţia tectonicii plăcilor.

V. Stratigrafie şi geologie istorică

1. Stratigrafia. Datarea relativă şi absolută a formaţiunilor geologice. Corelarea stratigrafică a formaţiunilor geologice. Scara geocronologică. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condiţiilor paleotectonice şi paleoclimatice.

2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile şi evoluţia paleogeografică în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pamântului: Eonul Precambrian şi Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar).

VI. Geotectonica României

1. Unităţi de platformă. Evoluţia geotectonică prealpină a vorlandului carpatic. Platforma Moldovenească. Platforma Scitică, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire şi structură.

2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa şi depresiunile intracarpatice. Carpaţii în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa.

METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI

1. Obiectul şi importanţa metodicii predării geologiei

1.1. Definiţia didacticii geologiei 1.2. Relaţiile geologiei cu ştiinţele psihopedagogice; 1.3. Legăturile dintre geologie ca ştiinţă şi obiect de învăţământ cu alte discipline studiate în

învăţământul preuniversitar 2. Aplicarea principiilor didactice în lecţiile de geologie. 3. Organizarea procesului de predare-învăţare a geologiei.

3.1. Componentele procesului de învăţământ geologic. 3.2. Obiectivele instructiv-educative ale predării geologiei.

4. Strategiile didactice 4.1. Metode de învăţământ şi utilizarea lor în predarea-învăţarea geologiei. 4.2. Mijloace de învăţământ utilizate în predarea-învăţarea geologiei: Funcţiile şi taxonomia

mijloacelor de învăţământ. Folosirea machetelor şi mulajelor în actul de predare-învăţare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice şi cartografice în predarea-învăţarea geologiei (hărţi geologice, litofaciale, hidrogeologice, secţiuni geologice şi coloane stratigrafice). Utilizarea formelor şi modelelor cristalografice în predarea-învăţarea noţiunilor de cristalografie; Utilizarea colecţiilor de eşantioane în predarea noţiunilor de mineralogie, petrografie şi paleontologie. Mijloace moderne utilizate în studiul geologiei (diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator)

5. Integrarea informaţiilor oferite de aplicaţiile geologice de teren şi vizitele la muzeul geologic în actul de predare-învăţare a geologiei.

6. Moduri şi forme de organizare a procesului de învăţământ geologic. 6.1. Lecţia de geologie. Tipologia lecţiei.

153

6.2. Principalele caracteristici ale sistemului de instruire pe clase şi lecţii. 6.3. Pregătirea profesorului pentru lecţie. 6.4. Proiectarea activităţii de predare - învăţare a geologiei. Funcţiile proiectarii didactice.

Niveluri ale proiectării procesului de învăţământ. Proiectarea lecţiei de geologie. Proiectarea semestrială. Proiectarea anuală.

7. Evaluarea rezultatelor învăţării. Funcţiile generale ale evaluării. Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor învăţării. Proceduri şi instrumente de evaluare complementară.

BIBLIOGRAFIE

1. Anastasiu N. (1988), Petrologie sedimentară. Ed,Tehnică, Bucuresti. 2. Dragomir B. (1994), Geologie fizică generală. Tipografia Universităţii, Bucureşti. 3. Ianovici V., Stipol V., Constantinescu E. (1979), Mineralogie, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti 4. Mutihac V., Stratulat Maria Iuliana, Fechet Roxana Magdalena (2004), Geologia României, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 5. Mutihac V., Fechet Roxana Magdalena (2003), Geologie, Editura Tehnică, Bucureşti 6. Pauliuc S., Dinu C. (1985), Geologie structurală, Editura Tehnică, Bucureşti 7. Radulescu D. (1981), Petrologie magmatică şi metamorfică, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti 8. Săndulescu M . (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, Bucureşti 9. Seclaman M., Anastasiu N. (1983), Petrografie, Tipografia Universităţii, Bucureşti. 10. Tătărâm Niţa (1984), Geologie stratigrafică şi Paleogeografie, vol.I, Editura Tehnica, Bucureşti 11. Tătărâm Niţa (1988), Geologie stratigrafică şi Paleogeografie, vol.II, Editura Tehnica, Bucureşti 12. Ţicleanu N., Pauliuc S. (2003), Geologie generală, Editura Universitară Bucureşti 13. *** (1998), Dicţionar de Geologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Didactica Geologiei

1. Cerghit I. (coord) (1988), Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B. 2. Cerghit I., Neacşu I., Negreţ I., Pânişoară I. O., Potolea D. (2001), Prelegeri pedagogice, Iaşi, Editura Polirom.

3. Cucoş C. (2000), Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom. 4. Erhan V., Dumitraşcu C. (1988), Metodica Predării geologiei, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi 5. Ionescu M., Radu I. (1995), Didactica Modernă, Editura Dacia, Cluj. 6. Landsheere G. (1975), Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, E.D.P., Bucureşti 7. Nicola I. (2000), Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis. 8. Stoica A. (coord.) (2001), Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti, Editura Prognosis.

9. Stoica A. (2003), Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional.

MINISTERUL EDUCA łIEI, CERCETĂRII ITINERETULUI

DirecŃia Generală Management ÎnvăŃământ PreuniversitarStr. Gral Berthelot, nr. 2830, sector I, Bucureti

Tel 4056221 /fax: 313.55.47PROGRAMA

pentruConcursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante

din învăŃământul preuniversitar la disciplinaRELIGIE ORTODOXĂ

154

Prof.Diac. NICU OCTAVIAN Consilier patriarhal Coordonator din partea Patriarhiei Ortodoxe Române

ConsultanŃi tiinŃifici:

Î.P.S. Dr. LAURENłIU STREZA P.S. Dr. CIPRIAN CÂMPINEANUL P.S. Dr. IRINEU SLĂTINEANUL

Grup de lucru:

Dr. VASILE TIMIŞ Inspector General M.E.C.T. Coordonator Titularul disciplinelor Didactica Religiei i

Elemente de Psihologie a Religiei, Departamentul pentru Pregătirea Profesorilor, Universitatea BabeBolyai Cluj Napoca

Pr. Lect. Univ. Dr. MIHAI VIZITIU Consilier, Sectorul ÎnvăŃământ al Arhiepiscopiei Iailor Pr. Conf. Univ. Dr. CONSTANTIN NECULA

Facultatea de Teologie Ortodoxă „A. aguna”, Sibiu

Pr. Prof. Univ. Dr. VALER BEL Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj Napoca

Conf. Univ. Dr. CARMEN M. BOLOCAN Titularul disciplinei Catehetică i Didactica Religiei, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” Iai

Pr. Conf. Univ. Dr. MIRON ERDEI Titularul disciplinelor de Catehetică i Didactica Religiei Facultatea de

Teologie Ortodoxă Oradea,

Prof. gr. I drd. LILIANA TURTUROIU Prof. de Religie, coala Nr.1 Topoloveni, Argeş

Prof. gr. I MARIA ORZETIC Prof. de Religie, coala „George Cobuc”, Iai

Prof. drd. MIHAI GIOSAN Inspector de Religie, I.S.J. NeamŃ

Pr. Prof. drd. DRAGOŞ BAHRIM Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare”, Iai

Prof. gr.I drd. CĂTĂLIN PÂSLARU Consilier superior CNCEIP, M.E.C.T.

Pr. Prof. Dr. NICOLAE PROTEASA Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Nicolae” Rm. Vâlcea

Pr. Prof. ALEXANDRU BARNEA Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf.Vasile cel Mare”, Iai

Pr. Prof. PETRE MATEIESCU Inspector de Religie, I.S.J. Vâlcea

Prof. GABRIELA FAVU Prof. de Religie, Colegiul Tehnic de Electronică i TelecomunicaŃii, Iai

Prof. Dr. SORIN JOANTĂ Inspector de Religie, I.S.J. Sibiu

Pr. Prof. Dr. NICOLAE BĂLAA Prof. de Religie, Liceul Pedagogic, Râmnicu Vâlcea

Pr. drd . VASILE POP Consilier cultural al Episcopiei Aradului

Prof. gr. I drd. GLIGOR HAGĂU Prof. de Religie, coala Baciu, I.S.J. Cluj

Prof. gr.I IOAN MARIAN POP Prof. de Religie, coala „Avram Iancu”, Baia Mare

NOT Ă D E PREZENTAR E

Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice / catedrelor vacante din învăŃământul preuniversitar, disciplina Religie ortodoxă i care au absolvit facultăŃi de acest profil.

Argument

Plecând de la specificul disciplinei Religie, precum i de la influenŃa acesteia asupra dezvoltării personalităŃii elevului, structura i conŃinutul noii Programe pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învăŃământul preuniversitar sunt elaborate în concordanŃă cu noua abordare curriculară a proiectării i a realizării activităŃilor didactice, specifice disciplinei.

CompetenŃ e vizat e

155

← cunoaterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinŃă, i a elementelor de didactica religiei; ← cunoaterea i utilizarea competentă a principalelor documente colare reglatoare: planuricadru, programe colare, programe pentru examene naŃionale; ← capacitatea de a adecva conŃinuturile i demersurile didactice la particularităŃile de vârstă ale elevilor; ← capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conŃinuturi, precum i capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ i eficient; ← probarea capacităŃilor necesare pentru proiectarea, realizarea i evaluarea activităŃilor didactice; ← elaborarea de teste iniŃiale, formative i sumative, în funcŃie de obiectivele sau competenŃele vizate; ← însuirea abilităŃilor de comunicare, empatice i de cooperare necesare realizării activităŃilor didactice specifice disciplinei religie; ← realizarea unor conexiuni inter i transdisciplinare; ← folosirea i contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor i metodelor interacŃiunii educaŃionale i ale unor elemente de retorică didactică; ← evaluarea capacităŃilor cognitive, comprehensive i de aplicare a achiziŃiilor, în scopul reglării competenŃelor, a stilului didactic precum i a abordării strategiilor didactice moderne.

În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învăŃământul preuniversitar sa avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunotinŃe temeinice despre conŃinuturile tematice ale Programei colare în vigoare, folosite în procesul de predareînvăŃare a disciplinei Religie.

Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învăŃământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conŃinuturi din următoarele domenii teologice: Dogmatică, Teologie Biblică, Morală i Spiritualitate Cretină, Istorie Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Liturgică, Misiune Cretină i Catehetică, precum i din domeniul Didacticii Religiei.

Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante

din învăŃământul preuniversitardisciplina

RELIGIE ORTODOXĂ

TEM E PENTR U STUDIU L INDIVIDUAL , CURSURI , SEMINARI I I APLICAłI I

I. DIDACTICA RELIGIEI

II. CONłINUTURI DE SPECIALITATE

1 Dogmatică 2 Teologie Biblică 3 Morală i Spiritualitate Cretină 4 Istorie Bisericească Universală 5 Istoria Bisericii Ortodoxe Române 6 Liturgică 7 Misiune Cretină i Catehetică

156

III. BIBLIOGRAFIE / BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ I. DIDACTICA RELIGIEI

I. Religia ca disciplină de învăŃământ 1 Baza legislativă a predării religiei în coală 2 Programa colară: structură, importanŃă

II. Principii didactice specifice predării religiei: principiul hristologic i principiul eclesiologic III. Forme de organizare a educaŃiei religioase 1 LecŃia de religie; Tipuri de lecŃie 2 Proiectarea calendaristică i proiectarea lecŃiei de religie. Etapele proiectării.Obiectivele operaŃionale i contextualizarea lor

3 Forme de activitate extracolare specifice educaŃiei moralreligioase a elevilor i proiectarea acestora: cateheza, serbarea religioasă, vizitele i pelerinajele, expoziŃiile, participarea la slujbele Bisericii

IV. Metode de învăŃământ: 1 Metode de comunicare orală: metode expozitive (povestirea; descrierea; explicaŃia) i interogative (conversaŃia); 1 Metode de comunicare scrisă (compunerea, referatul i eseul)

V. Mijloace de învăŃământ: textul biblic, literatura religioasă, icoana, portretul, harta, mijloacele audiovizuale, calculatorul etc.

