profilul naţional privind managementul substanţelor

of 189 /189

Author: others

Post on 03-Nov-2021

4 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Chimice în Republica Moldova
Profilul Naional privind Managementul Substanelor Chimice în Republica Moldova a fost elaborat în cadrul proiectului „Parteneriatul Moldova - PNUM privind crearea capacitilor pentru îmbuntirea managementului durabil al substanelor chimice în Republica Moldova i implementarea SAICM” i prezint o analiz sumar a situaiei curente în domeniul managementului substanelor chimice. Constatrile i recomandrile Profilului Naional vor servi la îmbuntirea managementului substanelor chimice la nivel naional i local, se vor lua în consideraie la elaborarea planurilor de dezvoltare social-economic a rii i a proiectelor de asisten tehnic i investiionale în acest sector, în scopul asigurrii securitii chimice naionale.
Opiniile exprimate în prezenta publicaie aparin autorilor i nu reflect în mod obligatoriu poziia Programului Naiunilor Unite pentru Mediu (PNUM).
The National Profile for Chemicals Management in the Republic of Moldova elaborated in the frames of project “Moldova-UNEP Partnership on capacity building for improving the environmentally sound management of chemicals in the Republic of Moldova and the implementation of SAICM” presents the summary analysis in the field of chemicals management. The National Profile findings and recommendations will serve as basis for improving the chemicals management at national and local level; it will be taken into account during elaboration of plans for socio-economic development of the country and projects of technical assistance and investment in this sector in order to ensure national chemical safety.
The document contains the views expressed by the authors and may not necessarily reflect the views of United Nations Environmental Program (UNEP).
Echipa proiectului: Dr. Valentin Pleca, manager Dr. Tatiana ugui, coordonator Tatiana Echim, asistent
Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale Oficiul Management Durabil POP Str. Cosmonauilor 9, bir 736, MD-2005, Chiinu Tel/fax: (+ 373 22-45-42) Email: [email protected] Web site: www.moldovapops.md
Descrierea CIP a Camerei Naionale a Crii Profilul Naional privind Managementul Substanelor Chimice în Republica Moldova = National
Profile for Chemicals Management in the Republic of Moldova / Min. Ecologiei i Resurselor Naturale, SAICM, UNEP; coord. : Ion Apostol, Valentin Pleca, Tatiana ugui [et al.] – Ch.: S.n., 2008 (Tipogr. A..M.). - 380 p.
Text paral. : lb.rom., engl. – Bibliogr.: p. 177, 366 (34 tit.). – 400 ex. ISBN 978-9975-62-241-7
504.06:005 P 94
© UNEP, 2008 United Nations Environmental Program © The Ministry of Ecology and Natural Resources of the Republic of Moldova, 2008ISBN 978-9975-62-241-7
3
CUPRINS
Referine bibliografice .........................................................................................................................177 Abrevieri ..........................................................................................................................................178
4
Echipa de implementare a Proiectului SAICM
Valentin PLECA, managerul proiectului Tatiana UgUI, coordonator de proiect Tatiana ECHIM, asistent de proiect Peter J. PETERSON, expert internaional Violeta PgîNU, expert naional
Membrii grupului de lucru SAICM
Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale Mihai IfTODI, ef Direcia prevenirea polurii mediului Liudmila MARDUHAEVA, consultant al Direciei prevenirea polurii mediului, punct focal al Conveniei de la Stockholm i SAICM Constantin MOgOREANU, ef Secia inspectare sol, subsol substane chimice i deeuri, IES Constantin BULIMAgA, ef de Laborator ecourbanistica i dezvoltare durabil, IEg Violeta BALAN, ef de laborator, punct focal al Protocoalelor Aarhus, SHS Ana CUMANOVA, ef de laborator, SHS Anatol TRî, manager de proiect, Oficiul „Ozon”
Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare Iurie MALANCIUC, ef Direcia agrochimie, ecologie i protecia plantelor Veronica TERTEA, consultant al Direciei agrochimie, ecologie i protecia plantelor
Ministerul Sntii Valeriu gONCEAR, consultant superior, Direcia protecia sntii i medicina preventiva, Pavel SOCOLIUC, ef Secia toxicologie, Centrul Naional tiinifico-Practic de Medicin Preventiv Raisa SîRCU, cercettor tiinific superior, Secia toxicologie, Centrul Naional tiinifico-Practic de Medicin Preventiv
Ministerul Economiei i Comerului Angela ALBU, Biroul Naional de Coordonare Sergiu CROITOR, ef, Inspectoratul Chimic-Tehnologic i Radiologic Igor CILOCI, inspector general de stat adjunct al Inspeciei Muncii
Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor Excepiilor Cpt. Alexandru CALANCEA, ef Secia protecie medico-biologic Vitalii MUTAf, ef Secia protecie radioactiv chimic Ludmila DAVID, consultant al Seciei protecie radioactiv chimic
Biroul Naional de Statistic Elena ORLOVA, ef Direcia Statistica agriculturii i mediului Mariana ENI, ef Direcia Statistica comerului exterior i serviciilor
Societatea civil Andrei ISAC, director executiv, „REC Moldova” Ilia TROMBICHI, director executiv, Asociaia internaioal „ECO-Tiras”
5
PREFA
Dezvoltarea durabil constituie un obiectiv global care guverneaz toate politicile i activitile la nivel internaional i se refer la meninerea capacitii Pmântului de a susine viaa în toat diversitatea ei i este fundamentat pe principiul democraiei, egalitii dintre sexe, solidaritii, respectului fa de lege i fa de drepturile fundamentale, inclusiv libertatea i egalitatea de anse pentru toi. Conceptul Dezvoltrii Durabile îi propune îmbuntirea continu a calitii vieii i a bunstrii pe Pmânt atât pentru generaiile prezente, cât i pentru cele viitoare.
Republica Moldova i-a manifestat voina de a se conforma standardelor internaionale, inclusiv de a se integra în procesul global de tranziie spre o dezvoltare durabil, prin promovarea unei economii dinamice, care s asigure locuri de munc i un înalt nivel de educaie, ocrotire a sntii, coeziune social i teritorial i protecie a mediului, într-o lume sigur, care respect diversitatea cultural.
Actualmente grija fa de mediul înconjurtor constituie o component esenial i primordial a dezvoltrii economice, sociale, morale, spirituale i culturale a generaiilor în cretere. Sporirea consumului în ultimele decenii a adus la creterea global a produselor, inclusiv a celor chimice. Substanele chimice joac un rol important în societate, fiind folosite în fiecare zi, de la medicamente la maini i de la materiale de construcii la jucrii, iar societatea modern a devenit total dependent de acestea în industrie, agricultur, informatic etc. Creterea îngrijorrii privind eficiena proteciei mediului i sntii umane a condus la dezvoltarea unei politici internaionale privind substanele chimice, fiind încorporat în multiple instrumente internaionale, inclusiv în Agenda 21, adoptat la Summit-ul pentru Dezvoltare Durabil de la Johannesburg (2002), iar capitolul 19 a indicat anul 2020 drept obiectiv pentru stabilirea unui management durabil al substanelor chimice pe întreg ciclul de via.
Având în vedere c Republica Moldova particip activ la colaborarea internaional privind protecia mediului, inclusiv în domeniul gestionrii substanelor chimice, i graie susinerii financiare a Programului Start Rapid a fost posibil elaborarea Profilului Naional (PN) privind Managementul Substanelor Chimice în Republica Moldova.
PN prezint o analiz sumar privind statutul managementului substanelor chimice în Moldova i va servi drept baz pentru identificarea prioritilor naionale în corespundere cu prevederile Abordrii Strategice pentru gestionarea internaional a substanelor chimice. Constatrile i recomandrile Profilului Naional vor servi la îmbuntirea managementului substanelor chimice la nivel naional i local, vor fi luate în considerare la elaborarea planurilor de dezvoltare socioeconomic a rii i a proiectelor de asisten tehnic i investiionale în acest sector, în scopul asigurrii securitii chimice naionale.
îmi exprim recunotina Programului Naiunilor Unite pentru Mediu pentru susinerea financiar a Proiectului „Parteneriatul Moldova – PNUM privind crearea capacitilor pentru îmbuntirea managementului durabil al substanelor chimice în Republica Moldova i implementarea Abordrii Strategice pentru gestionarea internaional a substanelor chimice”, implementat de ctre Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale.
Violeta IVANOV, Ministrul Ecologiei i Resurselor Naturale
6
Introducere
Introducere în PN
Substanele chimice joac un rol esenial în societate, fiind folosite în fiecare zi, de la medicamente la maini i de la materiale de construcii la jucrii. în acelai timp, mai mult de 350 de chimicale sunt nocive pentru mediul înconjurtor, penetrând în organismul nostru, inclusiv fiind gsite în laptele matern. Substane cu un ciclu de via îndelungat care nu au fost niciodat prezente în Antarctica au fost gsite în sângele sau grsimea urilor polari. în 9 din 10 cazuri nu se cunoate ce efecte adverse pot produce aceste substane. Totui, leciile pe care omenirea le-a învat deja (freoni, metale grele, poluanii organici persisteni etc.) i-au gsit aplicare la elaborarea i adoptarea tratatelor internaionale.
Creterea îngrijorrii privind eficiena proteciei mediului i sntii umane a condus la dezvoltarea unei politici internaionale privind substanele chimice. Astfel, în cadrul Conferinei Internaionale privind Securitatea Chimic (Stockholm, Suedia, 1994) au fost stabilite prioritile de management durabil al substanelor chimice. Politica în domeniul managementului substanelor chimice este parte component a tuturor programelor internaionale de dezvoltare socioeconomic, inclusiv cele din domeniul proteciei mediului i sntii etc.
Conceptul dezvoltrii durabile, enunat la Conferina Naiunilor Unite privind Mediul i Dezvoltarea de la Rio de Janeiro (1992), a definit conceptul dezvoltrii economice care satisface necesitile prezen- tului fr a prejudicia i compromite viitoarele generaii. Ulterior acest concept de dezvoltare durabil a fost încorporat în multiple instrumente internaionale, inclusiv în Agenda 21, adoptat la Summit-ul pentru Dezvoltare Durabil de la Johannesburg (2002), iar capitolul 19 a desemnat anul 2020 drept obiectiv pentru stabilirea unui management durabil al substanelor chimice pe întreg ciclul de via.
