Autoritatea de concurenþã din România – noi obiective europene ale anului 2007Competition authority of Romania – new European objectives for 2007Carmen BUCUR, Jozsef Nandor NEMENYI

Autoritatea de concurenþã din România – noi obiective europene ale anului 2007Competition authority of Romania – new European objectives for 2007Carmen BUCUR, Jozsef Nandor NEMENYI

Controlul ajutorului de stat în România (II)State aid control in Romania (II)Reimer von BORRIES

România ºi Uniunea Europeanã: care sunt provocãrile în domeniul concurenþei?Romania and the European Union: Which challenges in antitrust?Alberto HEIMLER

Ajutorul de stat ºi drumul cãtre aderare State aid and the road to accessionKoen VAN DE CASTEELE

Extinderea din 2004/2007 - un succes incontestabil The 2004/2007 enlargement – an undeniable success Gabriela DRÃGAN

Regimul juridic al concentrãrilor economice în dreptul comunitarThe legal framework of economic concentrations in community lawMihaela Violeta TOADER

Impactul ajutoarelor de stat regionale asupra dezvoltãrii zonelor defavorizateRegional aid impact on the deprived areas developmentDaniel DIACONESCUConstanþa DUMITRESCUAnca CRISTEA

Puterile de inspecþie ale organelor administrative ºi protecþia sediilor persoanelor juridiceInspection powers of administrative authorities and the protection of legal entities` premisesDumitru ENE Paul PRISECARU

Proceduri naþionale în domeniul ajutorului de stat - competenþe ºi obligaþiiNational procedures in the state aid field - competences and obligationsMihaela MARINESCU

Procesul de elaborare a tratatului instituind o Constituþie pentru Europa (II)The elaboration of the treaty implementing a Constitution for Europe (II)Lilian OSTROPELRaluca BADICÃ

Noua reglementare a insolvenþei (II)The new regulation on insolvency (II)Carmen BÃLTÃRESCU

Ordonanþa de urgenþã nr.128/2006 – un act normativ discutabil care instituie noi mãsuri de natura ajutorului de statEmergency Ordinance no.128/2006 – a questionable normative act instituting new support measures of the nature of state aidJózsef Nandór NEMENYICarmen BUCUR

Noutãþi în domeniul concurenþei ºi ajutorului de statNews in the competition and state aid fieldCarmen BUCUR

CUPRINS/CONTENT

23

89

1617

2627

3233

4041

4849

6061

6869

7273

8081

9091

94

95

9495

Aderarea la Uniunea Europeanã reprezintã pentru autoritatea de concurenþã din România o provocare, atât din perspectiva concurenþei, cât ºi a ajutorului de stat. În scopul îndeplinirii eficiente a responsa-bilitãþilor ce-i revin, Consiliul Concurenþei ºi-a stabilit obiectivele prioritare pentru anul 2007, sperând cã viitorul reformei se menþine ºi pe mai departe.

I. În domeniul concurenþei, activitatea Consiliului Concurenþei se va intensifica, întrucât Consiliul Concurenþei a dobândit competenþa de a aplica direct regulile de concurenþã cuprinse în Tratatul de instituire a Comunitãþii Europene. Consiliul Concurenþei îºi propune, astfel, sã îºi intensifice eforturile în vederea promovãrii regulilor comunitare de concurenþã ºi a aplicãrii pro - active a acestora.

În acest sens, pentru anul 2007, Consiliul Concurenþei vizeazã îndeplinirea urmãtoarelor obiective:

De la data aderãrii, Consiliului Concurenþei a dobândit competenþa de a aplica direct regulile de concurenþã comunitare. În toate cazurile care intrã sub incidenþa legislaþiei comunitare, Consiliul Concurenþei va acþiona în cadrul Reþelei Europene a Concurenþei, din care fac parte Comisia Europeanã ºi

1. Adaptarea rapidã la noul statut de membru, cu drepturi ºi obligaþii depline, în Reþeua Europeanã a Concurenþei (ECN).

autoritãþile naþionale de concurenþã din toate statele membre.

Dintre practicile anticoncurenþiale sancþionate de legea concurenþei, cartelul este cel mai nociv pentru mediul concurenþial. Participarea la un cartel este sancþionatã, atât de legislaþia naþionalã, cât ºi de cea comunitarã, cu amenzi foarte mari, care pot ajunge pânã la 10% din cifra de afaceri a firmelor implicate. Pentru a facilita detectarea cartelurilor, care sunt, prin definiþie, înþelegeri secrete, Consiliul Concurenþei a adoptat un program de clemenþã. Acest program încurajeazã participanþii sã furnizeze Consiliului informaþii în legãturã cu existenþa unui cartel. Astfel, prima firmã care furnizeazã informaþii este scutitã integral de amenda pe care ar fi trebuit sã o primeascã pentru încãlcarea Legii concurenþei. Alte firme implicate în cartel pot beneficia de reduceri ale amenzilor în anumite condiþii. Este de aºteptat ca amenzile foarte mari aplicate de Consiliul Concurenþei în ultimi ani, în cazurile de cartel, sã conducã la creºterea atractivitãþii programului de clemenþã ºi, implicit, la detectarea unui numãr ºi mai mare de astfel de practici.

În anul 2007, Consiliul Concurenþei îºi va intensifica

2. Concentrarea eforturilor de aplicare a Legii concurenþei asupra celor mai grave practici anticoncurenþiale

2

Redacþia revistei Profil: Concurenþa”1

Dr.Carmen BUCUR2

Dr. Jozsef Nandor NEMENYI

„

Rezumat

Odatã cu accederea în clubul select al Uniunii Europene, autoritatea românã de concurenþã a intrat într-o nouã etapã de dezvoltare. Dacã pânã la 1 ianuarie 2007 prioritatea Consiliului Concurenþei a vizat aspecte specifice etapei de pre-aderare, odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã, autoritatea de concurenþã îºi propune consolidarea statutului de autoritate recunoscutã ºi puternicã, deplin integratã în familia europeanã de concurenþã.

Cuvinte cheie: aderare, evoluþie, concurenþã, ajutor de stat, creºterea competiþiei ºi a competitivitãþii externe.

AUTORITATEA DE CONCURENÞÃ DIN ROMÂNIA:NOI OBIECTIVE EUROPENE ALE ANULUI 2007

AUTORITATEA DE CONCURENÞÃ DIN ROMÂNIA:NOI OBIECTIVE EUROPENE ALE ANULUI 2007

1Inspector de concurenþã, Direcþia de Cercetare-Sinteze.2 Consilier de concurenþã.

Network, which includes the European Commission and the national competition authorities from all the Member States.

Among the anticompetitive practices sanctioned by competition law, the cartel is the most harmful for the competitive environment. The participation in a cartel is sanctioned by Community and by national legislation with very high fines, which can mount up 10% of the turnover of the involved undertakings. To facilitate the detection of cartels, which are, by definition, secret agreements, the Competition Council adopted a leniency program. This program encourages the participants to disclose information about the existence of a cartel. Thus, the first firm which discloses information is exempted from the fine it should have paid for infringing the competition law. Other firms involved in the cartel can benefit, in certain conditions, from reductions of fines. It is expected that the heavy fines applied by the Competition Council in cartel cases over the last years will increase the attractiveness of leniency program and, subsequently, will lead to the detection of such practices.In 2007, the Competition Council will intensify its activity of detecting and sanctioning the most severe infringements of the Competition law and will

2. Focusing the enforcement of Competition Law on the most severe anticompetitive practices

3

3 Competition inspector, Research and Synthesis Directorate.4 Competition councellor, member of the Competition Council's plenum.5 Translated into English by Georgeta Gavriloiu and Carmen Bucur.

Editorial staff of the "Profil: Concurenþa" magazinePh.D. Carmen BUCURPh.D. Jozsef Nandor NEMENYI

3

4

Editorial staff of the "Profil: Concurenþa" magazine3

Ph.D. Carmen BUCUR4

Ph.D. Jozsef Nandor NEMENYI

5Abstract

After joining the select club of the European Union, the Romanian competition authority has entered into a new development phase. Before 1 January 2007, the Competition Council's priorities were the issues specific to the pre-accession period; after Romania's accession, the competition authority set as an objective to consolidate its status as a recognised and strong authority, fully integrated in the European family of competition.

Keywords: accession, evolution, competition, State aid, international relations, increase of competition and of external competitiveness

Accession to the European Union represents a challenge for the Romanian competition authority, both on antitrust and on State aid. In order to efficiently fulfill its responsibilities, Competition Council has set its priority objectives for 2007, hoping that the future of the reform will last.

I. In the field of antitrust, the activity of the Competition Council will intensify, since the Council has became competent to apply directly the antitrust rules contained by the Treaty establishing the European Community. Thus the Competition Council aims to intensify its efforts towards promoting the EC competition rules and to their pro-active enforcement.

To this end, for year 2007, the Competition Council aims at the fulfilment of the following objectives:

As of the accession date, the Competition Council became competent to apply the EC antitrust rules. In all cases falling within the scope of the Community legislation, the Competition Council will action within the framework of the European Competition

1. A rapid adaptation at the new status of fully fledged member of the European Competition Network (ECN)

COMPETITION AUTHORITY OF ROMANIA:NEW EUROPEAN OBJECTIVES FOR 2007COMPETITION AUTHORITY OF ROMANIA:NEW EUROPEAN OBJECTIVES FOR 2007

activitatea de detectare ºi sancþionare a celor mai grave încãlcãri ale Legii concurenþei ºi va continua sã sancþioneze cu maximã severitate atât înþelegerile anticoncurenþiale, cât ºi abuzul de poziþie dominantã.

Monitorizarea pieþelor ºi în special a sectoarelor sensibile din punct de vedere al recurenþei practicilor anticoncurenþiale este esenþialã pentru susþinerea unei activitãþi de aplicare a legii coerente ºi eficiente. Aplicarea corectã a regulilor de concurenþã în cazurile particulare nu este posibilã fãrã o bunã cunoaºtere a pieþelor pe care activeazã firmele implicate, fãrã înþelegerea mecanismelor ºi dinamicii care caracterizeazã sectoarele ecomice respective. De asemenea, în urma unor astfel de anchete sectoriale, pot fi obþinute informaþii esenþiale despre domenii în care intervenþia Consiliului Concurenþei este necesarã pentru restabilirea mediului concurenþial normal.

Consiliul Concurenþei îºi propune sã dezvolte ºi sã îmbogãþeascã mijloacele specifice de analizã economicã utilizate la fundamentarea deciziilor. Analiza economicã aprofundatã ajutã la definirea corectã a pieþelor afectate de practicile anti-concurenþiale ºi, mai ales, la o mai bunã evaluare a efectelor asupra concurenþei ºi comerþului. În acest fel se poate realiza o departajare a cazurilor care ridicã, din start, probleme ºi celelalte cazuri (studii de impact ante ºi post factum).

II. În domeniul ajutorului de stat, aderarea României la Uniunea Europeanã a condus la modificarea competenþei de autorizare a ajutoarelor, competenþã ce a fost transferatã cãtre Comisia Europeanã. De la data aderãrii, reglementãrile comunitare în materie de ajutor de stat au devinit direct aplicabile în România, iar acordarea oricãrui ajutor de stat trebuie sã fie, ca regulã, precedatã de obþinerea unei decizii de autorizare din partea Comis ie i Europene. Aceas ta impl i cã o responsabilitate sporitã pentru România, care va trebui sã fundamenteze corespunzãtor, din punct de vedere juridic ºi economic, orice intenþie de acordare a unui ajutor de stat. În fapt, în materie de ajutor de stat, prin O.U.G. nr.117/2006, au fost reglementate procedurile naþionale, în vederea aplicãrii art. 87-89 din Tratatul de instituire a Comunitãþii Europene ºi a legislaþiei secundare adoptate în baza acestuia, direct ºi imediat aplicabile dupã 1 ianuarie 2007.

3. Realizarea de anchete sectoriale ºi monitorizarea pieþelor

4. Accentuarea rolului analizei economice în evaluarea cazurilor de concurenþã

Pentru Consiliul Concurenþei, anul 2007, va marca exercitarea unui nou rol, acela de „autoritate naþionalã de contact” în problematica ajutorului de stat, asigurând interfaþa între Comisia Europeanã, pe de o parte, ºi autoritãþile naþionale iniþiatoare ºi furnizoare de ajutor de stat, pe de altã parte. Consiliul Concurenþei va folosi experienþa acumulatã pânã în prezent pentru a sprijini iniþiatorii sã elaboreze programe de restructurare ºi finanþare deplin compatibile cu regulile stricte care guverneazã, la nivel comunitar, acordarea de ajutoare de stat.

Obiectivele anului 2007 în materie de ajutor de stat vizeazã:1. Gestionarea în mod adecvat a atribuþiilor ce-i vor reveni în calitate de autoritate naþionalã de contact între Comisia Europeanã ºi autoritãþile naþionale pe problematica ajutorului de stat. 2. Asigurarea funcþionãrii Registrului Ajutoarelor de Stat, care sã permitã evidenþierea electronicã a ajutoarelor acordate, cu respectarea principiilor de transparenþa în ceea ce priveºte acordarea ºi monitorizarea ajutoarelor de stat.3. Acordarea de asistenþã de specialitate autoritãþilor publice care au competenþa de a iniþia sau furniza mãsuri de ajutor de stat. În acest sens, Consiliul Concurenþei îºi va intensifica eforturile de susþinere a furnizorilor de ajutor de stat, pentru a se asigura alinierea politicii de acordare a mãsurilor de sprijin financiar la obiectivele promovate în documentul „Politica în domeniul ajutorului de stat pentru perioada 2006-2013”.4. Consiliul Concurenþei va continua rolul proactiv în domeniul ajutorului de stat prin: informarea prin mijloace diverse a iniþiatorilor,

furnizorilor ºi beneficiarilor de ajutor de stat, precum ºi a publicului larg asupra regulilor europene relevante în acest domeniu; emiterea de puncte de vedere/avize privind

proiectele de acte normative naþionale care pot contine ajutoare de stat; monitorizarea ºi inventarierea mãsurilor naþionale

de ajutor de stat.

III. Din perspectiva culturii concurenþei, anul 2007 va însemna accentuarea eforturilor depuse de autoritatea de concurenþã pentru promovarea ºi diseminarea de informaþii relevante din domeniul concurenþei ºi ajutorului de stat. Aceste informaþii sunt orientate cu precãdere cãtre mediul de afaceri, dar ºi cãtre toþi factorii decidenþi, în vederea înþelegerii corecte a mecanismelor ºi regulilor comunitare în domeniu.

•

•

•

4

continue to sanction very severely both the anticompetitive agreements and the abuse of dominant position.

Monitoring the markets and, especially, the sensitive sectors from the point of view of the recurrence of the anticompetitive practices is essential for sustaining an activity of a coherent and effective law enforcement. The correct enforcement of the competition rules in particular cases is not possible without a throughout knowledge of markets where the firms operate and without a throughout understanding of the mechanism and dynamics which characterize the said economic sectors. At the same time, following such sectoral inquires, essential information may be obtained about areas in which the intervention of the Competition Council is necessary for the restoration of the competitive environment.

The Competition Council aims to develop and enrich the specific means of economic analysis used for grounding its decisions. The refined economic analysis helps the correct definition of the markets affected by the anticompetitive practices and, especially, a better assessment of their effects on competition and trade. In this way, a separation can be made, from the very beginning, between the problematic cases and the rest of the cases (ante and post factum impact studies).

II. In the field of State aid, Romania's accession to the European Union determined a change of the competence of authorizing State aid; this competence was transferred to the European Commission. As of the date of accession, the community regulations in the field of State aid became directly applicable in Romania and the granting of any State aid must be, as a rule, preceded by an approval decision issued by the European Commission. This implies an increased responsibility for Romania, which would need to adequately ground, both economically and legally, any intent of granting State aid.For the Competition Council, the year 2007, will mark the exercising of a new role, as “the national

3. Conducting sectoral inquires and monitoring markets

4. Enhancing the role of the economic analysis in the assessment of antitrust cases

contact authority” in the field of State aid, ensuring the interface between the European Commission, on one hand, and the national authorities initiating or granting State aid, on the other hand. The Competition Council will make use of the experience acquired up to present to support the State aid initiators to draft financing programs fully compatible with the strict rules governing, at the Community level, the granting of State aids.

The objectives of 2007 in the field of State aid aim at:1. The accurate management of the attributions undertaken as a national contact authority between the European Commission and the national authorities in the field of State aid.

2. Ensuring the functioning of State aid Registry, which allows the electronic tracking of granted State aid, in accordance with the principle of transparency with regards to the granting and monitoring of State aids.

3. Providing technical advice to the public authority with competencies to initiate or grant State aid measures. In this respect, the Competition Council shall intensify the effort for supporting the State aid grantors for the alignment of policy of granting financial support to the objectives set in the “State Aid Policy Paper for the period 2006 2013”.

4. The Competition Council will continue to play a pro-active role in the field of State aid by: Informing, through various means, the State aid

initiators, grantors and beneficiaries, as well as to the wide public with regards to the European rules relevant in this field; Issuing points of views and binding opinions on the

draft legislative acts which may contain State aid; Monitoring and inventorying the national measures

of State aid.

III. From the perspective of the competition advocacy, the year 2007 will mark the intensification of the competition authority's efforts to promote and disseminate relevant information in the field of the competition and State aid. This information will be mainly oriented toward the business community but also to all decision - making factors, aiming at ensuring the correct understanding of the Community mechanisms and rules in the field.

•

•

•

5

IV. Un obiectiv esenþial al activitãþii anului 2007 îl reprezintã continuarea consolidãrii capacitãþii administrative. Astfel, pentru a deveni un actor important în familia autoritãþilor europene de concurenþã, Consiliul Concurenþei va continua sã aloce resurse importante pentru pregãtirea adecvatã a etapei post-aderare. În acest sens, noul proiect de Twinning, acþiunile de formare profesionalã organizate pentru experþii naþionali de alte autoritãþi de profil din UE, stagiile de pregãtire la DG Concurenþã, participarea ca observator activ la reuniunile organizate la nivel comunitar vor reprezenta în continuare instrumente importante.

V. Pe plan internaþional, obiectivele Consiliului Concurenþei pentru anul 2007 vizeazã:La nivel bilateral, Consiliul Concurenþei va urmãri, în continuare, intensificarea relaþiilor de colaborare existente prin schimb de documentaþie ºi de cele mai bune practici în domeniul concurenþei, dezvoltarea de contacte directe între experþi, organizarea de seminarii ºi stagii de pregãtire pentru experþii autoritãþii de concurenþã pe tematici antitrust, cu scopul de a dezvolta abilitãþi în a efectua studii sectoriale, în a aplica diverse modele ºi analize economice cantitative, pe care se pune un accent deosebit în prezent la nivel comunitar dar ºi internaþional.

Consiliul Concurenþei îºi propune sã continue training-ul de specialitate al experþilor în culegerea de informaþii în format electronic, pentru o utilizare mai eficientã a inspecþiilor inopinate. Datã fiind experienþa dobânditã în negocierile de aderare la UE cât ºi dinamica activitãþii Consiliului Concurenþei din ultimii ani, un obiectiv esenþial îl constituie intensificarea relaþiilor de colaborare ºi cu þãrile candidate la aderare, precum Turcia, Fosta Republicã Iugoslavã Macedonia ºi Croaþia, împãrtãºind astfel din experienþa autoritãþii române de concurenþã.

La nivel international, obiectivele urmãrite au în vedere participarea la activitãþile organismelor internaþionale, prin elaborarea de contribuþii scrise, participarea la diverse evenimente internaþionale organizate de ECN, UNCTAD, OCDE pentru a promova pe plan extern activitatea Consiliului Concurenþei ºi de a face cunoscutã poziþia autoritãþii române de concurenþã pe teme de interes la nivel comunitar dar ºi internaþional.

Redacþia revistei Profil: Concurenþa este ferm convinsã cã prin înregistrarea unei creºteri economice însemnate în 2007 ºi asigurând o

competitivitate superioarã prin politici concurenþiale se dezvoltã ºi capitalul autohton românesc. Aceasta este o sursã de bazã pentru îmbunãtãþirea remunerãrii forþei de muncã din ramurile hotãrâtoare ale economiei naþionale.

6

IV. An essential objective of the activity in 2007 will be to continue the consolidation of administrative capacity. In order to become an important actor in the family of the European competition authorities, the Competition Council will continue to allocate important resources for the adequate preparation of the post-accession period. In this respect, the new Twinning Project, the internships at DG Competition, participating as an active observer at the meetings organized at the Community level will continue to represent important tools.

V. At an international level, the Competition Council's objectives for the 2007 will aim at:On a bilateral level, the Competition Council will continue to pursue the intensification of the relations of collaboration through exchange of materials, best practices in the field of State aid, through developing direct contacts between experts, organizing seminars and internships for the competition authority's experts on antitrust matters with a view to develop abilities to perform sectoral studies, to apply different models and quantitative economic analysis, which are frequently used today both at a Community and at international level.

The Competition Council is determined to continue the specialized training for obtaining electronic information and for an efficient use of the dawn raids. Taking into account the experience acquired in the accession negotiations and the dynamic of the Competition Council's activity in the last year, an essential objective shall constitute the intensification of cooperation relations and with the candidate countries, such as Turkey, Former Yugoslav Republic of Macedonia and Croatia to share from the experience of the Romanian competition authority.

At an international level, the objectives pursued take into account the participation at the activities of the international organizations, through written contributions, the participation in different international events organized by ECN, UNCTAD, OECD in order to promote at an international level the position of the Romanian competition authority on subjects of interest at a Community and also at international level.

The editorial staff of the Profil: Concurenþa magazine is strongly convinced that through a significant economic growth in 2007 and by ensuring a higher

competitiveness through competition policies the domestic capital will also be developed. This is a basic source for the improvement of payment conditions for the work force in the essential branches of the national economy.

7

IV. Perioada 2004 – 2005

Noul ºi impresionantul „dinamism” al Consiliului în domeniul ajutorului de stat a creat bazele pentru finalizarea la timp a negocierilor de aderare, în decembrie 2004, ºi a îndepãrtat potenþialele obstacole din calea aderãrii.

a) În urma revizuirii legii concurenþei, pe data de 17 februarie 2004 au fost numiþi un nou preºedinte ºi ºase noi membri ai Consiliului (inclusiv doi foºti membri, ale cãror mandate au fost reînnoite). Trei dintre membri au preluat responsabilitãþi speciale în domeniul ajutorului de stat, iar ceilalþi trei în domeniul concurenþei. Salariile experþilor au fost mãrite substanþial. Consiliul s-a mutat într-o locaþie mai potrivitã, iar organizarea internã a fost

9modificatã . b) În baza articolului 14, coroborat cu articolul 22 din

10Legea privind ajutorul de stat , Consiliul Concurenþei

ºi-a intensificat eforturile cu privire la armonizarea legislativã, prin adoptarea unui mare numãr de regulamente ºi instrucþiuni, prin care toate actele relevante ale Comisiei Europene din domeniul ajutorului de stat (regulamente, regulamente-cadru, linii directoare, comunicãri), vizând atât aspecte susbtanþiale, cât ºi de procedurã, au fost transpuse în legislaþia româneascã (de ex. regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea ºi restructurarea întreprinderilor în dificultate, un regulament revizuit privind ajutorul de stat regional, regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare, regulamentul pentru întreprinderile mici ºi mijlocii etc.). Numai în anul 2004, au fost adoptate 21 regulamente ºi 3 instrucþiuni. La finalul acestei perioade, Consiliul Concurenþei avea la dispoziþie un set complet de reguli precise pentru controlul ajutoarelor de stat în România, reguli care corespundeau în totalitate celor aplicabile în

11Uniunea Europeanã .

8

6 Acest articol a fost publicat în European State Aid Law Quartely, nr. 3/2006. Consiliul Concurenþei a obþinut acordul autorului pentru publicarea articolului. 7 L.L.M Reimer von Borries a fost expert de preaderare la Consiliul Concurenþei din România între 2001 ºi 2002, respectiv 2003 ºi 2005. Înainte de a se pensiona, a fost consilier ministerial la Ministerul Federal de Finanþe din Germania ºi profesor onorific la Universitatea din Osnabrück. Opiniile din prezentul articol reprezintã punctele de vedere ale autorului.8 Traducerea în limba românã a fost realizatã de Georgeta Gavriloiu.9 Regulamentul de organizare, funcþionare ºi procedurã al Consiliului Concurenþei, Monitorul Oficial nr.64 din 10 ianuarie 2005.10 În prezent, articolele 23 ºi 30. 11 Totuºi, România nu a fost de acord sã aplice „exceptãrile în bloc”, deoarce furnizorii de ajutor de stat nu erau pregãtiþi pentru aceasta.

7Prof. dr. Reimer von BORRIES

8Rezumat

Comisia Europeanã a identificat, cu regularitate, controlul ajutoarelor de stat drept una dintre zonele cu probleme, care puteau conduce la întârzierea încheierii negocierilor de aderare sau chiar la amânarea datei aderãrii României la Uniunea Europeanã. Prin Raportul de monitorizare, publicat de Comisia Europeanã în luna mai 2006, au fost recunoscute progresele realizate de România în aplicarea legislaþiei ajutorului de stat ºi s-a decis declanºarea „procedurii ajutoarelor existente”.

În evoluþia controlului ajutoarelor de stat în România pot fi identificate trei perioade distincte. Prezentarea, în numãrul anterior al revistei, a primei perioade de control al ajutorului de stat (2000 – 2004) este urmatã de o descriere a perioadei 2004 – 2005, caracterizatã de schimbãri în compoziþia Consiliului, de îmbunãtãþiri organizatorice importante, de completarea cadrului legislativ, precum ºi de consolidarea cooperãrii cu autoritãþile furnizoare de ajutor de stat.

Cuvinte cheie: ajutor de stat, autoritate de concurenþã, Consiliul Concurenþei, controlul ajutoarelor de stat

6CONTROLUL AJUTORULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA (II)

IV. 2004-2005 period

The new and very impressive “dynamism” of the Council in the State aid area laid the foundations for the timely closure of the accession negotiations in December 2004 and removed potential obstacles to a timely accession.

a) Following the review of the Law on Competition, a new President and six new Council members were appointed on 17 February 2004 (including two former members who were reappointed). Three of the members took over special responsibilities in the State aid area, the remaining three dealt with competition. The salaries of the competition and State aid experts were substantially raised. The Council moved to a more suitable location; the

14internal organisation was reshaped .

b) On the basis of Article 14, in conjunction with 15Article 22 of the Law on State Aid , the Competition

Council intensified its efforts regarding legal harmonisation by adopting a large number of regulations and guidelines through which all relevant acts (regulations, frameworks, guidelines, communications) of the European Commission in the State aid area were transposed into the Romanian law, on both substantive and procedural issues (e.g. the Regulation on State aid for rescue and restructuring firms in difficulty, a revised Regulation on regional State aid, a Regulation on State aid for research and development, a Regulation on State aid for small and medium-sized enterprises etc.). In 2004 alone, 21 regulations and 3 guidelines were adopted. At the end of this period, the Council had available a complete set of precise rules for the control of State aid in Romania, rules which fully

16corresponded to those applicable in the EU .

9

12 This article was published in the European State Aid Law Quarterly, no.3/2006 and the Competition Council received the authors' approval for publishing this article. 13 Reimer von Borries, LL.M, was Resident Twinning Adviser (RTA) at the Romanian Competition Council 2001-2002 and 2003-2005. He is a retired Ministerial Counsellor of the Federal Ministry of Finance and Honorary Professor at the University of Osnabrück. Opinions in this article are the author's personal views. 14 Regulation on the organisation, functioning and procedure of the Competition Council, Monitorul Oficial No. 64 of 19 January 2005.15 Now Articles 23 and 30. 16 However, Romania agreed not to apply 'block exemptions' as the State aid grantors were not yet ready for it.

13Prof.Ph.D. Reimer von BORRIES

Abstract

The European Commission has constantly identified the State aid control as a problematic area, which could lead to a delay in the closure of accession negotiations or even to the postponement of the date of accession. In the Monitoring Report issued by the European Commission in May 2006, Romania's progresses in the field of State aid were acknowledged and it was decided that the “existing aid procedure” become available for Romania.

In the evolution of State aid control in Romania three distinct periods can be identified. After the presentation of first period in the State aid control, the present article continue with the describe of second period, 2004-2005, which was characterized by changes in the composition of the Council, important organisational improvements, the completion of the legislative work, a strongly increased “activism” regarding the enforcement of State aid rules, a reinforced cooperation with the State aid granting authorities and a large number of competition advocacy activities.

Keywords: State aid, competition authority, Competition Council, State aid control.

12STATE AID CONTROL IN ROMANIA (II)

c) În rapoartele de progrese, Comisia a subliniat, cu regularitate, cã atunci când se evalueazã progresele României în vederea aderãrii, importante sunt rezultatele aplicãrii legii (enforcement record). În Raportul de progrese din 2003, Comisia a observat cã „în ceea ce priveºte ajutorul de stat, mecansimele de control sunt încã insuficiente”; în Raportul din 2004, Comisia a concluzionat cã „rezultatele Consiliului Concurenþei privind aplicarea legii în domeniul ajutorului de stat trebuie sã fie considerabil îmbunãtãþit în continuare”. Un aspect important al criticilor formulate de Comisie a fost reprezentat de faptul cã, pânã în 2004, nu existase nici o decizie „negativã” a Consiliului ºi aproape nici o investigaþie „ex-officio” în domeniul ajutorului de stat. De asemenea, în România nu existase nici o procedurã

17de recuperare .

Consiliul Concurenþei a rãspuns acestor critici prin iniþierea a numeroase investigaþii ex-officio, prin emiterea, pentru prima datã, a unei decizii negative ºi prin declanºarea primei proceduri de recuperare. În total, în anul 2004, Consiliul Concurenþei a emis 90 de decizii în domeniul ajutorului de stat (dintre care 19 decizii privind ajutoare regionale, 29 decizii privind ajutoare de restructurare, 2 decizii privind scheme de ajutor pentru IMM-uri, 7 decizii privind sprijinul pentru servicii de interes economic general

18etc.) .

În plus, un mare numãr de mãsuri de ajutor de stat existente (în special ajutor fiscal) au fost sistematic analizate prin prisma compatibilitãþii cu regulile de ajutor de stat; unele dintre aceste mãsuri au fost abrogate, altele au fost adaptate, în special legea privind zonele libere, ordonanþa de urgenþã cu privire la zonele defavorizate, precum ºi ordonanþa de urgenþã cu privire la parcurile industriale.

De asemenea, Consiliul a fãcut eforturi pentru îmbunãtãþirea calitãþii deciziilor. Atunci când a monitorizat eforturile României în domeniul ajutorului de stat, în vara anului 2004, Comisia a constatat cã, în ceea ce priveºte aplicarea corespunzãtoare a legislaþiei în materie de ajutor de stat ºi îmbunãtãþirea calitãþii deciziilor mai erau

19necesare progrese . Având în vedere necesitatea accelerãrii progreselor din acest domeniu, Comisia Europeanã ºi Consiliul Concurenþei au convenit asupra unei aºa-numite “proceduri de pre-consultare”, începând cu 14 septembrie 2004, prin care serviciile Comisiei (DG Concurenþã) urmau sã ofere consultanþã Consiliului Concurenþei cu privire la proiectele de decizii înainte de adoptarea lor finalã. În consecinþã, toate deciziile cu forþã juridicã din domeniul ajutorului de stat, emise de Consiliul Concurenþei începând cu 14 septembrie 2004, au fost adoptate doar dupã primirea unei opinii

20favorabile din partea DG Concurenþã .

Sfaturile experþilor Comisiei s-au dovedit a fi de mare ajutor pentru continuarea progreselor: în urma strânsei colaborãri informale dintre Consiliu ºi Comisie în procesul de luare a deciziilor, Comisia a declarat, în Raportul de Monitorizare din 2005, cã “aceasta a condus la o îmbunãtãþire considerabilã a calitãþii deciziilor”, (deºi este necesarã continuarea

21îmbunãtãþirii).

Un aspect politic foarte important rãmãsese încã [nerezolvat – n.t.], ºi anume cerinþa notificãrii ex-ante. În Raportul din 2004, Comisia ceruse Guvernului României sã se asigure cã „toate proiectele de ajutor de stat, inclusiv cele din domeniile sensibile, privind privatizarea ºi marile companii de stat, vor deveni obiect al controlului strict al Consiliului Concurenþei cu privire la ajutoarele de stat”, mai ales mãsurile de ajutor fiscal. Potrivit Comisiei, erau necesare „eforturi majore” pentru a asigura notificarea ex ante a tuturor mãsurilor noi de ajutor de stat. În ciuda îmbunãtãþirii considerabile a cooperãrii dintre furnizorii de ajutor de stat ºi Consiliul Concurenþei (în mare mãsurã datoritã Grupului de lucru inter-ministerial pe probleme de ajutor de stat), numãrul ºi calitatea notificãrilor de la autoritãþile furnizoare pãreau a fi principalul punct slab al aplicãrii legii. Comisia a insistat în mai multe rânduri ca Guvernul României sã îmbunãtãþeascã aceastã situaþie. Comisarul Neelie Kroes a avertizat România, într-un discurs rostit la Bucureºti, în mai 2005, cã sunt necesare eforturi pentru a se evita aplicarea „super-clauzei de salvgardare” din Tratatul

10

17 Potrivit art. 17 ºi 18 (actualmente 24 ºi 25) din Legea privind ajutorul de stat, Consiliul nu are puterea de a emite decizii de recuperare cu forþã juridicã obligatorie, ci trebuie sã cearã Curþii de Apel competente sã anuleze actul administrativ prin care a fost acordat ajutorul de stat ºi sã dispunã recuperarea. 18 Pentru detalii suplimentare, a se vedea Raportul anual al Consiliului Concurenþei pe 2004 (în limba românã ºi englezã). 19 A se vedea Raportul de progrese, documentul SEC (2004) 1200 din 6 octombrie 2004. Valoarea ajutoarelor de stat autorizate în 2004 a fost de aprox. 2,6 milioane EUR (a se vedea Raportul anual al Consiliului Concurenþei pe 2004).20 A se vedea Raportul anual al Consiliului Concurenþei pe 2004 ºi Raportul de monitorizare al Comisiei, documentul SEC (2005) 1354 din 25 octombrie 2005. Personalul Consiliului a fost sprijinit în aceastã activitate de de experþii germani în cadrul celui de al doilea Proiect de Twinning, ca parte a parteneriatului pentru aderare dintre România ºi Uniunea Europeanã. 21 Raportul de monitorizare din 2005.

c) The Commission regularly emphasised in its Progress Reports the fact that, in the end, the enforcement record is what counts in assessing Romania's progress towards accession. In its 2003 Progress Report, the Commission observed that “as regards State aid, control mechanisms are still insufficient”; in its 2004 Report, the Commission concluded that “the Competition Council's State aid enforcement record still needs to be considerably improved”. One important point of the Commission's criticism was that, until 2004, there had been no “negative” Council decisions and almost no ex officio investigations in the State aid field. Also, there had been no recovery procedures in

22Romania .