VI. Evaluarea factor de optimizare a educaŃiei religioase 1 Principiile, obiectivele i funcŃiile evaluării 2 Metode i instrumente complementare de evaluare

VII. Profilul profesorului de religie. Dinamica relaŃiei profesor elev în cadrul educaŃiei religioase.

Consilierea i îndrumarea duhovnicească in cadrul educaŃiei religioase

BIBLIOGRAFIE

1 BOLOCAN, CarmenMaria, Catehetica i Didactica Religiei. InterferenŃe i deosebiri, Performantica, Iai, 2005 2 CUCO, Constantin, EducaŃia religioasă. Repere teoretice i metodice, Polirom, Iai, 1999 3 GORDON, Vasile, ÎnvăŃământul religios românesc la cumpăna dintre milenii. Repere ale unui scurt excurs istoricopedagogic, Ortodoxia, nr. 34, 2000 4 EBU, Sebastian, OPRIŞ Dorin, OPRIŞ Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000 5 TIMI, Vasile, Religia în coală. ValenŃe eclesiale, educaŃionale i sociale, Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca, 2004.


1 BANCILĂ, Vasile, IniŃierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996 2 ERDEI, Miron, Preocupări privind predarea Religiei în coală, în Rev. Teologică, Sibiu, 23/1998

3.TIMIŞ Vasile, Evaluarea factor de reglare i optimizare a educaŃiei religioase, Renaterea, Cluj Napoca, 2003

1 MAICA MAGDALENA, Sfaturi pentru o educaŃie ortodoxă a copiilor de azi, Deisis, Sibiu, 2000 2 Programă analitică ajutătoare pentru orele de religie cretină ortodoxă, clasele I – XII, traducere i adaptare de Arhim. Bartolomeu Anania, editura Arhidiecezană, Cluj Napoca, 1996 3 Programele colare în vigoare. Se pot consulta la adresa http://www.edu.ro 4 Ghid de proiectare didactica. Religie cretinortodoxă, Vol. IIII, Ed. Sfântul Mina, Iai, 20022004.

II. CONłINUTURI DE SPECIALITATE

1. DOGMATICĂ

I. RevelaŃia dumnezeiască 157

1. RevelaŃia naturală i supranaturală 2. Sfânta Scriptură i Sfânta TradiŃie – căi de transmitere a RevelaŃiei (* fără deosebiri

interconfesionale) 3. Biserica, locul de păstrare i transmitere a RevelaŃiei

II. Dumnezeu Creatorul 1 Crearea lumii nevăzute 2 Crearea lumii văzute 3 Omul, chip i asemănare a lui Dumnezeu

III. Dogma Sfintei Treimi 1. Persoanele Sfintei Treimi: însuiri specifice i distincŃii

IV. Dumnezeu Mântuitorul 1 Dumnezeirea i umanitatea Mântuitorului Iisus Hristos 1 Întreita slujire a Mântuitorului Iisus Hristos

V. Dumnezeu SfinŃitorul

1. Persoana i lucrarea Duhului Sfânt VI. Sfânta Biserică

1 Întemeierea Bisericii 2 Însuirile Bisericii

VII. Dumnezeu Judecătorul 1. ÎnvăŃătura cretină despre moarte, judecată i viaŃa după moarte

* Pentru fiecare temă tratată este necesară argumentarea scripturistică i patristică.

BIBLIOGRAFIE

1 BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită sub îndrumarea i cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Teoctist, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMBOR, Bucureti, 1990 2 CHIłESCU, N., TODORAN, I., PETREUłĂ, I., Teologia Dogmatică i Simbolică, vol. III, Renaterea, Cluj Napoca, 2005 3 *** CredinŃa Ortodoxă, tipărită cu binecuvântarea Î.P.S. Dr. DANIEL, Mitropolitul Moldovei i Bucovinei, Trinitas, Iasi, 2007


1 STĂNILOAE, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I III, Bucureti, 1978 i ediŃiile ulterioare 2 P.S. Dr. IRINEU SLĂTINEANUL, Iisus Hristos sau Logosul înomenit, Ed. România Cretină, Bucureti, 2000 3 BRIA, Ioan, Tratat de Teologie dogmatică i ecumenică, Ed. România Cretină, Bucureti, 1999 4 EVDOCHIMOV, Paul, Ortodoxia, EIBMBOR, Bucureti, 1997 5 FELMY, Karl Christian, Dogmatica experienŃei ecleziale. Înnoirea teologiei ortodoxe contemporane, trad. de pr. prof. dr. Ioan Ică, Deisis, Sibiu, 1999

2. TEOLOGIE BIBLICĂ

A. Vechiul Testament 1 Pentateuhul structură i prezentare generală 2 Persoana Mântuitorului Iisus Hristos după profeŃiile mesianice.

B. Noul Testament 1 Sfintele Evanghelii i Faptele Apostolilor prezentare generală (autori i destinatari) 2 Pildele Mântuitorului Iisus Hristos i exegeza lor: pilda semănătorului, pilda vameului i fariseului, pilda fiului risipitor, pilda talanŃilor, pilda samarineanului milostiv.

BIBLIOGRAFIE

1 BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită sub îndrumarea i cu purtarea de grijă a Prea

158

Fericitului Teoctist, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMBOR , Bucureti 1990 2 BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, ediŃie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată i adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli, EIBMBOR, Bucureti 2001 3 NICOLAESCU, N., MARCU, G., VLAD, S., MUNTEANU, L., Studiul Noului Testament, EIBMBOR, Bucureti, 1983 4 CORNIłESCU, Emilian, ABRUDAN, Dumitru, Arheologia biblică, EIBMBOR, Bucureti, 1996 5 MIHOC, Vasile; MIHOC, Daniel; MIHOC, Ioan, Introducere în studiul Noului Testament, Teofania, Sibiu, 2001


1 PREDA, Constantin, CredinŃa i viaŃa Bisericii primare o analiză a Faptelor Apostolilor, Bucureti, 2002 2 IEREMIAS, Ioachim, Parabolele lui Iisus, trad. de P.S. Calinic Dumitriu, Pr. Vasile Mihoc i Dr. tefan Matei, cuvânt introductiv de Pr. Galeriu, Anastasia, Bucureti, 2000. 3 MIHOC, Vasile, Predici exegetice la duminicile de peste an, Teofania, Sibiu, 2001 4 SEMEN, Petre; MELNICIUCPUICĂ, Ilie, Ateptând mântuirea, Trinitas, Iai, 1999

3. MORALĂ I SPIRITUALITATE CRETINĂ

I. Legea morală a Vechiului Testament 1. Decalogul: structură i interpretare

II. Legea morală a Noului Testament 1. Predica de pe Munte i tâlcuirea ei: Fericirile, raportul între Legea Veche i Noua Lege,

despre milostenie, despre rugăciune, despre post, despre judecata semenilor

III. VirtuŃile teologice credinŃa, nădejdea, dragostea

IV. Familia cretină i provocările societăŃii contemporane BIBLIOGRAFIE

1 P.F. Dr. DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei,Trinitas, Iai, 2007

2 BRECK, John, Darul sacru al vieŃii, Patmos, Alba Iulia, 2001 3 MLADIN, N., BUCEVSCHI, O., Teologie morală ortodoxă, vol. I II., Reîntregirea,Alba Iulia, 2003


1 RĂDUCĂ, Vasile, Căsătoria, taină a comuniunii i desăvâririi persoanei, înStudiiTeologice, nr. 34/ 1992

2 LARCHET, JeanClaude, Terapeutica bolilor spirituale, Sophia, Bucureti, 2001 3 MOLDOVAN, Ilie, Iubirea – taina căsătoriei, Alba Iulia, 1996 4 RESCEANU, tefan, Atitudinea Bisericii faŃă de avort, divorŃ, abandonul de copii, droguri etc. în vol. colectiv PastoraŃie i misiune în Biserica Ortodoxă, Editura Episcopiei Dunării de Jos, GalaŃi, 2001. 5 MANTZARIDIS, Georgios, Morala cretină. Omul i Dumnezeu. Omul i semenul. PoziŃionări i perspective existenŃiale i bioetice, Editura Bizantină, Bucureti, 2006

4. ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ

I. Întemeierea Bisericii i răspândirea Cretinismului prin predica SfinŃilor Apostoli

II. Cretinismul în timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Sinodul I Ecumenic

III. Schisma cea mare cauzele politice i religioase etapele schismei consecinŃele 159

IV. Reforma protestantă cauzele reformei reformatorii: Martin Luther si J. Calvin urmările reformei

V. Ortodoxia azi. RelaŃiile interortodoxe i dialogurile ecumenice

BIBLIOGRAFIE

1 RĂMUREANU, I, BODOGAE, T., ESAN, M., Istoria bisericească universală, vol.I, ed.III, EIBMBOR, Bucureti, 1987, vol.II, EIBMBOR, Bucureti, 1993 2 CHIFĂR, Nicolae, Istoria Cretinismului, vol. IIV, Trinitas, Iai, 20012004


1 POPESCU, Teodor M., Geneza i evoluŃia schismei, în Ortodoxia, XI, nr. 23, Bucureti, 1954 2 DAVID, Petru I., Ecumenismul. Factor de stabilitate în lumea de astăzi, Gnosis, Bucuresti, 1998 3 MORARU, Alexandru, Biserica Ortodoxă Română între anii 18852000. Dialog teologic i ecumenic, vol. III, tom. 2, EIBMBOR, Bucureti, 2006

5. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

I. Începuturile vieŃii cretine pe teritoriul Ńării noastre: dovezi arheologice, lingvistice, martiri. Primele forme de organizare bisericească: Episcopia Tomisului

II. Întemeierea mitropoliilor din łara Românească i Moldova 1 Contextul politic al întemeierii mitropoliilor 2 Activitatea MitropoliŃilor Iachint de Vicina i Iosif Muat

III. ContribuŃia Bisericii Ortodoxe Române la dezvoltarea culturii i apărarea identităŃii naŃionale:

SfinŃii mitropoliŃii: Dosoftei, Varlaam, Antim Ivireanul i Mitropolitul Andrei aguna

IV. Biserica Ortodoxă Română azi Revirimentul învăŃământului teologic Religia în coală Presa bisericească

BIBLIOGRAFIE

1 PĂCURARIU, pr. prof. dr. Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, EIBMBOR, vol. IIII, Bucureti 1991,1994,1997 i ediŃia revizuită, vol. III, Trinitas, Iai, 20042006 2 MORARU, Alexandru, Biserica Ortodoxă Română între anii 18852000. Biserică. NaŃiune. Cultură, vol. III, tom. 1, EIBMBOR, Bucureti, 2006 3 http://www.patriarhia.ro/


1 *** Mărturisitori după gratii. Slujitori ai Bisericii în temniŃele comuniste, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului i Clujului, ClujNapoca, 1996 2 POPESCU Emilian, Izvoarele apostolice ale Cretinismului românesc. Sfântul Apostol Andrei, în ST, nr. 13/1994 3 Idem, Cretinismul timpuriu pe teritoriul României. 1. Originile. 2. BizanŃul sau Roma?, în vol. Priveghind i lucrând pentru mântuire, Trinitas, Iai, 2000 4 MANEA, Vasile, PreoŃi ortodoci în închisorile comuniste, Patmos, Alba Iulia, 2000

6. LITURGICĂ

I. Sfânta Liturghie: prezentare istorică i rânduială II. Sfintele Taine: instituirea i importanŃa lor în viaŃa cretină III. Ierurgiile în viaŃa credincioilor 1 Ierurgii legate de viaŃă 2 Ierurgii legate de moarte

BIBLIOGRAFIE

1 BRANITE, Ene, Liturgica specială, EIBMBOR, Bucureti, 1980

160

2 Î.P.S. Dr. LAURENłIU STREZA, Tainele de iniŃiere cretină, Trinitas , Iai, 2002 3 NECULA, Nicolae, TradiŃie i înnoire în slujirea liturgică, vol. I, Editura Episcopiei Dunării de Jos GalaŃi, 1996;

7. MISIUNE CRESTINĂ I CATEHETICĂ

I. Mântuitorul Iisus Hristos – Catehet i Pedagog Desăvârit

II. Scopuri i obiective în cadrul catehezei i educaŃiei religioase

III. Rolul profesorului de religie în păstrarea, transmiterea i apărarea dreptei credinŃe

IV. ValenŃele educative ale cultului divin V. Însuirea i trăirea deprinderilor religioase în cadrul orei de Religie

VI. Participarea tinerilor la viaŃa liturgică i la activităŃile catehetice

VII. ImplicaŃiile pastoralmisionare i educative ale colaborării profesorului de religie cu preotul paroh

BIBLIOGRAFIE

1 Î.P.S. Dr. DANIEL, Mitropolitul Moldovei i Bucovinei, Dăruire i dăinuire. Raze i chipuri de lumină din istoria i spiritualitatea românilor, ed. a IIa, Trinitas, Iai, 2005 2 BEL,Valer, Misiunea Bisericii în lumea contemporană, P.U.C.,ClujNapoca,2002 3 CĂLUGĂR, Dumitru, Catehetica, Renaterea, ClujNapoca, 2007 4 GORDON, Vasile, Biserica i coala. Analize omiletice, catehetice si pastorale. Christiana, Bucureti, 2003 5 TIMI, Vasile, Religia în coală. ValenŃe eclesiale, educaŃionale i sociale, Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca, 2004