Programul comun pentru managementul durabil al substanelor chimice a fost stabilit în anul 1995 în cooperare cu Programul Naiunilor Unite pentru Mediu (PNUM), Organizaia Naiunilor Unite pentru Agricultur i Alimentaie (OAA), Organizaia Mondial a Sntii (OMS), Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare (OCED), Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industriei (ONUDI), Organizaia Internaional a Muncii (OIM). Acest program a fost ulterior extins cu includerea Institutului Naiunilor Unite pentru Instruiri i Cercetri (INUIC) în format de Program Inter- instituional pentru Managementul Chimicalelor (PIMC). Banca Mondial (BM) i PNUM particip ca observatori în cadrul PICM.
Substanele chimice aduc beneficii în orice societate modern care a devenit total dependent de acestea, în producia de alimente, medicamente, textile, electrocasnice etc. Producia global a chimicalelor a crescut de la 1 milion de tone în anul 1930 la 400 milioane de tone în prezent. în Uniunea European (UE), industria chimic este a treia mare industrie productoare cu 1,7 milioane de angajai, de care depind alte 3 milioane de locuri de munc. Prin urmare, elaborarea profilurilor naionale este argumentat atât prin potenialul impact al acestor substane asupra mediului i sntii umane, cât i prin volumele enorme de substane chimice fabricate i utilizate anual. Pân în prezent circa o sut de ri au publicat deja pe pagina www.unitar.org profilurile naionale privind managementul substanelor chimice, în procesul de elaborare fiind implicai actorii de baz ai domeniului de management al substanelor chimice, urmând recomandrile ghidului INUIC pentru elaborarea Profilului Naional de Management al Substanelor Chimice.
PN privind Managementul Substanelor Chimice în Republica Moldova (PN) a fost elaborat în cadrul Proiectului „Parteneriatul Moldova - PNUM privind crearea capacitilor pentru îmbuntirea managementului durabil al substanelor chimice în Republica Moldova i implementarea Abordrii Strategice pentru gestionarea internaional a substanelor chimice (SAICM)”, implementat de ctre Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale (MERN) i Departamentul Substanelor Chimice al PNUM, în cadrul Programului Start Rapid (QSP).
7
Scopul dezvoltrii Profilului Naional const în evaluarea situaiei în domeniul administrrii substanelor chimice, evidenierea problemelor privind gestionarea acestora pe parcursul ciclului întreg de via, având drept obiective:
integrarea informaiei difuze pe diverse domenii privind producerea, importul, exportul, utilizarea i eliminarea substanelor chimice într-un singur document naional privind managementul chimicalelor; identificarea golurilor legislative, instituionale i tehnice, reflectarea activitilor în derulare i a celor planificate, evaluarea problemelor în domeniu; iniierea unui proces complex i transparent pentru definirea prioritilor naionale în domeniul gestionrii chimicalelor, reieind din situaia creat i responsabilitile asumate de ar în cadrul tratatelor internaionale; întrirea cooperrii tuturor prilor interesate în cadrul autoritilor administraiei publice centrale de specialitate i a sectorului privat i societii civile, inclusiv lrgirea reelei de contacte a celor implicai în managementul substanelor chimice; ridicarea nivelului de contientizare i promovarea schimbului de informare între prile implicate în scopul facilitrii raportrii în cadrul tratatelor internaionale, inclusiv Conveniile de la Stockholm, Basel etc.; asigurarea unei baze bune pentru evaluarea capacitilor i determinarea priorit ilor pentru implementarea SAICM, PN fiind totodat o component important a Programului naional privind managementul substanelor chimice; publicarea PN pe paginile web ale MERN, UNITAR, PNUM etc.
PN prezint o analiz sumar privind statutul managementului substanelor chimice în Moldova i va servi drept baz pentru identificarea prioritilor naionale în corespundere cu prevederile SAICM. Consecutiv, o revizuire periodic a profilului va informa prile-cheie despre schimbrile ce au intervenit în timp. Constatrile i recomandrile PN vor servi la îmbuntirea managementului substanelor chimice la nivel naional i local, se vor lua în considerare la elaborarea planurilor de dezvoltare socioeconomic a rii i a proiectelor de asisten tehnic i investiionale în acest sector, în scopul asigurrii securitii chimice naionale.
Cum a fost pregtit PN
Elaborarea Profilului Naional privind Managementul Substanelor Chimice a susinut guvernul Republicii Moldova în evaluarea integral a infrastructurii naionale privind managementul substanelor chimice – capacitilor instituionale, administrative, legislative i tehnice. în scopul asigurrii sinergiei de implementare a tratatelor internaionale în domeniul administrrii substanelor chimice, la care ara este Parte, a fost creat grupul interministerial de lucru (ordinul MERN nr. 49 din 31 iulie 2006, reînnoit în anul 2008). Metodologia elaborrii PN a inclus sesiuni ale grupului de lucru, întruniri cu implicarea prilor-cheie, discuii cu prile interesate/afectate, compilarea chestionarelor privind vizitele de lucru în teren. Procesul de elaborare a PN a fost coordonat de echipa de implementare a proiectului SAICM în conlucrare cu experii locali i internaionali, fiind organizate 3 edine de lucru ale grupului interministerial i o serie de întruniri sectoriale cu membrii grupului de lucru.
Structura PN a fost discutat în cadrul seminarului de iniiere a activitilor de elaborare a Profilului Naional privind managementul substanelor chimice, organizat la 30 mai 2008. Totodat în cadrul seminarului a fost prezentat metodologia de lucru i ghidul INUIC pentru elaborarea Profilului Naional privind Managementul Substanelor Chimice.
8
De asemenea, în cadrul elaborrii PN a fost organizat o edin de lucru cu reprezentanii sectorului industrial, cu participarea dlui Peter J. Peterson, expert internaional pentru elaborarea PN, având drept scop examinarea rolului sectorului industrial în gestionarea substanelor chimice în Republica Moldova i elaborarea propunerilor privind îmbuntirea managementului substanelor chimice utilizate în industrie.
Urmtoarea etap în elaborarea PN a constat în compilarea informaiei recepionate de la membrii grupului de lucru, întocmirea proiectului PN i discutarea acestuia în cadrul seminarului din 14-15 august 2008, la care de asemenea a participat expertul internaional, dl Peter J. Peterson. în cadrul acestui seminar au fost revizuite cele 13 capitole ale PN, evideniate i prioritizate problemele privind gestionarea substanelor chimice pe parcursul întregului ciclu de via, completate de comun acord tabelele relevante i elaborate propuneri i recomandri pentru îmbuntirea managementului substanelor chimice. PN a identificat golurile i punctele slabe ale managementului substanelor chimice, a condus spre evidenierea domeniilor ce necesit a fi întrite din punctul de vedere al administrrii, funcionrii etc., în scopul reducerii impactului i riscului asupra populaiei i mediului.
Varianta final a PN a fost coordonat i acceptat de ctre membrii grupului interministerial de lucru în cadrul edinei de prezentare a Profilului Naional privind Managementul Substanelor Chimice în Republica Moldova, organizat la 26 septembrie 2008. Totodat PN a fost prezentat în edina Comitetului Naional de Coordonare a activitilor de implementare a Proiectului SAICM.
Implicarea i participarea ministerelor de ramur i a altor organizaii
MERN promoveaz conlucrarea intersectorial în soluionarea problemelor de protecie a mediului, iar gestionarea substanelor chimice este acel domeniu care impune cooperare interministerial. Astfel, a fost stabilit grupul interministerial de lucru în vederea executrii rezoluiilor adoptate de Conferina Internaional cu privire la Managementul Substanelor Chimice (Dubai, Emiratele Arabe Unite, 2006) i în scopul implementrii Abordrii Strategice pentru gestionarea internaional a substanelor chimice. în sarcina membrilor grupului de lucru i a responsabililor pentru implementarea tratatelor internaionale, inclusiv a oficiilor specializate în domeniu a fost pus promovarea activitilor de implementare a SAICM i realizarea Programului de Start Rapid stabilit prin Rezoluia 1/4. în Republica Moldova responsabilitile privind managementul substanelor chimice sunt divizate între mai multe ministere de resort, de aceea o cooperare efectiv între aceste ministere va fi necesar pentru managementul substanelor chimice i în viitor. Cu toate acestea, problema reorganizrii i crerii unei autoriti abilitate în managementul integru al substanelor chimice persist i reprezint o prioritate naional în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, privind stabilirea unui management durabil al substanelor chimice.
Echipa de implementare a Proiectului SAICM aduce sincere mulumiri membrilor grupului de lucru pentru participarea activ la elaborarea Profilului Naional, de asemenea, mulumete Punctului focal SAICM, doamnei Liudmila Marduhaeva pentru coordonarea i moderarea procesului de dezvoltare a PN, expertului internaional Peter J. Peterson i expertului naional Violeta Pgînu pentru suport metodologic, creativitate i cooperare în întocmirea PN, precum i profund recunotin PNUM i guvernului Republicii Moldova pentru susinerea financiar în elaborarea Profilului Naional.
9
Sporirea securitii chimice este unul din principiile dezvoltrii durabile, inclusiv asigurarea unui mediu inofensiv pentru sntatea uman. Managementul substanelor chimice trebuie s asigure un înalt nivel de protecie a sntii umane i a mediului atât pentru generaia existent, cât i pentru cele viitoare, concomitent cu funcionarea eficient a pieei interne i competitivitatea industriei chimice. Dezvoltarea Profilului Naional are drept scop evaluarea sistemului existent de comun acord cu toi actorii de baz ai domeniului, evidenierea golurilor instituionale, legislative i tehnice, elaborarea concluziilor i recomandrilor privind îmbuntirea managementului substanelor chimice. Pentru atingerea acestor obiective, principiul precauiei este fundamental. Un alt obiectiv important este încurajarea substituirii substanelor periculoase cu substane mai puin periculoase, acolo unde exist alternative adecvate.
Contextul geografic i politic pentru elaborarea PN
Republica Moldova este situat în partea de sud-est a Europei Centrale, în partea de nord-est a Mrii Negre, între România i Ucraina i bazinul râurilor Prut i Nistru. Teritoriul Moldovei are o suprafa de 33,8 mii km2 i o întindere de la nord la sud de 350 km i de la vest la est – 150 km. Din punct de vedere teritorial-administrativ, Republica Moldova este divizat în 32 de raioane, o unitate teritorial autonom gguzia i localitile din stânga Nistrului, având 5 orae cu statut de municipiu: Chiinu, Bli, Comrat, Bender i Tiraspol, 60 de localiti urbane fr statut de municipiu, 1575 de localiti rurale organizate administrativ în 917 comune.