The Competition Council responded to this criticism by initiating numerous ex officio investigations, issuing a “negative decision” for the first time and starting the first recovery proceedings. Altogether, the Council issued 90 decisions in 2004 in the State aid state aid field (19 on regional aid, 29 on restructuring aid, 2 on SME aid schemes, 7 on support for SGEI,

23etc.) .

Addition, a large number of existing aid measures (in particular regarding fiscal aid) were systematically scrutinised for their compatibility with the State aid rules; some of them were abolished, some were adapted, in particular the Law regarding free zones, the Government Emergency Ordinance on deprived areas, and the Government Ordinance on industrial parks.

The Council also made strong efforts to improve the quality of its decisions. When monitoring Romania's efforts in the State aid area in the summer of 2004, the Commission found that further progress regarding the accurate application of the State aid legislation and the quality of the State aid decisions

24was necessary . Considering the need for speeding up progress in this area, the Commission and the Council agreed on a so-called “Pre-consultation procedure”, starting on 14 September 2004, whereby the Commission services (i.e. DG Competition) would offer advice to the Council on

draft decisions before their final adoption. Consequently, all legally binding State aid decisions issued by the Competition Council since 14 September 2004 have only been adopted after receiving a favourable opinion from DG

25Competition .

The advice of the Commission experts turned out to be very helpful for making further progress: following the close informal cooperation between the Council and the Commission in the decision-making process, the Commission stated in its 2005 Monitoring Report that “this has resulted in a noticeable improvement in the quality of decisions” (though “further

26improvement…is necessary”) .

A crucial political issue still remained regarding the ex ante notification requirement. In its 2004 Report, the Commission called on the Romanian Government to ensure “that all State aid projects, including those in the sensitive areas, concerning privatisations and large State-owned companies, should become subject to strict State aid control by the Competition Council”, particularly with regard to fiscal aid measures. According to the Commission, “major efforts” were needed to ensure complete ex ante notification of all new aid measures. Although cooperation between the State aid grantors and the Competition Council had improved considerably (due to a considerable extent to the Inter-Ministerial Working Group on State aid Issues), the number and quality of the notifications from the State aid granting authorities appeared to remain the main weak point of the enforcement record. The Commission insisted several times that the Romanian Government should improve this situation. Commissioner Neelie Kroes warned Romania, in a speech delivered in Bucharest in May 2005, that further efforts were necessary to avoid the application of the “super-safeguard clause” of the Accession Treaty, and called upon the Romanian Government to resolve the existing

27backlog of notifications .

Following these warnings, the Romanian Government set up a high-level Inter-Ministerial Committee for Competition to support the work of

11

22 According to Articles 17 and 18 (now 24 and 25) of the Law on State Aid, the Council does not have the power to issue legally binding recovery orders but has to request the competent Court of Appeal to annul the administrative act granting the State aid and to order the recovery. 23 For further details see the 2004 Annual Report of the Romanian Competition Council (Romanian/English).24 See the 2004 Progress Report, Document SEC(2004) 1200 of October 6, 2004. The volume of State aid authorised in 2004 was about € 2.6 billion (see the 2004 Annual Report of the Competition Council).25 See the 2004 Annual Report of the Competition Council and the 2005 Monitoring Report of the Commission, Document SEC(2005) 1354 of 25 October 2005. The Council staff was supported in this work by German experts in the framework of a second Twinning Project, as part of the Accession Partnership between Romania and the EU.26 2005 Monitoring Report.27 Competition in the European Union – the case for Romania, Speech of 12 May 2005 at the European Institute of Romania, reported on the Website of the Commission.

de aderare ºi a cerut Guvernului României sã rezolve 28restanþele existente privind notificãrile .

În urma acestor avertismente, Guvernul României a instituit un Comitet Interministerial pentru Concurenþã, la nivel înalt, pentru a sprijini activitatea Consiliului Concurenþei prin garantarea faptului cã, de asemenea, toate proiectele de ajutor de stat ale ministerelor erau notificate ºi cã schemele existente erau verificate. De asemenea, Guvernul a adoptat o hotãrâre pentru accelerarea implementãrii legislaþiei de ajutor de stat, prevãzând sancþiuni pentru furnizorii de ajutor de stat care nu respectau obligaþia

29de notificare . Astfel, au fost luate mãsuri pentru a se asigura o mai mare respectare a obligaþiei de notificare ex-ante.

Guvernul României a adoptat, de asemenea, dispoziþii menite sã facã mai eficientã aplicarea deciziilor Consiliului Concurenþei de interzicere sau

30de recuperare a ajutoarelor de stat . Cu toate acestea, Comisia a evidenþiat cu privire la acest aspect, cã „este nevoie de eforturi continue” ºi a observat, în Raportul de monitorizare din mai 2006, cã „ajutor de stat în legãturã cu cazurile de restructurare, a amânãrilor de la platã sau a mãsurilor legate de privatizare nu sunt încã realizate la standardele cerute”. De aceea, Comisia a concluzionat cã, în aceastã privinþã, mai rãmân multe de fãcut înainte de data aderãrii.

Progresele României în domeniul controlului ajutoarelor de stat în perioada 1 septembrie 2004 - 30 septembrie 2005 au fost evidenþiate de cãtre Raportul de progrese din 2005. În evaluarea detaliatã a eforturilor României din aceastã perioadã, Comisia a recunoscut cã România a fãcut progrese considerabile. În special, Comisia a declarat cã alinierea legislaþiei este completã, cã legea privind

31ajutorul de stat a fost din nou amendatã ºi cã „mai multe reguli de implementare au fost adoptate sau amendate”. În ceea ce priveºte situaþia aplicãrii legislaþiei, Comisia a declarat cã instituirea mecanismului de pre-consultare a condus la „o îmbunãtãþire notabilã a

notificarea ex ante a tuturor mãsurilor noi de

calitãþii deciziilor de ajutor de stat; totuºi este necesarã o continuare a îmbunãtãþirii calitãþii evaluãrii de cãtre Consiliul Concurenþei a mãsurilor de ajutor de stat ºi a analizei acestora”. Mai mult, ar trebui acordatã atenþie implementãrii în practicã a deciziilor. Consiliul Concurenþei ar trebui sã continue, de asemenea, evaluarea ajutoarelor de stat existente.

Eforturi continue sunt necesare pentru asigurarea notificãrii ex ante a tuturor mãsurilor noi în legãturã cu cazurile de restructurare, amânãrile la platã ºi

32mãsurile legate de privatizare. În anexa Raportului , Comisia a reiterat faptul cã situaþia aplicãrii legii „nu a atins (încã) un nivel suficient de satisfãcãtor pentru aplicarea procedurii interimare prevãzutã de Tratatul de aderare”. De aceea, Comisia a cerut României sã continue „eforturile pline de succes” ºi a concluzionat cã, dacã România va continua pe calea începutã în 2004, „un nivel satisfãcãtor al aplicãrii legii” ar putea fi atins în anul 2006 ºi cã îndeplinirea obligaþiilor din Tratatul de aderare cu privire la instituirea unui

33control efectiv al ajutoarelor de stat este “posibilã” . *

O privire asupra valorii ajutoarelor de stat acordate în România poate prezenta interes. În primãvara anului 2006, Comisia a publicat, cu ocazia actualizãrii valorilor din Tabloul ajutoarelor de stat (State aid scoreboard) pentru perioada 2002 – 2004, câteva valori, pe baza datelor transmise de autoritãþile

34române . a) Volumul total al ajutoarelor de stat acordate în România în ultimele decenii este considerat a fi destul de ridicat. În perioada 2002 – 2004, valoarea ajutoarelor de stat acordate anual în România a fost estimatã la 981 milioane EUR (exclusiv ajutoarele pentru agriculturã, pescuit ºi transport). Aceastã sumã reprezintã 1,86% din PIB-ul României (comparativ cu 0,40%, media UE-25, ºi 1,35%, media celor zece noi state membre) ºi corespunde la 118 PPS per capita (comparativ cu 161 PPS per capita în cele zece noi state membre).

b) Distribuþia ajutoarelor de stat între obiective orizontale ºi anumite sectoare din România prezintã un interes deosebit. Potrivit Tabloului din primãvara

12

28 Concurenþa în Uniunea Europeanã – cazul României, discurs din 12 mai 2005 la Institutul European din România, prezentat pe website-ul Comisiei.29 Ordonanþa Guvernului nr. 490/2005 din 26 mai 2005, Monitorul Oficial nr. 500 din 14 iunie 2005. Aceasta este o dispoziþie unicã ºi interesantã, dar se pare cã, pânã în prezent, nu a fost niciodatã aplicatã.30 Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 129/2005, Monitorul Oficial nr. 887 din 4 octombrie 2005.31 Legea privind ajutorul de stat a fost amendatã prin Ordonanþa Guvernului nr.94/2004, amendatã ºi aprobatã prin Legea nr.507/2004 ºi republicatã în august 2005.32 A se vedea, de asemenea, anexa detaliatã cu privire la Progresele României în domeniul politicii de concurenþã. 33 Un capitol special se ocupã cu restructurarea industriei siderurgic româneºti.34 A se vedea, de asemenea, rapoartele anuale ale Consiliului Concurenþei, precum ºi informaþiile furnizate pe pagina de Internet a acestuia, la adresele: www.competition.ro ºi www.consiliulconcurentei.ro.

the Competition Council by ensuring that all State aid plans of all Ministries were notified and that existing schemes were also scrutinised. The Government also adopted a decision on measures for accelerating the implementation of the State aid legislation, including sanctions on State aid grantors

35who failed to observe the notification requirement . Thus, measures were taken to ensure greater respect of the ex ante-notification obligation.

The Romanian Government also adopted provisions designed to make the enforcement of decisions of the Competition Council prohibiting State aids and

36recovery more effective . However, the Commission emphasised that in this regard, “continued efforts are required” and observed in its Monitoring Report of May 2006 that “ex ante notification of all new aid measures in relation to restructuring cases, payment deferrals or measures connected with privatisation are not yet carried out up to the requisite standard”. The Commission therefore concluded that in this regard some work still remains to be done before accession.

Romania's progress in the area of State aid control during the time period 1 September 2004 until 30 September 2005 was highlighted by the 2005 Progress Report. In the detailed assessment of Romania's efforts during this period, the Commission acknowledged that Romania had made considerable progress. In particular, the Commission stated that “legislative alignment is…complete, that “Romania's

37State aid Law was further amended” , and that “many implementing rules have been issued or amended”. As regards the State aid enforcement record, the Commission stated that “a noticeable improvement in the quality of these decisions” had resulted following the establishment of the pre-consultation mechanism; however, “further improvement in the quality of the Competition Council's assessment of aid measures and their analysis is necessary”. Furthermore, attention should be given to the actual implementation of decisions. The Competition

Council should also continue with the assessment of existing aid measures. Major continued efforts are required to ensure the ex-ante notification of all new aid measures in relation to restructuring cases, payment deferrals and measures in connection with privatisation. In the

38Annex to the Report , the Commission still maintains that the enforcement record “has (not yet) reached a level which is sufficiently satisfactory to allow the application of the interim procedure under the existing aid mechanism provided for in the Accession Treaty”. The Commission therefore urged Romania to maintain further “its successful efforts” and concluded that if Romania continues on the path taken since autumn 2004, a “satisfactory level of enforcement” could be reached during 2006, and the fulfilment of the Accession Treaty obligations with regard to the establishment of an effective State aid

39control is “likely” .

It may be interesting to look at the volume of State aid granted in Romania. Recently, the Commission published some figures for the period 20022004 in the Spring 2006 Update of its State aid Scoreboard for the period 2002-2004, based mainly on the

40figures forwarded by the Romanian authorities .

a) The volume of total aid spent in Romania during the last few decades is seen to be rather high. During 2002-2004, total State aids granted annually in Romania were estimated as € 981 million (excluding aid for agriculture, fisheries and transport). This amount represents 1.86% of the Romanian GDP (as compared to 0.40% EU-25 average, and 1.35% average of the 10 new Member States) and it corresponds to 118 PPS47 per capita (as compared with 161 PPS per capita in the ten new Member States).

b) The distribution of State aid between horizontal objectives and particular sectors in Romania is of

13

35 Government Ordinance No. 490/2005 of 26 May 2005, Monitorul Oficial No.500 of 14 June 2005. This is an interesting and unique provision, but it seems that up till now it has never been enforced.36 Government Emergency Ordinance No. 129/2005, Monitorul Oficial No. 887 of 4 October 2005.37 The Law on State aid was further amended by the Government Ordinance No. 94/2004, amended and approved by Law No. 507/2004, and republished in August 2005 (see above footnote 11).38 See also the detailed Annex to the Report dealing specifically with 'Romania's progress in the area of competition policy'.39 A special chapter dealt with restructuring of the Romanian steel industry. 40 See also the Annual Reports of the Romanian Commission Council and the information provided on its website under www.competition.ro and www.consiliulconcurentei.ro.

anului 2006, 851 milioane EUR (=87% din totalul ajutoarelor de stat) au fost acordate, în medie, în fiecare an, pentru obiective sectoriale (UE-25: 32%, noile state membre: 77%). Pentru obiective regionale, au fost utilizate 130,3 milioane EUR (=13%, comparativ cu 68%, în UE–25, ºi 23%, în noile state membre).

c) Ponderea diferitelor instrumente în totalul ajutoarelor de stat este, de asemenea, interesantã. În

România, instrumentul de ajutor de stat cel mai utilizat în perioada 2002 – 2004 a fost amânarea la plata impozitelor (45,4%), urmat de scutirile de taxe (29,4%) ºi granturi (23,7%). În Rapoartele de progrese, Comisia a criticat, în mod repetat, faptul cã, în România, mãsurile fiscale au fost utilizate drept o formã frecventã de ajutor de stat ºi a recomandat României sã se orienteze cãtre alte instrumente, mai transparente.

14

special interest. According to the spring 2006 Scoreboard, € 851 million (= 87% of State aid) were granted on annual average for sectoral purposes (EU 25: 32%, new Member States: 77%). For horizontal objectives, € 130.3 million were spent (=13%, as compared with 68% in the EU 25, and 23% in the new Member States.

c) The share of the various aid instruments in total aid

is also interesting. In Romania, the most widely used aid instrument during the period 2002-2004 was the tax deferral (45.4%), followed by tax exemptions (29.4%) and grants (23.7%). In its Progress Reports the Commission had repeatedly criticised the fact that tax measures were being used as the most common form of aid in Romania, and recommended that Romania should turn to other, more transparent, instruments.

15

I. Evoluþia politicii de concurenþã în România

Autoritatea italianã de concurenþã a fost prezentã în România începând cu 2001. În aceºti ºase ani, o revoluþie tãcutã s-a produs în domeniul concurenþei.

În noiembrie 2002, la încheierea primului Proiect de Twinning, în Raportul final, sugeram:1) semnarea unui memorandum de înþelegere între Consiliul Concurenþei ºi Oficiul Concurenþei cu privire la alocarea cazurilor; 2) crearea posibilitãþii de accesare a Internetului de cãtre personal: 3) eliminarea obligaþiei companiilor care încheie acorduri care intrã sub incidenþa unui regulament de exceptare pe categorii de a notifica la Consiliul Concurenþei respectivul acord (exceptat);4) introducerea unui nivel mai ridicat de confidenþialitate, mai ales în cazul deciziilor privind efectuarea de inspecþii inopinate;5) publicarea deciziilor; 6) consolidarea activitãþilor de promovare a culturii concurenþei.

Toate aceste sugestii au fost fãcute în urmã cu doar patru ani, dar parcã s-ar fi întâmplat acum câteva secole.

Dacã evoluþia din domeniul concurenþei este un exemplu reprezentativ pentru schimbãrile care au apãrut în acelaºi interval, ar trebui sã fiþi mândri de ceea ce aþi realizat. Existã, într-adevãr, dovezi indirecte cã aºa stau lucrurile. Dacã în anii 60, un vizitator ajungea de la aeroport în oraºul Huston cu câte 5 minute mai devreme în fiecare lunã, activitatea de constucþii fiind atât de intensã încât oraºul se extindea foarte rapid, un vizitator ajunge în centrul Bucureºtiului cu zece minute mai târziu în fiecare lunã din cauza traficului în continuã creºtere. Maºinile sunt un semn bun al creºterii economice ºi al

progresului social, chiar dacã nu este în mod necesar mai bine pentru mediu! In orice caz, sunt bucuros cã sediul Consiliului s-a mutat în clãdirea Presei Libere, ceea ce-l face mai accesibil. Altfel, nu aº fi reuºit sã ajung la timp la întâlnirea de ieri de la Consiliu.

Dupã 2001, în afarã de creºterea numãrului de maºini, România a obþinut foarte multe în domeniul concurenþei. În decembrie 2003, Oficiul Concurenþei a fost desfiinþat, iar Consiliul este acum singura autoritate de concurenþã din România. Numãrul membrilor plenului a fost redus de la zece la ºapte. Legea a fost amplu revizuitã: au fost eliminate notificãrile care nu erau necesare, au fost majorate pragurile de notificare în cazurile de concentrare economicã, a fost prevãzutã obligaþia publicãrii deciziilor, au fost majorate sancþiunile pentru firmele care refuzã sã coopereze cu Consiliul, a fost permisã adoptarea sancþiunii prin aceeaºi decizie prin care era constatã încãlcarea regulilor de concurenþã. În fine, necesitatea obþinerii unei autorizaþii judecãtoreºti pentru inspecþiile inopinate a fost eliminatã.

Ca rezultat al acestor schimbãri, eficienþa activitãþii de aplicare a legii concurenþei s-a îmbunãtãþit. Înainte de orice, numãrul investigaþiilor a crescut de trei ori, de la 10, în anul 2000, la 33 în 2004. Mai mult, Consiliul a reuºit sã descopere câteva carteluri “hard core” (în sectorul cimentului ºi al serviciilor portuare), aplicând amenzi totale în valoare de peste 30 milioane EUR. În final, creºterea substanþialã a salariilor a oprit fluctuaþiile rapide de personal, care împiedicau Consiliul sã devinã o instituþie funcþionalã. Îmbunãtãþiri similare au avut loc ºi în privinþa activitãþii de promovare a culturii concurenþei. Dupã cum am menþionat deja, în anul 2001 autoritãþile de concurenþã nu erau implicate în procesul de reformã legislativã ºi nici nu participau la deciziile privind

16

41 Traducerea în limba românã a fost realizatã de Georgeta Gavriloiu.42 Director al Departamentului de Cercetare ºi Relaþii Internaþionale, Autoritatea de Concurenþã din Italia.

ROMÂNIA ªI UNIUNEA EUROPEANÃ: CARE SUNT PROVOCÃRILE ÎN DOMENIUL CONCURENÞEI?41

ROMÂNIA ªI UNIUNEA EUROPEANÃ: CARE SUNT 41PROVOCÃRILE ÎN DOMENIUL CONCURENÞEI?

42Alberto HEIMLER42Alberto HEIMLER

I. The evolution of Romanian Antitrust

The Italian Competition Authority has been in Romania since 2001. In these six years a silent revolution has taken place in antitrust.

In November 2002 at the conclusion of the first Twinning Project we suggested in the final Report: 1) the signing of an memorandum of understanding between the Competition Council and the Competition Office on case allocation, 2) the possibility of Internet access for the staff, 3) the elimination of the obligation for companies entering into agreements covered by a block exemption regulation to notify their (exempted) agreement to the Council, 4) the introduction of a greater degree of protection of confidentiality especially in the case of decisions on dawn raids, 5) the publication of decisions, 6) the strengthening of competition advocacy.

It is only four years ago when these suggestions were made, but it looks ages ago.

If the evolution in antitrust is a representative example of the changes that have occurred in Romania in the same time span, you should be very proud of what you have accomplished. Indeed there are indirect signs that this is actually the case. While in the 1960's a visitor to Houston would arrive to town from the airport five minutes earlier month after month because the building activity was so intensive that the town would expand very rapidly, a visitor arriving to Bucharest would arrive to the centre of town ten minutes later month after month because of the ever increasing traffic. Cars are a good sign of economic and social progress, even though they are

not necessarily good for the environment! In any case, I am lucky that the Council moved to the building of Palatul Presei Libere which makes it much easier to arrive. Otherwise I would have never shown up in time for yesterday's SC meeting.

Since 2001, besides the increased number of cars, Rumania has achieved a lot in antitrust. In December 2003, the Competition Office was abolished and the Council is now the only antitrust authority in Romania. The number of commissioners was reduced from ten to seven. The law has been revised extensively, eliminating unnecessary notifications of exempted agreements, increasing the turnover thresholds for merger notification, making it mandatory the publication of decisions, increasing the sanctions for companies refusing to co-operate with the Council, allowing for sanctions to be adopted with the same decision that has identified a violation of the competition rules. Finally, the necessity of a Court authorization for dawn raids has been eliminated. Putting them one after the other, this is a very impressive list.

As a result of these changes, the effectiveness of antitrust enforcement has improved. First of all, the number of investigations increased by a factor of three, from 10 in the year 2000 to 33 in 2004. Furthermore the Council was able to discover a few hard core cartels (in cement and in harbour services), totalling more that 30 million EUR fines. Finally the substantial increase in salaries has allowed stopping the very quick personnel turnover that was impeding the Council from becoming a well functioning institution.

Similar improvements have taken place with respect to competition advocacy. As I have already mentioned, in 2001 competition authorities were not involved in the process of regulatory reform, nor

17

43 Head of the Research and International Relations Directorate, Autorita Garante della Concorrenza e dell Mercato, Italy.

ROMANIA AND THE EUROPEAN UNION: WHICH CHALLENGES IN ANTITRUST? ROMANIA AND THE EUROPEAN UNION: WHICH CHALLENGES IN ANTITRUST?

43Alberto HEIMLER43Alberto HEIMLER

privatizarea. Ordonanþa de Guvern a conferit Consiliului Concurenþei competenþa de a emite aviz conform cu privire la proiectele de legi care pot avea impact anticoncurenþial. Drept rezultat, Consiliul Concurenþei se aflã astãzi în centrul reformei legislative în România, iar concurenþa a dobândit un statut preeminent, de standard pentru reglementarea optimã. Dintre jurisdicþiile care îmi sunt cunoscute, doar în Mexic, autoritãþii CFC i-au fost conferite competenþe similare. În alte jurisdicþii, autoritãþile de concurenþã pot doar sã formuleze opinii.

Dacã România a ajuns pânã aici, atunci pentru ce mai este necesar acest proiect de twinning? Ce altceva ar mai putea România sã realizeze?

Se ºtie, chiar ºi în 2001, cã proiectele de twinning erau, prin naturã, cooperative ºi cã fiecare partener se situa pe acelaºi poziþie cu celãlalt. Într-adevãr, toate etapele procesului trebuie sã fie agreate de ambii parteneri. Nici mãcar Comisia nu ne-a spus ce ar trebui sã facem în practicã. Rolul acesteia a fost mai mult de a garanta faptul cã þintele pe care încercam sã le atingem erau bine exprimate ºi cã abaterile de la obiectivele ce trebuiau atinse puteau fi mãsurate. Acum, cã Romania s-a alãturat Uniunii, Consiliul Concurenþei a devenit „mai egal” decât înainte. Acum, atât autoritatea italianã de concurenþã, cât ºi cea din România, aplicã aceleaºi reguli (articolele 81 ºi 82 din Tratatul CE), sunt „þinute” de aceeaºi jursiprudenþã ºi participã la aceleaºi dezbateri. Aceasta va ajuta Consiliul Concurenþei sã aplice mai bine legislaþia concurenþei.

Autoritãþile de concurenþã, atât Departamentul de Justiþie, cât ºi Comisia Federalã de Comerþ, au fost primele instituþii strãine care au oferit asistenþã Consiliului Concurenþei. Aceasta a fost o foarte bunã alegere pentru România. Într-adevãr este mai mult decât am preluat noi, europenii, de la Statele Unite. Nu dispoziþiile legale, care îºi au originea în tradiþia germanã ordoliberalã care, încã din anii 1920 facuse o distincþie între „împedimentele concurenþei” (care trebuiau interzise), cum sunt preþurile de ruinare, discounturile de loialitate ºi boicoturile, ºi „concurenþa bazatã pe performanþã”, care includea toate comportamentele care fãceau o firmã mult mai atractivã pentru consumatori (care trebuiau favorizate). Tradiþia ordoliberalã a fost bazatã în special pe formã. Dar în mod sigur, datoritã

II. La ce serveºte politica de concurenþã?

dezvoltãrilor aduse de Statele Unite, analiza economicã are acum un rol în creºtere în interpretarea acestor reguli. Definiþia pieþei rele-vante, abordarea restricþiilor verticale, modul de analizã al concentrãrilor, programele de clemenþã, toate acestea au o clarã orgine americanã. Cel puþin pânã acum, convergenþa realizatã este în mod clarã antrenatã de cãtre Statele Unite.

Mulþi susþin cã aplicarea legii concurenþei se face, în principal, ex – post. Situaþia este similarã celei a amenzilor de circulaþie, care sunt aplicate ex-post, dar regulile trebuie sã fie cunoscute ex-ante, pentru ca acestea sã aibã vreun efect descurajator. Dacã aceste prevederi legale sunt standarde, spre deosebire de reguli, efectul descurajator poate fi garantat doar prin jurisprudenþã, linii directoare ºi comunicãri. ªi, într-adevãr, în ultimii zece ani, atunci când critica din partea [ºcolii de la - ad.tr.] Chicago a

44depãºit de-acum învechita paradigmã a SCM , agenþiile de concurenþã au emis un numãr impresionant de linii directoare ºi comunicãri, mai ales în privinþa controlului concentrãrilor econo-mice, dar ºi cu privire la restricþiile verticale, transferul de tehnologie, acordurile de cercetare-dezvoltare etc. Analiza economicã ºi accentul pus de aceasta pe eficienþa economicã, a oferit „ochelarii” prin care sunt interpretate dispoziþiile legale.

Eficienþa este adeseori interpretatã drept obiectivul brutal al politicii economice. Mulþi dintre criticii acesteia sugereazã faptul cã, urmãrind eficienþa, politica de concurenþã, a uitat de solidaritate. Eu nu sunt de acord. Efiencienþa nu este probabil cel mai potrivit termen. Concurenþa „on the merrits” ar fi mai potrivit. Aceasta implicã faptul cã aplicarea regulilor de concurenþã garanteazã faptul cã cel mai bun câºtigã. O asemenea aplicare a regulilor de concurenþã reprezintã, în acelaºi timp, un standard moral. Spiritul olimpic este cel evocat de concurenþa ”on the merits”. Nu câºtigi Olimpiada prin solidaritate. Existã multe alte instrumente pentru a se obþine solidaritate (în special politici fiscale).

Problema este ce înþelegem de fapt prin concurenþa „on the merits”. Comitetul de Concurenþã al OCDE a organizat, în anul 2005, o masã rotundã pentru discutarea concurenþei „on the merits”. Cu toate cã unele agenþii pãstreazã în continuare o abordare formalistã, multe altele s-au orientat cãtre o abordare bazatã pe efecte. Într-adevãr doar luând în calcul efectul unei anumite practici, responsabilitatea

18

44 SCM – Supply Chain Management.

did they participate in the privatisation decisions. The 2003 Government Ordinance gave the Competition Council the power to give binding opinions on draft laws which may have an anticompetitive impact. As a result, the Competition Council is now at the centre of regulatory reform in Romania and competition has achieved a primacy status as the standard for optimal regulation. Among jurisdictions that I know, only in Mexico the CFC was given a similar power. In all other jurisdictions competition authorities can only advocate.

If Romania has gone so far what then is this twinning project for? What else could Romania achieve?

We know, even back in 2001, that Twinning projects are cooperative in nature and that each partner is put on an equal footing with the other. Indeed all steps in the process have to be agreed by both partners. Even the Commission does not tell us what we should do in practice. Its role is more to make sure that the target we are trying to achieve is well expressed and that deviations from objectives to be achieved could be measured. Now that Romania has joined the Union, the Competition Council has become “more equal” than before. Now, both Italian and Romanian competition authorities apply the same rules (articles 81 and 82 of the EC Treaty), are subject to the same case-law and participate to the same debates. This will help the Council to better enforce the antitrust law.

The US antitrust authorities, both the Department of Justice and the Federal Trade Commission, were the first foreign institutions to assist the Competition Council. And it has been a very good choice for Romania. Indeed there is much that we Europeans took from the US. Not the legal provisions, that originate from the ordoliberal German tradition which already in the 1920's had distinguished “impediment competition” (to be prohibited), such as predatory pricing, loyalty rebates and boycotts, from “performance competition” which included all conduct that made a firms product more attractive to

II. What is antitrust for?

consumers (to be favored). The ordoliberal tradition was mostly based on forms. But certainly, thanks to US developments, economic analysis is now having an increasing role in interpreting these rules. The definition of the relevant market, the treatment of vertical restraints, the way to analyse mergers, leniency programs have a clear US origin. The achieved convergence is clearly US driven at least up until now.

Many argue that antitrust enforcement is mainly ex-post. This is like traffic tickets being ex-post, but the rules have to be known ex-ante, in order for them to exercise any deterrence at all. If these legal provisions are standards, as opposed to rules, deterrence can be guaranteed only by case law, guidelines and communications. And indeed in the last decade, when the Chicago critique was overcoming the now

45obsolete SCM paradigm , antitrust agencies have issued quite a number of guidelines and communications, especially on merger control, but also on vertical restraints, on technological transfers, on R&D agreements etc. Economic analysis, and its insistence on efficiency, has provided the glasses through which to interpret the legal provisions. Efficiency is very often mostly interpreted as a brutal objective of economic policy. Many of its critics suggest that by pursuing efficiency antitrust has forgotten solidarity. I disagree. Efficiency is probably not the best term to use. Competition on the merits is better. It implies that antitrust enforcement makes sure that the best wins. As such antitrust represents a moral standard as well. It is the Olympic spirit that competition on the merits evokes. You do not win the Olympics with solidarity. There are many other instruments to achieve solidarity (fiscal policy in particular).

The problem is what we actually mean by competition on the merits. The OECD Competition Committee held a roundtable discussion on competition on the merits in 2005. Although some agencies continue to maintain a form based approach, many others are moving towards an effect based one. Indeed only by considering the effect of a given practice the special responsibility of dominant companies can have a meaning. In particular such a

19

45 SCM – Supply Chain Management.

specialã a firmelor dominante poate avea sens. În special, aºa cum sugereazã Comisia Europeanã în Documentul de discuþii privind aplicarea articolului 82, o astfel de responsabilitate specialã înseamnã cã o firmã dominantã nu ar trebui sã adopte strategii care ar exclude concurenþii la fel de eficienþi ºi, de asemenea, ar vãtãma consumatorii. Într-adevãr, potrivit documentului de discuþii, identificarea unui asemenea abuz ar trebui sã fie în mare parte bazat pe efectele potenþiale de excludere ale practicii, mai mult decât pe efectele reale.

Prin aceasta, Comisia transmite un mesaj pentru Statele Unite unde, în schimb, accentul este pus mai ales pe efectele produsse. În Statele Unite, în absenþa efectelor vizibile ºi tangibile, instanþele tind sã concluzioneze cã nu existã încãlcare a legii. Punctul meu de vedere (ºi al Comisiei) este acela cã existenþa unor diminuãri ale concurenþei, dacã au fost legate direct de un abuz prin preþuri, ar trebui sã fie suficientã (în mãsura în care concurenþii nu sunt mai puþin eficienþi decât firma dominantã). A cere o excludere efectivã, precum jurisprudenþa din Statele Unite, poate fi o sarcinã adiþionalã nejustificatã. Bineînþeles, dovezile contrarii, cum ar fi creºterea profitabilã a cotei de piaþã a concurenþilor, ca în Michelin II sau în Virgin, ar îngreuna considerabil sarcina probei.

Se vor mai întâmpla multe în lunile care urmeazã. Consiliului Concurenþei i se va cere, de asemenea, sã contribuie.

Voi prezenta pe scurt câteva dintre caracteristicile dezbaterii asupra articolului 82 cu privire la care Comisia a publicat, încã de anul trecut, un document de discuþie foarte influent. Mã voi concentra asupra a douã întrebãri foarte generale: definirea dominanþei ºi rolul intenþei în dovedirea unui abuz. Cu privire la aceste puncte, ca ºi la oricare altul, orice autoritate din Uniune poate furniza un input ºi poate identifica o soluþie. Spre deosebire de trecut, când Consiliul putea doar sã preia acquis – ul comunitar, acum când România este stat membru, ºi Consiliul poate contribui la elaborarea legislaþiei. Noul proiect de twinning îºi propune sã ajute la consþientizarea acestui aspect. Iniþiativa Comisiei de a îºi revizui politica de aplicare a articolului 82 trebuie sã fie apreciatã. Este pentru prima datã când un asemenea efort, cu privire la un subiect foarte interesant din politica de concurenþã este întreprins nu numai la nivel european, dar ºi în

III. Agenda europeanã: documentul de discuþii referitor la articolul 82 din Tratatul CE

întreaga lume. Dispoziþiile legale privind abuzul de poziþie dominantã contituie un element central al legii concurenþei ºi atât teoria economicã cât ºi practica (cazurile) subliniazã dificultãþile care sunt implicate în obþinerea unor concluzii rezonabile în cazurile de abuz.