1 CLEMENT ALEXANDRINUL, Pedagogul, în col. PărinŃi i Scriitori Bisericeti, vol. 5, traducere, introducere i note de Pr. Prof. Dr. D. Fecioru, Bucureti, 1982 2 IRINEU, Episcop de Ekaterinburg i Irbit, EducaŃia religioasă. InvăŃături pentru copii i tineri, Sophia, Bucureti,2002 3 BRIA, Ion, CredinŃa pe care o mărturisim, EIBMBOR, Bucureti, 1989 4 CHIRILĂ, Ioan, (coord.), Misiunea Bisericii în Sfânta Sciptură i în istorie, Renaterea, ClujNapoca, 2006 5 CUCO, Constantin, EducaŃia religioasă. Repere teoretice i metodice, Polirom, Iai, 1999 6 JURCA, Eugen, ExperienŃa duhovnicească i cultivarea puterilor sufleteti ContribuŃii de metodologie i pedagogie cretină, Marineasa, Timioara, 2001 7 NECULA, Constantin, Sarea pământului, Tehnopress, Iai, 2002 8 TIMI, Vasile, Misiunea Bisericii i EducaŃia. Atitudini, interferenŃe, perspective, Presa Universitară clujeană, ClujNapoca, 2004 9 ANTA Gheorghe, Valorile cretine în educaŃia morală a adolescentului, Casa CărŃii de tiinŃă, ClujNapoca, 2004 10 *** PastoraŃie i misiune în Biserica Ortodoxă, Editura Episcopiei Dunării de Jos, GalaŃi, 2001



161


PROGRAMAPENTRU

ARTE VIZUALE(EDUCAŢIE PLASTICĂ / EDUCAŢIE VIZUALĂ /

ARHITECTURĂ)


- Bucureşti -2004

162

PREZENTARE GENERALĂ

Programele pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea unei noi competenţe profesionale prin aprofundarea unor concepte şi orientări cu privire la educaţia artistică plastică înţeleasă ca activitate creativă specifică şi interdisciplinară de formare a tinerei generaţii.

La examenul de ocupare a posturilor vacante în învăţământul preuniversitar se are în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic pe care îl presupune limbajul vizual, cât şi conştientizarea funcţiilor lui practice, gramaticale şi de tehnologie artistică.

Cadrele didactice care se prezintă la concursul de titularizare sunt, în general, absolvenţi de doar câţiva ani ai institutelor de învăţământ superior. Din acest punct de vedere, concursul trebuie să ateste următoarele:- stăpânirea cunoştinţelor generale din ştiinţele edicaţiei asimilate în facultate, cu accent pe aplicaţiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învăţământ, creativitate);- aplicarea creativă a informaţiilor din didactica specialităţii dobândite anterior şi îmbogăţite prin experienţa de catedră (limbaj plastic, noţiuni de gramatică a vizualului, tehnici artistice);- preocupări de optimizare şi ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conţinutului programei şcolare în funcţie de particularităţile de cârstă şi individuale ale copiilor;- calitatea documentării privind zone ale vizualului de interes în şcoala actuală: mass-media, modă, publicitate, etc.;- demonstrarea unor capacităţi de descoperire a mijloacelor şi căilor specifice de cultivare şi stimulare a creativităţii.

Caracterul integrator şi multicultural al acţiunilor reprezentative pentru disciplina educaţie plastică este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic. Învăţarea în artă fiind gramaticală şi tehnologică (şi doar în acest sens, operaţională), punerea în aplicare a acestui conţinut implică din partea profesorilor motivaţii de inovare şi descoperire a unor strategii, modalităţi tehnice, mijloace şi forme active pentru stimularea creativităţii vizuale a elevilor. Acesta este obiectivul fundamental al împrospătării informaţiei de specialitate, psihopedagogice şi metodologice, şi criteriul evaluării muncii fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfăşurare în învăţământul românesc de toate gradele.

EXEMPLE DE COMPETENŢE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI VIZUALE

Competenţa de a desfăşura o activitate continuă având la bază o opţiune conştientă, fără pulsiuni afective, privind valoarea acţiunii.

Competenţa unei viziuni globale asupra finalităţii acţiunii ca o consecinţă a pregătirii manageriale (elaborarea obiectivelor, anticiparea finalităţilor, existenţa alternativelor).

Competenţa de a comunica (sinergic) cu scopul cooperării creative şi al respectării diverselor opinii, al asimilării propunerilor alternative şi/sau, eventual, al includerii lor în proiecte personale.

163

Competenţa legată de afirmarea propriei personalităţi, de dorinţa de evoluţie intelectuală şi profesională continuă, indiferent de situaţiile pasagere sau conjuncturale.

Capacitatea de a concepe curriculum la decizia şcolii Competenţe în evaluare Conturarea unui profil intelectual şi profesional prin consultarea constantă a

materialelor bibliografice (de specialitate şi din specialităţi înrudite). Folosirea tehnicilor moderne de informare şi a metodelor specifice pentru asimilarea cunoştinţelor necesare procesului didactic specific educaţiei vizuale.

Capacitatea de a construi/alcătui demersuri didactice interactive cu integrarea conţinuturilor metodice.

Capacitatea de adecvare a demersului didactic la colectivul clasei şi/sau la specificul disciplinei.

COMPETENŢE ÎN SPECIALITATE

Cunoaşterea temeinică a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice ale disciplinei. Capacitatea de a structura modalităţi orginale de abordare a problemelor de limbaj

vizual în cadrul activităţilor plastice şcolare; evaluarea eficientă a diferitelor tipuri de demersuri educaţionale.

Capacităţi de implicare profesională la îmbogăţirea conţinutului artistic aplicativ al instrumentelor de lucru (programe, manuale, materiale didactice).

Capacitatea de a actualiza prin lecturi, activităţi în atelier, demonstraţii, expuneri, cerinţele reformei curriculare; comunicarea eficientă cu parteneri în activitatea educaţională.

Capacitatea de autoevaluare şi introducerea feed-back-ului în protecţia personală a carierei.

PROFESOR I

TEMATICĂ DE SPECIALITATE

A. PROBLEMATICA ELEMENTELOR DE LIMBAJ CA MIJLOACE DE EXPRESIE, A COMPOZIŢIEI CU DOUĂ ŞI CU TREI DIMENSIUNI ŞI A TEHNICILOR DE ARTĂ ABORDABILE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GENERAL.- Potenţele constructive şi de expresie ale elementelor limbajului vizual.- Probleme ale simultaneităţii semnelor şi mijloacelor de expresie în construcţia

formelor picturale/grafice/sculpturale/decorative.- Problematica studiului armoniei şi gamelor cromatice.- Problema relaţiei culoare-linie-motiv (subiect)-mesaj în constituirea armonioasă şi

expresivă a întregului compoziţional.- Problematica reprezentării şi sugerării spaţiului tridimensional, a volumului în

plan, prin diferite mijloace de expresie liniară şi coloristică.- Problematica reprezentării spaţiului plastic prin modelare cromatică; culoare

locală, ton local; contrast clarobscur.- Structuri coloristice expresive şi problematica dezvoltării armoniei din două sau

trei culori.- Pata de culoare şi pata de valoare; tratarea plată şi tratarea picturală a suprafeţei.

164

- Transformarea succesivă a unei figuri geometrice în semn figurativ şi invers; exigenţele organizării unor structuri compoziţionale de tip Escher inedite, expresive şi armonioase.

- Divizarea unei forme tridimensionale şi reasamblarea ei armonioasă şi echilibrată într-o altă ordine în tehnica modelajului.

- Problema relaţiilor dintre elementele de limbaj şi mijloacele de expresie în compoziţia sculpturală.

- Structuri compoziţionale organizate pe baza raportului armonic al secţiunii de aur; problema centrului de interes.

- Alternanţa raporturilor cantitative bidimensionale şi exigenţele cromatice în organizarea dinamică a spaţiului plastic.

- Accepţiuni actuale ale spaţiului în artele vizuale.- Expresii plastice şi decorative rezultate prin asamblare, multiplicare,

metamorfozare, geometrizare, eliminare, adăugare.- Ritmul liniar, ritmul cromatic şi importanţa lor în configurarea deschisă sau

închisă, dinamică sau statică a compoziţiei.- Problemele experimentului interdisciplinar în cercetarea structurilor naturii şi

fructificarea rezultatelor astfel obţinute în îmbogăţirea expresivităţii limbajului liniei-culorii-volumului.

- Elemente de perspectivă liniară şi coloristică utilizate în creaţia bazată pe convenţii iluzioniste.

- Haşura şi problematica reprezentării expresive a diferitelor materialităţi şi a spaţiului tridimensional.

- Probleme ale folosirii liniilor drepte, curbe, frânte, concentrice etc. direct cu pensula pe suporturi uscate sau umede în realizarea unei compoziţii statice sau dinamice, deschise sau închise.

- Expresii ale formelor tridimensionale în tehnica modelajului.- Ramificaţiile, sinuozităţile şi spirala: forme de organizare, creştere şi dezvoltare a

structurilor naturale şi interpretarea lor expresivă.- Analogii ale organizării, creşterii şi dezvoltării ritmice a formelor naturale cu

formele şi structurile create de om.- Dinamica raportului lumină-umbră şi distribuţia armonioasă a tonurilor sau

valorilor din tehnica modelului şi pasajului.- Modulul ca element sau semn şi problema distribuţiei lui dinamice sau statice în

spaţiul plastic.- Poziţia, direcţia, mişcarea şi ponderea formelor şi problematica reprezentării

expresive a spaţiului cu două şi cu trei dimensiuni.- Tematica partiurilor compoziţionale în studiul organizării şi construcţiei expresive

a armoniilor liniare şi cromatice.- Asimetrie şi echilibru în dinamica configuraţiei compoziţionale.- Conceptul de compoziţie ca imagine complexă în toate artele vizuale.- Imagiena umană, funcţii şi mijloace artistice de realizare a costumaţiei. - Probleme ale publicităţii prin imagine vizuală.- Particularităţi de viziune şi limbaj în spectacolul de animaţie. - Probleme ale receptării mesajului artistic în artele cinetice, citirea compoziţiei

cinetice în teatru şi film, analiza comparativă a mijloacelor de realizare a imaginii în tatru şi film.

B. TEHNICI. Tehnici de desen şi de gravură abordabile în învăţământul general; materiale şi instrumente; pe scurt despre: desenul în creion, în cărbune, în creioane colorate, în crete colorate, în peniţă, în pensulă, laviul; problemele matriţei, a

165

instrumentelor şi a celorlalte materiale utilizate în gravură fără acizi; pe scurt despre: monotipie, rafotipie, linogravură, xilogravură, pointe sèche, litografie.

Tehnici de pictură; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarelă, tempera, tempera în emulsii, guaşă, acrylice, pictura pe sticlă, pastelul, colajul, imprimeu textil, fresca în tempera, mozaicul; tapiserie populară.

Studierea unor tehnici sau procedee tehnice precum: plierea şi decuparea parţială (decorativă şi picturală), colajul şi decolajul parţial; tehnici de sculptură - modelarea în lut sau plastilină a unor forme plate, sau a unor reliefuri pe diferite trepte de înălţime, a unor forme în ronde-bosse, prin diferite procedee şi cu instrumente adecvate; tehnici în arta decorativă – ceramica, textile, modă.