Republica Moldova a traversat o etap complex de tranziie la economia de pia, înfruntând un declin economic de proporii. Criza economic a durat 10 ani (din 1990 pân în 1999 inclusiv), perioad în care Produsul Intern Brut (PIB) s-a redus practic de trei ori. începând cu anul 2000 economia a înregistrat o oarecare stabilitate, normalizându-se volumul de producie, ceea ce a influenat parial reducerea srciei. în anul 2007 PIB-ul s-a majorat cu 52% fa de anul 2000. Economia Republicii Moldova este caracterizat prin predominarea sectorului agrar i agroindustrial i dependena dezvoltrii social-economice a oraelor mici de un numr limitat de întreprinderi industriale mari. Actualmente sectorul agrar i industrial ocup un loc central în economia naional a rii, contribuia fiecruia în crearea PIB-lui constituind 9,9% i respectiv 14,8 %. Sectorul agrar împreun cu industria de prelucrare a materiei prime agricole contribuie cu circa 32 % la crearea PIB-ului i cu circa 38,6% în volumul total al exporturilor, în agricultur fiind antrenai peste 32,8 la sut din populaia ocupat a rii.
Producerea, importul, exportul i utilizarea substanelor chimice
Evalurile întreprinse în cadrul implementrii Proiectului relev c Republica Moldova produce un spectru îngust de substane chimice, orientat în mare parte spre piaa autohton, i anume produse farmaceutice, colorani, lacuri i vopsele, produse i preparate de parfumerie. în prezent în ar activeaz 187 întreprinderi de producere a articolelor din cauciuc i materiale plastice i 69 întreprinderi din industria chimic (19 fabrici de produse parafarmaceutice i medicamente, 12 fabrici de spunuri, detergeni, parfumerie i produse cosmetice etc). De asemenea, substanele chimice sunt folosite la producerea hârtiei, în industria uoar, industria materialelor de construcie industria alimentar, inclusiv a vinului etc. Volumul produciei industriale în anul 2007 a constituit 26173,5 mil. lei, (2157,7 mil. dolari SUA), dintre care produselor industriei chimice (medicamente i produse farmaceutice, produse cosmetice i preparate pentru splat, dioxidul de carbon i oxigenul) le revine 358,5 mil lei, ceea ce constituie doar 1,4% din totalul volumului produciei industriale.
Cea mai mare parte a necesarului de substane chimice este acoperit de produse din import, care constituie 317,7 mil dolari SUA (8,6%) pentru produsele chimice i 414,0 mil dolari SUA (11,2%) pentru
10
produsele petroliere în anul 2007. Principalele substane chimice importate sunt: produse petroliere, îngrminte, pesticide, diverse materii prime, produse i substane pentru industria de prelucrare i pentru alte industrii. Totodat se atest c o parte din substanele chimice importate în ar sunt ulterior reexportate (de exemplu: reexportul îngrmintelor minerale sau chimice, care conin dou sau trei elemente fertilizante, în anii 2003-2004 a constituit circa 15-20%, pentru categoria de pesticide acest indice este nesemnificativ 1-2%). Cu toate acestea, impactul substanelor chimice asupra mediului i sntii umane persist atât prin emisiile parvenite din activitile industriale, cât i de la accidentele cu implicarea substanelor chimice la transportare, utilizarea sau depozitarea acestora, motivul de baz fiind condiiile meteo, tehnice sau factorul uman.
Pe parcursul dezvoltrii PN s-a constatat c capacitile tehnice i umane pentru colectarea datelor privind producerea, importul, exportul, depozitarea, transportarea, utilizarea i eliminarea deeurilor substanelor chimice sunt reduse. De menionat c utilizarea substanelor chimice pe sectoarele-cheie ale economiei naionale este reglementat diferit i doar utilizarea produselor de uz fitosanitar i a fertilizanilor în sectorul agrar este supus unei supravegheri stricte din partea MAIA i subdiviziunile acestuia, inclusiv înregistrarea i supravegherea pe parcursul “întregului ciclu de via”.
Dei industria chimic este puin dezvoltat în ar, domeniul industrial, i anume ramura industriei chimice este prezentat insuficient în anuarul statistic. Agenii economici nu raporteaz nici unui organ al administraiei publice centrale informaia privind spectrul i volumul substanelor chimice utilizate în industrie. Totodat, legislaia naional în domeniul gestionrii substanelor chimice nu prevede colectarea datelor privind utilizarea substanelor chimice, cu excepia celor din sectorul agrar. în lipsa unui control adecvat din partea instituiilor relevante, agenii economici nu întotdeauna raporteaz corect cantitile de deeuri acumulate, de cele mai deseori substanele chimice cu termen expirat nefiind luate la eviden drept deeuri. Prin urmare, o legislaie efectiv devine o cerin stringent, asemenea proiectului Legii privind substanele chimice, inclusiv adoptarea unui Program Naional de asigurare a conformitii produselor chimice.
în cadrul vizitelor la întreprinderi efectuate pe parcursul elaborrii PN s-a constatat c eticheta substanelor chimice importate/exportate/reambalate/utilizate etc. i „fia de securitate” sunt incomplete. fia trebuie s conin: informaia privind proprietile periculoase ale substanei chimice; cuvinte de avertizare „periculos” sau „atenie”; pictogramele Naiunilor Unite; msuri de rspuns în caz de pericol, incident, inhalare etc., în corespundere cu standardele internaionale. Adoptarea cerinelor noi fa de eticheta substanelor chimice este una din condiiile de baz în reducerea impactului asupra mediului i protejarea sntii populaiei de la utilizarea neadecvat a substanelor chimice, începând de la producere/comercializare pân la depozitare/eliminare a substanelor chimice.
Alt aspect nerezolvat al gestionrii produselor chimice îl constituie substanele cu termen expirat. în ar nu exist infrastructur tehnic pentru reciclare i recuperare, precum i eliminare a chimicalelor i deeurilor periculoase. RM export acumulatoarele uzate în Ucraina, pesticidele uzate i uleiurile cu coninut de BPC în frana, urmând procedura stabilit de Convenia Basel.
Problemele naionale prioritare în domeniul managementului substanelor chimice în Republica Moldova au fost stabilite de comun acord cu membrii grupului de lucru SAICM în cadrul edinelor desfurate pe parcursul elaborrii Profilului Naional i constau în:
Actualul sistem de reglementare a substanelor chimice nu corespunde iniiativelor internaionale i nu asigur gestionarea adecvat în scopul prevenirii polurii mediului i a sntii umane pe întreg ciclul de via; Sistemul aplicat pentru etichetarea substanelor chimice nu corespunde cerinelor Sistemului global armonizat de clasificare i etichetare a substanelor chimice (SgA); Lipsa unui sistem integru de eviden i raportare a substanelor produse, utilizate, importate sau exportate, rmase în stoc sau eliminate, ceea ce contribuie la prezentarea informaiei fragmentate pe sectoarele economiei naionale; Lipsa facilitilor de utilizare/elimina re a deeurilor periculoase, inclusiv a substanelor i produselor chimice cu termen expirat, conduce la persistena unui pericol potenial de poluare
11
cu substane chimice cu termen expirat prin abandonare ilicit, acumularea ambalajelor contaminate cu substane chimice (pesticide, produse petroliere etc.); Lipsa informaiei privind spectrul i cantitile de substane cu termen expirat, prin urmare, autoritile întâmpin dificulti în stabilirea prioritilor i modalitilor de eliminare.
Toate aceste neajunsuri necesit a fi soluionate prin elaborarea unei politici noi în domeniul produselor i substanelor chimice, inând cont de cele adoptate la nivel internaional în cadrul tratatelor internaionale în scopul implementrii Abordrii Strategice pentru gestionarea internaional a substanelor chimice.
Analiza cadrului naional legislativ i normativ
Prevederile actuale ale legislaiei naionale privind gestionarea substanelor chimice reglementeaz acest domeniu în linii generale, fiind bazate pe standardele vechi din perioada URSS. Cerinele fa de gestionarea substanelor chimice în diverse ramuri ale economiei, elaborate de ctre autoritile administraiei publice centrale de specialitate, conin reglementri noi, axate pe standarde europene. Produsele de uz fitosanitar i fertilizanii utilizai în sectorul agrar, produsele parafarmaceutice i medicamentele, produsele petroliere sunt bine reglementate de legislaia sectorial, cu excepia pesticidelor utilizate în industria mobilei, în sectorul telecomunicaiilor etc. De asemenea, reglementarea substanelor chimice în sectorul industrial se limiteaz doar la eliberarea licenei pentru activitatea de import. Lacunele majore ale legislaiei privind gestionarea substanelor chimice constau în:
Aplicarea insuficient a Legii privind regimul substanelor i produselor nocive (lipsa registrului substanelor chimice, lipsa evidenei utilizrii acestora etc.), necorespunderea acesteia iniiativelor internaionale i cerinelor actuale impuse gestionrii chimicalelor vis-a- vis de producere, comercializare, ambalare, clasificare i etichetare a substanelor chimice; Dei procedura de import liceniat de Camera de Liceniere i aprobat de unele ministere relevante corespunde cerinelor legislaiei naionale, o reexaminare a procedurii este necesar. Setarea unei baze de date ce ar înregistra cantitile de substane chimice importate i utilizate în ar ar fi un pas important în estimarea riscului asociat cu utilizarea acestora. Stabilirea unui registru de substane/produse chimice, de asemenea, menionat în Legea privind regimul produselor i substanele nocive, ar fi o component important în managementul substanelor chimice; Sistemul de control existent, inclusiv procedura de liceniere a activitilor de import al substanelor chimice (nu reglementeaz spectrul i cantitatea de substane importate), nu corespund principiilor SgA de clasificare i etichetare a substanelor chimice care reprezint baza programelor globale de securitate a substanelor i preparatelor chimice; Problemele abordate la nivel internaional privind gestionarea deeurilor specifice de substane chimice, ca asbestul, provenit din deeurile de construcii i demolare, coninutul metalelor grele, inclusiv al mercurului în diverse produse cum ar fi bateriile, vopselele etc., nu sunt în vizorul autoritilor administraiei publice centrale; gestionarea sectorial a substanelor chimice (pe ramurile economice) nu corespunde restriciilor conveniilor internaionale ratificate (nu sunt impuse restricii la utilizarea unor substane chimice – POP, metale grele etc.), substanele chimice nu sunt reglementate în conformitate cu standardele internaionale, iar substanele chimice utilizate în ramura industrial nu sunt supuse supravegherii din partea organelor publice centrale de specialitate, cu excepia substanelor chimice periculoase; Legislaia specific domeniului gestionrii substanelor chimice, inclusiv documentele strategice i politice naionale nu conin prevederi vis-a-vis de promovarea iniiativei SAICM, managementului durabil al substanelor chimice, atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, inclusiv activiti de educare i sensibilizare a societii civile în domeniul menionat.