Împãrtãºesc total punctul de vedere din document cã o trecere la o analizã pe baza efectelor este necesarã ºi cã, de asemenea, consecvenþa ºi eficienþa presupune faptul ca firmele sã fie mai bine informate cu privire la ceea ce constituie sau nu un abuz de poziþie dominantã.

Determinarea faptului cã firma (firmele) investigatã deþine o poziþie dominantã depinde de doi factori principali: cota de piaþã a firmei dominante ºi condiþiile legate de intrarea [pe piaþã – n.t.]. Noþiunea de putere de piaþã substanþialã citatã în paragraful 23 al documentului este un pic scolasticã, de vreme ce existã un numãr de companii care sunt dominante (poºta, calea feratã, reþeaua de apã etc.) dar care, din cauza reglementãrilor sau al faptului cã sunt deþinute de stat, nu au o putere de piaþã substanþialã (înregistreazã pierderi structurale). În continuare (paragraful 27), documentul de discuþie pare sã împãrtãºeascã acest punct de vedere, deºi se referã doar la pierderile pe termen scurt, în timp ce pentru aceste firme, pierderile pot fi pe termen lung.

Cât despre evaluarea cotelor de piaþã, documentul de discuþie împãrtãºeºte opinia cã dominanþa poate fi întâlnitã la cote de piaþã de peste 25% (nu este exclusã posibilitatea existenþei dominanþei chiar ºi la cote de piaþã sub 25%). Abordarea Comisiei este prea precautã. Dominanþa ar putea foarte bine sã fie exclusã la cote de piaþã sub 35% ºi consideratã ca posibilã la peste 65%, cazurile intermediare necesitând o evalaure mai aprofundatã, realizatã de la caz la caz.

Mai mult, Comisia opineazã cã existã un singur grad de dominanþã, fãrã sã ia în considerare faptul cã existã o diferenþã, în termeni de putere de piaþã, între dominanþa existentã la o cotã de piaþã sã spunem de 40% ºi dominanþa existentã la 95%. Acest aspect nu este lipsit de consecinþe. În cazurile de practicare a unor preþuri de ruinare, Comisia susþine cã dovedirea recuperãrii nu este necesarã pentru cã este implicitã definiþei dominanþei, în timp ce chestiunea gradului de dominanþã ar trebui sã fie consideratã în dovedirea cazului (aºa cum sugereazã Curtea de

Definiþia dominanþei

20

special responsibility, as the European Commission suggests in the discussion paper on the application of article 82, means that a dominant company should not adopt strategies that would exclude equally efficient competitors and also harm consumers. Indeed, according to the discussion paper, the identification of an abuse should be mostly based on the potential exclusionary effects of the practice, more than on its actual effects.

In this, the EC has a message for the US where, on the contrary, the emphasis is mainly on realized effects. In the US in the absence of visible and tangible effects, the courts tend to conclude that there is no violation. My point (and the Commission's point) is that the existence of sustained losses by competitors, if directly linked to a pricing abuse of the dominant firm, should be sufficient (in so far as competitors are not less efficient than the dominant firm). Requiring actual exclusions, as in the US case law, may be an unjustified additional burden. Of course, the contrary evidence, that is the profitable increase of competitors share, like in Michelin II or in Virgin, should significantly increase the burden of proof.

There is going to be much more on this in the months to come. Also the Competition Council will be asked to contribute.

I will briefly discuss with you some of the features of the debate on Article 82 on which the Commission has, now a year ago, issued a very influential discussion paper. I will concentrate on two very general questions: the definition of dominance and the role of intent in proving an abuse. On all of these points, as well as on very other one, every authority in the Union can provide an input and identify a solution. Contrary to the past when the Council was only a taker of the acquis communautaire, now when Romania is a member State, also the Council can contribute to law making. This twinning project is trying to create this new awareness.

The Commission initiative of reviewing its policy on

III. The European Agenda: The discussion paper on Article 82 of the EC Treaty

the application of Article 82 is to be welcome. It is the first time that such an extensive work, on a very challenging subject in competition policy, has been conducted, not only at the European level but worldwide. Legal provisions regarding abuse of a dominant position are a central element of competition law and both economic theory and case experience underline the difficulties that are involved in reaching sound conclusions in abuse cases. I fully share the view of the paper that a shift towards an effect based analysis is needed and that consistency and effectiveness imply that firms are better informed on what is and what isn't an abuse.

Establishing whether the firm(s) under investigation occupy a dominant position depends on two main factors: the market share of the dominant firm and entry conditions. The notion of “substantial market power” cited in paragraph 23 of the paper is a bit scholastic, since there are quite a number of companies that are dominant (post office, rail, water etc.) but, because of regulation or State ownership, do not have a substantial market power (they incur structural losses). Further on (paragraph 27) the Discussion Paper seems to take this view, although it only refers to short-run losses while for these companies the losses may well be long run. As for the assessment of market shares, the Discussion Paper takes the view that dominance can be found with shares above 25% (even below 25% the possibility of finding dominance is not ruled out). The approach of the Commission is too cautious. Dominance might well be excluded with market shares below 35% and considered likely above 65%, with the middle range requiring a stronger case by case assessment.

Furthermore, the Commission takes the view that there is a single degree of dominance, without taking into account that there is a difference, in terms of market power actually exercised, between dominance established at a market share let's say of 40% and dominance established at 95%. The issue is not without consequence. In predation the Commission argues that proving recoupment is not necessary because it is implicit in the definition of dominance, while the question of the degree of

The definition of dominance

21

Justiþie). Documentul de discuþie se referã pasager la factorul gradul de dominanþã (paragraful 59), dar nu reuºeºte sã îi recunoascã pe deplin importanþa.

În luarea în considerarea condiþiilor de intrare pe piaþã, discutarea „barierelor la intrare” în literatura economicã tradiþionalã a creat neînþelegeri extinse ºi nu oferã o bazã solidã pentru implementarea unei politici.

Literatura s-a concentrat pe barierele la intrare în contextul concentrãrilor economice ºi pe faptul dacã intrarea pe piaþã de noi concurenþi este de naturã sã împiedice exercitarea puterii de piaþã pe termen scurt sau mediu (poate doi ani).

În timp ce în analiza concentrãrilor, dominanþa poate rezulta din capacitatea pãrþilor care se concentreazã de a creºte preþurile (ºi din condiþiile de intrare pe piaþã sau de extindere care pot împiedica aceasta), în cazurile de abuz, dominanþa este definitã drept capacitatea de a menþine preþurile peste nivelul concurenþial pentru o perioadã de timp substanþialã, fãrã a atrage intrãri pe piaþã. Bineînþeles, nu este suficientã orice intrare, ci o intrare la o scarã ºi intensitate suficiente pentru a disciplina presupusa putere de piaþã a firmei dominante.

În cazurile de abuz, în absenþa barierelor la intrare de naturã administrativã sau legalã, accentul trebuie sã cadã pe „costurile irecuperabile” (spre exemplu, activele corporale specializate) care întârzie sau împiedicã intrarea de noi competitori sau pe tranferul costurilor cãtre consumatori, care face dificil ca un nou entrant pe piaþã sã devinã un competitor viabil. Acestea sunt, totuºi, douã considerente speciale care se aplicã în cazurile de abuz. Mai întâi, în definirea pieþelor relevante, evaluarea condiþiilor de intrare ar trebui sã þinã cont de teoria cazului. Barierele care ar putea fi ineficiente dacã preþurile sunt crescute peste nivelurile prevalente pot sã fie totuºi relevante în evaluarea impactului practicilor de excludere care împiedicã preþurile sã coboare sub nivelele actuale.

În al doilea rând, în cazurile de abuz, chiar comportamentul investigat poate sã fie principalul element care descurajeazã noile intrãri. Într-adevãr este recunoscut din ce în ce mai mult faptul cã abilitatea (capacitatea) firmelor de a descuraja intrarea pe piaþã prin bariere comportamentale spre deosebire de barierele structurale – aceasta este, întradevãr, esenþa multor abuzuri sau cazuri de monopolizare. Comportamentele care descurajeazã

intrarea pot include multe dintre practicile care care sunt tratate drept abuzuri (spre exemplu, preþurile de ruinare, clauzele contractuale de excludere ºi utilizarea mãrcilor cu preþ redus (fighting brands). Ca o semnificaþie a acestui fapt, cazurile valide de abuz pot implica uneori pieþe pe care existã puþine sau (în principiu) nicio barierã în sensul mai tradiþional, structural, de active corporale specializate. Acest aspect este inclus, chiar dacã în mod implicit, în Raportul Grupului Economic Consultativ în Politica Concurenþei, dar este ignorat de Comisie.

În al treilea rând, în special cu privire la abuzurile de excludere , o analizã a pieþei este necesarã pentru a verifica dacã intrarea pe piaþã s-a produs în trecut ºi dacã concurenþii erau capabili sã creascã. Dacã rãspunsul este da, atunci dominanþa ar putea fi, în mod rezonabil, exclusã, cu excepþia situaþiei în care intrarea pe piaþã s-a produs atunci când practica abuzivã nu exista. În anumite cazuri, lipsa de capacitate poate sã facã foarte dificil pentru o companie sã îºi majoreze cota de piaþã. Totuºi, acesta nu este, în mod necesar, un semn cã firma nu este dominantã sau cã practica în cauzã nu este abuzivã pentru cã practicile abuzive de excludere pot permite menþinerea artificialã a cotelor de piaþã existente, chiar dacã lipsa capacitãþii poate sã nu îi permitã firmei sã creascã.

Atunci când analizeazã cadrul general pentru evaluarea comportamentelor abuzive, documentul de discuþie accentueazã faptul cã obiectivul articolului 82 este protecþia concurenþei ca un mijloc de creºtere a bunãstãrii consumatorului. Comisia continuã declarând cã „ceea ce trebuie sã fie protejat este concurenþa ºi nu concurenþii ca atare”. Cu toate ace s t ea , a tunc i c ând vo rbe º t e de sp re comportamente de excludere, documentul de discuþie spune cã acesta este un comportament care, prin forma sau natura sa, este în mãsurã sã „închidã” piaþa pentru concurenþã. Totuºi, în evaluarea preþurilor de ruinare, documentul de discuþie considerã dovada directã a strategiei de ruinare ca fiind suficientã pentru a reþine faptul cã firma dominantã a încãlcat art.82. Chiar ºi dovezi indirecte, dar concludente ale intenþiei de ruinare fac inutilã demonstrarea faptului cã orice efect de excludere este posibil sã aparã. Un asemenea accent pe intenþia de ruinare din partea firmei dominante este nepotrivit. În timp ce intenþia firmei este într-adevãr relevantã pentru stabilirea amenzii, ceea ce ar trebui sã conteze

Rolul intenþiei în definiþia unui abuz

22

dominance should be recognized in proving the case (as the Court of Justice by the way suggests). The Discussion Paper shortly refers to the degree of dominance factor (paragraph 59) but fails to fully recognise its importance.

In considering entry conditions, the discussion of "barriers to entry" in much traditional economic literature has created extensive misunderstandings and does not provide a sound basis for policy implementation. The literature has focussed on barriers to entry in merger control and whether entry by new competitors is likely to prevent the exercise of market power in the short-to-medium-term (e.g., perhaps two years).

While in merger analysis dominance may result from the ability of the merging parties to increase prices (and entry/expansion conditions matter for preventing it), in abuse cases dominance is defined as the ability to keep prices above the competitive level for a substantial period of time without attracting entry. Of course, not any entry is sufficient, but entry at a scale and intensity sufficient to discipline the market power of the alleged dominant company.

In abuse cases, in the absence of regulatory/legal impediments to entry, the focus will be on "sunk costs" (for example, specialized physical assets) that delay or impede entry by new competitors and on switching costs by consumers that make it difficult for a new entrant to actually become a viable competitor. There are, however, two special considerations that apply in abuse cases. First, as in defining relevant markets, assessment of entry conditions should take into account the theory of the case. Barriers that would be ineffective if prices were raised higher than prevailing levels may still be relevant in assessing the impact of exclusionary practices that prevent prices from falling below current levels.

Second, in abuses cases, the conduct under investigation itself may constitute the principal deterrent to new entry. The ability of firms to deter entry through behavioural as opposed to structural barriers is increasingly recognized indeed, it is the essence of many abuse or monopolization cases. Entry-deterring conduct may include many or most

of the practices that are typically dealt with as abuses (e.g., predatory pricing, exclusionary contractual provisions, tying requirements and use of fighting brands). The significance of this point is that valid cases of abuse may sometimes involve markets in which there are few or (in principle) no barriers in the more traditional, structural sense of specialized physical assets. This point is made, although implicitly, in the Report by the Economic Advisory Group on Competition Policy, but is ignored by the Commission.

Third, especially with respect to exclusionary abuses, a market analysis is necessary in order to check whether entry occurred in the past and whether competitors were able to grow. If the answer is yes, dominance could be reasonably excluded, unless entry occurred when the abusive practice was not in place. In some cases, the lack of capacity may make it very difficult for a company to increase its market shares. However this is not necessarily a sign that the company is not dominant or that the practice is not abusive because the exclusionary abusive practice may make it possible to artificially keep existing market shares, even though the lack of capacity may not allow the company to grow.

When analysing the general framework for the assessment of abusive conduct the Discussion Paper stresses the fact that the objective of Article 82 is the protection of competition on the market as a mean to enhancing consumer welfare. The Commission goes on stating that “it is competition and not competitors as such that is to be protected”. When speaking about exclusionary conduct, however, the Discussion Paper says that it is a conduct that, by its form or nature, is capable to foreclose competition on the market. However, in the assessment of predatory pricing, the discussion paper considers direct evidence of a predatory strategy as sufficient to hold that the dominant firm has been infringing article 82. Even indirect but conclusive evidence of the predatory intent renders superfluous to show that any exclusionary effect is likely to occur. Such emphasis on the predatory intent of the dominant undertaking is misplaced. While the intention of the firm is indeed relevant for the

The role of intent in the definition of an abuse

23

pentru a dovedi o încãlcare a articolului 82 este impactul comportamentului pe piaþã. Pentru a pune sub semnul întrebãrii strategia de preþuri a firmei dominante, Comisia ar trebui sã dovedeascã cã:i) un asemenea comportament poate avea în practicã un efect de excludere ºi ii) consumatorilor le va fi mai rãu, din moment ce firma dominantã va putea sã îºi recupereze pierderile prin preþuri mai ridicate.

De aceea, ar trebui sã fie clar precizat cã, atunci când s e f a ce r e f e r i r e l a f o rma s au na tu r a comportamentului, chestiunea intenþiei nu este luatã în calcul. Altfel, conceptul responsabilitãþii speciale a firmei dominante ar fi reintrodus, subminând abordarea bazatã pe efect pe care doreºte sã o promoveze Documentul de discuþie. Evaluarea comportamentului unei firme dominante ar trebui sã urmãreascã dovedirea efectelor de excludere, actuale sau potenþiale, independent de ceea ce firma a vrut sã obþinã de fapt.

Orice document interpretativ, fie acesta o comunicare sau linii directoare, are o aplicare mai existinsã decât cea prevãzutã. În special, aceasta afecteazã direct autoritãþile naþionale, mai ales acum

De ce este relevant pentru autoritãþile naþionale sã discute asemenea chestiuni?

când, din cauza Regulamentului nr.1/2003, aplicãm cu toþii aceeaºi legislaþie. Sigur, nu suntem obligaþi juridic de aceste documente, dar în mod sigur ar fi foarte dificil, dacã nu chiar imposibil, sã ne îndepãrtãm de ceea ce sugereazã acestea. De aceea este atât de important sã discutãm sub toate aspectele docuementele care interpreteazã regulile noastre comune. Nu este doar pentru interesul public european. Este, de asemenea, în propriul nostru interes, ca agenþii de implementare. Participarea la aceste dezbateri este o nouã provocare cu care trebuie sã se confrunte Consiliul. ªi, bineînþeles, provocarea este pãstrarea calitãþii deciziilor de aplicare a legii. Participarea deplinã în reþeaua autoritãþilor naþionale de concurenþã (ECN) va fi de mare ajutor. Sunt foarte încrezãtor cã, de asemenea, prin noul proiect de twinning, care va fi ºi ultimul, Consiliul va învãþa rapid cum sã participe cel mai bine la luarea deciziilor în materie de concurenþã. Privind la trecut, nu se pune problema cã nu veþi fi la înãlþimea provocãrii.

24

determination of fines, what should matter in order to establish an infringement of article 82 is the impact of the conduct on the market. In order to question the pricing strategy of the dominant firm, the Commission should prove that: i) such behaviour can in practice have an exclusionary effect and ii) consumers will be worse off, since the dominant firm will be able to recoup its losses through higher prices.

It should therefore be made clear that, when referring to the form or nature of the conduct, the question of intent is not considered. Otherwise the concept of the special responsibility of the dominant firm would be reintroduced, undermining the effect based approach that the Discussion Paper wants to pursue. The assessment of the conduct of a dominant firm should aim at proving its exclusionary actual or potential effects independently on what the dominant firm actually wanted to achieve.

Any interpretative document by the Commission, being it a communication or a guideline, has a much wider application than envisaged. In particular it

Why is it relevant for national authorities to discuss these issues?

directly affects national authorities, especially now that because of Regulation 1/2003 we are all applying the same law. Of course we are not legally bound by these documents, but certainly it would be very difficult, if not impossible, to depart from what they suggest. This is why it is so important to discuss the ins and outs of documents that influence the way we interpret our common rules. It is not just for the European public interest. It is also for our own interest as enforcement agencies. Participating in these debates is the new challenge that the Council has to face. And of course the challenge is to keep up the quality of its enforcement decisions. Full participation to the network of European competition authorities (ECN) will help a lot. I am very confident that also through this new and last Twinning project the Council will quickly learn how best to participate to the European decision making in antitrust. Looking at the past there is no question that you will be up to the challenge.

25

I. Introducere

II. Capitolul „Concurenþã”

Fiind implicat îndeaproape în urmãrirea progreselor realizate de România în implementarea acquis - ului comunitar în domeniul ajutorului de stat în ultimii ani, acum, când România a aderat la Uniunea Europeanã, pare a fi momentul potrivit sã privesc în urmã la progresul remarcabil realizat de România într-o perioadã scurtã de timp ºi sã privesc mai departe la provocãrile care urmeazã.

Procesul de aderare al României ºi Bulgariei nu a fost, 48în sine, diferit de extinderea UE - 10 . Acestea fãceau

parte din aºa-numitul „grup Helsinki”. Cu toate acestea, aderarea lor a fost amânatã pentru cã nu au fost pregãtite la timp. Concurenþa ºi în special ajutorul de stat au constituit o piatrã de încercare.

Uniunea Europeanã a cerut îndeplinirea a trei condiþii înainte de închiderea capitolului „Concurenþã”, ºi anume: (1) trebuia sã fie adoptat cadrul legislativ necesar;(2) trebuia sã existe o capacitate administrativã adecvatã;

49(3) trebuia sã existe un palmares al implementãrii credibil. În practicã, fiecare dintre noile state membre a trebuit sã instituie o autoritate de monitorizare a ajutoarelor de stat. Dacã erau identificate mãsuri de ajutor de stat considerate incompatibile cu acquis-ul UE, statele trebuia fie sã adapteze respectivele mãsuri la standardele comunitare, sã le abroge sau sã le reducã gradual.

Începând cu 2004 ºi în urma criticilor aspre exprimate de Comisie în diferitele Rapoarte de monitorizare, cu privire la lipsa de progrese în domeniul ajutorului de stat, autoritãþile române au pãrut a înþelege, în cele din urmã, cã ceva trebuia fãcut.

Oficiul Concurenþei ºi Consiliul Concurenþei au fuzionat într-o singurã instituþie. A fost numit un nou conducãtor. Au fost cãutate contacte în cadrul serviciilor Comisiei pentru a obþine legãturi mai strânse ºi asistenþã tehnicã cu privire la diferitele cazuri. De asemenea, sprijinul prin proiectele de twinning a fost extins.

III. Schimbarea de culturã

26

46 Administrator în cadrul Direcþiei Generale de Concurenþã a Comisiei Europene, coordonator al State aid Task Force Enlargement. Opiniile exprimate aparþin exclusiv autorului ºi nu pot fi, în nici o circumstanþã, privite ca exprimând o poziþie oficialã a Comisiei Europene.47 Traducerea în limba românã a fost realizatã de Georgeta Gavriloiu.48 Cu privire la procesul de aderare, a se vedea DEVUYST Y., KÄNKÄNEN, J., LINDBERG, P., ORSSICH, I. ºi ROEBLING, G., “EU enlargement and competition policy: where are we now?”, Competition Policy Newsletter, No. 1, February 2002 ºi KÄNKÄNEN, J., “Accession negotiations brought to successful conclusion”, Competition Policy Newsletter, No. 1, Spring 2003, p. 24-28.49

[S-a preferat utilizarea expresiei „palmares al implementãrii” pentru traducerea expresiilor „enforcement record” sau „track record” (utilizate frecvent în contextul negocierilor de aderare), pentru a se exprima mai bine aspectul calitativ urmãrit de Comisia Europeanã în evaluarea rezultatelor activitãþii de aplicare a legii – nota traducãtorului ].

AJUTORUL DE STAT ªI DRUMUL CÃTRE ADERAREAJUTORUL DE STAT ªI DRUMUL CÃTRE ADERARE

46Koen VAN DE CASTEELE

47Rezuma

Pentru România, concurenþa, ºi în special ajutorul de stat, au constituit o piatrã de încercare în procesul negocierilor de aderare.

Experienþa în cazul capitolului de concurenþã s-a dovedit a fi, în cele din urmã, un succes astfel încât, pentru negocierile viitoare, în funcþie de capitol, alinierea legislativã ºi existenþa unui palmares satisfãcãtor privind implementarea acquis-ului ºi a obligaþiilor decurgând din relaþiile contractuale cu Uniunea Europeanã pot constitui etaloane pentru închiderea provizorie.

Cuvinte cheie: aderare, ajutor de stat, Consiliul Concurenþei, ajutor existent.

I. Introduction

II. Competition Chapter

Having been closely involved in following Romania's progress to implement the Community acquis in the State aid field over the last years and now that Romania has acceded to the European Union, it seems the right time for me to look back at the remarkable progress which has been achieved by Romania over a short period of time and the challenges which are still ahead.

The process for the accession of Romania and Bulgaria was in se no different from the enlargement

51of EU-10 . They were part of the so-called Helsinki group. However, their accession was delayed as they were not ready in time. Competition and, in particular, State aid constituted a stumbling block.

Before the competition chapter could be closed, the EU required that three conditions were met:(1) The necessary legislative framework had to be in place;(2) There had to be an adequate administrative capacity;

(3) There had to be a credible enforcement record.In practice, each of the new Member States had to establish a State aid monitoring authority. Where identified State aid measures were deemed to be incompatible with the EU acquis, countries had to either adapt them to Community standards, or abolish them or gradually phase them out.

As of 2004 and following harsh criticism by the Commission in the various progress reports on the lack of progress made in the field of State aid, the Romanian authorities finally seemed to realize that something had to be done. The Competition Office and the Competition Council were merged into one institution. A new chairman was appointed. Contacts were sought with the Commission services to get much closer contacts and technical assistance on the different cases. Also the support through twinning projects received a much wider remit.

III. Change of culture

27

50 Administrator DG Competition (European Commission), coordinator State aid Task Force Enlargement. The views expressed are purely those of the writer and may not in any circumstances be regarded as stating an official position of the European Commission.51 On the accession process, see DEVUYST Y., KÄNKÄNEN, J., LINDBERG, P., ORSSICH, I. and ROEBLING, G., “EU enlargement and competition policy: where are we now?”, Competition Policy Newsletter, No. 1, February 2002 and KÄNKÄNEN, J., “Accession negotiations brought to successful conclusion”, Competition Policy Newsletter, No. 1, Spring 2003, p. 24-28.

50Koen VAN DE CASTEELE

Abstract

For Romania, competition and in particular State aid constituted a stumbling block during the accession negotiations.

In the end, the experience with the competition chapter has proven successful so that for future negotiations, depending on the chapter, legislative alignment and a satisfactory track record of implementation of the acquis as well as obligations deriving from contractual relations with the European Union will be the benchmarks for provisional closure. Keywords: accession, State aid, Competition Council, existing aid.

STATE AID AND THE ROAD TO ACCESSIONSTATE AID AND THE ROAD TO ACCESSION

Folosind un criteriu pur formal, se poate observa cã deciziile Consiliului Concurenþei în materie de ajutor de stat de la începutul anului 2004 aveau în medie 5 pagini, în timp ce deciziile din a doua jumãtate a anului au de regulã aproximativ 15 pagini – fiind acordatã o mai mare atenþie descrierii situaþiei de fapt ºi analizei juridice ºi economice a acesteia.

Cu toate acestea, Comisia nu a fost convinsã de sustenabilitatea acestui progres ºi de calitatea procesului decizional. Mai mult, continua sã lipseascã colaborarea din partea instituþiilor furnizoare de ajutoare de stat, ceea ce zãdãrnicea toate eforturile fãcute de Consiliul Concurenþei. De asemenea, persistau în continuare îngrijorãrile legate

52de ajutoarele din sectorul siderurgic .

De aceea, Comisia a propus Consiliului [Uniunii Europene – n.t.] sã nu închidã capitolul de concurenþã. Totuºi, Consiliul are ultimul cuvânt cu privire la aceste aspecte. În decembrie 2004, acesta a decis sã procedeze la închiderea ultimelor capitole ale negocierilor de aderare, „Justiþie ºi Afaceri

53Interne” (capitolul 24) ºi „Concurenþã” (capitolul 6) .

Ulterior, Tratatul de Aderare a fost semnat pe data de 5425 aprilie 2005 (cu o serie de clauze de salvgardare ,

care includeau posibilitatea amânãrii cu un an a extinderii).

Închiderea capitolului de concurenþã nu a reprezentat finalul procesului. Pentru a nu permite ca, la data aderãrii, sã fie „importate” în UE ajutoare de stat incompatibile, a fost stabilit un sistem pentru examinarea mãsurilor care fuseserã aplicate în þãrile candidate ºi care erau aplicabile ºi dupã respectiva datã (mecanismul ajutorului existent). De asemenea, scopul acestui mecanism este acela de a oferi þãrilor candidate ºi operatorilor economici certitudine juridicã cu privire la mãsurile de ajutor de stat care sunt aplicabile ºi dupã data aderãrii. Dacã o mãsurã este calificatã drept „ajutor existent”, aceasta beneficiazã de o protecþie specialã împotriva acþiunilor Comisiei.

IV. Ajutorul existent

Ca ºi în cazul UE-10, existã trei tipuri diferite de mãsuri care, dacã au fost aplicate înainte de data aderãrii ºi sunt aplicabile ºi dupã aceastã datã, pot fi considerate ajutoare existente: primul tip include mãsurile de ajutor aplicate într-

un nou stat membru înainte de 10 decembrie 1994. al doilea tip constã într-o listã de mãsuri de ajutor de

55stat anexatã Tratatului de Aderare . al treilea tip de ajutoare existente include alte

mãsuri transmise Comisiei, mãsuri care fuseserã evaluate de autoritatea de monitorizare a ajutoarelor de stat înainte de aderare ºi care fuseserã considerate compatibile cu acquis – ul ºi faþã de care Comisia nu a ridicat obiecþii, aºa numitul „mecanism interimar”. Pentru România, mecanismul putea fi utilizat doar dupã ce Comisia acepta faptul cã palmaresul implementãrii a atins un nivel satisfãcãtor.

Astfel, pentru autoritãþile române (având Consiliul Concurenþei în prima linie), presiunea obþinerii de rezultate a continuat. Dacã mãsurile de ajutor de stat nu puteau fi calificate drept ajutor existent, pentru investitori ar fi existat mai puþinã certitudine juridicã. Mai mult, posibilitatea amânãrii aderãrii rãmânea în continuare disponibilã. Vizita doamnei comisar Kroes în mai 2005 a întãrit acest mesaj. Ea a subliniat, de asemenea, rolul pe care autoritãþile furnizoare de ajutor de stat trebuia sã îl aibã în obþinerea unui palmares credibil.

La nivel tehnic, între serviciile Comisiei ºi Consiliul Concurenþei a continuat sã existe o bunã cooperare, în cadrul mecanismului de pre-consultare. Aceasta a condus la îmbunãtãþirea continuã a situaþiei, consolidatã printr-o serie de remedii structurale, cum ar fi crearea unui Grup de lucru inter-ministerial pe probleme de ajutor de stat ºi unui Comitet inter-ministerial la nivel înalt.

În luna mai 2006, Comisia a considerat drept satisfãcãtor palmaresul implementãrii în domeniul ajutorului de stat în România, astfel încât, începând cu acel moment, au putut fi trimise mãsuri în cadrul mecanismului interimar. În cele din urmã au fost

56trimise douã mãsuri .

•

•

•

28

52 Pentru mai multe detalii cu privire la cerinþele privind sectorul siderurgic, a se vedea LIENEMEYER, M., "State aid for restructuring the steel industry in the new Member States", Competition Policy Newsletter, 2005, No. 1, p. 94.53 Cu douã aranjamente tranzitorii privind mãsurile de ajutor fiscal (zone libere ºi zone defavorizate). Aceste aranjamente tranzitorii sunt modelate dupã aranjamentele tranzitorii aplicabile, inter alia, pentru Polonia.54 Pentru o descriere mai detaliatã, a se vedea VAN DE CASTEELE, K., "Next EU enlargement: Romania and State aid control", Competition Policy Newsletter, 2005, No. 1, p. 39.55 Nici o mãsurã nu a fost acceptatã pentru România. 56 Atât pentru România, cât ºi pentru Bulgaria, au fost transmise mult mai puþine mãsuri în cadrul mecanismului interimar decât în cazul þãrilor UE-10. Faptul cã liniile directoare privind ajutorul regional au expirat la 31 decembrie 2006 a fãcut ca mai puþine mãsuri sã fie „puse în aplicare înainte ºi aplicabile ºi dupã aderare”. Schimbarea cadrului legal a împeidicat aplicarea continuã.

Using a purely formal criterion, one can only notice that the State aid decisions from the Competition Council dating from the beginning of 2004 are on average 5 pages long, while the decisions from the second half of the year are usually approx. 15 pages long more attention is paid to the factual description and the legal and economic analysis of these facts.

Nevertheless the Commission was not convinced about the sustainability of this progress and the quality of the decision-making. Furthermore, there was a continued lack of cooperation by aid-granting institutions, which thwarted all the efforts made by the Competition Council. Also concerns about aid

57for steel persisted. Therefore, the Commission had proposed the Council not to close the competition chapter.

However, the Council has the final say in these matters. In December 2004, it decided to proceed with the closure of the final chapters of the accession negotiations, Justice and Home Affairs (chapter 24)

58and Competition (chapter 6) . The Accession Treaty was then signed on 25 April

592005 (with a series of safeguard clauses , including the possibility to postpone enlargement by one year).

The closure of the competition chapter was not the end of the process. In order to prevent incompatible aid from being “imported” into the EU on the date of accession, a system was set up for examining measures which were put into effect in the acceding countries before the date of accession and are still applicable after that date (the existing aid mechanism). The purpose of this mechanism is also to provide Acceding Countries and economic operators with legal certainty as regards State aid measures that are applicable after the date of accession. If a measure is qualified as “existing aid”, it benefits from a special protection against actions from the Commission. Like for EU-10, there are three different types of measures which were put into effect before accession

IV. Existing aid

and are still applicable after that date which can be regarded as existing aid:

The first one covers aid measures put into effect in a new Member State before 10 December 1994. The second one consists of a list of State aid

60measures attached to the Accession Treaty . The third type of existing aid covers other measures

submitted to the Commission which were assessed by the State aid monitoring authority prior to accession and found to be compatible with the acquis and to which the Commission did not raise an objection, the so-called “Interim mechanism”. For Romania, the interim procedure could only start running once the Commission accepted that Romania's state aid enforcement record reached a satisfactory level.

For the Romanian authorities (with the Competition Council in the frontline), the pressure to deliver thus persisted. If aid measures could not be qualified as existing aid, there was less legal certainty for investors. Furthermore, the possibility of a delay of accession remained on the table.

The visit of Commissioner Kroes in May 2005 further drove that message home. She also emphasized the role that aid granting authorities had to play in delivering a credible enforcement record.

At a technical level, there continued to be a good cooperation between the Commission services and the Competition Council through the pre-consultation mechanism. That led to a continuing improvement of the situation, further enhanced by a series of structural measures like the creation of an inter-ministerial working group on State aid issues and a high level inter-ministerial task force.

The Commission considered that Romania's track record in the State aid area was satisfactory as of May 2006 so that measures could be submitted under the interim mechanism from then onwards. Two

61measures were eventually submitted .

•

•

•

29

57 For further details on the requirements as to steel, see LIENEMEYER, M., "State aid for restructuring the steel industry in the new Member States", Competition Policy Newsletter, 2005, No. 1, p. 94. 58 With two specific transitional arrangements regarding fiscal aid measures (Free Trade Areas and Deprived Areas). These transitional arrangements are modelled after the transitional arrangements applicable for, inter alia, Poland.59 For a more detailed description, see VAN DE CASTEELE, K., "Next EU enlargement: Romania and State aid control", Competition Policy Newsletter, 2005, No. 1, p. 39 60 No measures accepted for Romania.61 Both for Romania and Bulgaria, much less measures have been brought under the interim mechanism than for EU-10. The expiry of the regional aid guidelines on 31 December 2006 made that much fewer measures were "put into effect before and are still applicable after accession". The change in legal rules prevented a continued application.