Bibliografie pentru temele de specialitate

- Achiţei, Gh., Artă şi experienţă, Ed. Albatros, Bucureşti, 1974- Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988- Arnheim, R., Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979- Berlogea, Ileana, Teatrul şi societatea contemporană, Editura Meridiane, 1985- Burke, E., Despre sublim şi frumos, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981- Constantinescu, Gr., Splendorile operei. Dicţionar de teatru Liric, E.D.P., 1995- Elsen, A., Temele artei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983- Hogarth, W., Analiza frumosului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981- Fleming, W., Arte şi idei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983- Hartmann, N., Estetica, Ed. Universul, Bucureşti, 1983- Ianoşi, I., Sublimul în artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983- Joly, Martine, Introducere în analiza imaginii, editura All,1998- Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, Bucureşti, 1971- Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, vol. I, II, III, IV, V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978- Servien, P., Estetica, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975- Lützeller, H., Drumuri spre artă (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986- Knobler, N., Dialogul vizual (vol. I şi II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983- Lăzărescu, L., Pictura în ulei, Editura Sigma Plus, Deva, 1996- Maşek, V., E., Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 1986- Moles, A., Artă şi ordinator, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983- Nanu, Adina, Artă, stil, costum, editura Meridiane, 1976- Nanu, Adina, Arta pe om, editura Compania, 2001- Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, editura Vizual, 2002- Pepino, C., Automate, idoli, păpuşi, Editura Alma Galaţi, 1998- Petrovici, V., Lumină şi culoare în spectacol, Editura Albatros, 1974- Pareyson, L., Estetica. Teoria formativităţii, Ed. Universul, Bucureşti, 1977- Pleşu, A., Călătorie în lumea formelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986- Florian, M., Metafizică şi artă, Ed. Echinox, Cluj, 1992- Lipps, T., Estetica, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987- Cristea, M., Sistemul educaţional şi personalitatea. Dimensiunea estetică, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995.- Popescu, T., Concepte şi atitudini estetice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983- Prut, C., Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros, 1972- Rosenkranz, K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984- Schiller, Fr., Scrieri estetice, Ed. Univers, Bucureşti, 1981- Suchianu, D., I., Cinematograful, acest necunoscut, Editura Dacia, Cluj, 1973- Tomescu, N., Estetica imaginii fotografice, Editura Tehnică, 1973- Vanoye, F. şi Anne Goliot – Lete, Scurt tratet de analiză filmică, Editura All, 1995

166

- Vianu, T., Opere – vol 6, Estetica, Ed. Minerva, Bucureşti, 1976 şi vol. 7, Studii de estetică, Ed. Minerva, Bucureşti, 1978- Zamfirescu, I., Istoria universală a teatrului, Editura pentru literatură universală, 1966 - 1970- Dicţionar de estetică generală (sub coordonarea Valeriu Şuteu), Ed. Academiei, Bucureşti, 1972

Probleme de istoria artei universale şi româneşti

1. Arta şi societatea în Grecia antică; de la clasicism la elenism.2. Arta imperială romană. Sfârşitul lumii vechi.3. Arta Evului Mediu: Occident, Bizanţ şi Ţările Române

a) structuri ideologice şi structuri vizuale; raporturile artei cu credinţele, literatura, gândirea Evului Mediu;

b) social, politic şi artistic în Evul Mediu (iconografie, structuri arhitectonice);c) relaţii Orient - Occident : politică şi artă (circulaţia unor motive, iconografii);d) criza lumii medievale şi înnoirile figurative în pragul Renaşterii.

4. Renaşterea şi conceptul individualismului: continuitate şi discontinuitate între Evul Mediu şi Renaştere; Raţionalismul în Renaştere; statutul social al artistului în Renaştere.

5. Manierism şi „manieră”; relaţia manierismului cu clasicismul Renaşterii în sec. al XVI-lea; manierismul şi arta secolului al XX-lea; spiritualism şi naturalism.

6. Conceptul de baroc: barocul tipologic şi barocul istoric; dinamismul şi „picturalul” baroc; barocul şi arta de curte; clasicismul secolului al XVII-lea şi cultura claselor de mijloc.

7. Arta secolului al XIX-lea: a) dimensiunea socială şi dimensiunea politică în neoclasicism; neoclasicismul

arheologic; neoclasicismul de curte; neoclasicismul şi Revoluţia franceză; stilul Empire;

b) romantism şi istorism; romantismul şi emanciparea burgheziei;c) realism, eclectism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta

europeană;d) începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881);e) orientări culturale şi artistice în arta românească a secolului al XIX-lea –

neoclasicismul, romantismul.8. Arta secolului XX: curente, şcoli:

a) repere stilistice în arta secolului al XX-lea; aporturi ale artei româneşti la evoluţia artei europene; postimpresionism, simbolism, Art Nouveau, Noul clasicism, Mişcarea de Avangardă;

b) personalităţi ale artei moderne occidentale şi româneşti în secolul al XX-lea.

Bibliografie selectivă pentru Istoria Artei

- Antichitatea despre artele plastice (antologie de Alexandru Cizek), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971.

- Antal, f., Clasicism şi romantism, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971.- Argan, G., C., Arta modernă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982.- Bazin, G., Clasic, baroc, rococo, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970- Berence, f., Renaşterea italiană, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969.- Bloch, R., Roma şi destinul ei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985.- Bode, W von, Maeştrii picturii olandeze şi flamande,Ed. Meridiane, Bucureşti,

1974.167

- Bonnrad, A., Civilizaţia greacă, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.- Brion, M., Pictura românescă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972.- Burckhard, I., Cultura Renaşterii în Italia (2 volume), Ed. de Stat Pentru Literatură,

Bucureşti, 1974.- Celebonovic, A., Realismul burghez la sfârşitul secolului al XIX-lea (1860-1914),

Editura Meridiane, Bucureşti, 1982.- Delvoye, C., Arta bizantină, vol. I-II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976.- de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968.- Duby, G., Arta şi societatea, 980–1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987.- Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970- Gombrich, E.H.,O istorie a artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975.- Grigorescu, D., Expresionismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969- Grigorescu, D., Cubismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972.- Grigorescu, D., Pop art, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975.- Hocke, G., R., Lumea ca labirint, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973.- Huinzinga, J., Amurgul Evului Mediu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970.- Ispir, M., Clasicismul în arta românească, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984- lhote, a., Tratate despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969.- de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968- Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane,Bucureşti, 1985-1986.- Panofsky, E., Renaştere şi renaşterea în arta occidentală, Ed. Meridiane, Bucureşti,

1974.- Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974.- Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998.- Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973.- Istoria artelor plastice în România, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1980.- Enciclopedia artiştilor români contemporani, Editura ARC 2000, Bucureşti, 1996.- Pagini de artă modernă românescă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1962.

b) Probleme de metodică

- Conceptul de alfabetizare vizuală prin gramatica şi tehnicile artei în condiţii predominant practice, de atelier, a tuturor elevilor.

- Proiectarea operaţională a obiectivelor cu precizarea performanţei minime, învăţarea în clasă, asistată, şi evaluarea imediată a performanţelor

- Activitatea de atelier, forma de organizare a procesului de învăţare, a limbajului vizual şi de stimulare a creativităţii elevilor, de organizare, desfăşurare, conducere şi evaluare în învăţământul de artă.

- Tehnici şi strategii didactice stimulative şi de deblocare creativă.- Aspecte psihopedagogice şi metodice ale descoperirii (prin teste şi probe specifice) şi

stimulării disponibilităţilor creative, a creativităţii artistice şi a creativităţii cu artă la elevii din ciclul gimnazial şi liceal de artă.

- Tipologia exerciţiilor şi experimentelor practice, desfăşurate în orele de educaţie plastică, în orele de atelier.

- Conţinutul interdisciplinar şi metodologia studierii creative în şcoală a unor structuri naturale, (”Nu studiu după natură, ci în sensul ei!”).

- Aspecte specifice ale învăţării gramaticii limbajului vizual; învăţarea observaţională, învăţarea experimentală, învăţarea prin exersare practică, învăţarea prin analogie, învăţarea intuitivă, învăţarea prin deducţie şi descoperire, învăţarea experimentală, învăţarea prin analiză-sinteză, învăţarea prin joc, învăţarea prin proiect, învăţarea prin parcurgerea etapelor oricărui proces de creaţie.

- Spontaneitate şi algoritm în asimilarea gramaticii vizualului.168

- Consideraţii metodice asupra evoluţiei figurii umane în creaţia copiilor.- Culoarea, limbaj prioritar în creaţia copilului şi în educaţia plastică. Implicaţii

psihopedagogice şi metodice în cunoaşterea elevilor şi în stimularea lor creativă.- Fundamente psihopedagogice ale descoperii şi deszvoltării aptitudinilor artistice

vizuale; prezentarea unor exemple sau studii de caz.- Stimularea creativităţii şi originalităţii vizuale a elevilor prin imagini fabuloase sau

fantastice, prin substituiri, deformări, divizări, combinări etc.- Rolul intuiţiei, al experimentului şi al exerciţiului practic demonstrativ în învăţarea

tehnicilor de artă în şcoală.- Evaluarea performanţelor obţinute de elevi în cursul procesului de învăţare;

modalităţi de evaluare eficientă; necesitatea evaluării pe baza obiectivelor operaţionale; valenţe şi limite ale evaluării prin teste.

- Activitatea de creaţie artistică, ştiinţifică şi metodică a profesorului de arte plastice şi tripla lui funcţionalitate: şef de atelier sau coleg cu mai multă experienţă al elevilor săi, consilier de artă în şcoală şi în aria de influenţă a şcolii, inamic public nr. 1 al Kitsch-ului vizual.

- Educatorul de artă – comportament creatic şi de înţelegere empatică.

Bibliografie selectivă pentru probleme de metodică

- Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996- Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice,

Editura Polirom, 1998 - Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975- Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, 1990- Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, 1996- De Landsheere V., de Landsheere G., Definirea obiectivelor educaţiei, Editura

Didactică şi Pedagogică, 1977- Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988

PROGRAMA PENTRU CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPENTRU SPECIALIZAREA ARHITECTURĂ

TEMATICĂ DE SPECIALITATE

- DEFINIREA ARHITECTURII CA OBIECT, FENOMEN, ACTIVITATEProcesul istoric de definire a arhitecturii.

- SPAŢIUL EXISTENŢIAL ŞI SPAŢIUL ARHITECTURALNivelurile spaţiului existenţial, nivelurile spaţiului arhitectural şi interacţiunile

dintre acestea interpretate din punct de vedere geografic, peisagist, urbanistic, al clădirii şi al obiectului. Influenţa elementelor de mediu asupra realizărilor arhitecturale. Arhitectura vernaculară.- DATE FUNDAMENTALE ALE SPAŢIULUI ARHITECTURAL. ORGANIZARE ŞI COMPOZIŢIE

Elemente de morfologie utilizate în analiza spaţiului arhitectural. Principii de compoziţie. Despre măsură, scară, raport, proporţii. Lumină şi culoare în spaţiul

169

arhitectural. Noţiuni d estetică urbană şi estetică arhitecturală. Metode de reprezentare tri şi bidimensionala a spatiului arhitectural (se va include şi releveul). Despre redactarea şi prezentarea proiectului. - CONŢINUT ŞI FORMĂ. FUNCŢIUNE

Specificitate spaţială pentru diferite programe de arhitectură, zonificări funcţionale, condiţii optime de realizare a confortului interior ca răspuns la particularităţle funcţionale, necesităţile fiziologice şi starea bio-psihică a utilizatorilor. Despre circulaţii verticale şi orizontale. Arhitectura ecologică şi controlul pasiv al spaţului arhitectural. - INTERPRETAREA TEHNICĂ A SPAŢIULUI ARHITECTURAL

Rolul materialelor de construcţie în evoluţia relaţiei structură – spaţiu arhitectural. Relaţia dintre caracteristicile constructive şi cele funcţionale ale diferitelor programe de arhitectură. Despre tehnicile de construcţie adaptate specificului regional şi tehnologiile ecologice. - NOŢIUNI DE AMENAJAREA TERITORIULUI

Resurse fizice, potenţial economic, valorificare regională. Relaţia urbanism – mediu. Optimizarea ecologică a amplasamentelor. Analize şi studii de impact asupra mediului. Analize şi studii privind reţelele de localităţi. - NOŢIUNI DE PROIECTAREA LOCALITĂŢILOR

Despre principalele faze ale proiectării urbane (PUG, PUZ, PUD) şi despre reglementări urbanistice. Specificul localităţile şi zonificări funcţionale în cadrul localităţii (centrul de interes al localităţii, zone rezidenţiale, amenajări şi dotări, mica industrieşi zonele meşteşugăreşti, amenajări tehnico-edilitare, etc.).Tipuri de nocivităţi şi metode de combaterea ăpoluării la nivelul localităţilor.