12
Privit prin prisma dezvoltrii durabile i din perspectiva aderrii rii la UE, se impune o abordare nou a problemelor gestionrii substanelor chimice, conform conveniilor i acordurilor ratificate. Legislaia european constituie astzi un punct de reper pentru numeroase state în elaborarea legislaiei naionale i reprezint un model de colaborare de succes între state. Una dintre cele mai importante strategii în vederea atingerii unei dezvoltri durabile este promovarea unui sistem legislativ coerent, care s corespund cerinelor actuale la nivel internaional, iar elementul nou în definirea legislaiei din domeniul mediului este schimbarea politicii de mediu ctre o politic bazat pe consens, prin consultarea prilor interesate în cadrul procesului de luare a deciziei i trecere de la o abordare bazat pe control la una bazat pe prevenire i operaionalizat, prin utilizarea instrumentelor economice i fiscale. Legislaia internaional reglementeaz domeniile de producere, comercializare, ambalare, clasificare i etichetare a substanelor chimice. Abordarea fragmentat a legislaiei sectoriale în domeniul substanelor chimice, nereglementarea utilizrii chimicalelor în industrie etc. denot lipsa unei structuri instituionale care ar coordona reglementarea gestionrii tuturor substanelor chimice în sectoarele economiei naionale în conformitate cu exigenele tratatelor internaionale la care ara este parte.
Analiza sumar a programelor de stat existente i a cooperrii interministeriale
Analiza mecanismelor existente de coordonare interministerial în domeniul managementului durabil al substanelor chimice denot odat în plus abordarea fragmentar a gestionrii substanelor chimice pe diverse ramuri economice, menionate i în capitolul 5 al PN. Legislaia sectorial reglementeaz prin intermediul comisiilor interministeriale doar un spectru îngust de substane (produsele de uz fitosanitar i fertilizanii, produsele parafarmaceutice i medicamentele) i nu acoper întregul segment al substanelor chimice utilizate în ar.
gestionarea substanelor chimice periculoase utilizate în sectorul industrial este reglementat de ctre Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnic (IPSSTOIP) de comun acord cu Serviciul Protecie Civil i Situaii Excepionale (SPCSE), în baza Legii privind securitatea obiectelor industriale periculoase, nr.803-XIV din 11.02.2000 i Legii cu privire la regimul produselor i substanelor nocive, nr. 1236-XII din 03.07.1997.
Eficacitatea activitii comisiilor este apreciat în mod divers de membrii grupului de lucru interministerial SAICM de la excelent în sectorul agrar pân la satisfctoare în grupele de lucru pentru implementarea tratatelor internaionale. De regul, eficacitatea comisiei stabilit prin Hotrâre de guvern este mai mare decât a celor aprobate prin ordinul unui ministru, deoarece activitatea acesteia este în vizorul guvernului i deseori necesit raportare semestrial sau anual privind rezultatele activitilor i msurilor întreprinse.
Cu regret, nu toate autoritile administraiei publice centrale se implic în msur necesar în activitatea comisiilor interdepartamentale, majoritatea considerând c responsabilitatea privind implementarea unui tratat internaional îi revine Autoritii Competente. în cadrul discuiilor pe marginea elaborrii PN, membrii grupului de lucru au sugerat unificarea a 3 grupuri de lucru pentru implementarea conveniilor Basel, Stockholm i Rotterdam în unul comun având la baz grupul de lucru SAICM.
Responsabilitatea în gestionarea substanelor chimice în Republica Moldova revine unui grup de circa 10 autoriti ale administraiei publice centrale de specialitate în funcie de ramur: autorizare i liceniere, transport i eliminare, gestionarea situaiilor excepionale i nici o structur nu asigur controlul gestionrii substanelor chimice, cu excepia substanelor periculoase, pe întreg ciclul de via în toate ramurile economiei naionale.
funcionarea comisiilor interdepartamentale pentru gestionarea unor substane chimice nu asigur rezolvarea problemelor de gestionare a tuturor substanelor chimice pe întreg ciclul de via, începând cu producerea i terminând cu eliminarea substanelor cu termen expirat.
Totodat activitatea în diverse comisii interdepartamentale pentru gestionarea substanelor chimice nu este motivat sub aspect financiar, fiind o activitate suplimentar la activitile de baz în cadrul structurilor de stat.
13
Analizele cadrului instituional i legal, evaluarea activitilor comisiilor interdepartamentale denot necesitatea crerii unui organ de coordonare a activitilor ramurale în domeniul managementului substanelor chimice pe întreg ciclul de via. Activitatea acestui organ va fi axat în special pe dezvoltarea cadrului legal necesar pentru realizarea prevederilor tratatelor internaionale, introducerea evidenei utilizrii substanelor chimice, reglementarea utilizrii substanelor chimice cu pericol potenial pentru mediu i sntate.
Analiza sumar a activitilor de management al substanelor chimice i de reducere a riscului indus de ctre ageni economici, grupuri de interes public i sectorul de cercetare
Instituiile tiinifice ale Academiei de tiine a Moldovei (AM) sunt antrenate în diverse cercetri de testare a substanelor chimice i evaluare a riscurilor i impactului cauzat mediului i sntii umane la utilizarea substanelor chimice. Actualmente activitile de cercetare ale instituiilor tiinifice sunt îndreptate spre colaborarea cu agenii economici în scopul aplicrii rezultatelor obinute, în optimizarea proceselor tehnologice, reutilizarea deeurilor, elaborarea produselor chimice autohtone etc. Rezultatele cercetrilor servesc drept argument pentru perfecionarea tehnologiilor industriale, elaborarea politicilor de ramur, în mod special pentru luarea deciziilor de omologare a produselor de uz fitosanitar. Totodat, autoritile administraiei publice centrale de specialitate solicit instituiilor de ramur efectuarea diferitor investigaii în domeniul utilizrii produselor chimice sau de evaluare a riscurilor asociate cu utilizarea substanelor chimice.
Membrii grupului de lucru SAICM au constatat c la nivel naional nu exist asociaii ale productorilor angajai în industria chimic, ceea ce se explic prin numrul redus de întreprinderi care activeaz în domeniul menionat. Din acelai motiv nu sunt înregistrate sindicate sau alte organizaii neguvernamentale în ramura industriei chimice. Majoritatea organizaiilor non-guvernamentale preocupate de cercetri în domeniul managementului substanelor chimice sau evaluarea impactului cauzat mediului în urma utilizrii substanelor chimice activeaz în cadrul instituiilor de învmânt superior sau al instituiilor AM, deoarece acestea nu dein echipament necesar cercetrilor. Totodat, prin intermediul acestor ONg, instituiile aplic la diverse programe de cercetri, fonduri internaionale, beneficiind de susinere financiar pentru procurarea echipamentelor, utilajelor, reactivelor etc.
Deoarece industria chimic este una dintre cele mai globalizate industrii, iar globalizarea presupune i aciuni pentru protecia mediului, devine actual problema crerii parteneriatelor între industrie i mediu. în promovarea principiilor de dezvoltare durabil fiecare sector al societii are rolul su: autoritile administraiei publice centrale trebuie s ofere cadrul legal pentru asigurarea securitii omului i mediului înconjurtor, industria va opera conform reglementrilor stabilite în mod responsabil, iar ONg au dreptul de a supune evalurii informaiile existente, de a participa activ în trasarea politicilor cu impact asupra societii. în condiiile actuale, sectorul industrial naional are multe de preluat din experien rilor avansate în acest domeniu.
Analiza sumar a infrastructurii naionale de management al informaiei privind substanele chimice
Cu toate c în Republica Moldova a fost creat cadrul juridic necesar pentru asigurarea accesului publicului la informaie, crearea i funcionarea bazelor de date specializate pe domenii, inclusiv pentru gestionarea substanelor chimice rmân a fi nesoluuonate. Colectarea i procesarea, datelor, asigurarea accesului atât al funcionarilor publici, specialitilor din domeniu, cât i a populaiei necesit resurse umane i financiare. Actualmente în ar sunt disponibile bazele de date legislative i unele aspecte normative din domeniul utilizrii substanelor chimice. Compilarea unor capitole ale PN (în particular capitolul 3 i 8) a fost mai dificil, deoarece nu au fost disponibile sau suficiente date efective privind managementul substanelor chimice i Republica Moldova nu dispune de un Registru al Substanelor
14
Chimice (o baz de date naional accesibil on-line) i nici acorduri de cooperare intern între ministere privind schimbul de informaie, date etc. Din lipsa unei structuri instituionale abilitate cu responsabiliti în domeniul gestionrii substanelor chimice, autoritile administraiei publice de specialitate se confrunt cu probleme privind asigurarea securitii gestionrii substanelor chimice, inclusiv în situaii excepionale. Dei exist baze de date internaionale specializate în domeniu, accesibilitatea la acestea este contra plat, iar informaia este oferit în limbile englez, francez etc.
Odat cu promovarea implementrii Abordrii Strategice privind gestionarea Internaional a substanelor chimice va fi extins i accesul la informaia privind securitatea utilizrii substanelor chimice. în cele din urm crearea unor baze naionale privind gestionarea substanelor chimice rmâne a fi de maxim stringen, iar publicarea acestora pe paginile web ar oferi acces persoanelor fizice i juridice interesate. Onorarea obligaiunilor rii de conformare i raportare la acordurile internaionale multilaterale din domeniul substanelor chimice, cum ar fi Conveniile de la Stockholm, Basel i Rotterdam, Protocolul Montreal, Protocoalele UNECE privind metalele grele i poluanii organici persisteni impune necesitatea examinrii posibilitilor de asigurare a accesului la bazele de date internaionale i dezvoltarea bazelor de date naionale. Aceste probleme urmeaz a fi abordate în timpul apropiat, deoarece activitile date vor contribui la asigurarea cercetrilor tiinifice i dezvoltarea economic în contextul reducerii impactului asupra mediului i sntii umane i sporirii securitii la utilizarea substanelor chimice.