La 1 ianuarie 2007 România, împreunã cu Bulgaria au aderat la Uniunea Europeanã. Experienþa în cazul capitolului de concurenþã s-a dovedit a fi un succes astfel încât, pentru negocierile viitoare, în funcþie de capitol, alinierea legislativã ºi existenþa unui palmares satisfãcãtor privind implementarea acquis-ului ºi a obligaþiilor decurgând din relaþiile contractuale cu Uniunea Europeanã vor constitui etaloane pentru închiderea provizorie.

În ceea ce priveºte perioada post-aderare, este de salutat pãstrarea de cãtre Consiliul Concurenþei a poziþiei de coordonator central pentru toate cazurile de ajutor de stat, aºa încât know-how – ul dobândit nu se va pierde. Aceasta reprezintã, de asemenea, o provocare – Consiliul Concurenþei trebuie sã fie capabil sã ofere foarte rapid consiliere de înaltã calitate furnizorilor de ajutor de stat, altfel va fi perceput ca o sarcinã birocraticã suplimentarã.

Mai mult, rãmâne încã un numãr important de întreprinderi de stat, unele dintre acestea aflate în încurcãturã. Deºi existã reguli care permit acordarea

V. Provocãri

de ajutoare de salvare ºi restructurare, condiþiile sunt foarte stricte. Hotârârea de a juca conform regulilor ar putea fi testatã în unele din aceste cazuri.

În cele din urmã, mai existã încã câteva dosare de dinanintea aderãrii ºi care vor trebui urmãrite, cum ar fi continuarea respectãrii programului de restructurare a siderurgiei ºi recuperarea ajutoarelor de stat acordate în afara programului sau nerespectarea regulilor de ajutor de stat de cãtre anumiþi furnizori de ajutor de stat, cum ar fi

62Ministerul Finanþelor . Se poate spera totuºi cã, dupã acest proces extins de pregãtire, Consiliul Concurenþei este bine situat pentru a înfrunta aceste provocãri.

Într-o notã personalã, aº dori sã le mulþumesc tuturor celor pe care i-am întâlnit în diferitele instituþii române, ºi în special la Consiliul Concurenþei, pentru excelenta cooperare chiar ºi în momente de mare tensiune.

30

62 Aºa cum se aratã în Raportul de monitorizare al Comisiei din May 2006, COM (2006) 214 final, section 4.1.6., p. 22, http://ec.europa.eu/enlargement/pdf/key_documents/2006/monitoring_report_ro_en.pdf.

On 1 January 2007 Romania, together with Bulgaria acceded to the European Union.The experience with the competition chapter has proven successful so that for future negotiations, depending on the chapter, legislative alignment and a satisfactory track record of implementation of the acquis as well as obligations deriving from contractual relations with the European Union will be the benchmarks for provisional closure.

As regards the post-accession period, it is to be welcomed is that the Competition Council retains a central coordinating position for all State aid cases, so that the know-how acquired is not lost.

That also represents a challenge: the Competition Council must be able to deliver very rapidly high quality advice to State aid grantors, otherwise it will only be perceived as an additional bureaucratic hurdle.

Furthermore, there remains an important number of State owned undertakings, some of which are in dire straits. Although rules exist for allowing rescue and

V. Challenges

restructuring aid, conditions are very strict. The determination to play by the rules could be tested in some of these cases.

Finally, there are some files which pre-date accession and which will need to be followed up, like the continued respect of the steel restructuring program and recovery of aid granted outside the program or the disrespect by certain aid grantors like the Ministry

63of Finance of State aid rules .

With the extensive preparation process, one may however hope that the Competition Council is well placed to face these challenges.

On a personal note, I would like to thank all the people I have met in the different Romanian institutions, in particular the Competition Council, for the excellent cooperation even at times of great stress.

31

63 As listed in the May 2006 Commission monitoring report, COM (2006) 214 final, section 4.1.6., p. 22, http://ec.europa.eu/enlargement/pdf/key_documents/2006/monitoring_report_ro_en.pdf.

I. Introducere

Fiecare din extinderile anterioare (spre Nord în 1973, spre Sud în 1981 ºi 1986, spre Centru si Nord în 1995) au impus ºi generat dezbateri considerabile privind impactul generat. Valul din 2004/2007 se particularizeazã nu doar cantitativ (prin numãrul de noi state membre, creºterea decalajelor economice între statele-regiunile bogate ºi cele sãrace, etc.) cât mai ales calitativ (calitatea transformãrilor înregistrate la nivelul politicilor, a administraþiilor naþionale, etc.), impunând din aceastã cauzã abordãri mai nuanþate ºi selective. În cazul extinderii din 2004/2007, conceptul de „nou stat membru” a dobândit o încãrcãturã aparte, în special prin raportarea dihotomicã la „vechile state membre”. Evident, noþiunea de „nou stat membru” (caracterizînd un fenomen tranzitoriu) a mai fost utilizatã, cu semnificaþii însã diferite, ºi în cazul extinderilor anterioare. De aceastã datã însã, dihotomia dintre „noile” ºi „vechile” state membre este de cele mai multe ori acceptatã, atât în anumite

þãri membre cât ºi la Brussels. Ea a apãrut cu evidenþã atât în perioada intervenþiei din Irak, a negocierilor privind bugetul Uniunii pentru perioada 2007-2013 dar ºi în dezbaterile ce au urmat respingerii Tratatului Constituþional în Franþa ºi Olanda. Pe fondul acestor evoluþii, remarca maliþioasã a preºedintelui Poloniei, Kwasniewski, nu apare deloc surprinzãtoare: „Atunci când observi atmosfera din anumite state europene, în special din cele fondatoare, precum Franþa, Germania sau Olanda, ºi atmosfera din þãrile noastre, noi state membre, constaþi cã diferenþa este cã þãrile fondatoare sunt asemenea acelor oameni aflaþi dupã 50 de ani de cãsãtorie, în vreme ce noi suntem încã

65îndrãgostiþi de Europa” .

Majoritatea analizelor, fie ele realizate la solicitarea Comisiei sau de cãtre diferite institute de cercetãri (Commission, 2006, Barysh, K, 2004, 2006, Pridham, G, 2006, etc.) concluzioneazã cã „în general, cea de a cincea extindere poate fi consideratã un succes”. Fãrã a pune la îndoialã

II. Extinderea din 2004 – un succes incontestabil

32

64 Prodecan al Facultãþii de Relaþii Economice Internaþionale, ASE Bucureºti.65 www.euractiv.com, 20 Iunie 2005.

64Prof.univ.dr. Gabriela DRÃGAN

Rezumat

Majoritatea analizelor concluzioneazã cã „în general, cea de a cincea extindere poate fi consideratã un succes”. Fãrã a pune la îndoialã aceastã constatare, studiul subliniazã faptul cã povestea de succes amintitã vizeazã îndeosebi domeniul economic (al schimburilor comerciale în creºtere, al fluxurilor investiþionale tot mai consistente, menite sã genereze, în Est dar ºi în Vest, noi locuri de muncã dar ºi profituri în creºtere), în vreme ce, la nivel politic se considerã cã cea nu a fost încã pe de-a-ntregul digeratã. Spre deosebire de extinderile anterioare, extinderea din 2004/2007 se particularizeazã prin condiþionalitãþile impuse în perioada de pre-aderare, care au permis, pe de o parte, integrarea economicã treptatã a noilor state membre (NSM), de-a lungul întregii perioade de pre-aderare ºi, pe de altã parte, adoptarea ºi implementarea acquis-ului comunitar, generând astfel un aºa numit proces de „europenizare forþatã”. Fãrã îndoialã, pe mãsurã ce procesul de integrare se va extinde, noi evoluþii ºi noi tendinþe se vor înregistra (convergenta la zona euro, va reprezenta o nouã provocare) care se pot cuantifica greu la începutul lui 2007.

Cuvinte cheie: noile state membre UE, integrare economicã, impactul extinderii UE.

EXTINDEREA DIN 2004/2007 UN SUCCES INCONTESTABIL EXTINDEREA DIN 2004/2007 UN SUCCES INCONTESTABIL

I. Introduction

Each of the previous enlargements (to the North in 1973, to the South in 1981 and 1986, to the Center and North in 1995) have imposed and generated considerable debates regarding the generated impact. The wave of 2004/2007 is particular not only by quantity (the number of the new member states, the increase of the economic discrepancies between the reach and poor states -regions, etc.) but mostly by quality (the quality of the transformations recorded at the policy level, of the national administrations, etc.), imposing because of that more nuanced and selective approaches.

In the case of the 2004/2007 enlargement, the concept of „new member state” has gained a special conotation, especially by the dichotomy relation to the „old member states”. Obviously, the notion of a „new member state” (as a transition phenomenon) has been previously used, however with different significance, even in the previous enlargements. This time though, the dichotomy between the „new” and „old” member states is most of the time accepted, both in certain member states as well as in Brussels. It

has become obvious both during the intervention in Irak, the negotiations for the 2007-2013 Union budget, as well as in the debates following the rejection of the Constitutional Treaty in France and the Netherlands. On the background of these evolutions, the rude remark of the Polish President, Kwasniewski, does not appear at all surprising: „When one notices the atmosphere from certain european states, especially the founding members, such as France, Germany or the Netherlands, and the atmosphere from our countries, new member states, you can tell the difference is that founding countries are like people after 50 years of marriage, whereas

68we are still in love with Europe” .

Most of the analysis reports, made either at the Commission's request or by different research institutes (Commission, 2006, Barysh, K, 2004, 2006, Pridham, G, 2006, etc.) conclude that „in general, the fifth enlargement can be considered a success”. Without doubting this finding, these studies underlines the fact that the mentioned success story

II. The 2004 enlargement - an undeniable success

33

66 Deputy Dean of the International Economic Relations Faculty, Academy of Economic Studies, Bucharest.67 Translated into English by Mircea Ilie.68 www.euractiv.com, June 20, 2005.

66Prof.dr. Gabriela DRÃGAN

67Abstract

Most of the analysis reports conclude that „in general, the fifth enlargement can be considered a success”. Without doubting this finding, the study underlines the fact that the mentioned success story aims mainly at the economic field (increasing trade exchanges, significant investment flows, meant to generate, both in East and West, new jobs and growing profits), whilst at political level it is considered that it was not fully digested. In contrast to the previous enlargements, the 2004/2007 enlargement has a peculiarity through the conditionalities set in the pre-accession period, which have allowed, on one hand, the gradual economic integration of the New Member States (NMS), during the entire pre-accession period and, on the other hand, the adoption and implementation of the “acquis communautaire” generating thus a so called „forced europeanization” process. Without a doubt, by the time the integration process is extended, new evolutions and trends will be recorded (the convergence to the Euro area, will represent a new challenge) hardly to be quantified at the beginning of 2007.

Keywords: the new EU member states, economic integration, the impact of the EU enlargement.

THE 2004/2007 ENLARGEMENT AN UNDENIABLE SUCCESS THE 2004/2007 ENLARGEMENT AN UNDENIABLE SUCCESS

aceastã constatare, trebuie însã subliniat faptul cã povestea de succes amintitã vizeazã îndeosebi domeniul economic (al schimburilor comerciale în creºtere, al fluxurilor investiþionale tot mai consistente, menite sã genereaze, în Est dar ºi în Vest, atât noi locuri de muncã cât ºi profituri în creºtere), în vreme ce, la nivel politic se considerã cã extinderea nu a fost încã pe de-a-ntregul digeratã. Anumiþi politicieni din Germania, Austria ºi nu numai, considerã cã extinderea a afectat ºi continuã sã afecteaze de o manierã negativã mediul economic autohton.

O parte a populaþiei din „vechile state membre” caracterizeazã competiþia noilor state membre pe piaþa comunitarã ca fiind una „neloialã”, care pune în pericol modelul social european. În Franþa, de pildã, deºi fãrã a exista un fundament real, unul din motivele respingerii Tratatului Constituþional din mai 2005 l-a reprezentat opoziþia în faþa extinderii. În mare parte, toate aceste resentimente sunt alimentate de false percepþii privind avalanºa de forþã de muncã ieftinã, sub forma instalatorilor polonezi sau a constructorilor letoni, care, pe de o parte, vor „fura” slujbele vest-europenilor iar, pe de altã parte, prin acceptarea unor salarii mult mai mici vor pune în pericol standardele sociale autohtone. Pe de altã parte, în unele Noi State Membre (NSM) persistã încã resentimente legate de tratamentul aplicat pe parcursul negocierilor dar ºi ulterior (privind nivelul subvenþiilor pentru agriculturã sau libera circulaþie a persoanelor ºi lucrãtorilor).

Ceea ce face însã, în cazul actualei extinderi, diferenþa faþã de extinderile anterioare sunt particularitãþile, am putea spune fãrã precedent, specifice perioadei de pre-aderare, legate de adoptarea ºi implementarea acquis-ului comunitar. Ca urmare, actualele NSM au fãcut obiectul unui proces de „europenizare forþatã” (Goetz, K, 2005, p.255) realizatã într-un ritm rapid ºi susþinut ºi pe o scarã largã (care a implicat preluarea ºi implementarea legislaþiei, politicilor ºi practicilor UE). Nu trebuie uitat cã ºi integrarea economicã a noilor state membre (NSM) s-a realizat treptat, de-a lungul întregii perioade de pre-aderare. Fãrã îndoialã însã, pe mãsurã ce procesul de integrare se va extinde, noi evoluþii, noi tendinþe se vor înregistra (participarea la zona euro, de pildã, va reprezenta o asemenea provocare).Cu toate acestea, deºi existã diferenþe semnificative între diferitele valuri de acces, analizele, studiile comparative privind efectele generate de extinderile anterioare menite sã ofere informaþii utile în cazul actualei extinderi nu sunt mai puþin necesare. Aºa de pildã, un foarte interesant exerciþiu (Pridham, G.,

2006) privind evoluþiile înregistrate în Spania în primii doi ani dupã aderare (1986-1988) scotea în evidenþã cele mai frecvente teme de dezbatere, specifice acestei tãri imediat dupã aderare, precum: Entuziasm ºi euforie, imediat dupã aderare, privind

sfârºitul izolãrii în plan internaþional („dãrâmarea Pirineilor”); Problemele sectorului agricol în preluarea politicii

agricole comune ºi aspecte privind nivelul preþurilor; Creºterea greutãþii instituþionale a Ministerului

Afacerilor Externe; Relaþii bilaterale mai strânse cu alte state membre ºi

a unui parteneriat special cu Portugalia; Fluxul de ISD ºi „invazia” firmelor strãine;

Introducerea TVA, cerinþe de modernizare a metodelor contabile, precum ºi îngrijorãri privind industria filmului în faþa competiþiei europene ºi americane; Provocãri aduse obiceiurilor sociale locale precum

mesele târzii sau siestele din miezul zilei (complet diferite de practicile europene).

Douã observaþii se cer a fi fãcute: prima, are în vedere faptul cã lista prezintã remarcabile similitudini cu situaþia existentã astãzi în NSM, excepþie ultimul subiect menþionat, care, în cazul României, poate fi înlocuit cu teme privind transhumanþa sau comercializarea produselor lactate în pieþe. Pe de altã parte, apare cu evidenþã faptul cã deºi lipsesc subiecte privind efectele pozitive ale integrãrii, succesul pe care-l va avea procesul de modernizare, existã însã suficiente teme care exprimã temeri privind impactul extinderii.

Spre deosebire de situaþia înregistratã în Spania, în cazul majoritãþii NSM, ºi în special în România, sondajele relevã un grad mult mai ridicat de entuziasm, una din explicaþii fiind ºi aceea cã pe parcursul perioadei de pre-aderare în toate NSM s-au produs transformãri structurale, rezultat al procesului de modernizare a economiilor naþionale ºi a condiþionalitãþilor impuse de procesul de negociere. În plus, o altã caracteristicã specificã NSM este cea legatã de calitatea, uneori discutabilã, a instituþilor ºi administraþiei. Nimic surprinzãtor dacã þinem cont de faptul cã majoritatea NSM, foste þãri comuniste, au experimentat dupã 1989 transferuri de politici ºi instituþii dinspre alte state democratice, impactul esenþial fiind cel generat de Brussels. Ceea ce conteazã, însã, în prezent, este dacã efectele instituþionale produse, pe fondul presiunilor venite dinspre Brussels, sunt unele profunde ºi de duratã sau doar unele de suprafaþã (vezi, în cazul României, dezbaterile pe tema justiþiei sau a creerii ANI).

•

•

•

•

••

•

34

aims mainly at the economic field (increasing trade exchanges, significant investment flows, meant to generate, both in East and West, new jobs and growing profits), whilst at political level it is considered that it was not fully digested. Certain politicians from Germany, Austria and not only, consider that the enlargement afected and continues to afect in a negative manner the domestic economic environment.

A part of the population in the „old member states” characterize the competition from the new member states on the community market as being „unfair”, which jeopardizes the European social model. In France, for example, although without a real basis, one of the reasons for the rejection of the Constitutional Treaty in May 2005 was represented by the oposition to the enlargement. Most of these resentments are fuelled by false perceptions regarding the flood of cheap labor force, such as Polish plummers or Latvian constructors, which on one hand, will „steal” the jobs of west Europeans and on the other hand, by accepting much lower salaries will jeopardize the domestic social standards. On the other hand, in the new member states (NMS) there are still resentments linked to the treatment applied during negotiations and later on (related to the level of subsidies for agriculture or free circulation of persons and workers).

What makes, in the case of the actual enlargement, the difference to the previous enlargements are peculiarities, we could say without precedent, specific to the pre-accession period, related to the adoption and implementation of the “acquis communautaire”. As a result, the actual NMS were subject to a „forced europeanization process” (Goetz, K, 2005, p.255) achieved at a high pace and sustained widely (involving the takeover and implementation of EU legislation, policies and practices). It must not be forgotten that the economic integration of the NMS has been achieved gradually, during the entire pre-accession period. Undoubtedly, however, by the time the integration process is extended, new evolutions and trends will be recorded (participation to the Euro area, for instance, will represent such a challenge).

Given all these, although there are significant differences between different accession waves, analyses, comparative studies regarding effects generated by previous enlargements meant to offer useful information in the case of the actual enlargement are nonetheless necessary. For instance, a very interesting exercise (Pridham, G., 2006)

regarding evolutions recorded in Spain in the first two years after accession (1986-1988) highlighted the most frequent debate themes, specific to this country right after accession, such as: enthusiasm and euphoria, right after accession,

regarding the end of isolation internationally („the downfall of the Pirineas”); problems of the agricultural sector in taking over the

common agricultural policy and price level issues; increase of the institutional weight of the Ministry of

Foreign Affairs; bilateral relations with other member states and a

special partnership with Portugal; the flow of direct foreign investments and the

„invasion” of the foreign firms; introduction of the VAT, requirements to modernize

accounting methods, as well as concerns regarding the film industry towards European and American competition; challenges to the local social habits such as late

dinners or mid-day siestas (completely different of European practices).

Two observations are to be made: first, considering that the list presents remarkable similarities with the existing situation in the NMS, except for the last mentioned item, which, in the case of Romania, can be replaced by themes like shepherd's transhumance or the selling of dairy products in open markets. On the other hand, it is obvious that although topics regarding the positive effects of the integration and the success of the modernization process are missing, there are however sufficient themes concerning fears related to the enlargement impact.

As opposed to the situation of Spain, in the case of most NMS, and especially in Romania, polls highlight a higher level of enthusiasm, one of the explanations being that during the pre-accession period, in all NMS structural transformations occured, result of the modernization process of national economies and conditionalities imposed by the negotiation process. In addition, another characteristic specific to the NMS is related to the quality, sometimes debatable, of institutions and administration. Nothing surprising if we take into account the fact that most of the NMS, ex-communist countries, experienced after 1989 transfers of policies and institutions from other democratic states, the esential impact being generated by Brussels. What matters, though, at present, is whether the institutional effects produced, as a result of pressures from Brussels, are profound ones and long term or just superficial (see, in the case of Romania, debates on justice or the creation of the National Integrity Agency).

•

•

•

•

•

•

•

35

III. Creºtere economicã, exporturi ºi investiþii strãine în creºtere

Conform unui comunicat al Comisiei Europene (Commission, 2006) creºterea economicã în NSM a fost, în medie, mult mai rapidã decât cea înregistratã în vechile state membre (respectiv, în perioada 1997-2005, 3.75% faþã de 2.5%). Ca urmare, decalajele dintre PIB pe locuitor dintre media UE ºi media NSM s-au redus, de la circa 44% în 1997 (anul în care, prin Agenda 2000, procesul de extindere a devenit unul concret) la circa 50% în 2005. În plus, ritmurile ridicate de creºtere au fost însoþite de indicatori macroeconomici stabili, rata inflaþiei ºi a dobânzii apropiiindu-se tot mai mult de media din UE-15 (Tabelul nr.1). Cu toate acestea, la nivelul finanþelor publice evoluþiile au fost mai puþin uniforme, ºase din

cele zece NSM intrând în UE cu deficite bugetare peste limita de 3% stabilitã prin criteriile de la Maastricht.

În cazul relaþiilor comerciale, procesul de liberalizare a debutat la începutul anilor 90, odatã cu semnarea Acordurilor Europa. Urmare a acestor acorduri a fost creatã treptat o zonã de liber schimb între statele membre ale UE ºi þãrile din Europa Centralã ºi de Est (TECE), zona acoperind în cele din urmã circa 2/3 din comerþul bilateral (s-au menþinut totuþi restricþii asupra comerþului cu servicii sau a celui cu produse agricole). Liberalizarea schimburilor comerciale a stimulat atât creºterea exporturilor cît ºi pe cea a importurilor, în cazul TECE, de-a lungul anilor 90,

balanþa comercialã înregistrând fãrã excepþie un substanþial deficit. În plus, modelul integrãrii comerciale reflecta complementaritãþile existente între cele douã grupe de þãri, comerþul TECE fiind dominat de produse încorporând tehnologie redusã sau medie ºi muncã intensivã în vreme ce comerþul UE-15 fiind specializat în produse intensive în capital ºi muncã înalt calificatã.

Exporturile sunt strâns legate de nivelul investiþilor strãine directe (ISD). Astfel, stocul ISD, aproape inexistent la începutul anilor 90, a atins circa 190 miliarde în 2004, respectiv 40% din nivelul PIB local.

Deoarece barierele referitoare la circulaþia bunurilor ºi a capitalurilor fuseserã ridicate înainte de aderarea propriu-zisã, libera circulaþie a persoanelor ºi

lucrãtorilor reprezintã cea mai semnificativã caracteristicã a extinderii din 2004/2007. Tratatele de Aderare din 2003/2005 au prevãzut o derogare de la libera circulaþie a forþei de muncã, sub forma unei perioade de tranziþie de 7 ani. Poziþia statelor membre din UE-15 a fost diferitã, unele þãri, de pildã, luând decizia ca în primii doi ani ai perioadei de tranziþie sã nu aplice restricþii (cazul Marii Britanii, Irlandei ºi Suediei). Este de remarcat cã în primii doi ani dupã valul din 2004, fluxurile migratorii dinspre UE-10 s-au încadrat în limite ce pot fi considerate normale ºi care au fost înregistrate ºi în cazul extinderilor anterioare. Mai mult chiar, în momentul revizuirii Acordurilor tranzitorii s-a constatat cã fluxurile migratorii dinspre þãrile terþe sunt, de

36

III. Economic growth, increasing exports and foreign investments

According to a communnication of the European Commission (Commission, 2006) economic growth in the NMS was, in average, much higher than that in the old member states (respectively, in 1997-2005, 3.75% versus 2.5%). As a result, discrepancies between GDP/capita for EU average and NMS average were reduced, from about 44% in 1997 (when through Agenda 2000, the enlargement process got shape) to about 50% in 2005. In addition, the high growth paces were doubled by stable macroeconomic indicators, inflation and interest rates getting much closer to the EU-15 average (Table no. 1). With all these, evolutions of public finance

was less uniform, six of the ten NMS entering the EU with budget deficits over the 3% threshold set by the Maastricht criteria.

In the case of the trade relations, the liberalization process was launched at the beginning of the 90's, once Europe Agreements were signed. Following these agreements, a free trade area was gradually created between EU member states and the countries of the Central and Eastern Europe (CCEE), the area covering up to 2/3 of the bilateral trade (restrictions were maintained for trade with services and agricultural products). The liberalization of the

trade exchanges has fostered the growth of exports and imports, in the case of CCEE, during the 90's, the trade balance showing with no exception a substantial deficit. In addition, the trade integration model reflected existing complementarities between the two group countries, the CCEE trade being dominated by products with low or average technology and intensive labor whereas the EU-15 was specialized in capital intensive products and highly qualified labor.

Exports are closely related to the level of foreign direct investments (FDI). Thus, the FDI stock, almost inexistent at the beginning of the 90s, reached about Euro 190 billion in 2004, respectively 40% of the local GDP.

Due to the fact that barriers relating to circulation of goods and capital were lifted prior to the accession, the free circulation of persons and workers represents the most significant characteristic of the 2004/2007 enlargement. The Accession Treaties of 2003/2005 provided a derogation from the free circulation of labor, under a 7 year transition period. The position of the EU-15 member states was different, some countries, for instance, deciding not to apply restrictions in the first two years of transition (the case of United Kingdom, Ireland and Sweden). It is to be noted that in the first two years after the 2004 wave, migratory flows from the EU-10 were in situated in

37

departe, mult mai importante decât cele din interiorul Uniunii. Ca atare, menþinerea restricþiilor în calea liberei circulaþii a forþei de muncã nu apare ca justificatã din punct de vedere economic, de vreme ce fluxurile de forþã de muncã sunt, în cele din urmã, rezultatul cererii ºi a ofertei iar impunerea de restricþii genereazã premize în favoarea deturnãrii fluxurilor oficiale spre piaþa neagrã. În plus, pe fondul creºterilor economice impresionante înregistrate la nivelul NSM ºi a unor rate ale ºomajului în scãdere, e de aºteptat ca presiunea migraþionistã dinspre NSM sã nu cunoascã creºteri semnificative.

Al cincilea val al extinderii Uniunii Europene a acþionat ca un catalizator pentru progresul economic din vechile ºi noile state membre, chiar dacã intensitatea reacþiilor produse a fost diferitã (în ultimii cinci ani, cele 12 NSM au înregistrat o ratã medie de creºtere de 4.5%, cu mult peste nivelul de 1.5% înregistrat în UE-15). De asemenea, se poate constata faptul cã efectele induse de extindere au fost ºi sunt în continuare absorbite fãrã ºocuri considerabile ºi cã, nici la nivelul pieþei muncii, nu existã dovezi care sã probeze existenþa anumitor efectele negative generate de liberalizare.

Mai mult chiar, nici alte evaluãri privind impactul politic al extinderii nu au scos în evidenþã concluzii nefavorabile. CEPS Special Report (2007) a demonstrat faptul cã, în ciuda lipsei unei reforme instituþionale, blocajul politic într-o Uniune cu 25 de membri a fost evitat, lucru remarcabil dacã e sã þinem cont cã NSM aºezate la masa negocierilor au adus nu numai o sporire a numarului de locuitori cu 2/3 dar ºi o multiplicare a numãrului de posibile alianþe politice.

Spre deosebire de extinderile anterioare, cea din 2004/2007 se particularizeazã prin condiþio-nalitãþile impuse în perioada de pre-aderare, care au permis, pe de o parte, integrarea economicã treptatã a noilor state membre (NSM) de-a lungul întregii perioade de pre-aderare ºi, pe de altã parte, adoptarea ºi implementarea acquis-ului comunitar, generînd asfel un aºa numit proces de „europenizare forþatã”. Fãrã îndoialã însã, pe mãsurã ce procesul de integrare se va extinde, noi evoluþii ºi noi tendinþe se vor înregistra (convergenþã economicã la zona euro, va reprezenta o nouã provocare economicã ºi socialã) care este greu de evaluat la începutul anului 2007.

IV. În loc de concluzii

Bibliografie

•

•

•

•

•

Barish, Katinka (2004), EU enlargement:how to reap the benefits, Economic Trends, Survey Enlargement;

Barish, Katinka (2006), East versus West ? The EU economy after enlargement, CER, London;

CEPS Special Report (2007), Decision-making in the Council of Ministers before and after May 2004, London;

Commission of the European Communities (2006), Communication from the Commission to the Council and the European Parliament. Enlargement, two years after. An economic success, Brussels, 3.5.2006;Ederveen, Sjef, Albert Van Der Horts, Paul Tang (2005), Is the European Economy a patient and the Union its doctor? On jobs and growth in Europe, ENEPRI, April 2005;

Pridham, Geoffrey (2006), New member state comparisons: Slovakia and Latvia, European Research Working Paper Series, No.4.

38

normal limits recorded in the previous enlargements. More than that, when revising the Transitory Agreements it has been noticed that migratory flows from third countries are by far much more important than those from within the Union. As such, the maintenance of restrictions in the way of free labor circulation does not appear justified economically, since labor flows are, lastly, the result of supply and demand and setting restrictions generates premises in favor of hijacking official flows towards the black market. In addition, given the impressive economic growth of the NMS and the decreasing rates of unemployment, it is expected that the migrating pressure from the NMS will not witness significant increases.

The fifth wave of EU enlargement has been a catalyst for the economic progress from the old and new member states, even if the intensity of reactions was different (in the last five years, the 12 NMS have shown an average growth of 4.5%, much higher than the 1.5% of the EU-15). Also, it can be noticed the fact that effects induced by the enlargement were and are absorbed without considerable shocks, and at the labor market level there is no evidence to probe the existence of certain negative effects generated by the liberalization.

Moreover, no other evaluations regarding the political impact of the enlargement have pointed unfavorable conclusions. The CEPS Special Report (2007) demonstrated that despite lack of institutional reform, the political blockage in a 25 members Union was avoided, which is remarkable if we are to consider that the negotiating NMS brought not only an increase of the population by 2/3 but also a multiplication of the possible political alliances.

In contrast to the previous enlargements, the 2004/2007 enlargement has a peculiarity through the conditionalities set in the pre-accession period, which have allowed, on one hand, the gradual economic integration of the New Member States (NMS), during the entire pre-accession period and, on the other hand, the adoption and implementation of the “acquis communautaire” generating thus a so called „forced europeanization” process. Without a doubt, by the time the integration process is extended, new evolutions and trends will be recorded (the convergence to the Euro area, will represent a new challenge) hardly to be quantified at the beginning of 2007.

IV. In lieu of conclusions

Bibliography

•

•

•

•

•

Barish, Katinka (2004), EU enlargement:how to reap the benefits, Economic Trends, Survey Enlargement;

Barish, Katinka (2006), East versus West ? The EU economy after enlargement, CER, London;

CEPS Special Report (2007), Decision-making in the Council of Ministers before and after May 2004, London;

Commission of the European Communities (2006), Communication from the Commission to the Council and the European Parliament. Enlargement, two years after. An economic success, Brussels, 3.5.2006;Ederveen, Sjef, Albert Van Der Horts, Paul Tang (2005), Is the European Economy a patient and the Union its doctor? On jobs and growth in Europe, ENEPRI, April 2005;

Pridham, Geoffrey (2006), New member state comparisons: Slovakia and Latvia, European Research Working Paper Series, No.4.

39

I. Principalele domenii de acþiune ale dreptului concurenþei în Uniunea Europeanã

II. Cadrul legal aplicabil concentrãrilor economice

În cazul unei pieþe unice extinse, aºa cum este cea a Uniunii Europene, dreptul concurenþei apare ca o necesitate, fiind esenþial pentru consolidarea pieþei comune. Dreptul comunitar al concurenþei se concentreazã pe urmãtoarele aspecte: (i) vegheazã împotriva creãrii sau consolidãrii unei poziþii dominante, dobânditã prin modificarea structuralã a unei pieþe la un moment dat (prin realizarea de concentrãri economice), poziþie care ar împiedica semnificativ concurenþa efectivã pe piaþa comunã sau pe o parte substanþialã a acesteia; (ii) supravegheazã modificãrile comportamentale ale agenþilor economici activi pe o anumitã piaþã, în scopul împiedicãrii apariþiei ºi manifestãrii oricãror forme de practici anticoncurenþiale; (i i i) monitorizeazã ajutoarele de stat.

Spre deosebire de dispoziþiile Tratatului privind crearea Comunitãþii Economice a Cãrbunelui ºi a Oþelului, Tratatul de instituire a Comunitãþii Europene (în continuare „Tratat”) nu cuprinde dispoziþii specifice în materie de concentrãri economice. Astfel, a apãrut necesitatea existenþei unui instrument legal specific, care sã fie singurul

aplicabil unor asemenea operaþiuni ºi care sã permitã controlul efectiv al concentrãrilor economice, din punct de vedere al efectului lor asupra concurenþei în Uniunea Europeanã.

Drept urmare, a fost adoptat Regulamentul Consiliului (EEC) nr.4064/89 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici, modificat ulterior prin Regulamentul Consiliului (EC) nr.1310/1997 de amendare a Regulamentului Consiliului (EEC) nr.4064/1989 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici. Ultima modificare a acestui regulament s-a realizat prin Regulamentul Consiliului (EC) nr.139/2004, intrat în vigoare la data de 01.05.2004.

Legislaþia în domeniul concentrãrilor economice presupune o activitate normativã deosebitã la nivelul legislaþiei secundare. Astfel, alãturi de Regulamentul Consiliului (EC) nr.139/2004 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici, existã numeroase reglementãri prin care se pun în aplicare dispoziþiile cu caracter general prevãzute de legislaþia de bazã. Acestora li se adaugã deciziile Curþii Europene de Justiþie ºi ale Tribunalului de Primã Instanþã, precum ºi acordurile internaþionale, în care se fac referiri exprese la situaþii specifice privind concurenþa.

40

69 Inspector de concurenþã, Direcþia Industrie ºi Energie, Consiliul Concurenþei.70 În elaborarea prezentului articol s-a avut în vedere legislaþia comunitarã în vigoare la data de 31.12.2006.