Bibliografie:

Zevi Bruno, Cum să înţelegem arhitectura, Editura Tehnică, 1969Norberg Schultz Ch., Existence, Space & Architecture, Studio Vista London,

1971Bonbon, B., S., La perspective scintifique et artistique, Edition Eyrolles, 1972Licklider, H., Scara arhitecturală, Editura Tehnică, 1973Patrulius, R., Locuinţa în timp şi spaţiu, Editura Tehnică, 1975Tănăsescu, A., Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura

Didactică şi Pedagogică, 1983Focillon, H., Viaţa formelor, Editura Meridiane, 1977Arnheim, R., Dynamique de la forme architecturel, Architecture&

Recherches/Pierre MardagaSasarman, Ghe., Funcţiune, spaţiu, arhitectură, Editura Meridiane, 1979Constantin, P., Culoare – Artă – Ambient, Editura Meridiane, 1979Gill, Robert, W., Manual of Randering with Pen and Ink, Thames and Hudson,

1979Radian, H., R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, 1981Michelis, P., A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, 1982Gândirea estetică în arhitectura românească, Editura Meridiane, 1983Enache, M., Ionescu, I., Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică şi

Pedagogică, 1983The Scope of the Social Architecture, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984Panchyk, K., Solar interiors, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984Joja, C., Actualitatea tradiţiei arhitecturii româneşti, Editura Tehnică, 1984Triscu, A., Spaţii urbane pietonale, IP Arta grafică, 1985Iurov, C., Arhitectura bionică, Editura Tehnică, 1985

170

Ionescu Gr., Arhitectura românească. Tipologii, creaţii, creatori, Editura Tehnică, 1986

Uscătescu G., Ontologia culturii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987Joja, C., Arhitectura românească în context european, Editura Tehnică, 1989Curinschi Vorona Ghe., Introducere în arhitectura comparată, Editura Tehnică,

1991Ioanid, V., Urbanism şi mediu, Editura Tehnică, 1991Botez – Crainic A., Arta formei, Editura Orator, 1993Ferry Luc, Homo Aestheticus, Editura Meridiane, 1997Scherr, R., The Grid: Form and process in Architectural Design, USA Books,

2001Ochinciuc, C., Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură. Proiectarea integrata,

Editura Universitară Ion Mincu, 2002Nanu, A., Vezi? Comunicare prin imagine, Editura Vizual, 2002Botez – Crainic, A., Istoria artelor, Editura Orator, 1995 – 2002Şuşala, I., N., Bărbulescu, O., Dicţionar de arsmatetică, Editura Star Tipp, 2003

METODICA PREDĂRII/ÎNVĂŢĂRII (instruirea directă)Metodica perfecţionării comunicării dintre profesor şi elev în faza de iniţiere în

cultura de arhitectură (limbajul specializat şi orientarea percepţiei vizuale şi a raţionamentelor logice în prelucrarea informaţiilor).

Metode de transmitere şi interpretare a ansamblului de coduri al limbajului profesional în predarea cunoştinţelor teoretice de arhitectură.

Metodica predării programelor arhitecturale în cadrul orelor de atelier sau la materiile teoretice – formularea problemei (temă de proiectare), formularea soluţiei (interpretarea datelor de temă), concretizarea soluţiei (metodologia proiectării), înţelegerea soluţiei (răspuns optim funcţional şi spaţial – volumetric).

Modernizarea mijloacelor de instruire – învăţare utilizate la materiile teoretice din domeniul arhitectural şi în practica proiectivă

Procedee şi metodespecifice pe baza cărora pot fi analizate şi interpretate experienţele elevilor în domeniul spaţiului construit.

Căi şi mijloace de convertire a experienţelor de percepţie şi controlarea spaţiului real prin noţiuni de desen, geometrie descriptivă şi perspectivă şi de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităţii conceptual-proiective a elevilor.

Metode diferenţiale utilizate în instruirea elevilor în raport cu structurile cognitive sau cele intuitiv-originare sau a elevilor cu aptitudini deosebite.

Tipuri de evaluare (aplicaţii, verificări) ale calităţii informaţiei pe care elevii au înmagazinat-o în procesul instruirii în cultura de arhitectură.

Metode de conexare a domeniului arhitecturii la celelalte discipline care circumscriu aria culturii generale sau de specialitate a elevilor.

Metode de promovare şi aplicare a cunoştinţelor acumulate prin instruire în practica de specialitate.

Bibliografie

Piaget, J., Biologie şi cunoaştere, Editura Dacia, Cluj, 1971Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică şi

Pedagogică, 1977De Landsheere V., de Landsheere G., Definirea obiectivelor educaţiei, Editura

Didactică şi Pedagogică, 1977171

Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988Von Meiss, Pierre, De la cave au toit. Temoignage D’un enseignement

d’architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991Toma, Steliana, Curs de pedagogie, Institutul de Construcţii, Bucureşti, 1991Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L’Harmattan, 1991

PROFESOR IIPrograma de titularizare

Disciplina: Educaţie vizuală pentru clasele V – VIIIÎnvăţământ general obligatoriu

A. Prezentare generalăPrograma de pregătire pentru titularizarea în învăţământul general obligatoriu la

disciplina Educaţie vizuală urmăreşte actualizarea şi aprofundarea unor concepte şi orientări actuale în domeniul educaţiei vizuale înţeleasă ca alfabetizare specifică şi bază a dezvoltării predispoziţiilor creative vizualo-manuale ale elevilor.

La examenul de titularizare se are în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic şi practic tehnologic pe care îl presupune limbajul vizual, cât şi conştientizarea creatoare a noţiunilor, conceptelor, căilor şi mijloacelor celor mai eficiente în procesul de învăţare orientată şi de evaluare interactivă a performanţelor fiecărui elev.

B. Profilul profesorului de educaţie vizualăÎn învăţământul general obligatoriu, profilul viitorului profesor de educaţie

vizuală pentru clasele V - VIII presupune:- comportament creativ şi înţelegere empatică şi- pregătire de specialitate polivalentă, specifică educaţiei vizuale de bază.

C. Teme de studiu individual pentu examenul de titularizare la disciplina educaţie vizuală în învăţământul general obligatoriu:

Tema I: Educaţia vizuală de bază – privire de ansambluTema II: Culoarea – element de limbaj învăţat cu prioritate;

proprietăţi şi efecteTema III: Punctul şi linia – elemente de limbaj specifice graficiiTema IV: Forma – element de limbaj bi şi tridimensionalTema V: Mijloacele de expresie

ca ansambluri relaţionale (grupări) nominalizateTema VI: Mijloacele tehnice generale şi specifice fiecărei arte vizualeTema VII: Compoziţia bi şi tridimensională; principii, condiţii, tipuri şi genuri;

analiza imaginiiTema VIII: Idei noi, eficiente în psihopedagogia arteiTema IX: Creativitatea vizuală cu artă şi artistică;

factori de stimulare sau de frânare;modalităţi de deblocare; probe şi teste

Tema X: Proiectarea activităţilor vizualo-manuale, predominant practice, de atelier, cu performanţe minime, evaluabile imdeiat şi interactiv;proiectul scenariu şi fişa – forma prescurtată

D. Bibliografie generală minimă:- Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988- Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I – III, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975- Lhote, A., De la paletă la masa de scris, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974

172

- Pleşu, A., Ochiul şi lucrurile, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986- Read, H., Semnificaţia artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969- Schileru, E., Preludii critice, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975- Signac, P., De la Delacroix la neoimpresionism, Editura Meridiane, Bucureşti,

1971- Şuşală, I., N., Estetica şi psihopedagogia artelor plastice şi designului, Editura

Sigma, Bucureşti, 2000- Şuşală, I., N., Bărbulescu, O., Dicţionar de arsmatetică, Editura Star Tipp,

Slobozia, 2003- Tonitza, N., Scrieri despre artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1962- Venturi, L., Cum să înţelegem pictura, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977

E. Bibliografie specificăTema I

- Achiţei, Gh., Ce se va întâmpla mâine, Editura Albatros, Bucureşti, 1972- Enăchescu, C., Expresia plastică a personalităţii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,

1975- Şuşală, I., Petre, Ghe., Eucaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp,

Slobozia, 2003Tema II

- Constantin, P., Culoare, artă, ambient, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979- Demetrescu, C., Culoarea, suflet şi retină, Editura Meridiane, Bucureşti, 1965- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp,

Slobozia, 2003Tema III

- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003

Tema IV- Mihăilescu, D., Limbajul culorilor şi formelor, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1980- Read, H., Originile formei în artă, Editura Univers, Bucureşti, 1971- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp,

Slobozia, 2003Tema V


Tema VI- Bollenbach, G., C., D., Desenul. Pe scurt, despre tehnici, Editura Meridiane,

Bucureşti, 1969- Havel, M., Tehnica tabloului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988- Iuca, S., A., Gravura. Vocabular de termeni tehnici, Editura Artis, Bucureşti,

1991- Nanu, A., Pe scurt, despre sculptură, Editura Albatros, 1966- Şuşală, I., Desen, culoare, modelaj, compoziţie şi metodică, Editura FRM,

Bucureşti, 1999Tema VII

- Ailincăi, C., Introducere în gramatica limbajului vizual, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982

- Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Editura meridiane, Bucureşti, 1969- Read, H., Semnificaţia artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986- Sterling, Ch., Natura moartă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1970- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp,

Slobozia, 2003173

- Wojciechowschi, A., Arta peisajului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974Tema VIII

- Faure, Ed., A învăţa să fii. Un raport al UNESCO, Editura Didactică şi Pedagogică, 1974


Tema IX- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp,

Slobozia, 2003Tema X

- Maliţa, M., Idei în mers, Editura Albatros, Bucureşti, 1975- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp,

Slobozia, 2003



174


PROGRAMAPENTRU

MUZICĂ(Educaţie muzicală / Educaţie muzicală specializată: muzică instrumentală, artă vocală,

muzică de cameră / Studii teoretice / Ansambluri muzicale vocale şi instrumentale)


- Bucureşti -2004

Notă de prezentare

Prezenta tematică pentru concurs vine în ajutorul cadrelor didactice, pentru a preîntâmpina eventualele disfuncţionalităţi determinate de pregătirea lor iniţială, pentru a actualiza cunoştinţele de

175

specialitate şi de pedagogie, de a le racorda pe toate acestea la probleme reformei învăţământului din România.

Prezenta programă, temele de specialitate servesc personalităţii creatoare, competenţelor specifice profesiei în conformitate cu unităţile de competenţă pentru profesia de cadru didactic. ().

În elaborarea curriculumului de faţă au fost luate în consideraţie atât cercetările în domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă artistică şi didactică.

Ca o noutate, curriculum orientează întregul demers didactic dinspre audierea concertului, vizionarea spectacolului sau a substituentelor (muzicală, teatrală) spre formarea, dezvoltarea şi aprofundarea deprinderilor şi cunoştinţelor specifice demersurilor artistice.

Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artisticcare vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte din învăţământul preuniversitar.

Prezenta programă urmăreşte:- consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de

educaţie muzicală generală, educaţie artisticăspecializată, coregrafie, arta actorului;- actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă

de realizarea educaţiei artistice în învăţământul general şi de specialitate;- corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum naţional al actualei reforme în

învăţământ;- rezolvarea problemelor de didactică în procesul de învăţământ – predare, învăţare, evaluare la

diferite specialităţi, ţinând cont de ciclurile curriculare I – II, III – VI, VII – IX, X – XII, dar şi de nivelul aptitudinilor artistice ale elevilor;

- dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare.

- valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor, care să faciliteze învăţarea eficientă de către elevi, a conţinuturilor specifice disciplinei;

- dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării.

Datorită caracterului preponderent practic al disciplineelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător. Acesta este un argument în plus pentru ca toţi absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, să susţină înaintea probei scrise şi o probă practică.

Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor artist, cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Astfel profesorul de educaţie artistică sau de educaţie artistică specializată produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative ale cadrelor didactice.Totodată, proba practică constituie o garanţie a profesionalismului în învăţământulu artistic.

Programa de faţă cuprinde teme de specialitate din programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar, din programa de definitivat din învăţământul superior, precum şi teme din didactica generală aplicată la metodica specialităţii.

Examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe:

a) probă practică atât pentru disciplina educaţiei muzicală cât şi pentru educaţie artistică specializată ( conform anexei la Metodologie)

b) probă scrisăPrezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale.

() „Competenţe pentru profesia de cadru didactic” Ministerul Educaţiei Naţionale, 1999 (competenţe în plan teoretic, operaţional şi creator).