Analiza sumar a infrastructurii tehnice
Calitatea este un indicator complex al satisfaciei necesitilor i ateptrilor consumatorilor, al mediului de afaceri i al societii în întregime, astfel devenind un factor crucial pentru relansarea economiei i asigurarea liberei circulaii a mrfurilor atât sub aspect regional, cât i internaional. Anume calitatea bun i preul rezonabil în tandem cu politicile echilibrate de promovare a produselor i penetrare a pieelor de desfacere sunt pârghiile asigurrii competitivitii i prosperitii. în ingineria calitii, la nivel de ar, se configureaz dou componente distinctive: infrastructura calitii i infrastructura de producie, care includ ministerele de ramur i mediul de afaceri. Infrastructura calitii încadreaz organul sau organele publice centrale cu funcii de reglementare în domeniile standardizrii, metrologiei, asigurrii conformitii i acreditrii, precum i întreprinderile subordonate care presteaz servicii în domeniul dat, organismele de certificare i laboratoarele de testare. Republica Moldova dispune de o reea de 141 laboratoare de testare acreditate conform SM SR EN ISO /CEI 17025: 2002 sau 2005 în domeniul evalurii conformitii produselor, care direct sau indirect sunt implicate în procesul gestionrii substanelor chimice. Nici un laborator sau întreprindere din ar nu au fost certificate conform ISO 14001.
Dotarea actual a laboratoarelor este insuficient pentru asigurarea implementrii efective a politicii din domeniul gestionrii substanelor chimice în conformitate cu cerinele conveniilor internaionale, la care ara este parte. în prezent este în proces de implementare componenta proiectului „Managementul i Distrugerea Stocurilor POP privind dotarea laboratorului Serviciului Hidrometeorologic de Stat cu utilaj pentru determinarea PCB-lor i altor substane cu coninut de POP. La moment determinarea pesticidelor cu coninut de POP este posibil în 5-7 laboratoare, a uleiurilor cu coninut de PCB- uri – în 2-3, iar analize pentru aprecierea PCDD/PCDf nu se efectueaz din lipsa echipamentului. Pentru perfecionarea continu a activitilor laboratoarelor i sporirea calitii serviciilor efectuate este necesar îndeplinirea urmtoarelor obiective:
Activitatea în conformitate cu cerinele SM EN ISO/CEI 17025:2002 i SM EN ISO/CEI 17025:2005; Asigurarea laboratoarelor cu utilaj modern i implementarea noilor metode ce permit ridicarea calitii i reducerea timpului pentru testri; Msurrile efectuate în laboratoare vor fi trasabile cu standarde naionale sau, unde e posibil, cu cele internaionale;
15
Cooperarea regional i internaional este util în soluionarea problemelor de mediu comune pentru mai multe state, în cazul cadrului legal, cultural i de mediu comun, prin intermediul aciunilor colective, care deseori necesit resurse financiare mari. în mod special, aceast cooperare se refer la implementarea conveniilor i tratatelor internaionale în domeniul managementului substanelor chimice. Republica Moldova particip activ la colaborarea internaional, fiind totodat parte la mai multe organisme internaionale, menionate în tabelul 12.A.
Activiti de dezvoltare a sistemului de gestionare a produselor de uz fitosanitar i a fertilizanilor, a produselor medicamentoase i farmaceutice, a produselor petroliere etc. sunt promovate la nivel naional atât cu susinerea financiar bugetar, cât i din asistena tehnic internaional. Parial sunt soluionate problemele de eliminare a stocurilor de pesticide învechite cu coninut de POP i a uleiurilor cu coninut de BPC-uri prin intermediul fondului global de Mediu, NATO i guvernulul Republicii Moldova. De regul, se întreprind msuri de implementare a acelor convenii în cadrul crora e posibil de obinut finanare de la organismele internaionale, precum Convenia de la Stockholm, Convenia de la Viena i Protocolul Montreal etc. menionate în tabelul 12.C. Aceste convenii, ca i proiectele implementate, nu acoper întregul flux de substane chimice periculoase utilizate în ar, iar planurile elaborate se refer doar la unele categorii de substane menionate în convenii, precum poluanii organici persisteni, substanele ce distrug stratul de ozon. în scopul asigurrii unor rezultate adecvate, activitile de implementare a proiectelor sunt monitorizate de ctre Comitetele de supraveghere, ai cror membri sunt reprezentanii autoritilor administraiei publice centrale interesate. Persist totui unele dificulti în convocarea acestor comitete, deoarece membrii sunt antrenai în diverse activiti la locul de baz de munc. Anual se mrete numrul proiectelor implementate, iar personalul autoritilor administraiei publice centrale de specialitate ramâne în cel mai bun caz constant sau se reduce, ceea ce se rsfrânge asupra calitii lucrului efectuat. în opinia membrilor grupului de lucru SAICM, actualmente se atest lipsa cadrelor cu experien i cunosctoare ale limbii engleze, capabile de a prelua experiena rilor avansate în domeniul menionat, iar salariile mici oferite de autoritile administraiei publice centrale de specialitate nu sunt atractive pentru tinerii specialiti.
Un alt impediment în implementarea proiectelor finanate prin UNEP este lipsa unui reprezentant în ar, ceea ce ar contribui la îmbuntirea mecanismului de coordonare i ar permite o comunicare mai bun, alturi de perceperea i adaptarea la circumstanele locale. Evaluarea capacitilor naionale legislative, instituionale i tehnice privind implementarea conveniilor din domeniul managementului durabil al substanelor chimice denot urmtoarele obstacole în realizarea acordurilor:
Lipsa unui organ central abilitat cu responsabiliti în domeniul gestionrii durabile a substanelor chimice i de asigurare a securitii chimice naionale; Lipsa unui cadru juridic adecvat pentru gestionarea durabil a substanelor chimice, care ar asigura implementarea unui mecanism eficient de coordonare a activitilor în diverse sectoare economice în implementarea acordurilor internaionale în ar; Lipsa resurselor financiare bugetare pentru finanarea cadrelor angajate în noua structur responsabil pentru asigurarea dezvoltrii managementului durabil al substanelor chimice.
16
Problema crerii unui cadru juridic adecvat pentru gestionarea substanelor chimice nu poate fi neglijat i necesit a fi soluionat în timp restrâns, deoarece de aceasta depinde securitatea chimic a rii, inclusiv calitatea mediului i sntatea populaiei. Drept soluie ar putea fi crearea unui Centru pentru Managementul Substanelor Chimice, având ca obiectiv dezvoltarea sistemului naional de administrare a substanelor chimice, cu implicarea autoritilor centrale de specialitate i a autoritilor administraiei publice locale. în activitatea Centrului vor fi implicai savani i profesori de la Universitatea de Stat, Catedra de Chimie Industrial i Ecologic, Universitatea Tehnic din Moldova, Academia de tiine a Moldovei etc. în scopul pregtirii tinerilor specialiti în domeniul managementului substanelor chimice studenii universitilor menionate vor fi antrenai în activitatea centrului, în mod special în promovarea programelor educaionale, efectuarea sondajelor sociologice, colectarea datelor primare etc. Exist mai multe modaliti de creare a Centrului: Hotrârea de guvern privind crearea Centrului cu finanare din fondurile extrabugetare (fEN, AM etc.) sau apelarea la fonduri internaionale, inclusiv la Banca Mondial, pentru stabilirea Centrului, implicarea Ministerului Afacerilor Externe i Integrrii Europene în atragerea asistenei tehnice.
Analiza sumar a programelor naionale de instruire i sensibilizare a publicului i a lucrtorilor
Anumite chimicale au afectat în mod grav sntatea uman, cauzând suferine i efecte nedorite oamenilor i mediului. Dintre acestea sunt bine cunoscute azbestul, care provoac cancer i mesiteliom, sau benzenul, care provoac leucemia. Utilizarea pe scar larg a DDT a determinat anomalii la reproducerea psrilor. Dei aceste substane au fost total interzise sau sunt subiectul unor regimuri severe de control, nu au fost luate msuri decât dup distrugeri, deoarece cunotinele despre efectele adverse n-au fost disponibile înainte ca aceste substane s fie utilizate în cantiti mari. Sursa îngrijorrii o constituie deficitul de cunotine despre impactul multor chimicale asupra sntii umane i a mediului.
Republica Moldova dispune de capaciti instituionale i tehnice suficiente în instruirea lucrtorilor angajai în sectoarele economiei naionale unde sunt utilizate substane chimice periculoase. Totodat, domeniul familiarizrii publicului larg cu prevederile securitii chimice este practic neexplorat i rmâne a fi în afara ateniei autoritilor competente. O pondere tot mai important în domeniul educrii i promovrii valorilor universale de protecie a mediului, inclusiv impactul substanelor periculoase asupra mediului i omului o au ONg-urile, în special, cele de tineret. Aceste organizaii îi desfoar activitile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, iar apariia lor a fost determinat, pe de o parte, de entuziasmul elevilor, studenilor i al profesorilor, iar pe de alt parte – de existena finanrii în cadrul unor proiecte internaionale. Disponibilitatea resurselor umane atât în cadrul instituiilor guvernamentale, cât i în societatea civil este un factor-cheie în promovarea managementului durabil al substanelor chimice. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul managementului durabil al substanelor chimice este asigurat de ctre universitile i instituiile de învmânt superior i de ctre colegii care pregtesc chimiti, ingineri tehnologi, farmaciti etc. Totodat, curricula universitar din domeniul gestionrii substanelor chimice reflect doar parial prevederile conveniilor internaionale de mediu, inclusiv din domeniul managementului durabil al substanelor chimice. Legislaia european în domeniul substanelor i produselor chimice periculoase, pe lâng reglementrile privind clasificarea, etichetarea, punerea pe pia, export-import etc., conine reglementri privind protecia lucrtorilor i consumatorului, protecia mediului i protecia civil. în vederea transpunerii legislaiei europene Republica Moldova va trebui s preia toate aceste aspecte, inclusiv cele ce in de informarea i instruirea lucrtorilor din domeniu. Creterea îngrijorrii privind eficiena proteciei asigurat prin actualul sistem internaional de reglementare a securitii chimice pentru mediu i sntate impune abordri noi în politic în domeniul substanelor chimice. Revizuirea politicii naionale în domeniul substanelor i produselor chimice periculoase reiese din transferul interesului public de la emisii la produse i preocuparea privind lipsa informaiilor referitoare la riscurile chimice.