Rezumat

Unul dintre scopurile dreptului comunitar al concurenþei este de a veghea împotriva creãrii sau consolidãrii de poziþii dominante, care ar împiedica semnificativ concurenþa efectivã pe piaþa comunã sau pe o parte substanþialã a acesteia.

70Legislaþia comunitarã în domeniul concentrãrilor economice , prezentatã pe scurt în prezentul articol, este reprezentatã de Regulamentul Consiliului (EC) nr.139/2004 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici ºi de legislaþia secundarã în acest domeniu.

Cuvinte cheie: concentrare economicã, legislaþie europeanã, comunicãri, instrucþiuni.

REGIMUL JURIDIC AL CONCENTRÃRILOR ECONOMICE ÎN DREPTUL COMUNITAR

REGIMUL JURIDIC AL CONCENTRÃRILOR ECONOMICE ÎN DREPTUL COMUNITAR

69Mihaela Violeta TOADER69Mihaela Violeta TOADER

I. Main areas of competition law's action in the European Union

II. The legal framework applicable to economic concentrations

In the case of an extended market, like the European Union market, the competition law appears as a necessity, being essential for the common market consolidation.

The Community competition law focuses on the following aspects: (i) it watches against the creation or strengthening of a dominant position, held through the structural modifications of a market at a certain moment (by ach ievement o f economic concentrations), position that would significantly impede effective competition in the common market or in a substantial part of it; (ii) it monitors tends the behavioural modifications of the undertakings present on a certain market, having as scope to impede any anticompetitive practices; (iii) it monitories State aids.

Unlike the provisions of the Treaty establishing the European Coal and Steel Community, the Treaty establishing the European Community (hereinafter referred to as “Treaty”) does not include specific provisions in the economic concentrations field.

Thus, it appeared the necessity for a specific legal instrument that should be the only applicable to such operations and that allows effective control of economic concentrations, from the point of view of their effect on the competition in the European Union.

Consequently, it was adopted the Council Regulation (EEC) No 4064/89 on the control of concentrations between undertakings, subsequently modified through the Council Regulation No 1310/97 amending Regulation (EEC) No 4064/89 on the control of concentrations between undertakings. The last modification of this regulation was made through the Council Regulation No 139/2004, come into

stforce on May 1 2004.

The legislation in the economic concentrations field assumes a special normative activity at the level of secondary legislation. Thus, alongside the Council Regulation (EC) No 139/2004 on the control of concentrations between undertakings, there are a lot of regulations that enforce the general provisions set out in the basic legislation. Alongside this legislation, there are decisions of the European Court of Justice and of the Court of First Instance, as well as the international agreements that contains express references to specific situations related to the competition.

41

71 Competition inspector, Directorate of Industry and Energy, Competition Council.72 Translated into English by Mihaela Violeta Toader.73 st In the elaboration of this article it was taken into account the Community legislation until on December 31 2006.

72Abstract

One of the main purposes of the Community competition law is to watch against the creation or strengthening of a dominant position that would impede effective competition in the common market or in a substantial part of it.

73The Community legislation in the field of economic concentration , briefly presented in this article, consists in the Council Regulation (EC) No 139/2004 on the control of concentrations between undertakings and the secondary legislation in this field.

Keywords: economic concentration, legislation, regulation, Commission Notice, guidelines.

THE LEGAL FRAMEWORK OF ECONOMIC CONCENTRATIONS IN COMMUNITY LAWTHE LEGAL FRAMEWORK OF ECONOMIC CONCENTRATIONS IN COMMUNITY LAW

71Mihaela Violeta TOADER71Mihaela Violeta TOADER

Regulamentul Consiliului (EC) nr.139/2004 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici (în continuare “Regulamentul nr.139/2004”) ºi legislaþia suport aplicabilã în domeniul concentrãrilor economice sunt prezentate, pe scurt, în continuare.

Regulamentul nr.139/2004 conþine prevederi legale atât imperative (în special procedurale), cât ºi dispozitive, în ceea ce priveºte controlul efectiv al concentrãrilor economice, din punct de vedere al efectelor acestora asupra structurii concurenþei în Uniunea Europeanã.

Acest Regulament se aplicã operaþiunilor de concentrare economicã ce au dimensiune comunitarã. În baza Regulamentului nr.139/2004, concentrãrile economice care ar împiedica semnificativ concurenþa efectivã, pe piaþa comunã sau pe o parte substanþialã a acesteia, în special ca rezultat al creãrii sau consolidãrii unei poziþii dominante, sunt declarate incompatibile cu piaþa comunã.

Având în vedere cã Regulamentul nr.139/2004 se bazeazã pe principiul notificãrii obligatorii a concentrãrilor economice, înainte de implementarea acestora, Regulamentul Comisiei (EC) nr.802/2004 de implementare a Regulamentului Consiliului (EC) nr.139/2004 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici (în continuare “Regulamentul nr.802/2004”) reglementeazã, în principal, anumite aspecte privind procedura de notificare a concentrãrilor economice, respectiv: modalitatea de realizare a notificãrii (persoanele împuternicite sã notifice, transmiterea notificãrii, documentele ºi informaþiile de prezentat, data efectivã a notificãrii); termenele; exercitarea dreptului de a fi audiat ºi procedura de desfãºurare a audierilor; accesul la dosar º i conf idenþia l i tatea informaþi i lor; angajamentele agenþilor economici implicaþi.

Regulamentul nr.802/2004 conþine ca anexe formularele de notificare ce trebuie înaintate Comisiei Europene, în funcþie de specificul fiecãrui caz, ºi precizeazã informaþiile pe care pãrþile notificatoare trebuie sã le furnizeze atunci când fac o notificare.

1. Regulamentul Consiliului (EC) nr.139/2004 privind controlul concentrãrilor între agenþi

74economici (publicat în OJ L 24/29.01.2004)

2. Regulamentul Comisiei (EC) nr.802/2004 de implementare a Regulamentului Consiliului (EC) nr.139/2004 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici (OJ L 133/30.04.2004)

3. Comunicarea Comisiei privind procedura simplificatã de analizã a anumitor concentrãri în baza Regulamentului Consiliului (EC) nr.139/2004 (OJ C 56/05.03.2005)

4. Comunicarea Comisiei privind alocarea cazurilor de concentrãri (OJ C 56/05.03.2005)

5. Comunicarea Comisiei privind conceptul de concentrare în baza Regulamentului Consiliului (EEC) nr.4068/89 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici (OJ C 66/02.03.1998)

6. Comunicarea Comisiei privind conceptul de funcþionare deplinã a societãþilor în comun în baza Regulamentului Consiliului (EEC) nr.4068/89 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici (OJ C 66/02.03.1998)

Comisia poate evalua anumite concentrãri economice printr-o procedurã simplificatã de analizã, deoarece se considerã cã acestea nu prezintã îndoieli serioase privind compatibilitatea cu piaþa comunã sau cu o parte substanþialã a acesteia. Beneficiazã de aceastã procedurã, în absenþa unor împrejurãri speciale, concentrãrile economice care îndeplinesc condiþiile cerute de Comunicarea Comisiei privind procedura simplificatã de analizã a anumitor concentrãri în baza Regulamentului Consiliului (EC) nr.139/2004.

Scopul acestei Comunicãri este de a descrie, la modul general, sistemul de alocare a cazurilor între Comisie ºi statele membre, sistem prevãzut la art.4 (4) ºi (5), la art.9 ºi la art.22 din Regulamentul nr.139/2004. Comunicarea Comisiei privind alocarea cazurilor de concentrãri specificã criteriile legale ce trebuie îndeplinite pentru ca alocarea cazurilor sã fie posibilã, factorii care pot fi luaþi în considerare atunci când se decide alocarea cazurilor, precum ºi o or ientare prac t icã pr iv ind funcþ ionarea mecanismului de alocare a cazurilor.

Aceasta Comunicare precizeazã modul în care Comisia interpreteazã termenul “concentrare”, termen utilizat la art.3 din Regulamentul nr.139/2004, identificând totodatã modalitãþile de realizare a concentrãrilor economice.

Aceastã Comunicare oferã orientãri despre modul în care Comisia interpreteazã art.3(4) din Regulamentul nr.139/2004 în legãturã cu societãþile în comun, fãcând distincþia între operaþiunile concentrative, care îndeplinesc condiþiile cerute la art.3(4) din acest Regulament, ºi cele de cooperare, care cad sub incidenþa art.81 din Tratat.

42

74 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

The Council Regulation (EC) No 139/2004 on the control of concentrations between undertakings (hereinafter referred to as “Regulation (EC) No 139/2004”) and the support legislation are briefly presented bellow.

The Regulation (EC) No 139/2004 contains legal provisions both compulsory (especially procedural provisions) and permisive, related to the effective control of the economic concentrations, from the point of view of these operations' effects on the competition structure in the European Union.

This Regulation applies to the operations of economic concentration having a Community dimension. According to the Regulation (EC) No 139/2004, the economic concentrations that would significantly impede effective competition in the common market or in a substantial part of it, in particular as a result of the creation or strengthening of a dominant position, shall be declared incompatible with the common market.

Taking into account that the Regulation (EC) No 139/2004 relays on the principle of the compulsory notification of the economic concentrations, prior their implementation, the Commission Regulation (EC) No 802/2004 implementing Council Regulation (EC) No 139/2004 on the control of concentrations between undertakings (hereinafter referred to as “Commission Regulation (EC) No 802/2004”) controls, mainly, certain aspects related to the concentrations” notification procedure, respectively: the way to comply with the notification requests (the entitled persons to submit the notification, notification submission, information and documents to be provided, data when the notification is deemed to be effective); deadlines; exercise of the right to be heard and hearings procedure; access to file and treatment of confidential information; commitments of the undertakings concerned.The Commission Regulation (EC) No 802/2004 contains in the annexes the notification forms which have to be submitted to the European Commission and specifies the information that must be provided by the notifying parties when they submit a notification to the European Commission.

1. Council Regulation (EC) No 139/2004 on the control of concentrations between undertakings

75(published in OJ L 24/29.01.2004)

2. Commission Regulation (EC) No 802/2004 implementing Council Regulation (EC) No 139/2004 on the control of concentrations between undertakings (OJ L133/30.04.2004)

3. Commission Notice on a simplified procedure for treatment of certain concentrations under Council Regulation (EC) No 139/2004 (OJ C 56/05.03.2005)

4. Commission Notice on the concept of concentration under Council Regulation (EEC) No 4064/89 on the control of concentrations between undertakings (OJ C 66/02.03.1998)

5. Commission Notice on the concept of full-function joint ventures under Council Regulation (EEC) No 4064/89 on the control of concentrations between undertakings (OJ C 66/02.03.1998)

6. Commission Notice on calculation of turnover under Council Regulation (EEC) No 4064/89 on the control of concentrations between undertakings (OJ C 66/02.03.1998)

The Commission can asses certain economic concentrations under a simplified procedure, on the basis that they do not raise competition concerns regarding their compatibility with the common market or with a substantial part of it. In the absence of special circumstances, the economic concentrations are suitable for this procedure, when all necessary conditions set in the Commission Notice on a simplified procedure for treatment of certain concentrations under Council Regulation (EC) No 139/2004 are met.

This Notice determines the way the Commission interprets the term “concentration” used in Art. 3 of the Regulation (EC) No 139/2004, identifying at the same time the possibilities to achieve the economic concentrations.

This Notice provides guidance to the way the Commission interprets Art. 3 (4) of the Regulation (EC) No 139/2004 in relation to joint ventures, making the distinction between concentrative and cooperative joint ventures, which fall under the Art. 81 of the Treaty.

The purpose of this Notice is to clarify certain procedural and practical aspects related to the modalities of turnover calculation set out by the Regulation (EC) No 139/2004, for the Commission jurisdiction.

43

75 Official Journal of the European Union.

7. Comunicarea Comisiei privind calculul cifrei de afaceri în baza Regulamentului Consiliului (EEC) nr.4068/89 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici (OJ C 66/02.03.1998)

8. Comunicarea Comisiei privind conceptul de agenþi economici implicaþi în baza Regulamentului Consiliului (EEC) nr.4068/89 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici (OJ C 66/02.03.1998)

9. Instrucþiunile de evaluare a concentrãrilor orizontale în baza Regulamentului Consiliului privind controlul concentrãrilor între agenþi economici (OJ C 31/05.02.2004)

10. Comunicarea Comisiei privind definirea pieþei relevante în scopul dreptului comunitar al concurenþei (OJ C372/09.12.1997)

Scopul acestei Comunicãri este de a clarifica anumite aspecte procedurale ºi practice cu privire la modalitãþile de calcul a cifrei de afaceri prevãzutã de Regulamentul nr.139/2004, cifrã de afaceri care determinã jurisdicþia Comisiei.

Prin aceastã Comunicare, Comisia clarificã termenul “agenþi economici implicaþi” (participanþii direcþi în fuziuni sau dobândiri de control) ºi, totodatã, identificã agenþii economici implicaþi în cele mai întâlnite tipuri de operaþiuni de concentrare economicã.

Art.2 din Regulamentul nr.139/2004 prevede cã, în scopul stabilirii compatibilitãþii unei concentrãri economice cu piaþa comunã, Comisia evalueazã dacã respectiva operaþiune ar împiedica sau nu semnificativ concurenþa efectivã, în special ca rezultat al creãrii sau consolidãrii unei poziþii dominante pe piaþa comunã sau pe o parte substanþialã a acesteia.

Cazurile în care se poate concluziona de cele mai multe ori cã o concentrare economicã ar putea avea ca efect împiedicarea semnificativã a concurenþei efective sunt cele în care pãrþile implicate în respectiva operaþiune sunt concurenþi reali sau potenþiali pe aceeaºi piaþã relevantã ºi care conduc la crearea sau consolidarea unei poziþii dominante deþinute de unul sau mai mulþi agenþi economici. În acest sens, Instrucþiunile privind evaluarea concentrãrilor orizontale în baza Regulamentului Consiliului privind controlul concentrãrilor între agenþi economici oferã o orientare privind modul în care Comisia evalueazã asemenea operaþiuni.

Comunicarea Comisiei Europene privind definirea pieþei relevante în scopul dreptului comunitar al

concurenþei precizeazã modul în care Comisia aplicã conceptul de piaþã relevantã a produsului ºi geograficã. Având în vedere scopul controlului concentrãrilor economice, se considerã cã numai o corectã definire a pieþei relevante permite luarea unei decizii corecte cu privire la o astfel de operaþiune.

În cazul în care o concentrare economicã conduce la crearea sau consolidarea unei poziþii dominante, pãrþile implicate pot modifica operaþiunea, în scopul înlãturãrii problemelor concurenþiale ºi al autorizãrii operaþiunii respective. Aceastã Comunicare stabileºte principiile generale aplicabile remediilor acceptabile de cãtre Comisie, principalele tipuri de angajamente care pot fi acceptate de Comisie, cerinþele specifice pe care propunerile de angajamente trebuie sã le îndeplineascã în ambele faze ale procedurii ºi principalele cerinþe pentru implementarea angajamentelor.

Prin precizãrile fãcute în Comunicarea Comisiei privind restricþionãrile direct legate ºi necesare implementãrii concentrãrilor, Comisia stabileºte interpretarea pe care o dã noþiunii de restricþionãri direct legate ºi necesare pentru implementarea concentrãrilor economice (“restricþionãri auxiliare”) ºi principiile în baza cãrora se evalueazã dacã ºi în ce mãsurã cele mai întâlnite acorduri sunt considerate ca fiind restricþionãri auxiliare unei concentrãri economice. Restricþionãrile avute în vedere în aceastã Comunicare sunt cele convenite între pãrþile la o concentrare economicã, care limiteazã propria lor libertate de acþiune pe piaþã, ºi nu restricþionãrile în detrimentul terþilor.

Aceastã Decizie stabileºte rolul ofiþerilor de audieri în cadrul procedurilor de audiere ce au loc în faþa Comisiei, respectiv de a asigura respectarea dreptului pãrþilor implicate ºi a terþilor de a fi audiaþi. Ofiþerii de audiere sunt persoane independente cu experienþã în domeniul concurenþei, care contribuie la obiectivitatea, transparenþa ºi eficienþa procedurilor de audiere.

11. Comunicarea Comisiei privind remediile acceptabile în baza Regulamentului Consiliului (EEC) nr.4068/89 ºi a Regulamentului Comisiei (EC) nr.447/98 (OJ C 68/02.03.2001)

12. Comunicarea Comisiei privind restricþionãrile direct legate ºi necesare implementãrii concentrãrilor (OJ C 56/05.03.2005)

13. Decizia Comisiei privind rolul ofiþerilor de audieri în anumite proceduri de concurenþã (OJ L162/19.06.2001)

44

7. Commission Notice on the concept of undertakings concerned under Council Regulation (EEC) No 4064/89 on the control of concentrations between undertakings (OJ C 66/02.03.1998)

8. Guidelines on the assessment of horizontal mergers under the Council Regulation on the control of concentrations between undertakings (OJ C 31/05.02.2004)

9. Commission Notice on the definition of relevant market for the purposes of Community competition law (OJ C372/09.12.1997)

10. Commission Notice on remedies acceptable under Council Regulation (EEC) No 4064/89 and under Commission Regulation (EC) No 447/98 (OJ C 68/02.03.2001)

By this Notice, the Commission clarifies the term “undertakings concerned” (the direct participants in a merger or acquisition of control) and also identifies the undertakings concerned in the most typical situations of economic concentration.

Art. 2 of the Regulation (EC) No 139/2004 provides that, with the purpose of establishing whether or not an economic concentration is compatible with the common market, the Commission appraises whether or not a concentration would significantly impede effective competition, in particular as a result of the creation or strengthening of a dominant position, in the common market or in a substantial part of it. The cases in which, most of the time, it could can be concluded that an economic concentration could impede the significantly the effective competition are those in which the involved parties are actual or potential competitors on the same relevant market and that leads to the creation or strengthening of a dominant position held by one or more undertakings. In this line, the Guidelines on the assessment of horizontal mergers under the Council Regulation on the control of concentrations between undertakings regarding the way of such concentrations are assessed by the Commission.

The Commission Notice on the definition of relevant market for the purposes of Community competition law sets out the Commission's way to apply the concept of relevant product and geographic market. Taking into account the purpose of concentration control, it deems that only a correct definition of the relevant market allows issuing a correct decision related to such operation.

In case that an economic concentration leads to the creation or strengthening of a dominant position, the parties may seek to modify the concentration in order

to resolve the competition concerns and to authorize the respective operation. This Notice sets out the general principles applicable to remedies acceptable to the Commission, the main types of commitments that can be accepted by the Commission, the specific requirements that proposals of commitments must be fulfilled in the both phases of the procedure and the main requirements for the implementation of commitments.

By adopting the Commission Notice on restrictions directly related and necessary to concentrations, the Commission sets out the interpretation of the concept of restrictions directly related and necessary to the implementation of the concentration (“ancillary restraints”) and the principles for assessing whether and to what extent the most common types of agreements are deemed to be ancillary restraints to an economic concentration. The restraints considered in this Notice are those appointed between the concentration parties which can restrict their own freedom of action in the market, but not restrictions in the detriment of third parties.

This Decision sets out the term of hearing officers under Commission hearings, respectively to ensure that the right of the parties concerned and of third parties to be heard is guaranteed. The hearing officers are independent persons experienced in competition matters, who contribute to the objectivity, transparency and efficiency of those proceedings.

In the cases of economic concentration, the access to the Commission files is provided by Art. 18 (1) and (3) of the Regulation (EC) No 139/2004 and by the Art. 17 (1) of the Commission Regulation (EC) No 802/2004. The framework for the exercise of the right of the file access is set out by the Commission Notice on the rules for access to the Commission file (…), this right being one of the procedural guarantees granted to undertakings, before taking a decision by the Commission.

11. Commission Notice on restrictions directly related and necessary to concentrations (OJ C 56/05.03.2005)

12. Commission Decision on the terms of reference of hearing officers in certain competition proceedings (OJ L162/19.06.2001)

13. Commission Notice on the rules for access to the Commission file in cases pursuant to Articles 81 and 82 of the EC Treaty, Articles 53, 54 and 57 of the EEA Agreement and Council Regulation (EC) No 139/2004 (OJ C 325/22.12.2005)

45

14. Comunicarea Comisiei privind accesul la dosarul Comisiei în cazurile ce cad sub incidenþa art.81 si 82 din Tratatul EC, art.53, 54 si 57 din Tratatul EEA si a Regulamentului Consiliului (EC) nr.139/2004 (OJ C 325/22.12.2005)

15. Nota informativã a Directoratului General de Concurenþa în baza art.6 (1) (c) paragraful al do i lea d in Regu lamentu l nr.139 /2004 (abandonarea concentrãrilor)

III. Proiecte privind legislaþia europeanã în domeniul concentrãrilor economice

Accesul la dosarele Comisiei este prevãzut, pentru cazurile de concentrãri economice, de art.18 (1) ºi (3) din Regulamentul nr.139/2004 ºi de art.17 (1) din Regulamentul nr.802/2004. Cadrul de exercitare a dreptului de acces la dosar este stabilit în Comunicarea Comisiei privind accesul la dosarul Comisiei (…), acest drept constituind una dintre garanþiile procedurale acordate agenþilor eco-nomici, înainte de emiterea unei decizii de cãtre Comisie.

Abandonarea concentrãrilor este prevãzuta la art. 6 (1) (c) paragraful al doilea din Regulamentul nr.139/2004 ºi se referã la încheierea procedurilor de investigaþie fãrã emiterea unei decizii finale de cãtre Comisie, cu privire la o procedurã iniþiatã în baza art. 6 (1) (c) primul paragraf din acelaºi Regulament, în cazul în care agenþii economici implicaþi demonstreazã Comisiei cã au renunþat la concentrarea economicã investigatã. Cerinþele ce trebuie îndeplinite pentru a demonstra cã o concentrare economicã a fost abandonatã sunt stabilite în Nota informativã a Directoratului General de Concurenþa în baza art. 6 (1) (c) paragraful al doilea din Regulamentul nr.139/2004.

1. Comisia Europeanã urmeazã sã adopte o Comunicare consolidatã privind aspectele jurisdicþionale în baza Regulamentului Consiliului (EC) nr.139/2004 privind controlul concentrãrilor între agenþi economici. Aceastã Comunicare consolideazã, actualizeazã ºi clarificã patru Comunicari ale Comisiei, în vigoare la acest moment, referitoare la conceptul de concentrare, conceptul de agenþi economici implicaþi, calculul cifrei de afaceri ºi conceptul de funcþionare deplinã a societãþilor în comun. Comunicarea va include ºi Nota informativã a Directoratului General de Concurenþa în baza art.6 (1) (c) paragraful al doilea din Regulamentul nr.139/2004 (abandonarea con-centrãrilor).

Comunicarea consolidatã privind aspectele jurisdicþionale se doreºte a fi un instrument de lucru care sã permitã agenþilor economici sã stabileascã mai uºor, înaintea oricãrui contact cu Comisia, dacã ºi în ce mãsurã o operaþiune este supusã controlului comunitar al concentrãrilor economice.

2. Având în vedere diferenþele importante care existã în evaluarea concentrãrilor orizontale faþã de evaluarea celor non-orizontale, Comisia Europeanã intenþioneazã adoptarea unor Instrucþiuni de evaluare a concentrãrilor economice non-orizontale (concentrãri ce au loc între agenþi economici care nu opereazã pe aceeaºi piaþã, care includ atât concentrãri verticale, cât ºi concentrãri de tip conglomerat), care sã ofere o orientare cu privire la modul în care Comisia evalueazã astfel de operaþiuni.

Cunoaºterea regimului juridic al concurenþei în dreptul comunitar se dovedeºte extrem de necesarã pentru ca atât agenþii economici, ca principali factori în relaþiile comerciale ce se desfãºoarã în interiorul pieþei comune, cât ºi organele administraþiei publice care acþioneazã sau intervin pe o piaþã, sã se adapteze la exigenþele pieþei, privind accesul liber, nerestricþionat ºi neîngrãdit de modificãrile structurale sau comportamentale ale celor activi pe o anumitã piaþã.

IV. Concluzii

46

14. DG Competition Information note on Art. 6 (1) (c) 2nd sentence of Regulation 139/2004 (abandonment of concentrations)

III. Drafts related to the European legislation in the economic concentration field

The abandonment of concentrations is set out on Art. 6 (1) (c) second sentence of the Regulation (EC) No 139/2004 and is related to the closure of merger control procedures without a final decision after the Commission has initiated proceedings under Art. 6 (1) (c) first sentence of the same Regulation, when the undertakings concerned have demonstrated the Commission that they have abandoned the investigated concentration. The requirements that must be fulfilled to prove that an economic concentration was abandoned are set out by the DG Competition Information note on Art. 6 (1) (c) 2nd sentence of Regulation 139/2004.

1. The European Commission intends to adopt the Consolidated Jurisdictional Notice under Council Regulation (EC) No 139/2004 on the control of concentrations between undertakings. This Notice consolidates, updates and clarifies four Notices of the Commission, in force in present, considering the concept of concentration, on the concept of full-function joint ventures, the concept of undertakings concerned and on calculation of turnover. Also, this Notice shall include the DG Competition Information note on Art. 6 (1) (c) 2nd sentence of Regulation 139/2004 (abandonment of concentrations).

Consolidated Jurisdictional Notice is meant to be a working tool that allows to undertakings to establish easier, before any contact with the Commission, whether and to what extent an operation is subject to Community control of economic concentrations.

2. Taking into account the important differences existing in the assessment of horizontal mergers besides the assessment of non-horizontal mergers, the European Commission is going to adopt the Guidelines on the assessment of non-horizontal mergers (economic concentrations between undertakings that are active on distinct markets and that include both vertical mergers and conglomerate mergers), that offer guidance about the way the Commission assesses such operations.

IV. Conclusions

Knowing the legal framework of the competition in Community law is very useful both for undertakings, as the main factors in commercial relations within the common market, and for the public administration authorities which act or intervene on a market, to adapt to the market requirements, related to the free access, unrestricted and foreclosed by structural or behavioural modifications of those acting on a certain market.

47

I. Acþiuni de control desfãºurate de Consiliul Concurenþei

În baza atribuþiilor ce-i reveneau potrivit prevederilor 79Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat , Consiliul

Concurenþei a efectuat în perioada martie 2005 – octombrie 2006, un numãr de 4 acþiuni de verificare a agenþilor economici cu certificat de investitor în zonele defavorizate, în scopul evaluãrii ajutoarelor de stat acordate acestora, a verificãrii îndeplinirii condiþiilor de acordare, precum ºi a evaluãrii impactului pe care acestea l-au produs asupra nivelului de dezvoltare economicã a zonelor defavorizate.

Au fost verificaþi agenþii economici cu certificat de investitor dintr-un numãr de 28 de zone defavorizate a cãror duratã de existenþã depãºeºte anul 2007, precum ºi agenþii economici din Zona minierã Hunedoara din judeþul Hunedoara, zonã care ºi-a încheiat activitatea la sfârºitul anului 2005 (conform Legii nr. 157/2005).

Zonele defavorizate a cãror duratã de existenþã depãºeºte anul 2007 se grupeazã astfel:- 3 zone defavorizate, a cãror duratã de existenþã se încheie la sfârºitul anului 2008: Zona minierã BRAD – judeþul Hunedoara;

Zona minierã VALEA JIULUI – judeþul Hunedoara;

Zona minierã BÃLAN – judeþul Harghita.

•••

48

76 Director, Direcþia de Raportare, Monitorizare, Control Ajutoare de Stat, Consiliul Concurenþei.77 Inspector de concurenþã, Direcþia de Raportare, Monitorizare, Control Ajutoare de Stat, Consiliul Concurenþei.78 Idem 2.79 Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, republicatã în Monitorul Oficial nr.744/16.08.2005.

76Daniel DIACONESCU77

78Anca CRISTEAConstanþa DUMITRESCU

76Daniel DIACONESCU77Constanþa DUMITRESCU78Anca CRISTEA

Rezumat

Politica zonelor defavorizate reprezintã o componentã distinctã a politicii de dezvoltare regionalã, determinatã de existenþa unor regiuni dezavantajate din punct de vedere socio-economic, structural ºi ca poziþie geograficã, ºi care necesitã mãsuri adecvate capabile sã contribuie la redresarea acestora.

Valoarea totalã a investiþiilor realizate în zonele defavorizate este de 1.804.000.000 RON, valoarea totalã a ajutoarelor de stat acordate pentru investiþii de 208.800.000 RON, iar a fondurilor nerambursabile de 4.400.000 RON. Având în vedere aceste valori, rezultã o intensitate medie a ajutorului de stat acordat de 11,8%, mult sub nivelul maxim admis, ceea ce demonstreazã necesitatea acordãrii în continuare de sprijin financiar agenþilor economici din zonele defavorizate.

În cadrul acþiunilor de monitorizare Consiliul Concurenþei a evaluat ajutoarele primite de fiecare agent economic cu certificat de investitor ºi, pe baza intensitãþii maxim admise, a întocmit o listã a agenþilor economici care mai pot beneficia de ajutor de stat dupã anul 2007, precum ºi o listã a sumelor pe care furnizorul le mai poate acorda acestora. Listele au fost transmise Ministerului Finanþelor Publice în vederea evitãrii depãºirilor ºi a stopãrii în timp util a ajutoarelor de stat ajunse la limita maxim admisã a intensitãþii.

Valorea ajutorului de stat ce s-ar mai putea acorda agenþilor economici pânã la atingerea nivelului maxim admis al intensitãþii este de cca. 225 mil Euro., cu menþiunea cã nu au fost luaþi în calcul potenþialii beneficiari care, deºi au îndeplinit condiþiile prevãzute de lege, nu au solicitat ajutor de stat pânã în octombrie 2006.

Agenþii economici nominalizaþi în aceastã listã vor fi monitorizaþi în continuare pânã la data la care vor atinge pragul maxim al intensitãþii, urmând ca de la aceastã datã furnizorul sã înceteze acordarea ajutorului de stat pentru aceºtia, dar sã urmãreascã îndeplinirea condiþiei privind menþinerea investiþiei.

Cuvinte cheie: investiþii, ajutor de stat regional, creare de noi locuri de munca, monitorizare, intensitate ajutor de stat.

IMPACTUL AJUTOARELOR DE STAT REGIONALE

ASUPRA DEZVOLTÃRII ZONELOR DEFAVORIZATE

IMPACTUL AJUTOARELOR DE STAT REGIONALE

ASUPRA DEZVOLTÃRII ZONELOR DEFAVORIZATE

I. Control actions carried out by the Competition Council

According to the competence provided for in the Law no. 143/1999 on State aid, during March 2005 October 2006 the Competition Council undertook

844 monitoring actions of the State aids granted to undertakings holding an investor certificates in the deprived areas. The monitoring aimed at assessing the State aid granted, the granting conditions fulfilment, as well as the impact it had on the economic development level of the deprived areas.

The Competition Council checked the undertakings with investor certificate located in 28 deprived areas which have a life period that exceeds the year 2007, as well as the undertakings located in the mining area of Hunedoara, county Hunedoara, which lasts until the end of the year 2005.

The deprived areas which have a life period that exceeds the year 2007 can be grouped in:- 3 deprived areas which last until the end of 2008:•••

The mining area BRAD - Hunedoara county;

The mining area VALEA JIULUI Hunedoara county;

The mining area BÃLAN Harghita county.

49

80 Head of Directorate of Reporting, Monitorying and Control of State Aid, Competition Council.81 Competition inspector, Directorate of Reporting, Monitorying and Control of State Aid, Competition Council.82 Idem 37.83 Translated into English by Daniel Diaconescu.84 Law no 143/1999 on State aid, republished in the Official Gazette no. 744 of August, 16, 2005

80Daniel DIACONESCU81Constanta DUMITRESCU

82Anca CRISTEA

83Abstract

The deprived areas policy is a separate component of the regional development policy, determined by the existence of some areas which are disadvantaged from a socio - economic, structural and geographical point of view and which require adequate measures to contribute to their strenghtening.

The total investments value amounts for RON 1,804,000,000, the total value of the the State aid for investments amounts for RON 208,800,000 and of the non reimbursable funds amounts for RON 4,400,000. Starting from these values, the average intensity is 11.8%. This is a lot more under the maximum admissible level, which comes to support the idea that further financial assistance is needed in the Romanian deprived areas.

Within the State aid monitoring in the deprived areas, the Competition Council assessed the State aid granted to each company having an investor certificate and, based on the maximum admissible intensity, drawn up a list of companies which may further benefit from State aid after 2007 and a list of amounts that may be further granted. These lists were submitted to the Ministry of Public Finance in order to avoid intensity exceedings and to stop State aid that reached the maximum admissible level of the State aid intensity.

The value of the State aid to be further granted until the maximum admissible level is reached is about EUR 225 million. The potential beneficiaries fulfiling the legal conditions were not taken into account because they did not request State aid until October 2006.

The companies from this list shall be further monitored until they reach the maximum admissible level of the State aid intensity. Begining with that date the grantor shall cease granting the State aid but shall be further monitoring the investment maintainance condition.

Keywords: investment, regional State aid, new jobs creation, monitoring, State aid intensity.

REGIONAL AID IMPACT ON THE DEPRIVED

AREAS DEVELOPMENT

REGIONAL AID IMPACT ON THE DEPRIVED

AREAS DEVELOPMENT

- 22 zone defavorizate, a cãror duratã de existenþã se încheie la sfârºitul anului 2009:

Zona minierã ALBENI – judeþul Gorj;

Zona minierã SCHELA – judeþul Gorj;

Zona minierã MOTRU – ROVINARI – judeþul Gorj;

Zona minierã STEI – NUCET – judeþul Bihor;

Zona minierã BOROD – SUNCUIUª – DOBREªTI – VADU CRIªULUI – judeþul Bihor;Zona minierã POPEªTI-DERNA-ALEªD – judeþul Bihor;Zona minerã RUªCA MONTANÃ – judeþul Caraº-Severin; Zona minierã BOCªA – judeþul Caraº-Severin;

Zona minierã MOLDOVA NOUÃ - ANINA - judeþul Caraº-Severin; Zona minierã IP – judeþul Sãlaj;

Zona minierã HIDA-SURDUC-JIBOU-BÃLAN - judeþul Sãlaj; Zona minierã SÃRMêAG-CHIEJD-BOBOTA - judeþul Sãlaj; Zona minierã BAIA MARE – judeþul Maramureº;

Zona minierã BORªA - VIªEU – judeþul Maramureº; Zona minierã FILIPEªTI – judeþul Prahova;

Zona minierã CEPTURA – judeþul Prahova;

Zona minierã COMÃNEªTI – judeþul Bacãu;

Zona minierã BUCOVINA – judeþul Suceava;

Zona minierã BARAOLT – judeþul Covasna;

Zona minierã ALTAN TEPE – judeþul Tulcea;

Zona minierã RODNA – judeþul Bistriþa - Nãsãud;

Zona minierã APUSENI – judeþul Alba.