176

EDUCAŢIE MUZICALĂ

pentru absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată şi de scurtă duratăŞcoli şi licee de cultură generală

Discipline de specialitate: Teoria superioară a muzicii Istoria muzicii universale şi româneşti (culte, laice, bisericeşti şi populare) Estetică muzicală, forme şi analize muzicale,elemente de folclor muzical Didactica specialităţii

Teoria muzicii

Programa îşi propune:-sã sintetizeze cele mai importante teme ale cursului de teoria superioarã a muzicii, necesare praxisului muzical şcolar care sã permitã candidatului sã realizeze corelaţii interdisciplinare, ca o unitate a competenţei de specialitate (plan teoretic);-sã ofere candidatului posibilitatea sã exemplifice cu elemente din literatura muzicalã recomandatã de curriculum de educaţie muzicalã, oferind, în plan opţional, posibilitatea cunoaşterii competenţei lui de concretizare;

1. Sunetul muzical si calitatile lui. Semiografia muzicala traditionala si cea moderna.

2.Intervale muzicale: clasificare.Exemple din literatura muzicalã.

3.Ritmul muzical şi metrica muzicală:

-elemente constitutive;

-sisteme ritmice şi metro-ritmice ; clasificare în diverse culturi muzicale.

-exemple din literatura muzicalã

4. Sistem modal: caractristici, exemple din literatura muzicalã, posibilitãţi de abordare în interpretarea vocala si instrumentalã în procesul de educaţie muzicalã:

scãri prepentatonice:

-pentatonice, pentacordice;

-hexacordice;

-heptacordice.-moduri populare românesti.

-sisteme sonore neotonale ,neomodale;

-moduri cu traspoziţie limitatã.

5.Sistemul tonal funcţional:

caracteristici raporturile dintre diferitele tonalitãţi în cadrul creaţiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau

tematice; modulaţia în muzica sec.XVII-XIX-exemple;6. Agogica si dinamica muzicalã-importanţã, exemplificãri.7. Ornamentele muzicale si utilizarea lor în diferite stiluri muzicale-exemple.

177

Bibliografie

Giuleanu V.”Tratat de teoria superioară a muzicii”, Editura Muzicalã-Bucuresti 1986Râpã C.”Teoria superioara a muzicii” Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Dima,Cluj 2000 Diaconu A.”Teoria superioara a muzicii” Iasi 1984 Lito Conservatorul G.EnescuAlexandrescu D.”Curs de teoria muzicii”,vol.I,II,Editura Kity 1997Buciu D. “Elemente de scriiturã modalã”Editura Muzicalã 1984Urmã Dem.”Acustica muzicalã”Editura Didacticã si Pedagogicã 1982

ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI(Culte laice, religioase şi populare)

Programa îşi propune prin temele de faţã:- sã sintetizeze marile stiluri si culturi muzicale necesare abordãrii conţinuturilor programelor pentru clasele I-IX (XII), ce va dezvolta competenţa de a comunica fluent si a opera cu o gândire sistematicã (plan teoretic)

- sã ofere posibilitatea candidatului de a-şi manifesta opţiunile, aprecierile pentru valorile artei muzicale clasice, moderne, contemporane, de avangardã pentru problema kitsch-lui muzical (plan creator);

- sã facã dovada stãpânirii unui repertoriu muzical necesar predãrii-învăţãrii (competanţa în plan operaţional).

ISTORIA MUZICII UNIVERSALE

1.Cultura muzicalã in Renaştere: arta polifoniei corale, caracteristici, importanţã, exemple.

2.-Barocul muzical: estetica înnoirii de limbaj muzical, genuri si forme; genurile vocal-instrumentale ca expresie a stilului baroc; reprezentanţi, exemple.

- Preclasicismul muzical: genuri şi forme în muzica instrumentală concertantă, organizãri tonale ale muzicii, reprezentanţi, exemple.

3.Clasicismul muzical:caracteristici, genuri, forme, înnoiri de limbaj în creaţia şcolii vieneze, exemple.

4.Romantismul muzical: caracteristici,orientãri estetice, genuri si forme, înnoiri de limbaj în creaţia compozitorilor, tematica, exemple.

5.Evoluţia spectacolului de operã ca gen, orientãri estetice. Mari cântãreţi de operã (strãini si români).

6.Curente si orientãri stilistice în muzica sec.XX: înnoiri de limbaj, concepţii stilistice, tehnici de creatie, exemple.

7.Muzica uşoarã a sec.XX (dela tango la vals, rock si muzica tehno) valoare şi kitsch: exemple, impact în plan social, cultural pe plan scurt, mediu si lung a promovãrii sau ignorării “muzicii noi”.

ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI

8.Muzica bizantinã pânã în sec.XIX: caracteristici, şcoli de renume şi reprezentanţii lor, importanţa pentru ora de educaţie muzicală.

9.Muzica româneascã de facturã cultã în sec.XIX: caracteristicile limbajului, genuri abordate, tematica, reprezentanţi, exemple, importanţã.

10.Etapa modernã a muzicii româneşti (sec.XX): orientãri si direcţii de creaţie, genuri abordate, caracteristica formelor, probleme ale utilizãrii folclorului muzical în creaţie, înnoiri în limbaj, tematicã, reprezentanţi de la G.D. Kiriac la G.Enescu si reprezentanţii şcolilor de compoziţie din Bucureşti, Cluj si Iasi.

178

11.Genuri ale muzicii populare româneşti( vers, ritm, melodie).

Bibliografie

Cosma O. L: Hronicul muzicii româneşti vol I-IX

Berger W.”Estetica sonatei clasice”, Editura Muzicalã 1981

Iliuţ V.”De la Wagner la contemporani”, vol II, III, IV

“O carte a stilurilor”vol.I, Editura Academiei de Muzicã şi Editura Muzicalã 1996-1998

Brumaru A. Romantismul în muzică vol. I-II Ed. Muzicală, Bucureşti 1975

Mîrza T. si Szenik I. Nicola R. “Curs de folclor” partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj

Oprea Gh.”Curs de folclor” Editura Muzicalã 2002

“Pentatonica româneascã” Editura muzicalã 1998

Toduţã S. ”Formele muzicale ale barocului” vol. I-II, Editura muzicalã 1969, 1979

Ciobanu Gh. Studii de bizantinologie şi etnomuzicologie, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1980

Ştefănescu I. Istoria muzicii universale vol. I.IV, Fundaţia Culturală Română, 1995-2002

Vasile V. ”Istoria muzicii bizantine” vol. I-II, Editura Interprint 1997

Manualele alternative pentru clasele VII-IX.

Brumariu L, Constantinescu G., Petrescu H - Manual clasele IX-XII – Istoria muzicii şi formele muzicale, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985

III. ESTETICĂ MUZICALĂ

1. Dialogul artelor în epoca contemporană

2. Aspecte ale relaţiei dintre compozitor, interpret şi public în epoca contemporană.

IV.FORME ŞI ANALIZE MUZICALE

1. Tipologia principalelor forme muzicale ( lied, rondo, fuga, variaţiunea, sonata).

2. Analiza principalelor forme muzicale (liedul, rondoul, variaţiunea, allegro-ul de sonată fuga).

3. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală.

Bibliografie selectivăBughici D. - Forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală . Bucureşti 1980Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984Berger, G.W. – Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1981.

179

Berger, G.W. – Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1983.Berger, G.W. – Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, Bucureşti,

1985.Berger, G. W. – Moduri şi proporţii, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1979Buciu, D. – Elemente de scriitură modală, Ed. Muzicală, Bucureşti,

1983.Ciortea, T. – Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1986.Herman, V. – Formele muzicale ale clasicilor vienezi, Lito

Conservatorul „G. Dima”, Cluj Napoca, 1978.Herman, V. – Formele muzicii medievale europene, Lito Conservatorul

„G.Dima”, Cluj Napoca, 1978.Herman, V. – Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Ed. Muzicală,

Bucureşti, 1982.Niculescu, St. – Reflecţii despre muzică, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1980.Toduţă, S. – Formele muzicale ale barocului (vol. I - III), Ed. Muzicală,

Bucureşti, 1960-1979.Berger, G.W. – Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală,

Bucureşti, 1965.Berger, G.W. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală,

Bucureşti, 1970.Berger, G.W. – Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, Bucureşti, 1974-

1977.Berger, G.W. – Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală,

Bucureşti, 1979.Vieru, A – Cartea modurilor, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978

* * * - Alte cursuri, prelegeri şi studii de specialitate multiplicate în cadrul universităţilor, academiilor facultăţilor de artă, colegiilor universitare.

FOLCLOR MUZICAL

1. Folclorul, sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă.2. Elemente de structură a muzicii populare româneşti. Genuri şi repertorii. 3. Relaţia dialectică dintre creaţia populară şi cea cultă în societatea contemporană

Bibliografie selectivă

Alexandru, T. - Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1980, 1982.

Bîrlea, O. - Metode de cercetare a folclorului, E.D.P. Bucureşti, 1969Brăiloiu, C. - Opere (vol. I-V), Ed, Muzicală, Bucureşti, 1967, 1969, 1974,

1979, 1981.Ciobanu, G. - Izvoare ale muzicii româneşti (vol. I-II), Ed. Muzicală, Bucureşti

1976, 1978.

Brãiloiu C-tin “Opere” vol. I, II, Editura Muzicalã 1967-68

Comişel E.”Folclorul copiilor”, Editura Muzicalã 1982

Ciobanu Gh.”Culegerea si publicarea folclorului”, REF. nr.10

Oprea Gh, - Curs de folclor, Editura Muzicală, Bucureşti 2002* * * - Colecţii antologice şi monografice de cântece populare.* * * - Alte cursuri, prelegeri şi studii de specialitate multiplicate în cadrul universităţilor, academiilor şi facultăţilor de artă.

180

DIDACTICA DISCIPLINEI

Prin tematica generoasă ce acoperă întreaga paletă a problematicii muzicii, programa îşi propune :

-sã dea posibilitatea candidatului sã dovedeascã în ce masurã cunoaşte si stãpâneşte terminologia reformei curriculare pentru educaţia muzicalã, competenţa sa în plan operaţional,precum şi capacitatea de evaluare corectă a relaţiei dintre programă şi manuale;

-sa orienteze pregătirea candidatului înspre didactica aplicată specifică educaţiei muzicale în care să se deplaseze accentul de pe transmiterea de informaţii pe formarea şi crearea de atitudini de dezvoltare a imaginaţiei elevilor, în care evaluarea să reprezinte o activitate vie, axată pe practica muzicală;

-sã pună în valoare măsura în care candidatul stãpâneşte repertoriul (cântece, piese instrumentale, audiţii) pentru clasele I-XII pe etape de educaţie muzicalã (componenta operaţionalã) corespunzator specificului catedrei la care este încadrat candidatul.

1.Cunoaşterea termenilor actuali din Curriculum Naţional si a unor termeni de specialitate din didactica educaţiei muzicale: Curriculum Naţional, Curriculum de bazã si la decizia şcolii, obiectivele cadru pentru claselel I-IX, competenţele pentru clasele X-XII, obiective de referinţã activităţi de învăţare, standarde de performanţã si descriptorii de performanţã pentru educaţia muzicalã, arii curriculare, cicluri curriculare.

2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare- evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ:

- lecţia de muzică; specificitatea acesteia

- formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale;

- formarea şi dezvoltarea gustului estetic, al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii;

- pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente .( serbări şcolare, spectacole ocazionale, concursuri etc.)

3.Proiectarea în educaţia muzicalã-demers de organizare anticipatã a activitãţii didactice:

a. cunoaşterea programei ( lecturare “ pe orizontală”, asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia.

b. proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente.

c. strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a ritmurilor, măsurilor, cântecului după auz, iniţiere instrumentală, audiţie muzicală activă ;

d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.

4. Metode şi mijloace didactice specifice:

a) clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale, a caracterului său practic ( cântecul, piesa instrumentală, audiţia jocul, exerciţiul, elemente de limbaj muzical).