17
Evaluarea capacitilor umane antrenate în domeniul gestionrii substanelor chimice din cadrul autoritilor administraiei publice centrale de specialitate este dificil pe motivul c angajaii dein mai multe responsabiliti concomitent, inclusiv în domeniul menionat. Specialitii antrenai în soluionarea problemelor de management al substanelor chimice activeaz în cadrul Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerului Sntii, Ministerului Ecologiei i Resurselor Naturale, Serviciului Proteciei Civile i Situaii Excepionale, Inspectoratul Principal de Stat pentru Supraveghere Tehnic a Obiectelor Industrial Periculoase etc. Am menionat deja faptul c activitile de implementare a tratatelor internaionale în domeniul managementului substanelor chimice, pe motivul lipsei resurselor umane i financiare, se realizeaz doar cu suportul asistenei tehnice în cadrul proiectelor. Republica Moldova trebuie s-i onoreze responsabilitile, asumate în cadrul tratatelor internaionale, inclusiv cele ce in de reglementrile privind evaluarea i controlul riscului substanelor chimice existente i plasate pe pia. De asemenea, trebuie stabilit un sistem unitar pentru transmiterea informaiei ctre public în vederea familiarizrii acestuia cu regimul substanelor chimice. Informaia colectat va conine date despre substanele fabricate, importate, utilizate i comercializate pe pia.
Problemele abordate în PN îi vor gsi soluionare în cadrul Programului Naional de Management Durabil al Substanelor Chimice i al Planului de Aciuni de Implementare a SAICM, unde vor fi prioritizate problemele din domeniu, stabilit cadrul instituional, legislativ i normativ, promovate aciuni pentru crearea unui sistem de management adecvat al substanelor chimice, instruire profesional, informare i sensibilizare a publicului. La etapa de elaborare a programului vor fi estimate resursele financiare i umane necesare pentru realizarea activitilor preconizate în scopul alocrii eficiente a acestora pentru realizarea aciunilor prioritare.
Sumarul aciunilor recomandate pentru implementarea observaiilor principale ale PN
PN elucideaz recomandri ce vor contribui la sporirea eficacitii cooperrii continue a tuturor organizaiilor guvernamentale/neguvernametale i celor private în scopul asigurrii unui management al substanelor chimice adecvat i integru. PN urmeaz a fi distribuit secretariatelor preocupate de acordurile internaionale de mediu, diverselor organizaii internaionale i naionale. De asemenea, vor fi editate i distribuite grupurilor-int i publicului larg materiale educative privind utilizarea sigur i fr de riscuri a substanelor chimice. Aciunile recomandate pentru îmbuntirea managementului substanelor chimice i a deeurilor de baz în Republica Moldova sunt structurate pentru: autoritile administraiei publice centrale de specialitate, sectorul industrial i societatea civil.
Autoritile administraiei publice centrale de specialitate: guvernul urmeaz s întreprind aciuni necesare pentru redresarea managementului substanelor chimice în Moldova, stabilind politici capabile s soluioneze problemele abordate în PN. De fapt urmeaz a fi întocmit agenda politic a managementului substanelor chimice, inclusiv a fi stabilit scopul i obiectivele de implementare a SAICM; Crearea Autoritii Naionale pentru Managementul Substanelor Chimice, abilitat cu responsabiliti-cadru i funcii de colaborare interministerial, în conformitate cu iniiativele de dezvoltare, inclusiv în domeniul managementului substanelor chimice, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului i dezvoltare economic a rii. Obiectivul de baz const în dezvoltarea sistemului naional integru de administrare a substanelor chimice, prin aplicarea abordrii integre a problemei cu implicarea autoritilor administraiei publice centrale de specialitate i în conlucrare cu sectorul industrial i societatea civil; De asemenea, guvernul urmeaz s adopte un ir de instrumente politice specificate în PN. O parte din problemele abordate solicit elaborarea unor noi instrumente legislative, altele pavând operarea unor schimbri în activitatea Comisiilor interministeriale, în timp ce unele
18
necesit ajustarea procedurilor interne de operare în cadrul autoritilor publice centrale de specialitate; Elaborarea i implementarea proiectului Legii privind substanele chimice în scopul îmbuntirii managementului substanelor chimice i sporirii eficacitii controlului emisiilor i impactului substanelor chimice asupra mediului i sntii umane; Atenie deosebit se acord faptului c substanele chimice i produsele ce le conin sunt importante în Moldova, se conformeaz cerinelor de raportare în cadrul UE, OMS, OAA i Recomandrilor ONU privind Sistemului global armonizat de clasificare i etichetare a substanelor chimice. Substanele cu dubl destinaie (Convenia privind armamentul chimic), substanele i solvenii utilizai în producerea i traficul ilicit al drogurilor i substanelor psihotrope (Convenia ONU), de asemenea, necesit atenie special; Elaborarea Planului Naional privind managementul durabil al substanelor chimice, în scopul soluionrii problemelor prioritare abordate pe parcursul dezvoltrii PN; includerea capitolelor relevante legate de gestionarea substanelor chimice în strategiile de dezvoltare a sectoarelor economiei naionale; Stabilirea registrului naional al substanelor chimice, unde se vor înregistra cantitile importate/exportate/utilizate etc., inclusiv descrierea proprietilor periculoase ale acestora. Stabilirea mecanismului de facilitare a schimbului de informaie dintre toate prile interesate, instituii guvernamentale, neguvernamentale etc.; Crearea unor baze de date naionale accesibile on-line sau a unor baze de date cu conexiune la cele internaionale, de exemplu International Uniform Chemical Information Database (IUCLID), International Union of Pure and Applied Chemistry (IUPAC), Registrul European al Substanelor Chimice (finlanda), International Programme on Chemical Safety (IPCS OECD/ UNEP), Screening Information Dataset (SIDS) etc., ceea ce ar facilita accesul la “fiele de securitate” ale substanelor chimice; întrirea capacitilor serviciilor vamale i includerea specialitilor chimiti în direciile vamale respective ce vor preîntâmpina comerul internaional ilegal cu substane chimice periculoase i/sau produse contaminate cu chimicale interzise sau strict reglementate în cadrul acordurilor multilaterale de mediu; Interaciunea cu rile vecine i/sau cu alte ari din regiune trebuie s încurajeze persoanele cu putere de decizie s se dubleze bunele practici de a înva din greelile i succesele altora. Stabilirea unei platforme pentru managementul durabil al substanelor chimice poate implica diferite msuri normative, iniiative voluntare i instrumente economice care pot oferi informaii utile atât pentru managementul substanelor chimice, cât i pentru consolidarea elaborrilor industriale într-un mod durabil. Cooperarea regional în domeniul managementului substanelor chimice, în mod special cu UNECE din geneva i cu Agenia European de Mediu de la Copenhaga trebuie s fie încurajat; Revizuirea activitilor naionale i internaionale i a acordurilor regionale privind managementul inofensiv al substanelor chimice, desfurate în cadrul elaborrii PN va facilita comerul cu substane i produse chimice cu statele vecine i cu UE. O atenie deosebit trebuie s fie atras cerinelor cadrului normativ al UE privind substanele periculoase (RoHS) pentru a se asigura c substanele chimice cu potenial periculos nu sunt încorporate în produse destinate rilor UE; Sporirea cooperrii internaionale, în particular cu organizaiile care reprezint Naiunile Unite (SAICM, acorduri multilaterale de mediu etc.), organizaiile interguvernamentale (OCDE, BM, bnci regionale etc.); Sporirea gradului de familiarizare a organizaiilor guvernamentale i societii civile implicate în managementul substanelor chimice cu prevederile tratatelor internaionale în domeniul managementului internaional al substanelor chimice, inclusiv SAICM, Regulamentului REACH, conveniilor internaionale (UNECE) etc.
19
Cooperarea mai efectiv a reprezentanilor industriei chimice cu autoritile administraiei publice centrale de specialitate, inclusiv echipa de elaborare a PN, prin abordarea pro-activ din partea industriei, prezentarea soluiilor eficiente pentru depirea problemelor abordate i realizarea obiectivelor de mediu; Adoptarea programului internaional din domeniul industriei chimice „Responsabilitatea productorului”, inclusiv altor programe destinate sensibilizrii i informrii lucrtorilor din domeniu, asigurând astfel un mediu de lucru sntos i liber de pericole; Orientarea i direcionarea sectorului industrial spre cerinele internaionale de clasificare i etichetare a substanelor chimice în corespundere cu cerinele SgA de ambalare i etichetare a substanelor chimice, utilizarea experienei UE în implementare Regulamentului REACH; Instruirea profesional a lucrtorilor implicai în managementul substanelor chimice privind ciclul întreg de via a acestora în conformitate cu prevederile acordurilor internaionale de mediu, în particular conform prevederilor Organizaiei Internaionale a Muncii ce pune un accent special pe sectorul industrial, responsabilitile managerilor i lucrtorilor la locul de munc etc.
Societatea Civil:
Reducerea riscului asociat cu utilizarea substanelor chimice i sensibilizarea publicului larg reprezint în continuare o provocare în procesul de dezvoltare a rii. De aceea este recomandabil iniierea unor programe educaionale destinate atât instituiilor de învmânt, universitilor, cât i publicului larg ce ar facilita crearea unei fore de munc în corespundere cu cerinele rilor industrializate, aa cum ar putea fi Moldova în viitor; Promovarea accesului publicului larg la informaia de mediu în conformitate cu prevederile conveniei UNECE Aarhus, în particular accesul la bazele de date operate i monitorizate de ministere, diverse instituii, agenii, universiti i centre de cercetare; în cadrul unor base de date informaia privind substanele chimice utilizate în procesul tehnologic poate rmânea confidenial, îns lucrtorii ce vin în contact direct cu aceste substane sunt în drept s cear “fia de securitate” i informaia privind riscul asociat cu utilizarea substanelor chimice pe parcursul ciclului întreg de via; Societatea civil, în particular cei implicai în activitile serviciilor medicale, trebuie s aib acces la bazele de date existente din domeniu, în particular la msurile de rspuns în caz de incidente cu implicarea substanelor chimice, identificarea antidoturilor etc.
20
1.1. Contextul fizic i demografic
Republica Moldova este situat în partea de sud-est a Europei Centrale, în partea de nord-est a Mrii Negre, între România i Ucraina i bazinul râurilor Prut i Nistru. Teritoriul Moldovei are o suprafa de 33,8 mii km2 i o întindere de la nord la sud de 350 km i de la vest la est – 150 km.
Relieful rii în cea mai mare parte este deluros. Altitudinea medie este 147 m, iar cel mai înalt punct în raport cu nivelul mrii este situat la 429 m. Suprafaa total a resurselor funciare constituie 3,385 mil. ha. Suprafaa pdurilor i a celorlalte terenuri cu vegetaie forestier constituie 433 mii ha. Clima se caracterizeaz printr-un numr mare de zile însorite, temperatura medie anual a aerului este relativ înalt i constituie 8,6-10,3° C, precipitaiile anuale variaz de la 618 la 307 mm.