- 3 zone defavorizate, a cãror duratã de existenþã se încheie la sfârºitul anului 2010:§ Zona ZIMNICEA – judeþul Teleorman;§ Zona COPªA MICÃ – judeþul Sibiu;§ Oraºul Cugir – judeþul Alba.

Prelucrarea ºi centralizarea datelor obþinute, în sensul determinãrii intensitãþii ajutorului de stat, s-a realizat þinând seama de noile prevederi ale actelor normative prin care s-au adus completãri ºi modificãri ale O.U.G. nr.24/1998, respectiv prevederile Legii nr.239/2004 ºi ale Legii nr.507/2004 pentru aprobarea O.G. nr.94/2004 privind reglementarea unor mãsuri financiare.

Conform prevederilor actelor normative menþionate mai sus, beneficiazã de ajutor de stat regional numai agenþii economici care îºi au sediul ºi îºi desfãºoarã activitatea în zona defavorizatã ºi care au obþinut certificatul de investitor în zona defavorizatã înainte de 1 iulie 2003.

•••••

•

•

••

••

•

••

••••••••

În cazul a 2 zone miniere care continuau în cursul anului 2005 ºi al unei zone care s-a încheiat în anul 2006, zonele Paºcani ºi Roman, ºi respectiv Municipiul Turda, în care nu s-au eliberat certificate de investitor înainte de 1 iulie 2003, nu s-au acordat facilitãþi fiscale.

La calculul intensitãþii ajutorului de stat s-a luat în considerare valoarea ajutorului de stat primit de agenþii economici începând cu data de 2 ianuarie 2003 ºi pânã la data controlului ºi costurile eligibile aferente investiþiilor realizate pânã la data de 15 septembrie 2004.

În timpul acþiunilor efectuate, pe lângã informaþiile specifice activitãþii de monitorizare a ajutoarelor de stat, s-au mai înregistrat ºi alte date ºi informaþii suplimentare referitoare la obiectul de activitate al agentului economic verificat, numãrul total de salariaþi, cifra de afaceri înregistratã, date necesare determinãrii dimensiunii sau categoriei de încadrare a agentului economic verificat.

În urma prelucrãrii ºi centralizãrii tuturor informaþiilor ºi datelor înregistrate în notele de cons ta tare încheia te de cãt re echipe le inspectoratelor teritoriale, s-au constatat ºi înregistrat urmãtoarele aspecte:

marea majoritate a zonelor defavorizate sunt foste zone miniere în cadrul cãrora activitatea de minerit s-a restrâns considerabil în ultimii ani ºi ca urmare rata ºomajului atinge o cotã de pânã la 90% din rata ºomajului la nivel de judeþ; marea majoritate a societãþilor înfiinþate în aceste

zone s-au axat pe activitãþi în domeniul industriei prelucrãtoare, respectiv exploatarea ºi prelucrarea lemnului, confecþii textile, fabricarea produselor de patiserie, construcþii metalice, lucrãri de construcþii ºi instalaþii, comerþ, etc.

Din analiza efectuatã a mai rezultat cã agenþii economici verificaþi sunt în marea lor majoritate IMM

uri ºi chiar microîntreprinderi. Au fost luate în evidenþã ºi microîntreprinderile – numai cele cu certificat de investitor obþinut înainte de 1 iulie 2003 deºi sunt plãtitoare de impozit pe venit. Astfel, încã

din prima acþiune de control, s-a constatat cã unii agenþi economici cu certificat de investitor din zonele defavorizate, declaraþi microîntreprinderi, au depus declaraþii de schimbare a categoriei în IMM (conform procedurilor stabilite de Ministerul Finanþelor Publice). Acest lucru s-a datorat prevederilor O.U.G. nr.138/2004, prin care s-au modificat prevederile art.107 din Codul Fiscal, în sensul majorãrii cotei

•

•

•

•

50

- 22 deprived areas which last until the end of 2009:

The processing and the centralisation of data obtained, in order to calculate the State aid intensity as well as to verify the other conditions provided, by

85the Regulation on the regional State aid , was realized regarding the new provisions of the normative acts by witch the G.E.O. no. 24/1998 was modified and completed, respectively the provisions of the Law no. 239/2004 and the Law no. 507/2004, for the approval of the G.O. no. 94/2004 regarding some financial measures regulation.According to the provisions of the normative acts aforesaid, only the undertakings which have their establishment and operate in the deprived area and

stwhich obtained an investor certificate before July, 1 , 2003 benefit from regional State aid.

•

• •

•

•

•

•

••

••

•

••

••••••••

•••

The mining area ALBENI Gorj county;

The mining area SCHELA Gorj county;

The mining area MOTRU - ROVINARI Gorj county;

The mining area STEI - NUCET - Bihor county;

The mining area BOROD - SUNCUIUÞ -DOBREÞTI -VADU CRIÞULUI - Bihor county;

The mining area POPEÞTI-DERNA-ALEÞD Bihor county; The mining area RUSCA MONTANÃ Caraþ -

Severin county;The mining area BOCÞA - Caraþ - Severin county;

The mining area MOLDOVA - NOUÃ - ANINA - Caraþ Severin county; The mining area IP Salaj county;

The mining area HIDA-SURDUC-JIBOU-BÃLAN - Sãlaj county;

The mining area SÃRMÃÞAG-CHIEJD-BOBOTA - Sãlaj county;

The mining area BAIA MARE Maramures county;

The mining area BORSA-VIÞEU-Maramureþ county; The mining area FILIPEÞTI - Prahova county;

The mining area CEPTURA - Prahova county;

The mining area COMÃNEÞTI - Bacãu county;

The mining area BUCOVINA - Suceava county;

The mining area BARAOLT - Covasna county;

The mining area ALTAN TEPE - Tulcea county;

The mining area RODNA- Bistriþa Nãsãud county;

The mining area APUSENI - Alba county.

- 3 deprived areas which last until the end of 2010: The area ZIMNICEA - Teleorman county;

The area COPÞA MICÃ - Sibiu county;

The town of CUGIR - Alba county.

For this reason, for two mining areas which last through the year 2005, respectively areas Pascani and Roman, and for one area which ends in 2006, respectively Turda, investor certificates were not

stissued before July, 1 , 2003 and therefore fiscal facilities were not granted.

In order to calculate the State aid intensity, the State aid value granted to the undertakings beginning

ndwith January, 2 , 2003 and until the date of control, and the eligible costs related to the investments were taken into account, considering the value of the investment realized until September, 15, 2004.

During the actions undertaken, except for the specific information of the monitoring activity of the State aids, other additional data and information were registered, related to: the purpose of business, total number of employees, the turnover and data needed to determine the category and size of the verified undertaking.

As a consequence of the processing and the centralization of the information and data compiled in the control notes concluded by the territorial teams of the Competition Council, the following aspects came out:

the majority of the deprived areas are ex mining areas where the mining activity was considerably concentrated over the last years and consequently the unemployment rate is up to 90% of the county unemployment rate;

the majority of the undertakings set up in these areas focused their business in manufacturing industry, respectively wood exploitation nd procession, textiles, pastry, metallic constructions, constructions and instalations a.s.o.

The assessment led to the conclusion that the major part of the verified undertakings is SMEs and even micro-entreprises. The micro-entreprises with an

stinvestor certificate obtained until July, 1 , 2003 were taken into account even if they are income tax payers. Thus, as from the first control action, it has come out that some of the undertakings with an investor certificate located in the deprived areas, stated as micro-enterprises, applied for changing the status into SME (in accordance with the proceedings established by the Ministry of Public Finance). This was due to the provisions of G.E.O no. 138/2004, which modified the provisions of article 107 of the Fiscal Code, meaning the increase of the quote to

•

•

51

85 Regulation on regional State aid, published in the Official Gazette no 340 of April, 19, 2004.

pentru calculul impozitului pe venitul micro-întreprinderilor de la 1,5% la 3%. Prevederea respectivã a determinat pe mulþi agenþi economici din zonele defavorizate, declaraþi micro-întreprinderi ºi care plãteau impozit pe venit, sã solicite Direcþiilor Generale Teritoriale ale Finanþelor Publice trecerea în categoria IMM-urilor, devenind plãtitori de impozit pe venit ºi, ca urmare, sã beneficieze de scutirea de la plata impozitului pe profit.

Situaþia agenþilor economici verificaþi în perioada martie 2005 – octombrie 2006 cu rezultatele controalelor efectuate este redatã în tabelul nr.1.

Numãrul agenþilor economici verificaþi la fiecare acþiune de monitorizare a scãzut de la an la an, acest fapt datorându-se eliminãrii agenþilor economici care nu îndeplineau condiþiile de eligibilitate pentru a beneficia de ajutor de stat în continuare, cât ºi datoritã expirãrii termenului limitã de existenþã (pentru zona defavorizatã Hunedoara).

Evoluþia numãrului agenþilor economici verificaþi ºi a celor care mai pot beneficia de ajutor de stat este prezentatã în Graficul nr.1.

Graficul nr.1 Evoluþia numãrului de agenþi economici verificaþi

Se constatã ºi faptul cã de la o acþiune de monitorizare la alta, numãrul agenþilor economici care au depãºit nivelul maxim admisibil al intensitãþii ajutorului de stat a scãzut.

Ca efect al controalelor repetate ale Consiliului Concurenþei ºi datoritã înºtiinþãrii agenþilor economici asupra sumelor de care mai pot beneficia, s-a înregistrat o scãdere a numãrului agenþilor economici care au depãºit nivelul maxim admis al intensitãþii (de la 32 agenþi economici în primãvara anului 2005 ºi 20 agenþi economici în toamna anului 2005, la 6 agenþi economici în acþiunea din primãvara anului 2006, respectiv niciun agent economic în

octombrie 2006). Acest aspect demonstreazã faptul cã agenþii economici au luat la cunoºtinþã de regulile de acordare a ajutorului de stat, respectându-le, devenind plãtitori de impozit pe profit la momentul atingerii pragului maxim admis al intensitãþii sau chiar rambursând voluntar sumele care depãºeau acest prag.Acelaºi aspect rezultã ºi din evoluþia numãrului agenþilor economici care au atins pragul maxim admis al intensitãþii ajutorului de stat primit.Evoluþia acestor agenþi economici este ilustratã în Graficul nr.2.

Graficul nr.2 Evoluþia numãrului agenþilor economici care au depãºit intensitatea maxim admisã ºi a celor care au atins nivelul intensitãþii

52

calculate the income tax of the micro-enterprises from 1.5% to 3%. That provision made a lot of undertakings located in the deprived areas, stated as micro-enterprises and which were paying the income tax, to request the Territorial General Directorates of the Public Finances to change their status into SME and therefore to benefit from the exemption of the profit tax payment.

The situation of the undertakings verified during March 2005 October 2006 with the control results is presented in Table 1.The number of the undertakings verified decreased with each monitoring action, due to the elimination

of the undertakings which did not fulfil the eligibility conditions for further State aid, as well as to the expiring of the dead line for the deprived area of Hunedoara.

The evolution of the number of verified undertakings and of undertakings which may further benefit from State aid is presented in Chart no.1.

The assessment of data in Table 1 leads to the conclusion that the number of the undertakings exceeding the maximum admissible level of the State aid intensity considerably decreased.

As a result of the repeated controls made by the Competition Council and of the informing of the undertakings on the amounts they may further benefit from, the number of undertaking exceeding the maximum admissible level of the State aid intensity decreased (from 32 in spring 2005 and 20 in autumn 2005 to 6 in spring 2006 and no undertaking in the last action of 2006).This aspect demonstrates that the undertakings

acknowledged and respected the State aid granting rules, becoming profit tax payers the moment they reached the maximum admissible level of the State aid intensity and even reimbursing the amounts exceeding thie threshold.

The same aspect results from the evolution of the number of undertakings that reached the maximum admissible level of the State aid intensity (presented in Chart no. 2).

53

Number of undertakings verified:

June 2005 October 2005 June 2006 October 2006

Table no. 1. Situation of the undertakings verified during March 2005 – October 2006

Chart no. 2. Evolution of the number of undertakings that reached the maximum admissible

level of the State aid intensity and of those which reached the maximum intensity level

Concomitent cu numãrul agenþilor economici verificaþi a scãzut ºi valoarea ajutoarelor de stat care mai pot fi acordate în continuare.

În conformitate cu prevederile Legii nr.507/2004 pentru aprobarea O.G. nr.94/2004 privind reglementarea unor mãsuri financiare, ajutoarele de operare s-au acordat numai pânã la sfârºitul lunii februarie 2005.

Valorile uºor scãzute înregistrate pentru toþi indicatorii în luna iunie 2006 se datoreazã expirãrii termenului limitã de existenþã declarat pentru zona defavorizatã Hunedoara.

Valoarea investiþiilor are o tendinþã descrescãtoare datoratã, pe de o parte, scãderii numãrului zonelor defavorizate, iar pe de altã parte, înstrãinãrii investiþiilor de cãtre unii agenþi economici. Situaþia comparativã a investiþiilor, a ajutoarelor acordate ºi a celor de primit în continuare este redatã în Graficul nr.3.

Graficul nr.3 Situaþia comparativã a investiþiilor faþã de ajutoarele acordate ºi cele ce urmeazã a se acorda

Valoarea totalã a ajutoarelor de stat acordate pentru investiþii, înregistratã la data ultimului control (octombrie 2006), în cuantum de 208.800.000 RON, ºi a fondurilor nerambursabile, în cuantum de 4.400.000 RON, raportate la o valoare a investiþiilor de 1.804.000.000 RON, conduc la o intensitate medie a ajutorului de stat acordat de 11,8%, mult sub nivelul maxim admis, ceea ce demonstreazã necesitatea acordãrii în continuare de sprijin financiar agenþilor economic i din zonele defavorizate.

În perioada analizatã, în cadrul tuturor acþiunilor de monitorizare efectuate în zonele defavorizate nu s-au identificat agenþi economici al cãror obiect de activitate se poate încadra în sectorul autovehicule, aºa cum este definit acesta în Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiþii.

Rezultatele finale ale primelor acþiuni de monitorizare efectuate de cãtre Consiliul Concurenþei au fost transmise tuturor furnizorilor ºi derulatorilor de ajutoare de stat solicitându-se în acelaºi timp luarea mãsurilor corespunzãtoare ce se impuneau, respectiv stoparea ºi recuperarea ajutoarelor ilegale.

Practica a demonstrat cã, în ceea ce priveºte punerea în aplicare a deciziilor, dispoziþiilor, recomandãrilor Consiliului Concurenþei, precum ºi a sarcinilor ce revin furnizorilor de ajutor de stat, s-au întâmpinat dificultãþi prin inexistenþa unui cadru legal care sã confere furnizorului instrumentele necesare în vederea stopãrii ºi recuperãrii ajutorului de stat ilegal sau interzis.

În vederea îmbunãtãþirii ºi accelerãrii acestui proces a fost adoptatã O.U.G. nr.129/2005 pentru modificarea ºi completarea O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, care a prevãzut: reglementarea modalitãþii de stopare ºi recuperare a ajutoarelor de stat ilegale ºi interzise; stabilirea anualã, prin hotãrâre a Guvernului, a nivelului de dobândã aplicat sumelor de recuperat cu titlu de ajutor de stat ilegal sau interzis.

În conformitate cu prevederile acestei ordonanþe, stoparea acordãrii ajutoarelor de stat se realizeazã prin emiterea unei decizii a Consiliului Concurenþei, iar în ceea ce priveºte recuperarea unui ajutor de stat ilegal sau interzis, dispusã prin deciziile Consiliului Concurenþei, aceasta constituie titlu executoriu. Recuperarea efectivã urmeazã a se realiza de cãtre M.F.P. sau A.V.A.S., dupã caz.

Acþiunea de monitorizare efectuatã în perioada martie-iunie 2005 s-a finalizat prin mãsuri de stopare a acordãrii ajutoarelor de stat, solicitate furnizorului, pentru cei 31 agenþi economici (Tabelul nr.1), iar pentru cei 32 de agenþi economici identificaþi ca fiind potenþiali beneficiari de ajutoare ilegale, Consiliul Concurenþei a deschis investigaþie din oficiu.

II. Mãsuri luate de Consiliul Concurenþei

54

Together with the number of verified undertakings the value of the State aid to be further granted decreased.

In accordance with the Law no. 507/2004 for the approval of GEO no. 94/2004 on some financial measure regulation, the operating aid was granted only until the end of February 2005.

The values slightly lower registered by all the indicators in June 2006 are due to the expiring of the existence limit term of the deprived area of Hunedoara.As regards the investment value, this has a decreasing trend, due both to decreasing number of deprived areas and the sale of investment by some of the undertakings located in deprived areas. The situation of investments, aid granted and aid to be further granted is presented in Chart no. 3.

Chart no. 3. Situation of investments, aid granted and aid to be further granted

Taking into account the total value of the the State aid granted for invetments at the last control date (October 2006) in amount of RON 208,800,000 and of the non reimbursable funds in amount of RON

4,400,000, ant the total investments value in amount of RON 1,804,000,000, the average intensity is 11.8%. This is a considerable below under the maximum admissible level, which comes to support the idea that further financial assistance is needed in the Romanian deprived areas.

Along the assessed period no undertaking operating in the motor vehicles sector (as defined in the Multisectorial framework on regional aid for large investment projects) was identified.

The final results of the first monitoring actions undertaken by the Competition Council were submitted to all the State aid grantors and other authorities involved along with the request for the approppriate measures to be taken in order for the unlawful State aid to be stopped and recovered.

Practice have shown that the Competition Council and the State aid grantors had to face many difficulties in enforcing their decisions and recomandations because of the lack of legislation that had to empower the State aid grantors with the necessay instruments to stop and recover the unlawful or prohibited aid.

In order to improve and accelerate this process, GEO no. 129/2005 was adopted to modify and complete the GO no. 92/2003 on Fiscal procedure code. GEO no. 129/2005 lay down: unlawful and prohibited aid stopping and recovery; annual setting of interest rate applicable to State aid to be recovered, through Government decision.

In accordance with the provisions of this ordinance, State aid stopping is made by a Competition Council decision. The unlawful and prohibited State aid recovery decided by a Competition Council decision is writ of execution. The actual recovery is to be made by the Ministry of Public Finance or the Authority for State Assets Recovery.

The monitoring action undertaken in March June 2005 imposed State aid stopping measures to be taken by the grantor for 31 companies (Table 1). The Competition Council opened an ex-officio investigation for 32 companies which potentially benefited from unlawful State aid.

II. Measures taken by the Competition Council

55

Urmare investigaþiei efectuate, s-a constatat cã din cei 32 agenþi economci, un numãr de 31 au depãºit intensitatea maxim admisã, iar un agent economic nu a beneficiat de ajutor de stat. Prin Decizia nr.184 din 30 septembrie 2005, Consiliul Concurenþei a declarat ajutoarele de stat ca ilegale ºi incompatibile cu un mediu concurenþial normal ºi a solicitat recuperarea acestora de cãtre M.F.P., în calitate de furnizor. Cuantumul total al ajutoarelor de stat ce trebuiau recuperate era de 3.279.082,00 RON la care se adãugã dobânzile calculate de la data la care ajutorul a fost pus la dispoziþia beneficiarului pânã la recuperarea efectiva a acestuia. În urma acþiunii de monitorizare din august-octombrie 2005, pentru cei 37 agenþi economici identificaþi ca atingând limita maxim admisã a intensitãþii ajutorului de care au beneficiat, Consiliul Concurenþei a emis Decizia nr.227 din 20 decembrie 2005 în vederea stopãrii acordãrii ajutorului de stat, pentru ca M.F.P., în calitatea sa de furnizor de ajutor de stat, sã ia mãsurile necesare pentru a pune în aplicare dispoziþiile deciziei.Investigaþia declanºatã pentru cei 24 agenþi economici identificaþi ca fiind potenþiali beneficiari de ajutoare ilegale s-a finalizat prin emiterea Deciziei Consiliului Concurenþei nr.52 din 09 martie 2006, prin care s-a solicitat recuperarea ajutoarelor ilegale pentru un numãr de 19 agenþi economici (pentru restul de 5 agenþi economici care au rambursat voluntar solicitându-se stoparea ajutorului). Suma totalã a ajutoarelor de stat ce trebuie recuperate conform deciziei este de 2.546.692 RON plus dobânda.

În anul 2006, urmare rezultatelor acþiunilor de monitorizare efectuate în zonele defavorizate, Consiliul Concurenþei a emis decizii de stopare ºi de recuperare a ajutoarelor de stat.

Astfel, pentru cei 45 agenþi economici care au atins limita maximã a intensitãþii, constataþi în acþiunea de monitorizare din martie-iunie 2006, s-a solicitat stoparea acordãrii ajutoarelor de stat prin emiterea Deciziei nr.165 din 14 iulie 2006.

În urma investigaþiei declanºate din oficiu pentru un numãr de 6 agenþi economici, prin Decizia Consiliului Concurenþei nr. 211 din 11 octombrie 2006 s-a solicitat recuperarea ajutoarelor ilegale pentru un numãr de 4 agenþi economici, stoparea

ajutorului de stat pentru un agent economici ºi monitorizarea în continuare pentru un agent economic. Suma totalã a ajutoarelor de stat ce trebuie recuperate conform deciziei este de 76.224,63 RON, sumã la care se adaugã dobânzile calculate de la data la care ajutorul a fost pus la dispoziþia beneficiarului pânã la recuperarea efectivã a ajutorului.

La acþiunea din august-octombrie 2006 nu s-a înregistrat niciun agent economic cu intensitatea ajutorului de stat depãºitã.

Totodatã, pentru cei 35 de agenþi economici care au atins limita maximã a intensitãþii s-a solicitat stoparea acordãrii ajutoarelor de stat prin emiterea Deciziei nr.222 din 28 noiembrie 2006.

Politica zonelor defavorizate reprezintã o compo-nentã distinctã a politicii de dezvoltare regionalã, determinatã de existenþa unor regiuni dezavantajate din punct de vedere socio-economic, structural ºi ca poziþie geograficã, ºi care necesitã mãsuri adecvate capabile sã contribuie la redresarea acestora.Investiþiile realizate pânã în prezent în zonele defavorizate, ca o consecinþã a acestei politici, probeazã o contribuþie medie a beneficiarilor de 88,2%, ceea ce demonstreazã caracterul eficient al facilitãþilor acordate.

În urma acþiunii de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate zonelor defavorizate, Consiliul Concurenþei a evaluat ajutoarele primite de fiecare agent economic cu certificat de investitor ºi, pe baza intensitãþii maxim admise, a întocmit o listã a agenþilor economici care mai pot beneficia de ajutor de stat dupã anul 2007, precum ºi a sumelor pe care furnizorul le mai poate acorda acestora, liste transmise Ministerului Finanþelor Publice în vederea evitãrii depãºirilor.

Cu aceastã ocazie a rezultat cã valorea ajutorului de stat ce s-ar mai putea acorda agenþilor economici pânã la atingerea nivelului maxim admis al intensitãþii este de cca. 795 mil. RON, ceea ce la un curs de 3,5398 Lei/Euro (cursul mediu pe semestrul I al anului 2006) reprezintã cca. 225 mil Euro., cu menþiunea cã nu au fost luaþi în calcul potenþialii beneficiari care, deºi au îndeplinit condiþiile

III. Concluzii

56

From the 32 companies investigated, 31 exceeded the maximum admissible level of the State aid intensity and one company did not benefit from State aid. The Competition Council issued the Decision no. 184 of September, 30, 2005 declaring the State aid unlawful and incompatible with a normal competitive environment and requested the Ministry of Public Finance to recover that State aid. The State aid to be recovered amounted for RON 3,279,082,000 plus interests calculated from the day the State aid was at the benficiary's disposal until the date of actual recovery. The monitoring action undertaken in August-October 2005 imposed State aid stopping measures to be taken by the Ministry of Public Finance for the 37 companies identified as reaching the maximum admissible level of the State aid intensity. The Competition Council issued the Decision no. 227 of December, 20, 2005 in this respect.

The Competition Council opened an ex-officio investigation for 24 companies which potentially benefited from unlawful State aid. The investigation was closed by the Decision no. 52 of March, 09, 2006 which ordered State aid recovery for 19 companies. The other 5 companies voluntary reimbursed the unlawful State aid and therefore stopping measures were taken for them. The State aid to be recovered amounted for RON 2,546,692 RON plus interests calculated from the day the State aid was at the benficiary's disposal until the date of actual recovery.

As a result of the monitoring actions undertaken by the Conpetition Council in the deprived areas, the stopping and recovery decisions continued in 2006.

Thus, the Competition Council requested the State aid stopping for the 45 companies identified during the monitoring action undertaken in March June 2006, which reached the maximum admissible level os the State aid intensity (Decision no. 165 of July, 14, 2006).

The Competition Council also opened an ex-officio investigation for 6 companies which potentially benefited from unlawful State aid. The investigation was closed by the Decision no. 211 of October, 11, 2006 which imposed State aid recovery for 4

companies. Stopping measures were taken for one company and further monitoring was disposed for one company. The State aid to be recovered amounted for RON 76,224.63 plus interests calculated from the day the State aid was at the benficiary's disposal until the date of actual recovery.

No company exceeding the maximum admissible level of the State aid intensity was identified through the monitoring action undetaken in August October 2006.

The Competition Council issued the Decision no. 222 of November, 28, 2006 deciding to stop the State aid for the 35 companies which reached the maximum admissible level if the State aid intensity.

The deprived areas policy is a separate component of the regional development policy, determined by the existence of some areas which are disadvantaged from a social economic, structural and geographical point of view and which require adequate measures to contribute to their strenghtening. The investments made to date as a consequence of this policy come to prove a medium beneficiaries contribution of 88.2%. This demonstrates the efficiency of the facilities granted in the deprived areas.

Within the State aid monitoring in the deprived areas, the Competition Council assessed the State aid granted to each company having an investor certificate and, based on the maximum admissible intensity, drawn up a list of companies which may further benefit from State aid after 2007 and a list of amounts that may be further granted. These lists were submitted to the Ministry of Public Finance in order to avoid intensity exceedings.

The value of the State aid to be further granted until the maximum admissible level is reached is about RON 795 million (EUR 225 million). The potential beneficiaries fulfiling the legal conditions were not taken into account because they did not request State aid to date.

III. Conclusions

57

prevãzute de lege, nu au solicitat ajutor de stat pânã în prezent.

Agenþii economici nominalizaþi în aceastã listã vor fi monitorizaþi în continuare pânã la data la care vor atinge pragul maxim al intensitãþii, urmând ca de la aceastã datã furnizorul sã înceteze acordarea ajutorului de stat pentru aceºtia, dar sã urmãreascã îndeplinirea condiþiei privind menþinerea investiþiei.

Conform prevederilor legale, ajutorul de stat sub forma scutirii de impozit pe profit va fi acordat pe

toatã durata de existenþã a zonei defavorizate. Faptul cã acesta nu trebuie sã depãºeascã nivelul maxim admis al intensitãþii va determina reducerea în timp a numãrului beneficiarilor de ajutor de stat.

Cu toate ca beneficiazã de facilitãþi, situaþia economicã ºi socialã a zonelor defavorizate afecteazã încã atractivitatea lor pentru posibilii investitori, fapt ce necesitã în continuare investiþii în vederea îmbunãtãþirii infrastructurii, precum ºi creãrii de locuri de muncã.

58

The companies from this list shall be further monitored until they reach the maximum admissible level of the State aid intensity. Begining with that date the grantor shall cease granting the State aid but shall further monitor the investment maintainance condition.

Although according to the legal provisions in force, the State aid in form of profit tax exemption shall be granted until the end of the deprived area's existence, the fact they have not to exceed the maximum admissible level of the State aid intensity will lead in

time to the decreasing of number of State aid beneficiaries.

Despite the incentives provided by law, the economic and social situation of the deprived areas still affect their attractiveness to potential investors. Thus the deprived areas still need investments to improve infrastructure and to create new jobs.

59

În ultimii ani, efortul continuu de maximizare a eficienþei regulilor de concurenþã a condus la introducerea unor mijloace îmbunãtãþite de investigare, la impunerea unor sancþiuni mai dure (inclusiv introducerea sancþiunilor pentru persoa-nele fizice) ºi la stimularea acþiunilor private în instanþã, ca instrument suplimentar de descurajare. Aceastã evoluþie a politicii antitrust genereazã necesitatea tot mai stringentã de a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor fizice ºi juridice aflate sub investigaþie. Dorinþa autoritãþilor de concurenþã de a folosi cele mai eficiente tehnici de investigare ºi sancþionare a comportamentelor anticoncurenþiale trebuie sã se afle în echilibru cu preocuparea respectãrii drepturilor ºi libertãþilor fundamentale, care au fost instituite pentru a-i proteja pe cei investigaþi, vinovaþi sau nu, ºi pentru a asigura un

88comportament responsabil al autoritãþilor publice .

În acest context, delimitarea dintre sediile persoanelor juridice ºi domiciliul persoanelor fizice reprezintã o problemã sensibilã în practicã, asupra

cãreia s-au manifestat puncte de vedere divergente la nivel internaþional. Pentru a se putea institui o practicã unitarã, instanþele europene au stabilit criterii clare în legãturã cu modul în care trebuie abordatã problema puterilor de inspecþie ale organelor administrative.

Consiliul Concurenþei este o autoritate admi-nistrativã, nu un organ judiciar, iar puterile sale de inspecþie sunt limitate ºi pot fi exercitate doar cu privire la persoanele juridice. Exercitarea acestor puteri asupra persoanelor fizice se face, conform articolelor 37 ºi 38 din Legea concurenþei nr.21/1996 republicatã, numai în baza unei autorizãri judiciare date prin încheiere, iar inspecþia se desfãºoarã sub controlul judecãtorului care a autorizat-o ºi în conformitate cu prevederile Codului de procedurã penalã. Practic, inspecþiile domiciliare sunt echivalentul percheziþiilor ºi necesitã mandat judiciar datoritã faptului cã independenþa ºi imparþialitatea judecãtorului garanteazã respectarea drepturilor omului ºi a principiului proporþionalitãþii.

60

86 Director adjunct, Direcþia Monitorizare Teritorialã, Consiliul Concurenþei.87 Inspector de concurenþã, Direcþia Monitorizare Teritorialã, Consiliul Concurenþei.88 Roth, Peter – Ensuring that Effectiveness of Enforcement Does Not Prejudice Legal Protection: Rights of Defence, Fundamental Rights Concerns, European University Institute 2006.

86Dumitru ENE

87Paul PRISECARU

Rezumat

Problema extinderii noþiunii de domiciliu ºi asupra sediilor persoanelor juridice, cu consecinþe asupra dreptului la inviolabilitatea domiciliului garantat de art.8 CEDO, a devenit o temã de actualitate. Evoluþiile din ultimele douã decenii ale jurisprudenþei curþilor europene nu au dus, încã, la o clarificare a acestei probleme, dar au arãtat o tendinþã cãtre includerea persoanelor juridice în sistemul de garanþii instituite de Convenþie.

Acest articol prezintã o analizã succintã a legislaþiei relevante ºi a modului în care aceasta a fost interpretatã de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului ºi de Curtea de Justiþie a Comunitãþilor Europene, precum ºi implicaþiile acestor decizii asupra dreptului intern. În contextul puterilor de inspecþie ale Consiliului Concurenþei, jurisprudenþa celor douã instanþe europene constituie un punct de reper deosebit de important.

Cuvinte cheie: domiciliu, sediu, persoanã juridicã, drepturi fundamentale, puteri de inspecþie, autoritate administrativã, mandat judiciar.

PUTERILE DE INSPECÞIE ALE ORGANELOR ADMINISTRATIVE ªI PROTECÞIA

SEDIILOR PERSOANELOR JURIDICE

In the last years, the continuing endeavor to maximize the efficiency of competition rules has led to the introduction of enhanced means of investigation, the imposition of heavier penalties (including the possibility of sanctions against individuals) and the encouragement of private actions to serve as an additional deterrent. Such developments of the antitrust policy brought into relief the necessity to protect the fundamental rights of those subject to investigation. The competition agencies' desire to use the most efficient tools for the detection and punishment of anticompetitive behaviors has to be balanced against the concern for preserving the fundamental rights developed to protect those subject to investigation, innocent or guilty, and to sustain a high standard of conduct by

92public authorities .

In this context, the borderline between legal entities` premises and private homes represents a sensitive problem in practice, which is subject to different divergent opinions at international level. In order to

set up a common practice, the European courts established coherent criteria regarding the way that the administrative bodies' powers of inspection should be dealt with.

The Competition Council is an administrative body, not a judicial one, and its powers of inspection are limited and can only be used to search the premises of legal entities. Using these powers on individuals is possible, under articles 37 and 38 of the Competition Law no. 21/1996 republished, only with a judicial warrant issued by a judge. In this case the inspection is supervised by the judge and it has to respect the provisions of the Penal Procedure Code. Virtually, home inspections are the equivalent of judicial searches and, in order to carry out such an inspection, it is required a warrant issued by a judge who is independent and unbiased and this guarantees the observance of human rights and the proportionality principle.