181

b) cântecul vocal/piesa instrumentala:

- criterii de selectare a repertoriului;

- tehnica vocală/instrumentală necesară redării juste melodico-ritmice a exemplelor muzicale, funcţie de capacitatea elevilor.

c) audiţia muzicalã-act de educare a sensibilitãţii auditive, afective, de formare a capacitatăţii de selectare a valorilor muzicale:

- locul audiţiei muzicale în lecţia de educaţie muzicalã, exemple ; -mediul sonor ca premisã a formãrii si dezvoltãrii auzului muzical timbruri, ritmuri, tempouri, intensitãţi, sensul melodiei etc.) ; - repertoriul de audiţii muzicale, procedee de audiţie activã cu muzicã de genuri diferite; - corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură, educaţie plastică, educaţie fizică, etc) ;

5. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicalã ; modalitatăţi de dezvoltare a acesteia- formarea gândirii critice, reflexive, autonome şi creative ; raportul dintre asimilarea

cunoştinţelor şi formarea competenţelor ;

6. Evaluarea în ora de educaţie muzicalã:- tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală;- eficienţa evaluării în procesul de învăţământ

7. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ:- caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev - tipuri de relaţii

Bibliografie

Ministerul Educaţiei Curriculum Naţional, , Bucureşti, 1999

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri de învăţământ Bucureşti 2001

Ministerul Educaţiei şi Cercetării-Consiliul Naţional pentru Curriculuum Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară Arte pentru clasele I-a a XII-a., Bucureşti 2002Bârzea C. – Arta şi stiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti 1995Brunner J. – Pentru o teorie a instruirii, EDP Bucureşti 1970Ionescu M. – Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995Călin M. – Procesul instructiv – educativ EDP, Bucureşti 1995Cristea S. – Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti, EDP, 1994Csire Iosif “Educaţia muzicalã din perspectiva creativitãţii” Editura Univ. Muzicã Bucureşti 1998Piaget, J Psihologia copilului, EDP. Bucureşti 1980Gârboveanu Maria, “Stimularea creativitãţii elevilor în procesul de învãţãmânt”, E.D.P., 1981Delion Pavel “Însuşirea limbajului muzical” Revista de pedagogie, XXX, 1981

Ivãşcanu Aurel “Cântecul-factor predominant al educaţiei muzicale” Educatie prin artă si literaturã, E.D.P., Bucureşti 1978

Zoicaş Toma Ligia “Audiţia muzicalã-modalitãţi de valorificare si instruirea muzicalã” E.D.P., Bucureşti 1972

Zoicaş Toma Ligia “Pedagogia muzicii si valorile folclorului” Editura Muzicalã 1987

Motora Ionescu Ana şi Dogaru A. ”Îndrumãtor pentru predarea muzicii” clasele V-VIII, E.D.P., Bucureşti 1983

182

Ilea Anca ş.a. Metodică pentru şcoli normale. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990

Munteanu Gabriela “Jocul didactic muzical”Editura Academiei de Muzicã, Bucureşti, 1997

Munteanu Gabriela “Metodica educaţiei muzicale pentru gimnaziu si liceu” Editura Sigma 1999

Colecţia de manuale alternative, clasele I XIICreţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cristea S.-Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998Cucoş C.-Pedagogie şi axiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980Neacşu I- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990Radu I.-Experienţa didactică şi creativitate, Ed. DaciaPreda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999xxx-Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993Silverstone R.-Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1998Geissler E.G.-Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997xxx-Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979Ionescu M.-Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj,1979Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995Iucu R-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000de Katele J.M.-L`evaluation, Bruxelles, 1986Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999Landsherre G-Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975Stoica A.-(coord.)Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,2001Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001 I. T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001Şchiopu -Psihologia vărstelor, EDP, Bucureşti, 1981.xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995Joiţa E.-Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998

EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ

Muzică instrumentală Artă vocală ( Canto) Muzică de cameră

Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată.Şcoli şi licee de artă

Disciplinele: Istoria muzicii universale şi româneşti Forme şi analize muzicale Estetică muzicală Didactica specialităţii

ISTORIA MUZICII UNIVERSALE

1. Antichitatea greacă; Cultura muzicală europeană în Evul mediu – trăsături generale.2. Muzica în perioada Renaşterii: - dezvoltarea limbajelor şi a formelor polifonice; - înfloririrea muzicii polifonice laice; - premise ale diversificării stilistice; madrigalul italian, chansonul francez şi liedul german; - muzica instrumentală.

183

3. Barocul muzical: estetica înnoirii de limbaj muzical, genuri si forme; genurile vocal-simfonice ca expresie a stilului baroc; reprezentanţi, exemple.

- Preclasicismul muzical: genuri, forme, organizãri tonale ale muzicii, reprezentanţi, exemple.- reprezentanţi de frunte ai preclacismului muzical: A. Corelli, A. Vivaldi, D. Scarlatti, A. Scarlatti, J. Ph. Rameau, J.S. Bach, G.Fr. Händel etc.

4. Opera în secolul al XVIII-lea: - opera seria şi opera buffa; - conturarea formelor lirico-dromatice naţionale (singspielul german, vodevilul şi opera comică

franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar’s opera);5. Clasicismul muzical:

-orientarea dominantă a gândirii artistice austro-germane în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.- estetica clasicismului – trăsături generale; - genuri, forme şi limbaj în creaţia compozitorilor clasici vienezi: J. Haydn, W.A. Mozart şi L. v. Beethoven.

6. Romantismul muzical: - principii estetice şi de creaţie în romantism. Genuri, forme şi limbaj în creaţia compozitorilor romatici; - culturi muzicale în epoca romantică.

7. Orientări estetice şi stilistice în muzica europeană la pragul dintre sec. al XIX-lea şi al XX-lea: - impresionism, expresionism, neoclasicism, neoromantism etc.

8. Culturi muzicale în secolul XX (franceză, germană, italiană, engleză, rusă, cehă, poloneză, română, ungară, spaniolă etc.).

9. Tendinţe creatoare în muzica contemporană.

ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI

1. Geneza şcolii muzicale naţionale – rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii:- realitatea românească şi inspiraţia folclorică – factori determinanţi ai identităţii naţionale. - locul şcolii noastre naţionale în contextul muzicii universale.

2. Clasicismul muzical românesc: - genuri, forme şi limbaj în creaţia compozitorilor: A. Flechtenmacher, G. Musicescu, Ed. Caudella, C. Porumbescu, G. Dima, I. Mureşianu, G. Stephănescu, C. Dimitrescu.

3. Muzica românescă modernă – etapă importantă în afirmarea idealurilor patriotice: - direcţiile dominante şi reprezentanţii lor: D.G. Kiriac, I. Vidu, A. Castaldi, A. Alessandrescu, M. Jora, I.N. Ottescu, D. Cuclin, S. Drăgoi, M. Negrea, P. Constantinescu şi aportul lor la dezvoltarea muzicii româneşti.

4. George Enescu – strălucit mesager al artei sonore româneşti. - umanismul şi patriotismul artei sale; - trăsături stilistice definitorii în contextul valorificării creatoare a cântecului popular.5. Muzica românească contemporană:- rolul artei muzicale în societate. - dezvolatarea artei interpretative, componistice şi a muzicologiei.

estetica muzicală

1. Categoriile esteticii în întruchiparea muzicală.2. Dialogul artelor în epoca contemporană.3. Aspecte ale relaţiei dintre compozitor, interpret şi public în epoca contemporană.4. Tendinţe inovatoare în arta sec. XX şi statutul operei de artă.

FORME ŞI ANALIZE MUZICALE

1.Tipologia principalelor forme muzicale ( lied, rondo, fuga, variaţiunea, sonata).

2. Analiza principalelor forme muzicale (liedul, rondoul, variaţiunea, allegro-ul de sonată fuga).

3. Aspecte structurale muzicale în creaţia contemporană românească şi universală.

184

Bibliografie selectivă

Berger, G.W. – Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1981.

Berger, G.W. – Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1983.Berger, G.W. – Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, Bucureşti,

1985.Buciu, D. – Elemente de scriitură modală, Ed. Muzicală, Bucureşti,

1983.Ciortea, T. – Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1986.Herman, V. – Formele muzicale ale clasicilor vienezi, Lito

Conservatorul „G. Dima”, Cluj Napoca, 1978.Herman, V. – Formele muzicii medievale europene, Lito Conservatorul

„G.Dima”, Cluj Napoca, 1978.Herman, V. – Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Ed. Muzicală,

Bucureşti, 1982.Niculescu, St. – Reflecţii despre muzică, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1980.Toduţă, S. – Formele muzicale ale barocului (vol. I - III), Ed. Muzicală,

Bucureşti, 1960-1979.Berger, G.W. – Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1965.

Ştefănescu I. Istoria muzicii universale vol. I.IV, Fundaţia Culturală Română, 1995-2002

Berger, G.W. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1970.Berger, G.W. – Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, Bucureşti, 1974-1977.Berger, G.W. – Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1979.Bughici D. - Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală . Bucureşti 1980***Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984Tatarkiewicz,W - Istoria esteticii, vol. I-IV, Ed. Meridiane, 1978Avesalon, I. – Metodica predării şi studiului instrumentelor de suflat şi percuţie, Lito, Conservatorul “C. Porumbescu”, Bucureşti, 1980Barta, C. – Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş), Lito, Conservatorul “G. Dima”, Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită)Bălan, Th.. – Principii de pianistică, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1966Bejat, M. – Ce este talentul?, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967Ciocan, D. – Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1988Iliuţ, V. – O carte a stilurilor muzicale, Ed. Acad. de Muzică, Bucureşti, 1996Nemescu, O. – Capacităţile semnatice de muzică, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1983Bentoiu, P. – Imagine şi sens, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1974Iliuţ, V. – De la Wagner la contemporani, vol I şi II, Ed. U.C., Bucureşti, 1996Vancea, Z. – Creaţia muzicală românească, sec. XIX-XX, Ed. Muzicală Bucureşti, 1989Erbiceanu, C. – Scrisori, vol. I şi II, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1989, 1992Grove‘s, G. – Dicţionary of Music and musicians, Ed. Blom, London, 1994Popa, A. – Pianofortele în oglinda timpului său , Ed. Muzicală, Bucureşti, 1994Răducanu, D.M. – Metodica studiului şi predării pianului, Lito Conservatorul George Enescu, Iaşi, 1977Răducanu, D.M. – Principiile de didactică instrumentală, Ed. Moldova, Iaşi, 1994Şchiopu, M. – Psihologia vârstelor, E.D.P., Bucureşti, 1995Dufrene, M. – Fenomenologia experienţei estetice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976Ionescu-Arbore, A. – Interpretul teatrului liric, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1984Apostol, P. – Trei meditaţii asupra culturii, Ed. Dacia, Cluj, 1970Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, Bucureşti, 1966

185

Bîrcă, A. – Sistematizare în predarea scrierii muzicale, E.D.P., Bucureşti, 1970Bianu, V.V. – Vioara. Istorie, construcţie, verniu, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1957Costin, M. – Vioara, maeştrii şi arta ei, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1964Gieseking, W. – Aşa am devenit pianist, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1987Hegyasi, Z. – Vioara şi constructorii ei, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1962Ionescu, C. – Psihologia muziicii (vol. I), Ed. Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Bucureşti, 1982Long, M. – La pian cu Claude Debussy, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1968Long, M. – La pian cu Gabriel Faure, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1970Plett, E. – Ştiinţa textului şi analiza de text, Ed. Univers, Bucureşti, 1983Tănăsescu, Dr. – Probleme de înţelegere şi redarea textului pianistic beethovenian, Revista “Muzica”, nr. 12/1970Iarosevici, Gh. – Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962Geantă, I., Manoliu, G. – Manual de vioară, vol.I, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1971Minei, I., Pitiş, A. – Tratat de artă pianistică, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1982Minei, I., Pitiş, A. – Teoria comportamentului pianistic, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, Bucureşti, 1997Cumpătă, D. – Elemente de metodică a studiului şi predării instrumentelor cu coarde, Ed. Academiei de Muzică, Bucureşti, 1997Urmă, D. – Acustică şi muzică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 Brumariu L, Constantinescu G., Petrescu H - Manual clasele IX-XII – Istoria muzicii şi formele muzicale, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985* * * - Alte cursuri, prelegeri şi studii de specialitate multiplicate

în cadrul universităţilor, academiilor facultăţilor de artă, colegiilor universitare.

DIDACTICA SPECIALITĂŢIITeme comune pentru MUZICĂ INSTRUMENTALĂ, ARTĂ VOCALĂ INTERPRETATIVĂ ( CANTO) ŞI MUZICĂ DE CAMERĂ

Prin tematica, programa îşi propune :

-sã dea posibilitatea candidatului sã dovedeascã în ce masurã cunoaşte si stãpâneşte terminologia reformei curriculare pentru educaţia muzical-instrumentală, competenţa sa în plan operaţional, precum şi capacitatea de evaluare corectă a relaţiei dintre programă şi manuale/partituri;



1.Cunoaşterea termenilor actuali din Curriculum Naţional si a unor termeni de specialitate din didactica educaţiei muzicale: Curriculum Naţional, Curriculum de bazã si la decizia şcolii, arii curriculare, cicluri curriculare.