Clima i relieful Republicii Moldovei exercit o influen considerabil asupra microclimei pe zone de cultur, aciunii hazardurilor naturale asupra culturilor agricole, asigurrii cu ap, înveliului solurilor, vegetaiei, determinând interdependena i într-o mare msur specializarea agriculturii. în funcie de aciunea factorilor climaterici, landafturilor, specializrii producerii agricole i delimitrii administrative a teritoriului Republicii Moldova, deosebim 3 zone agroclimaterice: de Nord, Centru i Sud. Moldova nu dispune de zcminte semnificative, îns resursele naturale includ lignit, fosforit i ghips1.
Republica Moldova nu dispune de resurse acvatice de suprafa bogate, suprafaa apelor fiind de doar 76 mii ha. Solurile fertile sunt bogia natural principal a Moldovei. Cernoziomurile acoper circa 80% din teritoriul rii (2,5 mil. ha). Solurile Moldovei de tip cernoziom fac parte din categoria celor mai bune din lume.
Populaia i structura Demografic
Datele recensmântului din anul 2004 confirm tendina de scdere a populaiei rii, determinat, în special, de descreterea ratei natalitii i migraia populaiei. Conform situaiei de la 1 ianuarie 2007, populaia stabil a rii constituia 3,58 milioane locuitori. între anii 2000 i 2006, numrul populaiei s-a redus cu 62,0 mii persoane. Republica Moldova continu s fie ara cu cel mai sczut grad de urbanizare în Europa: 41,3% persoane locuiesc în localitile urbane i 58,7% – în cele rurale. Aproximativ jumtate din populaia urban locuiete în municipiul Chiinu. Conform clasificrii pe sexe, brbaii constituie 48% i femeile – 52% din numrul total al populaiei.
Populaia, total 3581,1 mii locuitori Densitatea populaiei 121 locuitori/km2
Populaia urban 2 41,3% Populaia rural3 58,7% Vârsta medie a populaiei 35 ani Populaia ocupat 15 – 65 Rata natalitii
nscui vii la 1000 locuitori 10,6
Rata mortalitii decedai la 1000 locuitori
12,0
Durata medie a vieii Brbai 64,6 ani femei 72,2 ani
Nivelul de alfabetizare (de la 15 ani i peste), 1995-20054 99,1% Durata studiilor obligatorii5 Studii gimnaziale, 9 ani
21
învmânt, 2006/2007 2585 mii per.
Indicele dezvoltrii umane4 0,733 Rata de omaj6 7,4% Numrul femeilor angajate 342 mii per. Numrul imigranilor peste hotarele rii7 265 mii per.
Conform Raportului PNUD privind Dezvoltarea Uman global 2005, Republica Moldova face parte din categoria rilor cu un nivel mediu de dezvoltare uman. Republica Moldova se plaseaz pe locul 115 conform Indicelui de Dezvoltare Uman (IDU) egal cu 0,671, mai jos de rile CSI i ECE (Ucraina 0,788; România 0,813; Bielorusia 0,804) i respectiv global (Norvegia 0,968; Australia 0,962; Canada 0,961)8. în conformitate cu datele Biroului Naional de Statistic referitoare la IDU, ara noastr a depit înc în 2003 nivelul de dezvoltare uman pe care îl atinsese în 1993. Dinamica dat a fost determinat, practic integral, de recuperarea veniturilor per capita, care în 1994-1999 au sczut cu 50%. Astfel, creterea economic a exercitat un impact pozitiv asupra nivelului de dezvoltare uman prin intermediul îmbuntirii standardelor de via.
Totodat, trebuie de menionat c Republica Moldova este înc departe de nivelul dezvoltrii umane pe care l-a avut în 1990. Conform estimrilor rapoartelor oficiale PNUD9, IDU al Republicii Moldova în 1990 se încadra între 0,763 i 0,783. Pentru 1990 IDU include i performanele atinse de Transnistria în cele trei dimensiuni de dezvoltare uman. Dei lipsesc datele statistice precise, stadiul de dezvoltare uman atins astzi în Transnistria pare a fi de ordinul celui realizat de Republica Moldova. inând cont de faptul c durata medie a vieii este un indicator destul de inert, iar alfabetizarea adulilor în Republica Moldova este la nivelul rilor dezvoltate, este clar c o ascensiune rapid a rii noastre spre grupul rilor cu un nivel mai înalt de dezvoltare uman este posibil numai prin îmbuntirea înmatriculrii în toate treptele sistemului de învmânt i, mai ales, prin majorarea venitului pe cap de locuitor.
Note 1 Studiu de Performan în domeniul Proteciei Mediului. Studiul al doilea. NU CEE Republica Moldova, 2005; 2„Urban” – populaia din orae cu statut de municipiu i localiti urbane fr statut de municipiu. Orae sunt centre
urbane cu un numr relativ mare de locuitori, ce practic predominant munci în sectorul neagricol – industrie, comer, cultur, servicii administrative etc;
3”Rural”– populaia din sate; 4 Raport Naional de Dezvoltare Uman „Calitatea creterii economice i impactul ei asupra dezvoltrii umane”
PNUD Republica Moldova, 2006; 5 Legea învmântului, nr. 547 din 21.07.1995, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 62-63/692
din 09.11.1995, art. 9, conform creia durata învmântului general obligatoriu este de 9 ani; frecventarea obligatorie a colii înceteaz la sfâritul anului de învmânt în care elevul atinge vârsta de 16 ani;
6 Anuarul Statistic al Republicii Moldova pentru anul 2007, muli locuitori, dei neangajai, evit s recurg la serviciile oficiilor forei de munc;
7 http://www.iom.md/materials/5_patterns_eng.pdf 8 http://hdr.undp.org/en/media/HDR05_complete.pdf 9 Raport Naional de Dezvoltare Uman „Calitatea creterii economice i impactul ei asupra dezvoltrii umane”
PNUD Republica Moldova, 2006.
Organizarea administrativ a teritoriului
Din punct de vedere teritorial-administrativ, Republica Moldova este divizat în 32 de raioane, o unitate teritorial autonom gguzia i localitile din stânga Nistrului, având 5 orae cu statut de municipiu: Chiinu, Bli, Comrat, Bender i Tiraspol, 60 de localiti urbane fr statut de municipiu i 1575 de localiti rurale organizate administrativ în 917 comune.
Organizarea administrativ a teritoriului Republicii Moldova Orae Localiti din
componena oraelor (mun.)
Municipiul Chiinu
Municipiul Bli – – 2 – 3 147,1 78,0 Municipiul Bender
– – 1 – 2 38,6
Raioanele Anenii Noi 1 5 25 14 45 83,2 887,6 Basarabeasca 1 – 6 3 10 29,6 295,4 Briceni 2 – 26 11 39 77,0 814,4 Cahul 1 1 36 17 55 124,1 1545,2 Cantemir 1 – 26 24 51 63,6 867,8 Clrai 1 1 27 14 43 80,3 753,5 Cueni 2 1 28 17 48 93,6 1310,5 Cimilia 1 3 22 13 39 63,8 922,8 Criuleni 1 2 24 16 43 72,9 687,9 Dondueni 1 – 21 8 30 46,9 644,1 Drochia 1 – 27 12 40 92,4 999,91 Dubsari – – 11 4 15 35,4 309,2 Edine 2 4 30 13 49 84,4 932,91 fleti 1 – 32 42 75 94,4 107,2 floreti 3 – 37 34 74 92,0 1108,19 glodeni 1 1 18 15 35 63,6 754,1 Hânceti 1 – 38 24 63 124,3 1472,1 Ialoveni 1 – 24 9 34 97,5 783,4 Leova 2 1 23 13 39 54,5 764,7 Nisporeni 1 – 22 16 39 67,8 629,0 Ocnia 3 – 18 12 33 57,2 597,4 Orhei 1 – 37 37 75 126,6 1228,3 Rezina 1 3 24 13 41 53,4 621,7 Râcani 2 6 26 21 55 72,0 936,0 Sângerei 2 1 24 43 70 94,8 1033,7 Soroca 1 – 34 33 68 101,3 1042,9 Streni 2 2 25 10 39 91,5 729,1 oldneti 1 – 22 10 33 44,6 598,3 tefan Vod 1 – 22 3 26 73,4 998,3 Taraclia 1 – 14 11 26 44,9 673,6 Teleneti 1 2 30 21 54 75,6 848,6 Ungheni 2 1 31 40 74 117,3 1082,6 UTA gguzia 2 1 23 5 32 159,8 1848,4 Legend 1 Satul în care îi are sediul consiliul stesc (comunal) 2 Cu excepia satelor de reedin
23
Modelul de dezvoltare regional, introdus prin Legea privind dezvoltarea regional în Republica Moldova, nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 prevede crearea unor regiuni mai mari, cu atribuii în domeniul planificrii strategice, care ar complementa structura teritorial-administrativ existent. Aceast abordare ofer posibilitatea reducerii costurilor (prin efectul economiei de scar) i a creterii capacitilor de planificare strategic, meninând totodat prestarea serviciilor publice mai aproape de ceteni – la nivelurile local i raional.
Legea privind dezvoltarea regional corespunde aspiraiilor Republicii Moldova de integrare european i prevede crearea a dou regiuni de nivel european NUTS II (Nord, Centru), precum i a regiunilor mai mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA gguzia, regiunea transnistrean i municipiul Chiinu). Politica de dezvoltare regional este prevzut a fi implementat în câteva etape. în cadrul primei etape, care a demarat în 2007 i urmeaz a fi implementat pân în 2010, eforturile guvernului vor fi îndreptate spre consolidarea capacitilor i condiiilor de dezvoltare în regiunile Nord, Centru i Sud. Mecanismul implementrii acestei etape este prevzut în Strategia Naional de Dezvoltare Regional, care va constitui un document-cadru pentru instituirea cadrului instituional de dezvoltare regional. în cadrul etapei urmtoare (2011-2018) se mizeaz pe existena condiiilor favorabile pentru demararea aciunilor de dezvoltare în regiunile UTA gguzia (gagauz-Yeri) i regiunea transnistrean.
Descrierea structurii de guvernmânt
Republica Moldova este un stat suveran i independent, unitar i indivizibil. forma de guvernmânt a statului este republic. Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile i libertile lui, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint valori supreme i sunt garantate.
Constituia Republicii Moldova a fost adoptat la 29 iulie 1994 i reprezint legea suprem a statului. Nici o lege i nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituiei nu au putere juridic.