61

89 Deputy Director, Directorate of Territorial Monitoring, Competition Council.90 Competition inspector, Directorate of Territorial Monitoring, Competition Council.91 Translated into English by Paul Prisecaru.92 Roth, Peter – Ensuring that Effectiveness of Enforcement Does Not Prejudice Legal Protection: Rights of Defense, Fundamental Rights Concerns, European University Institute 2006

89Dumitru ENE

90Paul PRISECARU

91Abstract

The issue of extending the notion of "home" over premises owned by legal persons, with consequences on the right to inviolability of home as guaranteed by Article 8 ECHR, has become an up-to-date topic. The developments from the last two decades of European courts` jurisprudence have not led yet to a clarification of this issue, but they have showed a trend towards including legal persons in the system of guarantees set up by the Convention.

This article presents a brief analysis of the relevant legislation and the way this legislation was interpreted by the European Court for Human Rights and by the Court of Justice of the European Communities, and it also presents the impact of these decisions over the internal legal system. In the context of the powers of inspection granted to the Competition Council, the jurisprudence of the two European courts is an important benchmark.

Keywords: home, premises, legal person, fundamental rights, powers of inspection, administrative authority, search warrant.

INSPECTION POWERS OF ADMINISTRATIVE AUTHORITIES AND THE PROTECTION OF LEGAL ENTITIES` PREMISES

I. Legislaþie relevantã

II. Jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului – CEDO

A. Titlul I Articolul 8 din Convenþia pentru apãrarea Drepturilor Omului ºi a Libertãþilor fundamentale:1. Orice persoanã are dreptul la respectarea vieþii sale private ºi de familie, a domiciliului sãu ºi a corespondenþei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autoritãþi publice în exercitarea acestui drept decât în mãsura în care acest amestec este prevãzut de lege ºi dacã constituie o mãsurã care, într-o societate democraticã, este necesarã pentru securitatea naþionalã, siguranþa publicã, bunãstarea economicã a þãrii, apãrarea ordinii ºi prevenirea faptelor penale, protejarea sãnãtãþii sau a moralei, ori protejarea drepturilor ºi libertãþilor altora.

B. Articolul 27 din Constituþia României - republicatã:(1) Domiciliul ºi reºedinþa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pãtrunde sau rãmâne în domiciliul ori în reºedinþa unei persoane fãrã învoirea acesteia.

(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmãtoarele situaþii:a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotãrâri judecãtoreºti;b) înlãturarea unei primejdii privind viaþa, integritatea fizicã sau bunurile unei persoane;c) apãrarea securitãþii naþionale sau a ordinii publice;d) prevenirea rãspândirii unei epidemii.

(3)Percheziþia se dispune de judecãtor ºi se efectueazã în condiþiile ºi în formele prevãzute de lege.

(4)Percheziþiile în timpul nopþii sunt interzise, în afarã de cazul infracþiunilor flagrante.

931. Analizând cazul Niemietz vs. Germania , Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat, prin hotãrârea din 16 decembrie 1992, cã noþiunea de „domiciliu” este mult mai cuprinzãtoare decât cea de „home” care figureazã în textul în limba englezã al Convenþiei. Practic, noþiunea de domiciliu poate include ºi biroul unei persoane care exercitã o profesie liberalã (în cazul de faþã fiind vorba despre un birou de avocaturã). De asemenea Curtea a decis

cã „nu existã niciun motiv pentru care noþiunea de „viaþã privatã” ar trebui sã excludã sfera activitãþilor profesionale”.

În consecinþã, Curtea a extins sfera de aplicare a art.8 din Convenþie la localurile sau activitãþile profesionale sau comerciale, dar numai atunci când, prin aceastã mãsurã, este protejat individul împotriva ingerinþelor arbitrare ale autoritãþilor publice. Deci, prin aceastã decizie, titular al protecþiei instituite de art.8 din Convenþie apare exclusiv persoana fizicã ce desfãºoarã o activitate profesionalã într-

94un cabinet/birou propriu .

2. Poate cel mai important caz în aceastã materie este 95Société Colas Est ºi alþii vs. Franþa . În aceastã cauzã

este vorba despre desfãºurarea unor activitãþi de control de amploare de cãtre inspectorii Oficiului

96 Naþional de Investigaþie (Franþa) , autoritate administrativã ce a efectuat în anul 1985 un numãr de 56 de inspecþii la sediile a trei societãþi franceze de lucrãri publice rutiere, respectiv: Colas Est, Colas Sud-Ouest ºi Sacer. Inspecþiile s-au desfãºurat în baza Ordonanþei nr. 45-1484 din 30 iunie 1945, care nu cerea autorizare judiciarã pentru efectuarea inspecþiilor în localurile profesionale ale persoanelor juridice. În urma inspecþiilor desfãºurate simultan ºi inopinat au fost ridicate mii de documente ºi au fost iniþiate mai multe investigaþii conexe, iar, în final s-a constatat încãlcarea normelor de concurenþã, ceea ce a ºi dus la amendarea drasticã a celor trei

97societãþi . Acestea au contestat legalitatea controalelor ºi confiscãrilor de documente în faþa Curþii de Apel de la Paris care, la 4 iulie 1994, a dispus sancþionarea contravenþionalã a celor trei societãþi, amenzile aplicate totalizând 14 milioane de franci francezi, decizie menþinutã de Curtea de Casaþie care a respins recursul ca nefondat. Astfel, la data de 2 decembrie 1996, societãþile au înaintat o petiþie cãtre Comisia CEDO, afirmând cã intervenþiile anchetatorilor administraþiei, în afara oricãrui control sau a oricãrei restricþii, constituie violãri ale „domiciliilor” acestora, efectuate cu încãlcarea art.8 din Convenþie.

Întemeindu-se pe jurisprudenþa sa ºi interpretând în mod dinamic Convenþia, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a decis cã este timpul sã se recunoascã, în anumite circumstanþe, cã drepturile garantate în virtutea art.8 pot fi interpretate ca

62

93 Niemietz v. Germany – 251-B (16.12.92). 94 Berger, Vincent – Jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului, Ediþia a 5-a, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureºti 2005, p.458-463.95 Société Colas Est and Others v. France, no. 37971/97 (Sect. 2) (bil.), ECHR 2002-III – (16.4.02).96 Acesta face parte din Departamentul de Concurenþã, Protecþia Consumatorului ºi Prevenire a Fraudei din cadrul Guvernului Francez. 97 Amenzile au fost aplicate de Consiliul Concurenþei din Franþa.

I. Relevant legislation

II. The jurisprudence of the European Court for Human Rights ECTHR

A. Section I Article 8 Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms:

1. Everyone has the right to respect for his private and family life, his home and his correspondence.

2. There shall be no interference by a public authority with the exercise of this right except such as is in accordance with the law and is necessary in a democratic society in the interests of national security, public safety or the economic well-being of the country, for the prevention of disorder or crime, for the protection of health or morals, or for the protection of the rights and freedoms of others.

B. Article 27 Constitution of Romania republished:

(1) The home and residence are inviolable. No one can enter or stay in one's residence without his approval.

(2) From the provisions of paragraph (1) it can be departed by law for the following situations:a) in order to execute an arrest warrant or a judicial decision;b) for the removal of a threat regarding one's life, physical integrity or goods;c) when defending national security or public order;d) for the prevention of an epidemic.

(3) The search is ordered by a judge and it is carried out in the terms and forms provided by the law.

(4) Night searches are forbidden, excepting flagrant offences.

1. When analysing the case of Niemietz vs. 98Germany , the European Court for Human Rights

thstated, by its decision from December the 16 1992, that the notion of “residence” is wider than the notion of “home” that is stipulated in the English version of the Convention. Virtually, the notion of residence can comprise the office of a person that practices a liberal profession (this case involved a

lawyer's office). The Court also decided that “there is no reason for excluding professional activities from the notion of <private life>”.

As a consequence, the Court extended the scope of Article 8 over professional activities or premises, but this can be applied only when a person is protected against arbitrary interventions by public authorities. Hence, by this decision, the protection established by Article 8 is assigned to the individual that

99carries on a professional activity in his own office . 2. Maybe the most important case regarding this issue

100is Societe Colas Est and others vs. France . This case is about a large operation undertaken by inspectors from the National Office for Investigation

101(France) , administrative authority that carried out in 1985 a number of 56 inspections at the premises of three public road building companies: Colas Est, Colas Sud-Ouest and Sacer. The inspections were carried out in accordance with Ordinance no. 45-

th1484 from June the 30 1945 that allowed inspections in the offices of legal persons to be conducted without a judicial authorization. Following the raids that were executed simultaneously and unannounced, thousands of documents were seized and a number of related investigations were initiated. Finally the infringement of competition rules was established and heavy

102penalties were imposed . The companies challenged the lawfulness of the inspections and the document seizures in front of the Court of Appeal in

thParis that decided on July the 4 1994 to sanction the three companies with a total amount of 14 million francs. The decision was upheld by the Supreme Court (Court de Cassation) that rejected the appeal as

ndbeing groundless. Thereby, on December the 2 1996, the companies forwarded a petition to the ECtHR Commission, stating that the interventions made by the governmental officials, outside any kind of control or restriction, represented “residence” violations, contrary to Article 8 of the Convention. Relying on its jurisprudence and using a flexible interpretation of the Convention, the European Court for Human Rights admitted that it is high time they recognized that, in certain circumstances, the rights guaranteed by Article 8 can include, for a legal person, the right to respect for his headquarters, branch offices or business

103premises .

63

98 Niemietz v. Germany – 251-B (16.12.92).99 Berger, Vincent – Jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului, Ediþia a 5-a, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureºti 2005, p.458-463.100 Société Colas Est and Others v. France, no. 37971/97 (Sect. 2) (bil.), ECHR 2002-III – (16.4.02).101 The Office is a part of the Competition, Consumer Protection and Fraud Prevention Department from the French Government. 102 The fines were imposed by the French Competition Council.103 Bîrsan, Corneliu – Convenþia europeanã a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Vol. I, Editura All Beck, Bucureºti 2005, p.659-662.

incluzând, pentru o persoanã juridicã, dreptul la respectarea sediului sãu social, agenþiei sale sau

104locaþiiilor sale profesionale .

Curtea a reþinut cã pãtrunderea inspectorilor de concurenþã în sediile persoanelor juridice în scopul exercitãrii unui control era prevãzutã de lege, urmãrea un scop legitim ºi era proporþionalã. Cu toate acestea, Curtea a decis cã aceastã mãsurã nu era necesarã într-o societate democraticã, întrucât inspectorii Oficiul Naþional de Investigaþii, beneficiind de puteri foarte largi în conformitate cu Ordonanþa din 1945, aveau competenþa exclusivã de a aprecia oportunitatea, numãrul, durata ºi amploarea operaþiunilor de inspecþie. În plus, inspecþiile au avut loc fãrã existenþa unui mandat prealabil emis de judecãtor ºi fãrã prezenþa unui ofiþer al poliþiei judiciare. Toate acestea au dus la concluzia cã nu au fost satisfãcute condiþiile prevãzute de art.8 paragraful 2, prin urmare Curtea a decis în unanimitate, în data de 16 aprilie 2002, cã a avut loc o încãlcare a Convenþiei. Prin aceastã hotãrâre a fost recunoscut faptul cã, în anumite condiþii, titularul protecþiei instituite de art.8 poate fi ºi o persoanã juridicã.

1. Prima instanþã europeanã care s-a confruntat cu aceastã problemã a fost Curtea de Justiþie a Comunitãþilor Europene (CJCE) în cazul Hoechst vs.

105Comisia Comunitãþilor Europene . Decizia CJCE în acest caz, din data de 21 septembrie 1989, a statuat cã, „deºi existenþa dreptului fundamental al inviolabilitãþii domiciliului trebuie sã fie recunoscutã în ordinea legalã a Comunitãþii ca un principiu comun legilor statelor membre în ceea ce priveºte locuinþele particulare ale persoanelor fizice, acest lucru nu este valabil în ceea ce priveºte sediile, întrucât sistemele juridice ale statelor membre cuprind divergenþe minime în ceea ce priveºte natura ºi gradul de protecþie acordat locaþiilor comerciale împotriva intervenþiei autoritãþilor publice”. De asemenea, s-a statuat cã scopul prevederilor art.8 din Convenþia pentru apãrarea Drepturilor Omului ºi a Libertãþilor fundamentale este de a proteja libertatea personalã a omului, iar aplicarea acestora nu poate fi extinsã ºi în privinþa sediilor persoanelor juridice. În

III. Jurisprudenþa Curþii de Justiþie a Comunitãþilor Europene – CJCE

hotãrârea CJCE în acest caz s-a reþinut cã „în toate sistemele legale ale statelor membre, orice intervenþie a autoritãþilor publice în sfera activitãþilor private a unei persoane fizice sau juridice trebuie sã aibã un fundament legal ºi sã fie justificatã în conformitate cu legea”, asigurându-se astfel o protecþie împotriva arbitrariului ºi a intervenþiei disproporþionate. O astfel de protecþie, în ceea ce priveºte activitatea persoanelor juridice, este un principiu general al dreptului comunitar, iar mãsurile de investigare ale Comisiei Europene sunt supuse controlului CJCE. Din acestã primã hotãrâre a CJCE rezultã cã sediile ºi locaþiile profesionale sau comerciale ale persoanelor juridice nu se bucurã de protecþia care este asiguratã domiciliului unei persoane fizice.

2. Curtea de Justiþie a Comunitãþilor Europene a revenit asupra deciziei de mai sus, prin hotãrârea din 22 octombrie 2002, pronunþatã în cauza Roquette Frères S.A. vs. Directeur général de la concurrence, de la consommation et de la répresion des fraudes, en présence de la

106Commission des Communautés européennes . În acest caz, CJCE a statuat cã „pentru a determina scopul acestui principiu (principiul protecþiei împotriva arbitrariului ºi a intervenþiei dispro-porþionate în sfera de activitate privatã a persoanei fizice sau juridice) trebuie luatã în considerare jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului, ulterioarã hotãrârii date în cauza Hoechst”. În acest sens au fost invocate cazurile Niemietz vs. Germania

107(1992) ºi Société Colas Est ºi alþii vs. Franþa (2002) . Astfel, CJCE a recunoscut cã sediile ºi locaþiile profesionale ale persoanelor juridice se bucurã de un anumit grad de protecþie.

Curtea Constituþionalã a României a tratat aceastã problemã în decizia nr. 296 din 9 iunie 2005 cu privire la dreptul inspectorilor de muncã de a pãtrunde în sediile ºi locaþiile profesionale ale persoanelor juridice. Practic, prin aceastã decizie, Curtea Constituþionalã a stabilit condiþiile în care sediile persoanelor juridice sunt inviolabile, asemenea domiciliului, precum ºi nivelul de protecþie de care se bucurã acestea în faþa

IV. Jurisprudenþa Curþii Constituþionale a României

64

104 Bîrsan, Corneliu – Convenþia europeanã a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Vol. I, Editura All Beck, Bucureºti 2005, p.659-662.105 Hoechst AG v. Commission of the European Communities, Joined cases 46/87 and 227/88, European Court reports 1989 Page 02859. 106 C-94/00 published in the Official Journal of the European Communities 7.12.2002 (2002/C 305/04). 107 Acesta nu este singurul caz în care jurisprudenþa CJCE a fost influenþatã de cea a CEDO.

The Court considered that the competition inspectors` access in the legal persons` offices was in accordance with the law, it was driven by a legitimate aim and it was proportional. Still, the Court decided that this measure was not necessary in a democratic society because the inspectors from the National Office of Investigation, possessing broad powers according to the Ordinance from 1945, had the exclusive competence when estimating the opportunity, the number, the duration and the proportions of the inspections. Moreover, the inspections took place without a search warrant issued previously by a judge and without the presence of a judicial police officer. All these facts led to the conclusion that the conditions stipulated in Article 8 paragraph 2 were not met and the Court

thdecided unanimously on April the 16 2002 that there has been a breach of the Convention. This decision finally recognized that, in certain conditions, the protection instituted by Article 8 can also be assigned to legal persons.

1. The first European Court that was faced with this problem was the Court of Justice of the European Communities (ECJ) in the case Hoechst vs.

108 Commission of the European Communities . The decision adopted by the ECJ in this case on

stSeptember the 21 1989 stated that “although the existence of a fundamental right to the inviolability of the home must be recognized in the Community legal order as a principle common to the laws of the Member States in regard to the private dwellings of natural persons, the same is not true in regard to undertakings, because there are not inconsiderable divergences between the legal systems of the Member States in regard to the nature and degree of protection afforded to business premises against intervention by the public authorities”. The Court also stated that the aim of Article 8 ECHR is to protect the personal freedom of the individual, and this can not be applied to the premises owed by legal persons. The decision taken by the ECJ stipulates that “in all the legal systems of the Member States, any intervention by the public authorities in the sphere of private activities of any person, whether natural or legal, must have a legal basis and be justified on the

III. The Court of Justice of the European Communities ECJ`S jurisprudence

grounds laid down by law” and this provides protection against arbitrary or disproportionate interventions. Such protection, regarding the activities of legal persons, represents a common principle for the Community law and the investigations undertaken by the European Commission are subject to ECJ supervision. According to this decision, the business premises and offices of the legal persons are not entitled to the same protection as private residences.

2. The Court of Justice of the European Communities reconsidered its opinion in the judgment given on

ndOctober the 22 2002, regarding the case Roquette Frères S.A. vs. Directeur général de la concurrence, de la consommation et de la répresion des fraudes, en présence de la

109Commission des Communautés européennes . In this case, the ECJ considered that “in order to determine the purpose of this principle (the principle of protection against arbitrary and disproportionate intervention in the sphere of private activities of any persons, natural or legal) it must be taken into account the ECtHR jurisprudence subsequent to the Hoechst case”. On these lines, the cases Niemietz vs. Germany (1992) and Societe Colas Est and others vs.

110France (2002) were referred to. In this way, the ECJ recognized that the business premises and offices owed by legal persons are entitled to a certain degree of protection.

The Constitutional Court of Romania dealt with thproblem in the Decision no. 296 from June the 9

2005 regarding the right of the labour inspectors to enter in the premises and offices of the legal persons. Actually, this judgment given by the Constitutional Court set down the situations in which the premises of legal persons are inviolable, as the private homes, and the level of protection they are entitled to against external interventions. Therefore, the Court stated that “regarding the industrial and commercial premises that are not, at the same time, private residences, these places don't have such a personal status and the authorities can exercise in different conditions, much more permissive, the inspection of activities that are carried out in these

IV. The jurisprudence of Romania`s Constitutional Court

65

108 Hoechst AG v. Commission of the European Communities, Joined cases 46/87 and 227/88, European Court reports 1989 Page 02859.109 C-94/00 published in the Official Journal of the European Communities 7.12.2002 (2002/C 305/04).110 This is not the only case when the jurisprudence of the ECJ was influenced by the jurisprudence of the ECtHR.

ingerinþelor externe. Astfel, Curtea a reþinut cã „în cazul sediilor industriale sau comerciale care nu sunt, în acelaºi timp, ºi locuri de domiciliu, personalizarea locului nu este atât de pronunþatã, astfel cã autoritãþile pot exercita, în alte condiþii, mult mai permisive, controlul asupra activitãþilor profesionale care se desfãºoarã în aceste sedii. În consecinþã, Curtea reþine cã activitãþile pe care Inspecþia muncii le controleazã nu þin de sfera privatã, ci, dimpotrivã, de cea publicã, vizând în mod evident ocrotirea unui interes general”.

Din acestã decizie a Curþii Constituþionale pot fi reþinute cel puþin urmãtoarele douã aspecte: în mãsura în care interesul public nu prevaleazã

asupra celui privat, prevederile art.27 din Constituþie referitoare la inviolabilitatea domiciliului sunt aplicabile ºi sediilor sau localurilor profesionale ale persoanelor juridice; simplele activitãþi de inspecþie urmãresc ocrotirea

unui interes general ºi vizeazã aspecte care þin de sfera publicã a activitãþii persoanei juridice; în acest caz sfera privatã a persoanei juridice se bucurã de o

111protecþie extrem de redusã .

Din analiza jurisprudenþei CJCE, CEDO ºi a Curþii Constituþionale rezultã, în mod evident, faptul cã protecþia unor drepturi fundamentale se extinde ºi asupra persoanelor juridice, în special în ceea ce priveºte dreptul la inviolabilitatea domiciliului, care asigurã protecþia împotriva intervenþiilor arbitrare ale autoritãþilor publice. Aceastã protecþie este totuºi limitatã, mai ales de necesitatea ocrotirii intereselor generale. Astfel, activitãþile de inspecþie desfãºurate de cãtre organele administrative, în speþã Consiliul Concurenþei, în sediile sau locaþiile profesionale ale persoanelor juridice nu necesitã mandat judiciar dacã sunt efectuate în vederea ocrotirii unui interes public general, cu respectarea exigenþelor impuse de art.8 paragraful 2 CEDO.

În cazul sediilor sau locaþiilor profesionale care sunt, în acelaºi timp, ºi locuri de domiciliu, activitãþile de inspecþie pot fi desfãºurate, fãrã ca prin aceasta sã fie încãlcatã Convenþia pentru apãrarea Drepturilor Omului ºi a Libertãþilor

•

•

V. Concluzii

fundamentale ºi fãrã încãlcarea Constituþiei României, doar în baza unui mandat judiciar. Practic, în acest caz, Consiliul Concurenþei poate efectua inspecþii doar în temeiul ºi condiþiile art.37 ºi 38 din Legea concurenþei nr.21/1996 republicatã.

66

111 Benke, Karoly – Jurisprudenþã comparatã privind dreptul organelor administrative de control de a pãtrunde în sediile sau în localurile profesionale ale persoanelor juridice ºi influenþa acesteia asupra deciziei Curþii Constituþionale nr.296/2005, Revista „Dreptul” nr.12/2005.

premises. As a consequence, the Court states that the activities supervised by the Labour Inspection are not involving the private sphere but, on the contrary, the public one, and the inspections aim at protecting the public interest”.

From this judgment given by the Constitutional Court, there are at least two main aspects that can be mentioned: when the public interest does not prevail over the

private one, the provisions of Article 27 of the Constitution referring to the inviolability of the residence can be applied to the business offices and premises of the legal persons; the basic inspection activities are intended to

protect the public interest and they are exercised upon activities that involve only the public sphere of the legal person; in this case the private sphere of the legal person is entitled to an extremely reduced

112degree of protection .

From the analysis of ECJ, ECtHR an Constitutional Court's jurisprudence it clearly results the fact that the protection of certain fundamental rights extends over legal persons, especially as regards to the right to inviolability of the residence, that is meant to protect against arbitrary interventions by public authorities. Still, this protection is restricted by the need to protect the public interest. Therefore, the inspections carried out by administrative bodies, in this case the Competition Council, at the business offices and premises of legal persons do not require a judicial warrant if they are executed in order to protect a general public interest and if they comply with the conditions laid down in Article 8 paragraph 2 ECHR.

As regards the legal persons` business offices and premises that are, at the same time, private residences, inspections can be executed without breaching the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms and

•

•

V. Conclusions

Romania's Constitution, only with a judicial warrant. Virtually, in this case, the Competition Council can carry out inspections only on the basis and in the terms provided by articles 37 and 38 of the Competition Law no.21/1996 republished.

67

112 Benke, Karoly – Jurisprudenþã comparatã privind dreptul organelor administrative de control de a pãtrunde în sediile sau în localurile profesionale ale persoanelor juridice ºi influenþa acesteia asupra deciziei Curþii Constituþionale nr.296/2005, Revista „Dreptul” nr.12/2005.

I. Acordarea de consultanþã

II. Avizarea

La nivel naþional Consiliul Concurenþei acordã furnizorilor ºi beneficiarilor consultanþã pentru asigurarea respectãrii reglementãrilor impuse de legislaþia comunitarã în domeniu. Experþii Consi-liului Concurenþei colaboreazã cu furnizorii la completarea ºi îmbunãtãþirea notificãrilor ºi fiºelor de informare, inclusiv la elaborarea actelor normative sau administrative ce pot institui mãsuri care îmbracã forma unor ajutoare de stat.

Ordonanþa stabileºte etapele pe care un furnizor de ajutor de stat trebuie sã le parcurgã pentru a implementa o mãsurã de ajutor de stat. Furnizorii vor avea responsabilitatea elaborãrii actelor normative prin care se instituie mãsuri de ajutor de stat, precum ºi a notificãrilor sau fiºelor de informare. În vederea realizãrii acestui deziderat, furnizorii de ajutor de stat trebuie sã-ºi formeze, în cadrul instituþiilor, un personal specializat care sã poatã realiza o „analiza” preliminarã a mãsurilor ce se intenþioneazã a se institui, pentru a constata dacã respectivele mãsuri sunt susceptibile de a constitui ajutor de stat.

Astfel, atunci când se intenþioneazã acordarea unui ajutor de stat, furnizorul elaboreazã, dupã caz, o notificare sau o fiºã de informare care vor fi înaintate Consiliul Concurenþei în vederea avizãrii.

Ulterior emiterii avizului, Consiliul Concurenþei va înainta Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanþei Permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã, notificarea sau fiºa de informare. În cazul în care, prin aviz, Consiliul Concurenþei a propus modificãri ºi furnizorul nu este de acord cu acestea, notificarea, respectiv fiºa de informare vor fi transmise în forma doritã de furnizor.Consiliul Concurenþei, împreunã cu furnizorul de ajutor de stat, va susþine notificarea în faþa Comisiei Europene, în vederea obþinerii autorizãrii mãsurilor de sprijin. Dupã adoptarea de cãtre Comisia Europeanã a unei decizii, Consiliul Concurenþei va informa, de îndatã, furnizorul asupra mãsurilor dispuse de Comisie prin decizie ºi îi va transmite o copie a acesteia.

În ceea ce priveºte monitorizarea ajutoarelor de stat acordate în România, Ordonanþa subliniazã rolul din ce în ce mai important pe care trebuie sã îl joace furnizorul de ajutor de stat în asumarea responsabilitãþii respectãrii reglementãrilor în

115vigoare. Astfel, dacã în Legea nr. 143/1999 se prevedea posibilitatea pentru experþii Consiliului Concurenþei de a realiza controale la faþa locului pentru a vedea în ce masura sunt respectate condiþiile în care a fost autorizatã acordarea unui ajutor de stat, prin Ordonanþã, sarcina verificãrii respectãrii condiþiilor revine exclusiv furnizorului.

III. Monitorizarea

68

113Mihaela MARINESCU

Rezumat

Aderarea României la Uniunea Europeanã impune adoptarea, în anumite domenii, a unor mãsuri de naturã organizatoricã ºi modificarea unor competenþe la nivel naþional. Unul dintre aceste domenii îl reprezintã ajutorul de stat.

Începând cu 1 ianuarie 2007, rolul Consiliului Concurenþei în materia ajutorului de stat s-a schimbat. Pentru a determina poziþia pe care o va ocupa Consiliul Concurenþei, în materia ajutorului de stat, ºi pentru a se stabili modalitãþile în care se vor realiza la nivel naþional procedurile în materia ajutorului de stat, a fost elaboratã

114O.U.G. nr 117/2006 (numitã în continuare Ordonanþã).

Conform legislaþiei comunitare în domeniul ajutorului de stat, Comisia Europeanã este singura instituþie abilitatã sã se pronunþe în legãturã cu compatibilitatea unei mãsuri de ajutor de stat cu un mediu concurenþial normal. De asemenea, Comisia Europeanã realizeazã, pe baza rapoartelor transmise de statele membre, monitorizarea, la nivel comunitar, a ajutoarelor de stat.

Cuvinte cheie: proceduri, ajutor de stat, competenþe, monitorizare, autoritate de contact.

113Mihaela MARINESCU

PROCEDURI NAÞIONALE ÎN DOMENIUL AJUTORULUI

DE STAT COMPETENÞE ªI OBLIGAÞII:

PROCEDURI NAÞIONALE ÎN DOMENIUL AJUTORULUI

DE STAT: COMPETENÞE ªI OBLIGAÞII

113 Inspector de concurenþã, Direcþia Raportare, Monitorizare ºi Control Ajutoare de Stat, Consiliul Concurenþei.114 Privind procedurile naþionale în domeniul ajutorului de stat, publicatã în M.Of. nr. 1042/28.12.2006115 Privind ajutorul de stat, republicatã.

I. Consultancy activity

II. Advisory opinion

At the national level, the

Community State aid legislation. The

give an advisory opinion on it

Competition Council provides consultancy to the State aid grantors and beneficiaries for the observance of the rules imposes by the Competition Council's experts collaborate with the grantors for the filling and improvement of the notifications and summary information, including for the elaboration of the normative or administrative acts that could institute State aid measures.

The Ordinance lays down the steps that a grantor has to pass through for the implementation of a State aid measure. The grantors shall have the responsibly for the elaboration of the normative acts that institute State aid measures and of the notifications and summary sheets. For the accomplishment of this goal, the grantors have to create, in their agencies, a specialized staff that can realize a “preliminary” analyze of the measures that is intended to be instituted in order to find out if these measures constituted State aid.

When it intends to grant a State aid, the grantor elaborates a notification or a summary information, as the case may be, that shall be transmitted to the Competition Council that will

.

After issuing the submit the notification or summary sheet to the Commission through

Romania's Permanent Representative at the European Union. If through advisory opinion the Competition Council some modifications and if the solicitant does not agree with the modification proposed by the Competition Council, the notification or the information sheet shall be transmitted in form decided by the grantor.

in order to obtain the authorization of the support measures. After the adoption by the European Commission of a decision in the State aid field, the Competition Council shall inform, without delay, the grantor on the decisions taken by the European Commission and also shall submit a copy of the relevant decision.

As far as the monitoring of the State aid granted in Romania is concerned, the Ordinance underlines the importance of the role played by the grantor in assuming the responsibility of obeying the rules in the area. The State Aid Law (law no 143/1999 republished) mentioned that the competition inspectors have had the power to do on site monitoring activities in order to see if the condition

advisory opinion, the Competition Council shallinformation

its ,suggested

the

The Competition Council together with the granting authority shall sustain the notification before the European Commission

III. Monitoring activity

69

116 Competition inspector, Directorate of Reportying, Monitorying and Control of State Aid, Competition Council.117 Translated into English by Mihaela Marinescu.118 Regarding national procedures in the State aid field, publish in the Official Gazette no 1042/28.12.2006.

116Mihaela MARINESCU

117Abstract

The accession of Romania to the European Union imposes the adoption, in certain fields, of some organizational measures and the modification of national competences. One of these fields is State aid.

stStarting with January 1 , 2007, the role of the Competition Council in the State aid field has changed. To define the Competition Council's position in the State aid field and to establish the ways of implementing the national

118procedures in the State aid field, was adopted the G.E.O. no 117/2006 (hereinafter the Ordinance).

According to the Community State aid legislation, the European Commission is the only institution that has the power to pronounce on the compatibility of a State aid measure with the Common market. Also, at the Community level, the European Commission performs the monitoring activity of the State aid, based on the Member States reports.

Keywords: procedures, State aid, competences, monitorying, contact point.

NATIONAL PROCEDURES IN THE STATE AID FIELD: COMPETENCES AND OBLIGATIONS

NATIONAL PROCEDURES IN THE STATE AID FIELD: COMPETENCES AND OBLIGATIONS

Furnizorilor de ajutor de stat le revine obligaþia de a verifica permanent modul în care sunt cheltuiþi banii publici. În acest context, furnizorul este responsabil sã verifice, periodic, dacã beneficiarul de ajutor de stat îºi respectã obligaþiile asumate la momentul primirii unui ajutor de stat ºi, în cazul în care aceste obligaþii nu sunt respectate, furnizorul de ajutor de stat trebuie sã intervina pentru a înlãtura incompatibilitãþile cu prevederile comunitare în domeniu.

Anual, furnizorii trebuie sã transmitã Consiliului Concurenþei raportãri privind ajutoarele de stat acordate în România. De asemenea, la solicitarea Consiliului Concurenþei, furnizorul trebuie sã transmitã orice alte informaþii necesare pentru îndeplinirea de cãtre România a obligaþiilor asumate în calitate de stat membru.

Furnizorii rãspund de veridicitatea informaþiilor transmise Consiliului Concurenþei în cadrul procesului de notificare/informare, respectiv de monitorizare. Rolul Consiliului Concurenþei în procesul de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate în România este ca, pe baza raportãrilor transmise de catre furnizori, sã elaboreze inventarul ajutoarelor de stat, Raportul anual al ajutoarelor de stat acordate în România, precum ºi toate raportarile care decurg din calitatea României de stat membru. De asemenea, Consiliul Concurenþei organizeazã ºi menþine registrul ajutoarelor de stat.

Un alt element de noutate introdus ºi reglementat de Ordonanþã îl reprezintã prevederile referitoare la procedura care trebuie urmatã în cazul existenþei unei decizii de rambursare/recuperare sau suspendare a unui ajutor de stat incompatibil sau utilizat abuziv. Ulterior emiterii de cãtre Comisia Europeanã a unei dec i z i i p r i n ca re s e d i spune r ecupe -rarea/suspendarea acordãrii unui ajutor de stat, Consiliul Concurenþei va înainta o copie dupã acestã decizie furnizorului de ajutor de stat, care va trebui sã întreprindã toate mãsurile necesare pentru a pune în aplicare respectiva decizie.

Furnizorul va transmite o copie dupã decizie beneficiarului care poate rambursa ajutor de stat ºi dobânzile aferente. În cazul în care nu se realizeazã rambursarea voluntarã, furnizorul poate solicita Curþii de Apel Bucureºti anularea actului administrativ prin care s-a instituit mãsura de ajutor

IV. Respectarea deciziilor Comisiei Europene

de stat ºi, pe cale de consecinþã, recuperarea ajutorului de stat ºi a dobânzilor aferente. Furnizorii vor transmite Consiliului Concurenþei date, informaþii ºi documente privind stadiul recuperãrii sau suspendãrii ajutoarelor de stat.