2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare.Caracterul formativ- educativ al procesului de învăţământ:

- lecţia de instrument/artă vocală; specificul specificul acesteia;

- formarea şi dezvoltarea deprinderilor;

186

- etapele pregătirii unei lucrări muzicale( instrumentale sau vocale);

- formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor( instrumentişti/cântăreţi);

- organizarea şi îndrumarea studiului individual;

- pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public;

- pregătirea pentru performanţă;

- importanţa fişei psihopedagogice în activitatea de formare şi dezvoltare muzicală a elevului

3. Proiectarea lecţiei de instrument/artă vocală -demers de organizare anticipatã a activitãţii didactice:

a. cunoaşterea programei ( lecturare, asimilare)în perspective corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia.

b. proiectarea lecţiei de instrument/artă vocală prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente ( organizarea studiului individual, )

c. şi strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de instrument/artă vocală: procedee de predare liniei melodice, a ritmurilor, măsurilor, din textul muzical, a tehnicii instrumentale, audiţie muzicală activă;


4. Metode şi mijloace didactice specifice:

d) clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea lecţiei de instrument/artă vocală, a caracterului său practic (piesa instrumentală, audiţia, jocul, exerciţiul, elemente de limbaj muzical).

e) piesa vocală/instrumentala:

- criterii de selectare a repertoriului;

- tehnica vocală/instrumentală necesară redării juste melodico-ritmice, a textelor muzicale, funcţie de capacitatea elevilor.

f) audiţia muzicalã-act de educare a sensibilitãţii auditive, afective, de formare a capacitatăţii de selectare a valorilor muzicale şi personalităţii elevului:

- locul audiţiei muzicale în lecţia de instrument/artă vocală, exemple ; -mediul sonor ca premisã a formãrii si dezvoltãrii auzului muzical timbruri, ritmuri, tempouri, intensitãţi, sensul melodiei etc.) ; - repertoriul de audiţii muzicale, procedee de audiţie activã cu muzicã de genuri şi stiluri diferite; - corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură, educaţie plastică educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc) ;

5. Creativitatea în lecţia de instrument; modalitatăţi de dezvoltare a acesteia- formarea gândirii critice, autocritice, reflexive, autonome ; raportul dintre asimilarea

cunoştinţelor şi formarea competenţelor.

6. Evaluarea în ora de instrument/artă vocală:- tipuri de evaluare specifice evaluării în ora de instrument ;- eficienţa evaluării în procesul de învăţământ ;

7. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ:187

- caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev - tipuri de relaţii

Bibliografie

Curriculum naţional Bucureşti 1999 ( ISJ)Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cristea S.-Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998Cucoş C.-Pedagogie şi axiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980Neacşu I- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990Radu I.-Experienţa didactică şi creativitate, Ed. DaciaPreda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999xxx-Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993Silverstone R.-Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1998Geissler E.G.-Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997xxx-Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979Ionescu M.-Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj,1979Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995Iucu R-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000de Katele J.M.-L`evaluation, Bruxelles, 1986Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999Landsherre G-Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975Stoica A.-(coord.)Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,2001Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001 I. T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001Şchiopu -Psihologia vărstelor, EDP, Bucureşti, 1981.xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995Joiţa E.-Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998

STUDII TEORETICE Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată

Şcoli şi licee de artăDiscipline:

Teoria muzicii Armonie Istoria muzicii universale şi româneşti Estetică muzicală Forme şi analize muzicale Didactica specialităţii

Temele pentru teoria muzicii sunt comune cu cele de la Educaţie muzicală, iar temele de istoria muzicii, estetică muzicală şi forme şi analize muzicale sunt comune cu cele de la Muzică instrumentală, Artă vocală (canto) şi Muzică de cameră

ARMONIE

Scara generală muzicală. Portativul general.Scriitura la 4 voci. Ambitusul vocilor. Conducerea (mişcările) vocilor.Sistemul tonal-funcţional. Funcţiuni în tonalitate.Acordul de trei sunete.Trisonuri pe treptele principale.Poziţiile melodice şi armonice (poziţia şi distribuţia acordurilor).Cadenţe armonice.Înlănţuirea severă:

- funcţiuni date

188

- basul dat- sopranul dat

Schimbul de poziţieÎnlănţuirea liberă (renunţarea la mersul treptat sau/şi nota comună, dublarea /omiterea cvintei acordurilor, nerezolvarea sensibilei în cadenţa finală)Armonizarea anacruzeiSextacordul:

- sextacordul propriu-zis- sextacordul prin note melodice (aparent disonante): 6 prin nota de schimb, de pasaj, de

întârziereCvartsextacordul:

- 64 de arpegiu

- 64 de pasaj

- 64 de schimb

- 64 de întârziere

Acordul de septimă de dominantă:- introducerea acordului- rezolvarea acordului - răsturnările acordului- aspecte atipice ale acordului

Acordul de nonă al dominantei:- introducerea nonei- rezolvarea acordului- răsturnări

Trepte secundare:- Treapta a II-a

- în stare directă- în sextacord- cu septimă

în răsturnări- rezolvarea amânată a septimei

- Treapta a VI-a:- în stare directă- în sextacord- cu septimă

în răsturnări- Treapta a III-a:

- în major- în minor- în sextacord- cu septimă

în răsturnări- Treapta a VII-:

- în sextacord- cu septimă

în răsturnăriAcordurile de septimă pe treptele I şi IV, în majorSecvenţe armonice diatonice Majorul armonic Minorul natural (eolic) Note melodice efectiv disonante

Bibliografie

Buciu Dan, Armonia tonală, vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti, 1989

Negrea Marţian, Tratat de armonie, Ed. Muzicală, Bucureşti 1958

Paşcanu Alexandru Armonia, EDP, Bucureşti, 1982

Rameau J. PH. Tratat de armonie, facsimil, 1722

189

Turk Hans Peter Curs de armonie tonală, vol. I Conservatorul Gh. Dima, Cluj 1975

Didactica specialităţii

Prin tematică, programa îşi propune :

-sã dea posibilitatea candidatului sã dovedeascã în ce masurã cunoaşte si stãpâneşte terminologia reformei curriculare pentru educaţia muzical-instrumentală, competenţa sa în plan operaţional, precum şi capacitatea de evaluare corectă a relaţiei dintre programă şi manuale/partituri;



1.Cunoaşterea termenilor actuali din Curriculum Naţional si a unor termeni de specialitate din didactica educaţiei: Curriculum Naţional, Curriculum de bazã si la decizia şcolii, arii curriculare, cicluri curriculare.

2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare.Caracterul formativ- educativ al procesului de învăţământ:

- lecţia de educaţie muzicală specializată ; specificul acesteia;

- formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice disciplinei;

- formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor ( dacă este cazul);

- organizarea şi îndrumarea studiului individual;

- pregătirea pentru performanţă;

- importanţa fişei psihopedagogice în activitatea de formare şi dezvoltare muzicală a elevului

3. Proiectarea lecţiei -demers de organizare anticipatã a activitãţii didactice:

a. cunoaşterea programei ( lecturare, asimilare)în perspective corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia.

b. proiectarea lecţiei prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente ( organizarea studiului individual, )

c. strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a disciplinei: procedee de predare liniei melodice, a ritmurilor, măsurilor, din textul muzical, audiţie muzicală activă;


4. Metode şi mijloace didactice specifice:- clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea lecţiei (audiţia, exerciţiul, elemente de limbaj muzical).

- criterii de selectare a repertoriului de audiat;

- tehnica vocală necesară redării juste melodico-ritmice, a textelor muzicale, funcţie de capacitatea elevilor.

- audiţia muzicalã-act de educare a sensibilitãţii auditive, afective, de formare a capacitatăţii de selectare a valorilor muzicale şi personalităţii elevului:

190

- locul audiţiei muzicale în lecţie, exemple ; - mediul sonor ca premisã a formãrii si dezvoltãrii auzului muzical timbruri, ritmuri, tempouri, intensitãţi, sensul melodiei etc.) ; - repertoriul de audiţii muzicale, procedee de audiţie activã cu muzicã de tipuri, genuri şi stiluri diferite; - corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură, educaţie plastică educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc) ;

5. Creativitatea în lecţia de instrument; modalitatăţi de dezvoltare a acesteia- formarea gândirii critice, autocritice, reflexive, autonome ; raportul dintre

asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor.

6. Evaluarea:- tipuri de evaluare specifice evaluării în ora de instrument ;

- eficienţa evaluării în procesul de învăţământ ;

7. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ:- caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev - tipuri de relaţii

Bibliografie

Curriculum naţional – Bucureşti, 1999 (I.S.J.)

Cristea S. – Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, 1998Piaget, J. –Psihologia copilului, EDP. Bucureşti 1980Planchard, E. Pedagogia şcolară contemporană, EDP, Bucureşti 1992Bârzea C. – Arta şi stiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti 1995Brunner J. – Pentru o teorie a instruirii, EDP Bucureşti 1970Ionescu M. – Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995Călin M. – Procesul instructiv – educativ EDP, Bucureşti 1995Cristea S. – Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti, EDP, 1994Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cucoş C.-Pedagogie şi axiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980Neacşu I- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990Radu I.-Experienţa didactică şi creativitate, Ed. DaciaPreda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999xxx-Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993Silverstone R.-Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1998Geissler E.G.-Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997xxx-Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979Ionescu M.-Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj,1979Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995Iucu R-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000de Katele J.M.-L`evaluation, Bruxelles, 1986Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999Landsherre G-Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975Stoica A.-(coord.)Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,2001Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001 I. T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001Şchiopu -Psihologia vărstelor, EDP, Bucureşti, 1981.xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995Joiţa E.-Eficienţa instruiii, EDP, Bucureşti, 1998

191

Bogdan Tiberiu,Iulian Nica:” Copii excepţionali” E.D.P., Bucuresti, 1970Dragu Anca, ”Structura personalitãţii profesorului” I.P.C., 1996Gârboveanu Maria, “Stimularea creativitãţii elevilor în procesul de învãţãmânt”, E.D.P., 1981Huizinga Johan, “Homo ludens”, Univers, 1977Ilea Anca, “Muzica. Metodica pentru şcoli normale” E.D.P., Bucuresti 1992Ionescu C-tin, “Educaţia muzicalã” Ed. Muzicalã, Bucuresti, 1982

“Psihologia muzicii” Ed. Muzicalã, Bucureşti, 1984De Landsheare G. “Evaluarea continuã a elevilor” E.D.P., Bucuresti, 1980Munteanu Gabriela “De la didacticã la educaţia muzicalã” Ed. Fundaţia România de mâine, Bucuresti 1997Popescu Mihãieşti Al.”Învãţarea şcolarã” Rev. ”Învãţãmântul primar” nr. 1-2, Bucuresti, 1995

* * * - Alte cursuri, prelegeri şi studii de specialitate multiplicate în cadrul universităţilor, academiilor şi facultăţilor de artă.

ANSAMBLURI MUZICALE VOCALE ŞI INSTRUMENTALE Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată

Şcoli şi licee de artă

Dirijat şi cânt coralDirijat ansambluri muzicale instrumentale/orchestrale

Teoria muzicii Armonie Istoria muzicii universale şi româneşti Estetică muzicală Forme şi analize muzicale Didactica specialităţii

Temele pentru teoria muzicii sunt comune cu cele de la Educaţie muzicală, iar temele pentru armonie, istoria muzicii, estetică muzicală, forme şi analize muzicale sunt comune cu cele de la Educaţie muzicală specializată

Teme de specialitate pentru Dirijat şi cânt coralDirijat ansambluri muzicale instrumentale/orchestrale:

- genuri şi forme reprezentative în muzica corală şi creaţia muzicală pentru ansambluri instrumentale/orchestrale;

- tipurile de formaţii corale /ansambluri instrumentale/orchestrale şi criteriile de clasificare a acestora;

- lucrul în ansamblu( acordajul, respiraţia, exerciţiul);- omogenitatea (atac, sonoritate, pronunţie, dicţie) element de bază pentru ansamblurile muzicale;- criterii de alcătuire a programelor de concert.

Didactica specialităţii :Temele sunt comune cu temele de la Educaţie muzicală specializatăBibliografia este comună cu cea de la Educaţie muzicală specilaizată

192

programe titularizare

Documents