Preedintele Republicii Moldova reprezint statul i este garantul suveranitii, independenei naionale, al unitii i integritii teritoriale a rii. Preedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. Mandatul Preedintelui Republicii Moldova dureaz 4 ani i se exercit de la data depunerii jurmântului.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova i unica autoritate legislativ a statului. Parlamentul este compus din 101 deputai. Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat. Modul de organizare i de desfurare a alegerilor este stabilit prin lege organic. Alegerile deputailor în Parlament se desfoar în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
guvernul asigur realizarea politicii interne i externe a statului i exercit conducerea general a administraiei publice. în exercitarea atribuiilor, guvernul se conduce de programul su de activitate, acceptat de Parlament. guvernul este alctuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim- minitri, minitri i ali membri stabilii prin lege organic.
Organele centrale de specialitate ale statului sunt ministerele. Ele execut, în temeiul legii, politica guvernului, hotrârile i dispoziiile lui, conduc domeniile încredinate i sunt responsabile de activitatea lor. în scopul conducerii, coordonrii i exercitrii controlului în domeniul organizrii economiei i în alte domenii care nu intr nemijlocit în atribuiile ministerelor se înfiineaz, în condiiile legii, i alte autoriti administrative.
Justiia se înfptuiete în numele legii numai de instanele judectoreti. Justiia se înfptuiete prin Curtea Suprem de Justiie, prin curile de apel i prin judectorii. Pentru anumite categorii de cauze pot funciona, potrivit legii, judectorii specializate. înfiinarea de instane extraordinare este interzis. Organizarea instanelor judectoreti, competena acestora i procedura de judecat sunt stabilite prin lege organic.
24
Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasc funcionând pe baza grafiei latine. Statul recunoate i protejeaz dreptul la pstrarea, la dezvoltarea i la funcionarea limbii ruse i a altor limbi vorbite pe teritoriul rii. Statul faciliteaz studierea limbilor de circulaie internaional. Majoritatea populaiei Republicii Moldova este de religie cretin aparinând Mitropoliei Moldovei.
Repartizarea responsabilitilor dintre autoritile publice centrale, raionale i locale în domeniul ocrotirii sntii i a mediului
în ultimul deceniu, Republica Moldova a depus eforturi considerabile în vederea îmbuntirii i ajustrii cadrului instituional în domeniul proteciei mediului. în prezent, sistemul administrativ privind protecia mediului include la cel mai înalt nivel:
Preedintele, (i) care este responsabil pentru starea mediului în ar în faa comunitii internaionale; Parlamentul(ii) , prin intermediul a dou comiii (Comisia pentru administraia public, ecologie i dezvoltarea teritoriului i Comisia pentru protecie social, sntate i familie), este responsabil pentru aprobarea principiilor politicii de mediu i ocrotirii sntii pentru adoptarea legislaiei în domeniile vizate; Guvernul(iii) este responsabil pentru implementarea politicii i legislaiei naionale de mediu i ocrotirii sntii. Activitatea guvernului este susinut de Departamentul pentru agricultur i mediu, precum i de un numr de comisii interministeriale ad hoc sau permanente, create pentru a soluiona probleme specifice de mediu.
Conform legislaiei naionale, de competena guvernului în domeniul proteciei mediului i ocrotirii sntii ine:
realizarea politicii Parlamentului Republicii Moldova în domeniu;(i) elaborarea programelor de ameliorare a calitii mediului i ocrotirii sntii populaiei;(ii) asigurarea relaiilor externe ale Republicii Moldova cu alte state i cu organismele (iii) internaionale în domeniu; suportul finanrii activitii i dotrii tehnico-materiale în cadrul comenzilor de stat pentru (iv) cercetrile tiinifice în domeniu; controlul asupra autoritilor publice centrale i locale privind reducerea polurii resurselor (v) acvatice, aerului atmosferic, solului i subsolului cu substane toxice; adoptarea hotrârilor cu privire la gestionarea în agricultur, gospodria comunal, industrie, (vi) energetic etc. a substanelor chimice care pot afecta mediul i sntatea omului.
Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale (MERN) este autoritatea naional central de mediu care elaboreaz i promoveaz politicile i strategiile statului în domeniul proteciei mediului, utilizrii raionale a resurselor naturale, conservrii biodiversitii, particip la elaborarea compartimentului Ministerului în pronosticurile ce in de dezvoltarea social-economic a rii; identific problemele prioritare, elaboreaz i promoveaz programe i planuri naionale de aciuni în domeniile sale de activitate, coordoneaz aciunile ministerelor, departamentelor i ale autoritilor administraiei publice locale în vederea elaborrii i implementrii programelor i planurilor naionale, ramurale i locale în domeniu i exercit controlul asupra realizrii lor.
Responsabilitatea de baz a Ministerului Sntii (MS) const în elaborarea politicilor i strategiilor de sntate în contextul implementrii politicilor guvernamentale de promovare i asigurare a sntii populaiei; planificarea strategic, analiza, monitorizarea i evaluarea politicilor elaborate, examinarea multilateral a impactului social etc. al acestora (Hotrârea guvernului nr.326 din 21 martie 2007).
Pe lâng activitile de promovare a politicii agrare, asigurare a dezvoltrii agriculturii, industriei alimentare i a localitilor rurale, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare (MAIA), stimuleaz
25
Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale, (SPCSE) MAI planific, organizeaz, coordoneaz i execut msurile de protecie civil; coordoneaz activitatea autoritilor administraiei publice în domeniul prevenirii i lichidrii consecinelor situaiilor excepionale; efectueaz supravegherea de stat în domeniul proteciei civile, inclusiv pentru respectarea prevederilor standardelor, normelor i regulilor de protecie radioactiv, chimic, medico-biologic etc.
Autoritile administraiei publice locale (APL) au responsabiliti privind protecia mediului în limitele teritoriului acestora, asigurând conformarea cu standardele i legislaia aplicabil. Legislaia stipuleaz o serie de obligaiuni pentru agenii economici (de exemplu, de a-i desfura activitatea în baza autorizaiilor de mediu, de a preveni poluarea, de a gestiona substanele toxice într-un mod sigur pentru mediu etc.).
Componena naional a populaiei Republicii Moldova, conform recensmântul din 2004, relev faptul c moldovenii, populaia majoritar, constituie 75,8% din totalul populaiei. Alturi de moldoveni, în ara noastr convieuiesc ucraineni, reprezentând 8,4%, rui cu o pondere de 5,9%, gguzi – 4,4%, români – 2,2%, bulgari –1,9% i alte naionaliti, cu o pondere de 1,0% din numrul total al populaiei rii. Pentru 0,4% din locuitori naionalitatea nu a fost înregistrat.
Structura populaiei dup naionaliti reflect modificrile care au avut loc în societatea noastr în ultimii 15 ani, impunându-se a fi menionat intensitatea emigrrii populaiei, fapt ce a influenat descreterea ponderii populaiei.
Este necesar de menionat c moldovenii, gguzii, bulgarii locuiesc preponderent la sate, iar ruii, românii i ucrainenii în orae.
Din totalul cetenilor Republicii Moldova 12705 persoane au declarat c au dubl cetenie. Numrul locuitorilor care n-au indicat cetenia a fost de 390 de persoane.
Figura 1. Structura populaiei dup naionalitate în Republica Moldova
1. 3. Structura industriei, agriculturii i altor sectoare-cheie ale economiei
Republica Moldova a traversat o etap complex de tranziie la economia de pia, înfruntând un declin economic de proporii. Criza economic a durat 10 ani (din 1990 pân în 1999 inclusiv), perioad în care PIB s-a redus practic de trei ori. începând cu anul 2000 economia a înregistrat o
26
oarecare stabilitate, normalizându-se volumul de producie, ceea ce a influenat parial reducerea srciei. în perioada 2000–2005 PIB, în termeni reali, s-a majorat cu 43%. Ca urmare, rata srciei s-a redus cu 41,3%. Economia Republicii Moldova este caracterizat prin predominarea sectorului agrar i agroindustrial i dependena dezvoltrii social-economice a oraelor mici de un numr limitat de întreprinderi industriale mari. începând cu anul 2000, economia rii a revenit pe traiectoria creterii, depind un deceniu de declin continuu. în perioada 2000-2006, PIB a crescut în medie cu 5,9% pe an, creterea cumulativ fa de anul 1999 alctuind 49,5%. Sursa principal de cretere a constituit-o consumul gospodriilor casnice, finanate în mare parte din contul sporirii veniturilor interne (salariul real a crescut în aceast perioad de circa 2,3 ori), precum i din remitenele trimise de peste hotare. Creterea economic a continuat s aib un caracter geografic polarizat, amplificând disparitile în dezvoltarea social-economic a rii. în anul 2006, municipiului Chiinu îi revenea o jumtate din producia industrial i 56% din investiiile în capital fix. întreprinderile înregistrate în Chiinu au contribuit cu aproape 91% la rezultatul financiar net obinut pe economie în anul 2006, cele din Bli – cu 5,2%, iar cele înregistrate în raioane – cu numai 2,7%.
Tabelul 1.A: Privire general asupra sectoarelor industriale i agricole Sector Contribuia la PIB (%) Numr de angajai, mii per.
Valoarea adugat brut 83,2 Agricultur, economia vânatului i silvicultura
15 422
Industrie 14,4 161 Construcii 3,9 67 Comer cu amnuntul i cu ridicata 10,4 196 Transport i comunicaii 12,1 65 Alte activiti 29,6 346 Impozite nete pe produs i import 16,8 Produsul Intern Brut 100
Sectorul agrar ocup un loc central în economia naional a rii, contribuia acestuia în crearea PIB constituind 15% i circa 60% în volumul total al exporturilor. împreun cu industria de prelucrare a materiei prime agricole, sectorul agrar contribuie cu circa 32 % la crearea PIB-ului i cu circa 65% în volumul total al exporturilor, în agricultur fiind antrenai peste 40,5 la sut din populaia ocupat a rii. Din punct de vedere instituional, sectorul agrar este prezentat de o multitudine de forme organizatorico-juridice care, în linii mari, pot fi divizate în câteva categorii:
întreprinderi corporative sub form de (i) cooperative de producere, (ii) societi cu rspundere limitat (SRL), (iii) societi pe aciuni (SA), întreprinderi de stat (îS) i alte forme asociative de gospodrire, care gestioneaz circa 60% de exploatri agricole. Principalul scop al politicii agrare pentru aceast form organizatorico-juridic îl constituie creterea competitivitii acestora, intensificarea produciei, perfecionarea structurii de producere i creterea potenialului de export; gospodrii casnice auxiliare ale locuitorilor satelor, gospodrii individuale, precum i gospodrii rneti (de fe