Trebuie remarcat faptul cã, prin prevederile introduse de aceastã Ordonanþa se doreºte conºtientizarea ºi responsabilizarea furnizorului de ajutor de stat în legatura cu tot ceea ce înseamnã ajutorul de stat. Astfel, comparativ cu prevederile legislative anterioare se observã o modificare esenþialã a rolului pe care îl joacã Consiliul Concurenþei în materia ajutorului de stat ºi responsabilitatea care revine furnizorilor. Consiliul Concurenþei reprezintã autoritatea de contact în raporturile dintre Comisia Europeanã ºi furnizorii sau beneficiarii de ajutor de stat.

Experþii Consiliului Concurenþei îi vor asista pe reprezentanþii Comisiei Europene în cazul eventualelor controale la faþa locului ºi vor rãspunde la toate solicitãrile de informaþii pe care Comisia Europeanã le va formula.

Consiliul Concurenþei colaboreazã cu autoritatea competentã pentru a reprezenta România în faþa Curþii Europene de Justiþie a Comunitãþilor Europene în cazurile privind ajutorul de stat. În ceea ce priveºte deciziile emise de Consiliul Concurenþei anterior aderãrii, acestea continuã sã-ºi producã efectele, urmând ca furnizorii sã întreprindã toate mãsurile pentru punerea lor în executare (fizic, valoric ºi ca impact).

Noul rol al Consiliului Concurenþei este acela de a acorda consultanþã de specialitate în elaborarea, notificarea/informarea ºi monitorizarea schemelor de ajutor de stat sau în susþinerea cazurilor în faþa Comisiei Europene, de a asigura promovarea culturii concurenþei atât pentru furnizorii de ajutor de stat cât ºi pentru mediul de afaceri.

Adoptarea Ordonanþei prin care se instituie procedurile naþionale în domeniul ajutorului de stat reprezintã o parte din contribuþia României la atingerea obiectivelor stabilite de Comisia Europeanã în „Planul de acþiune în domeniul ajutorului de stat”, al cãrui deziderat, mereu actual, este acordarea de ajutoare de stat mai puþine dar mai bine orientate.

V. Autoritate de contact

70

set for granting an aid are fulfilled. The Ordinance came and modified this provision, and currently only the grantor has the right to do the onsite monitoring activities and, so, the obligation to check the observance of the rules belongs only to the grantor.

The State aid grantors have the obligation to verify the way public money are being spent. Thus, the grantor is responsible to check periodically if the State aid beneficiary is fulfilling the conditions assumed when receiving the State aid. If the beneficiary do not fulfill those obligations, the State aid grantor must act in order to eliminate the incompatibilities with the law in force.

On an annual basis, the grantors have to submit to the Competition Council reports on State aid granted in Romania. Also, at the Competition Council's request, the grantors have to submit any other data needed to fulfill the obligation assumed by Romania as a Member State. The State grantors are responsible for the accuracy of the data and information submitted to the Competit ion Counci l during the notification/informing or monitoring activity. The Competition Council role in the monitoring activity is to elaborate, based on the grantors” reports, the State aid inventory, the annual report on the State aid granted in Romania, the State aid registry and other necessary reports in view of fulfilling the obligations set for Romania as a Member State.

Other elements introduced and settled by the Ordinance are the provisions on the procedure that has to be followed in case of a decision on recovery or suspension of an incompatible or misused State aid.

Following the adoption by the European Commission of such a decision, the Competition Council shall submit to the grantor a copy of it. The grantor shall take all the measures needed to implement the decision.

The grantor shall submit a copy of the decision to the beneficiary. If the beneficiary does not voluntary reimburse the State aid and the interest related to it, the grantor shall address to the Bucharest Court of Appeal in order for this Court to dispose the cancellation of the act through which the State aid

IV. The observance of the European Commission's decisions

was granted and, as a consequence, the recovery of the aid and the related interest. The State aid grantors shall submit to the Competition Council information regarding the evolution of the recovery, the provisionally recovery or the suspension of the State aid

It has to be noticed the fact that, one of the aims of the Ordinance was to make the grantors be aware and responsible for their role in the State aid area. Comparing to the previous law, the role of the Competition Council has changed and the grantors are more responsible for the observance of the rule in the area. The Competition Council shall be the contact point in the relations between the European Commission and State aid grantors and beneficiaries involved in the State aid procedures.

The Competition Council officials shall assist the European Commission on the on-site monitoring visits and shall answer to all the information requested by the European Commission. The Competition Council shall cooperate with the authority empowered to represent Romania at the European Court of Justice in State aid cases.

The decisions issued by the Competition Council prior to the accession shall continue to produce their effects and the grantors have to take all the measures needed to implement them.

The role that the Competition Council shall play from now on is to provide specialized assistance in drawing up of notifications, information sheets and on monitoring activities, or in the allegation of the notification before the European Commission. Also, the Competition Council shall continue to carry on its activity to inform the authorities, other State aid grantors and beneficiaries and the public on the community State aid regulations, by publishing guides, monthly bulletins, case law and legislative syntheses, other informational materials and by organizing seminars, roundtables, conferences etc.

The adoption of the Ordinance on national procedure in the State aid area represents just a small part of Romania's contribution in achieving the goals of the European Commission's State Aid Action Plan: "Less but better targeted State aid".

V. Contact point

71

I. Introducere

Chiar din faza de negociere, Tratatul Constituþional a stârnit numeroase discuþii. Este de remarcat faptul cã motto-ul (Constituþia noastrã ... se numeºte democraþie pentru cã puterea este în mâinile nu ale unei minoritãþi, ci ale majoritãþii - Tucidide II, 37), propus de preºedintele Convenþiei, Valéry Giscard d'Estaing, a fost eliminat.

În cadrul Convenþiei privind viitorul Europei, Preambulul a suscitat numeroase dezbateri. Astfel, încã de la 3 iunie 2003, trei membri ai Convenþiei – Robert Madinter, Olivier Duhamel ºi Pervenche Beres – au semnat o propunere vizând eliminarea motto-ului din Tucidide, motivând cã nu ar fi oportun ca Uniunea Europeanã sã fie refondatã sub auspiciile întemeietorului realismului geopolitic. De asemenea, motto-ul a fost contestat pentru motivul cã traducerea din limba greacã nu ar fi exactã sau cã se pune un accent mult prea mare pe puterea deþinutã de popor, în detrimentul statului.

Una din dezbaterile cele mai mediatizate în legãturã cu preambulul – care a generat, de altfel, ºi discuþii în

legãturã cu valoarea juridicã a acestuia – a fost cea referitoare la chestiunea religioasã: trebuie sau nu realizatã o referire la moºtenirea/valorile creºtine? Motivaþiile susþinãtorilor ambelor posibilitãþi au fost diferite: recunoaºterea unui fapt istoric evident, contribuþia creºtinãtãþii la civilizaþia europeanã etc.

Au existat ºi pãreri în sensul unei dorinþe de „impunere a supremaþiei Vaticanului”, dar ºi opinii care au solicitat eliminarea referinþei la valorile creºtine pe motivul necesitãþii eliminãrii oricãrei posibile interpretãri în sensul discriminãrii persoa-nelor de religie musulmanã sau a ateilor.

Din aceastã dezbatere, se reþin urmãtoarele aspecte: în primul rând, în numeroase state persistã anumite antagonisme între componentele „laic” ºi „cleric”; în al doilea rând, este relevat un aspect pozitiv – interesul cetãþenilor ºi al societãþii civile pentru Constituþie – chestiunea religiei era un aspect uºor sesizabil, în contrast cu prevederile instituþionale, cu caracter complex, prevãzute în Partea a III-a.

Unul dintre aspectele fundamentale ale compromisului de la Bruxelles (17-18 iunie 2004) a

72

119 Inspector de concurenþã, Inspectoratul de Concurenþã al Muncipiului Bucureºti ºi jud.Ilfov.120 Inspector de concurenþã, Inspectoratul de Concurenþã al Muncipiului Bucureºti ºi jud.Ilfov.

119Lilian OSTROPEL 120Raluca BADICÃ

Motto: “Europa nu este decât o voinþã comunã a celor care

trãiesc în ea, printr-o vocaþie comunã…Unitateaeuropeanã stã în spiritul european.”

Bernard Voyenne

Rezumat

Dacã în numãrul anterior al revistei am prezentat Structura Tratatului constitutional care este formatã din patru pãrþi precedate de un Preambul, la care urmeazã sã se adauge o serie de Protocoale, în continuare vom încerca sã prezentãm câteva aspecte referitoare la poziþia statelor membre cu privire la elementele de noutate aduse de Constituþie.

Cuvinte cheie: tratat constituþional, memorandum, globalizare, cooperare întãritã.

PROCESUL DE ELABORARE ATRATATULUI INSTITUIND

O CONSTITUÞIE PENTRU EUROPA (II)

PROCESUL DE ELABORARE ATRATATULUI INSTITUIND

O CONSTITUÞIE PENTRU EUROPA (II)

1. Introduction

Even from the negotiating phase, the Constitutional Treaty generated many discussions. It is to be mentioned the fact that the motto (Our Constitution … is called democracy for the power lays not in the hands of the minority, but the majority`s Thucydides II, 37) proposed by Valery Giscard d'Estaing, the president of the Convention, was eliminated.

Within the framework of the Convention, regarding the future of Europe, the Preamble raised many

rddebates. In this way, even from the 3 of June 2003, three members of the Convention Robert Madinter, Oliver Duhamel and Pervenche Beres signed a proposal meant to eliminate Thucydides`s motto, thought as inadequate for the European Union to be rebuilt under the auspices of the founder of geopolitical realism. The motto was also contested on the grounds that the translation from Greek is inaccurate or the fact that it stresses more on people's power, than on the states.

One of the most mediated debates regarding the preamble which also generated discussions about its judicial value - was the religious aspect: is a reference

about the Christian values/ inheritance necessary or not? Motivations of the supporters of both possibilities, varied: the recognition of a obvious historical fact, Christianity's contribution to European civilization, etc.

There were also allegations about a wish to “impose the Vatican's supremacy”, but also opinions suggesting the elimination of the references to Christian values motivating the necessity of the elimination of any possible interpretations regarding the discrimination of Muslims or atheists.

From this debate, two aspects can be underlined: on one hand, in numerous states still persists some antagonisms between the laic and clerical components; on the other hand, an important positive aspect is revealed - the interests of the citizens and the civil society for the Constitution - the religious aspect it is not difficult to be noticed, contrarily to the institutional provisions, of a complex nature, foreseen in the third Part.

One of the fundamental aspects of the Brussels th th compromise (17 -18 of June 2004) was represented

by the agreement on the decision's content article I-

73

121 Competition inspector, Territorial Inspectorate of Competition for Bucharest and Ilfov County.122 Competition inspector, Territorial Inspectorate of Competition for Bucharest and Ilfov County.123 Translated into English by Lilian Ostropel.

121Lilian OSTROPEL122Raluca BÃDICÃ

Motto: “ Europe is nothing but a common will of those who inhabit it by a common calling…The European unity lays in the European spirit”

Bernard Voyenne

123Abstract

Whereas in the previous number of the magazine we presented the structure of the Constitutional Treaty consisting in four parties, preceded by a Preamble, to which a series of Protocols will follow, the present article will try to resume some aspects about the position of the member states regarding the elements of novelty brought by the Constitution.

Keywords: constitutional treaty, memorandum, globalization, strengthened cooperation.

THE ELABORATION OF THE TREATY IMPLEMENTING A CONSTITUTION FOR EUROPE (II)

THE ELABORATION OF THE TREATY IMPLEMENTING A CONSTITUTION FOR EUROPE (II)

fost reprezentat de convenirea asupra textului deciziei convenite de articolul I-24, care va reglementa mecanismul de rotaþie în cadrul Consiliului. Variantele propuse au urmarit asigurarea unui echilibru între accesul tuturor statelor, într-un interval rezonabil, la preºedinþie, eficienþa decizionalã ºi volumul important de activitate pe care îl presupune exercitarea preºedinþiei.

S-a pornit de la principiul exercitarii unei preºedinþii în echipa de trei state, în scopul acoperirii eficiente a volumului de activitate. Variantele avansate au fost:a) rotaþia simpla: echipa de trei state, pe termen de

18 luni, fiecare dintre ele exercitând, pe întreaga durata a mandatului, preºedinþia anumitor formaþiuni ale Consiliului (se exercitã succesiv în ceea ce priveºte Consiliul Afaceri Generale). Sistemul prezenta dezavantajul eliminarii posibilitaþii ca un stat sa aiba raspundere în toate domeniile;b) rotaþia în rotaþie – echipa de trei state, pe termen de 18 luni; fiecare stat deþine, prin rotaþie, pentru câte 6 luni, preºedinþia unor anumite formaþiuni ale Consiliului. Principalul dezavantaj era reprezentat de complexitatea mult prea ridicata a sistemului;c) sistemul „quasi-Nisa” (troica) – echipa de trei state, pe termen de 18 luni, fiecare deþinând pentru 6 luni preºedinþia tuturor formaþiunilor Consiliului, fiind ajutat de celelalte doua.

S-a optat pentru sistemul „quasi-Nisa” (troica), potrivit criteriului eficienþei decizionale ºi a simplitaþii mecanismului. Cu toate acestea, pentru a conferi flexibilitate modalitaþii exercitarii preºedinþiei, s-a prevazut posibilitatea încheierii de aranjamente între statele care exercita preºedinþia, prin care acestea pot conveni ca preºedinþia anumitor formaþiuni sa fie exercitata de state diferite.

În discuþiile care au precedat adoptarea Constituþiei s-a pus problema daca exista, într-adevar, o diferenþa din punct de vedere juridic între acte legislative ºi acte non-legislative (forþa juridica etc.).

De asemenea, distincþia este dificila din punctul de vedere al separarii tradiþionale a executivului de legislativ. Astfel, daca procedura legislativa poate fi individualizata în Uniunea Europeana, nu avem de-a face un un executiv propriu-zis, în condiþiile în care, spre exemplu, Consiliul deþine ºi atribute legislative ºi atribute executive. Din punct de vedere procedural, regula pentru actele legislative este procedura

codeciziei, reglementata detaliat în partea a III-a. De asemenea, distincþia este importanta în economia reglementarilor constituþiei, care face referire, în unele cazuri, la „acte legislative” (în special în partea a III-a).

O alta problema a fost încadrarea regulamentelor delegate în aceasta distincþie, având în vedere ca acestea modifica acte legislative, dar ele însele nu au aceasta calitate. În plus, s-a recunoscut ca distincþia prezinta ºi o semnificaþie simbolica deosebita, fiind necesara poate pentru impulsionarea unei „dezvoltari”, în viitor, a dreptului constituþional comunitar.

Principala problema pe care o ridica actele de implementare este reprezentata de urmatoarea situaþie de fapt: în conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea Europeana, în vigoare, actele de implementare sunt regulamente (direct aplicabile) ºi directive (obligatorii în ceea ce priveºte rezultatul, lasând statului libertatea alegerii mijloacelor) – fiind adoptate prin procedura

124comitologiei .

În conformitate cu Constituþia, actele de implementare cu aplicabilitate generala poarta denumirea de regulament, fie ca sunt direct aplicabile („efect regulament actual”), fie ca sunt obligatorii doar cu privire la rezultat („efect directiva actuala”). Prin urmare, va fi dificil pentru statele membre sa cunoasca ce dispoziþii trebuie sa transpuna în dreptul intern („efect directiva”) ºi ce dispoziþii sunt direct ºi imediat aplicabile, cel puþin în lipsa unor prevederi exprese în preambulul actului respectiv. În practica, poate aparea situaþia ca un act sa conþina anumite articole cu „efect regulament” ºi alte articole cu „efect directiva” – ceea ce accentueaza problemele aplicabilitãþii.

Aceasta conduce la necesitatea manifestarii unei atenþii sporite de catre instituþiile comunitare la redactarea acestor acte – în vederea precizarii exacte a obligaþiilor statelor membre faþa de transpunerea viitoarelor regulamente de aplicare.

În cadrul Conferinþei Interguvernamentale, ca urmare a definirii majoritaþii calificate de 55% (numãrul de state) ºi de 65% (populaþia reprezentatã), s-a considerat necesara introducerea în prevederile referitoare la adoptarea unei decizii de

74

124In limbajul comunitar desemneazã o practicã a utilizãrii comitetelor în procesul de execuþie.

24, regarding the rotation mechanism within the Council. The alternatives proposed were seeking to ensure a balance between all state's access, in a reasonable period of time, to the Presidency, decisional efficiency, and the important volume of activity that the Presidency supposes..

It was started from the principle of having a Presidency as a three states team, in order to efficiently cover the volume of activity. The proposed solutions were:a) simple rotation: three - states team, for 18 months, each of them exercising, during the whole mandate, the Presidency of certain Council divisions (which is successively executed regarding the General Affairs Council). The disadvantage of the system consists in the elimination of the possibility for a state to have responsibility in all domains;b) rotation in rotation: three - states team, for 18 months; each state holds, by rotation, for 6 months, the Presidency of certain Council divisions. The main disadvantage is the system`s high level of complexity;c) “quasi Nisa” system (troika): three - states team, for 18 moths and relying on the help of the other two, each state holds the Presidency of all the Council divisions for 6 moths.

According to the decisional efficiency and the simplicity of the mechanism criterion, the option was the “quasi Nisa” system (troika). Nevertheless, in order to allow flexibility to the modality of executing the Presidency, a possibility has been foreseen for concluding arrangements between the states wich hold the Presidency, making possible for these states to agree for the Presidency of some divisions to be executed by different states.

During the discussions preceding the Constitution's adoption, the issue was wether there is a real difference, legally speaking, between the legislative documents and the non-legislative ones (judicial power, etc.).

The conclusion that must be retained is that from a legal point of view, as a rule, it cannot be mentioned a hierarchy. In addition, the distinction is defective from the traditional separation of the legislative executive point of view. As a result, if the legislative procedure can be individualized in the European Union, we cannot speak about a proper executive, if, for example, the Council also holds both legislative and executive attributes. From the

procedural point of view, the rule related to legislative documents is the co-decision procedure,

rdstipulated in detail in the III part. The distinction is also important in the economy of the Constitution's regulations, which in some cases, refers, to

rd“legislative documents” (especially in the III part).

Another problem was framing within this distinction the delegated regulations, keeping in mind that they modify legislative documents, but they themselves do not posses this quality. Additionally, it was recognized that the distinction also holds a special symbolic signification, necessary to get on wheels a future “development”, of the community constitutional law.

The main problem raised by the implemented documents is represented by the following situation: accordingly to the present Treaty instituting the European Community, the implementation documents are rules (directly applicable) and directives (compulsory as far as the result is concerned, allowing the state the freedom of means) being adopted by the commitology

125procedure .

In conformity with the Constitution, the implementation documents with general appliance are called rule, though they are directly applicable (“actual rule effect”), or they are obligatory only regarding the result (“actual directive effect”). However, it will be difficult for the member states to take knowledge about the dispositions that must be transposed in intern right (“directive effect”) and what are the directly applicable dispositions, at least when there is a lack of express foresights in the preamble of that document.

In practice, it also can also appear a situation, when a document contains certain articles with “rule effect” and articles with “directive effect” which makes the appliance much difficult.

This problem leads to the necessity of a greater attention from the communitarian institutions when editing this documents so as to exactly specify the obligations of the member states in the transposition of future application rules.

Within the framework of the Intergovernmental Conference, as a follow-up of the definition of the qualified states majority of 55% and 65% population, it has been considered as necessary the introduction

75

125 In community language, it represents a practice to use the commits in the execution process.

catre Consiliu în ceea ce priveºte admiterea unui nou stat în cooperarea structurata sau suspendarea participarii unui stat a unei prevederi speciale privind minoritatea de blocaj – 35% din statele membre plus un stat membru.

Privitor la reforma instituþionalã a Uniunii Europene, oficialii austrieci abordeazã structura Comisiei, a Consiliului European si a Parlamentului European, acordând o atenþie specialã procesului decizional din reþeaua instituþionalã europeanã. Luând în considerare rolul Comisiei în procesul legislativ, reducerea numarului membrilor acesteia nu trebuie sa aibã în vedere doar îndeplinirea funcþiei executive a Comisiei.

Este sugeratã, de asemenea, creºterea puterii Parlamentului European, prin implicarea acestuia în zone de importanþã extremã pentru cetãþeni, cum ar fi justiþia si afacerile interne, puterea forþelor de poliþie.

Modificarea structurii instituþionale a Uniunii Europene conform Memorandumul Benelux adoptat în comun de guvernele Belgiei, Olandei si Luxemburgului, propune urmatoarele soluþii:

întãrirea si extinderea metodei comunitare;

dezvoltarea Parlamentului European ca o instituþie legislativa, cu extensie si în linia bugetarã, care sã exercite rolul legislativ, alãturi de Consiliul European;

conferirea unei personalitãþi legale Uniunii Europene;

întãrirea Comisiei, ale cãrei responsabilitãþi sunt stabilite prin tratate.

În legãturã cu restructurarea Comisiei Europene, Memorandumul propune alegerea preºedintelui acesteia de catre cetaþenii europeni, simultan cu alegerea parlamentarilor europeni. Funcþiile legislative, politice si deliberative ale Consiliului vor fi delimitate. Se va utiliza sistemul de vot al majoritatii calificate, care, în procesul legislativ, trebuie sã se interfereze cu procesul de codecizie.

În ceea ce priveºte poziþia Danemarcei, guvernul danez îºi manifestã îngrijorarea faþã de scãderea rolului acestei þãri în procesul de restructurare a Uniunii Europene, poziþie exprimatã oficial prin adoptarea, la 12 iunie 2001, a unei Carte Albe – „Danemarca ºi Europa: extinderea, globalizarea ºi susþinerea publicã”. Documentul înfãþiºeazã aspecte ale delimitãrii puterilor statelor naþionale ºi ale

II. Poziþia statelor membre referitoare la elementele de noutate

••

•

•

instituþiilor comunitare, statutul Cartei Drepturilor Fundamentale ºi propunerea de simplificare a tratatelor Uniunii Europene.

În ceea ce priveºte rolul parlamentelor naþionale, propunerea danezã constã în instituirea unei structuri formate din reprezentanþi ai parlamentelor naþionale care sã deþinã funcþii specifice, sã menþinã contactul atât cu parlamentele naþionale, cât ºi cu Parlamentul European.

În ceea ce priveºte poziþia Finlandei, în vederea implicãrii parlamentelor naþionale în adoptarea deciziilor la nivel comunitar, s-a înaintat propunerea de a crea o serie de sisteme naþionale, bazate pe interactivitate, transparenþã ºi modalitãþi eficiente de preconsultare a parlamentelor, care vor conduce la acceptarea politicilor comune ale Uniunii Europene.

Poziþia italianã se contureazã prin abordarea urmatoarelor aspecte: extinderea Uniunii Europene, punerea în aplicare a principiului cooperãrii întãrite, procesul de luare a deciziilor ºi structura dezbaterii despre noua Europã.

În opinia oficialilor italieni, extinderea este, într-adevãr, cea mai eficientã politicã de stabilizare regionalã pe care o va implementa Uniunea Europeanã, exercitând în acelaºi timp o influenþã fundamentalã în realizarea reformei interne.

Necesitatea aplicãrii principiului cooperãrii întãrite este în mod sugestiv argumentatã prin prezentarea unui exemplu referitor la controlarea fenomenului imigraþiei. Realizarea acestui lucru necesitã coordonarea politicilor naþionale. Crearea unei politici eficiente necesitã o armonizare între politicile europene (ca ºi în cazul politicii de azil) ºi cele naþionale orientate, legate de piaþa de muncã ºi hotãrârile de repatriere în þara de origine.

Acelaºi principiu se aplicã ºi în lupta împotriva emigrãrii ilegale, pentru care soluþia se regãseºte în cooperarea inter-guvernamentalã ºi armonizarea la nivel comunitar. În cazul politicii externe ºi de securitate comunã se petrece acelaºi fenomen.

Conform opiniei spaniole, referitor la restructurarea Comisiei Europene ºi a Consiliului European, renunþarea la un comisar se poate compensa prin obþinerea unei ponderi adecvate a voturilor în Consiliu. Un aspect important al restructurãrii Parlamentului European ar fi introducerea unor comitete, tocmai în scopul eficientizãrii activitãþii sale.

76

in the stipulations regarding the adoption of a decision by the Council about the admission of a new state in the structured cooperation or suspending the participation of a state of a special stipulation regarding the minority for blocking -35% of the member states, plus one member state.

Referring to the institutional reform of the European Union, the Austrian officials approach the Commission's structure, of the European Council and the European Parliament, granting a special attention to the decisional process from the European institutional network. Taken into consideration the Commission's role in the legislative process, the reduction of its members must not have in attention only fulfilling the executive function of the Commission.

It is also suggested the increase of the European Parliament's power, by involving it in extremely important areas for the citizens, as justice and internal affairs, the power of political forces.

Modifying the institutional structure of the European Union is a problem for which the Benelux Memorandum commonly adopted by the governments of Belgium, Holland and Luxemburg, propose the following solutions:

Strength and extension of the communitarian method

The development of the European Parliament as a legislative institution, with extension in the budgetary area, which to hold the legislative role, together with the European Council

Giving a legal personality to the European Union

St rengthening the Commiss ion, which responsibilities are decided by treaties

Regarding the reorganization the European Commission, the Memorandum proposes the election of the President by the European citizens, simultaneously with the European Parliament elections.

The legislative, political, and deliberative functions of the Council would be delimitated. A vote system of the qualified majority, would be used, which, in the legislative process, must interfere with the co-decision process.

About Denmark's position, the Danish government manifests its worries about diminishing this country's

II. The position of the member states in reference to the novelty elements.

•

•

••

role in the process of reorganizing the European thUnion, position voiced officially by adopting, at 12

of June 2001, of the White Charta “Denmark and Europe: the extinction, globalization and public support”. The Document shows the aspects of delimiting the power of national states and the communitarian institutions, the status of the Fundamental Rights Charta and the proposal of simplifications of the European Union treaty.

In what the national parliaments role is concerned, the Danish proposal consisted in creating a structure formed from the representatives of the national Parliaments, which hold specific functions, to maintain the contact with both national Parliaments and the European Parliament.

With referrence to Finland's position, for implying the national Parliaments in adopting the decisions at communitarian level, a proposal was forwarded to create a series of national systems, based on interactivity, transparency and efficient modalities of prior consultancy of the Parliaments, which will lead to the acceptance of common politics of the European Union.

The Italian position is detailed by accessing the following aspects: the extension of the European Union, applying the principal of strengthened cooperation, the process of decision-making and the debate structure about the new Europe.

In the Italian officials' opinion, the enlargement is, really, the most efficient policy of regional stabilization, which will be implemented by the European Union, exercising a fundamental influence in realizing an intern reform, in the same time.

The necessity of applying the principle the strengthened cooperation is the suggestive modality argued by presenting an example, about controlling the immigration phenomena. In order to realize it, a coordination of the national politics is required. Creating an efficient politic requires a harmony between the European politics (as in the asylum policy) and the national politics, in connection with the work force market and the decisions of repatriating to the home country.

The same principle apply to a fight against illegal emigration, the problem which solution is found in the inter-governmental cooperation and harmony at communitarian level. In the case of foreign politics and of commune security it appears the same phenomenon.

77

La nivelul politicilor, Suedia subliniazã necesitatea coordonãrii politicii externe în vederea prevenirii conflictului armat. În privinþa politicilor de mediu, este importantã asigurarea unui cadru de dezvoltare durabilã a strategiilor. În domeniul drepturilor omului, clauzele hotãrârilor adoptate de Uniunea Europeanã ºi de þãrile din lumea a treia vor fi aplicate în situaþiile specificate în cadrul acestora.

Estonia susþine echilibrul în sistemul de votare din Parlament, afirmând cã votul estonian trebuie sã aibã aceeaºi greutate ca ºi votul german. Punctul de vedere maltez susþine ca ar trebui sa aibã acelaºi numãr de voturi ca Marea Britanie. Puterea legislativã trebuie sã fie susþinutã de o capacitate executivã eficientã. Pentru a fi luatã în considerare candidatura preºedintelui Comisiei Europene, el trebuie sã fie propus de un numãr de 25-30 de senatori.

Pentru a fi ales, acesta ar trebuie sã fie susþinut de 50%+1 voturi din Senat. În atribuþiile preºedintelui Comisiei intrã desemnarea comisarilor, reprezentanþi ai fiecãrei þãri membre. Tot preºedintele Comisiei alege comisari din rândul senatorilor ºi îºi formeazã propria echipã. Printr-o astfel de reformã, statele membre sunt asigurate ca interesele lor sunt reprezentate în mod corect.

Polonia exprimã punctul propriu de vedere referitor la restructurarea instituþionalã a Uniunii Europene, sprijinind ideea creãrii unei Europe unite. În ceea ce priveºte reformarea Parlamentului European, susþinem necesitatea de a contura în mod clar viitoarea structurã a celei de a doua Camere a Parlamentului. Legitimitatea democraticã ar fi asiguratã ºi prin posibilitatea ca Parlamentul sã deþinã dreptul de selecþie a membrilor Comisiei Europene, inclusiv a preºedintelui acesteia.

În concluzie se aºteaptã cooperarea dintre instituþiile naþionale ºi cele comunitare, prin care se va eficientiza procesul de luare a deciziilor, întãrirea rolului parlamentelor naþionale în procesul de luare a deciziilor la nivel interstatal.

România nu a privit procesul dificil al redactãrii ºi negocierii Constituþiei ca pe un simplu exerciþiu al statelor membre. Ea a avut statut de observator activ atât în cadrul Convenþiei pentru viitorul Europei, cât ºi în cadrul Conferinþei Interguverna-mentale, iar deznodãmântul corespunde pe deplin aºteptãrilor României. Statutul de observator activ a comportat

posibilitatea de a-þi exprima propria opinie ºi viziune în cadrul procesului de reflecþie, redactare ºi convenire a noii Constituþii.

Ca stat membru al UE, România joacã un rol important în cadrul arhitecturii instituþionale a UE. Timp de douã mandate ale Comisiei, România va avea propriul comisar european. În cadrul Consiliului, forul legislativ al UE, România ocupã locul 7 ca putere de influenþare a deciziilor. În ceea ce priveºte Parlamentul European, România beneficiazã de 35 de mandate de euro-parlamentari. Dupã 2009, acest numãr va fi modificat printr-o redistribuire a numãrului de locuri alocat fiecãrei þãri.

România este semnatar al Actului Final al Conferinþei Interguvernamentale.

78

In conformity with the Spain's opinion, regarding to reorganization of the European Commission and the European Council, renouncing at a commissar can be compensated by obtaining an adequate weighting of the votes in Council. An important aspect of reorganizing the European Parliament would be the introducing of some committees, aiming to make its activity more efficient.

At the policy level, Sweden underlines the necessity of coordinating the external policy preventing from armed conflict. Regarding the environment politics, it is important to ensure a durable development of the strategies frame. In the human rights domain, the clauses of the decisions adopted by European Union and the countries from the third World will be applied in the situations mentioned in their framework. Estonia sustains the equilibrium in the voting system of the Parliament, affirming that the Estonian vote must have the same weight as the German vote. The same, Malta should have the same number of votes as Great Britain. The legislative power must be sustained by an efficient executive capacity. To be taken into consideration the aspiration of the president of the European Commission, he must be proposed by 25-30 senators. To be elected, he must be sustained by 50% +1 votes from the Senate. The Commission's President attributions imply the designation of the commissars, representatives of each member state. In addition, the Commission Presidents chooses commissars from 45 senators and forms his own team. By this kind of reform, the member states are assured that their interests are correctly represented .

Poland expresses its own point of view referring to the European Union institutional reorganization, supporting the idea of creating a unified Europe. About the reorganization of the European Parliament, it is underlined the necessity of showing clearly the future structure of the second Parliament Chamber. Democratic legitimacy would be assured also by the possibility for the Parliament to detain the selection right of the European Commission members, including its president.

In conclusion we show that the cooperation between the national and communitarian institutes is expected, which will make more efficient the process of decisions making, strengthening the national parliament's role in the process of taking decisions at

interstate level. Romania have never looked at the difficult process of elaborating and negotiating the Constitution as a simple practice of the Member States. Romania had the status of an active observer both in the Convention for Europe`s future and the Intergovernmental Conference and the final outcome to corresponds to Romania`s expectations. The active observer status allowed the possibility to express your own opinion and vision in the reflection, elaboration and negotiation process of the Constitution.

As an EU State member, Romania plays an important role within the institutional architecture of the EU. During two mandates of the Commission, Romania will have its own European Commissioner. Within the Council, the legislative EU forum, Romania is on the

th 7 place, in terms of power to influence decision - making. Regarding the European Parliament, Romania has 35 euro-parliamentary seats. After 2009, this number will be modified by a redistribution of seats allocated to each country.

Romania has signed the Final Act of the Intergovernmental Conference.

79

Adoptarea ºi intrarea în vigoare a legii insolvenþei a constituit un argument în încercarea de prezentare a principalelor reglementãri regãsite în cuprinsul noului act normativ. Dacã în numãrul 3/2006 al revistei au fost prezentate câteva aspecte legate de aplicabilitatea legii, judecãtorul sindic, adunarea creditorilor, administratorul special, administratorul judiciar ºi lichidatorul, vom încerca sã prezentãm pe parcursul acestui articol o serie de elemente referitoare la procedura insolvenþei.

Procedura insolvenþei nu poate fi declanºatã din oficiu decât de instanþa judecãtoreascã, ci numai de acele persoane care au interes direct, prevãzute expres de dispoziþiile legii. Procedura va fi începutã la tribunal, prin introducerea unei cereri de cãtre debitor sau de cãtre creditori, precum ºi de orice alte persoane sau instituþii prevãzute expres de lege.

În situaþia debitorilor care cad sub incidenþa reglementãrilor speciale privind piaþa de valori, aflându-se sub supravegherea Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, aceasta poate formula cererea introductivã.

I. Procedura insolvenþei (continuare)

II. Deschiderea procedurii la solicitarea debitorului

Iniþiatorul procedurii poate fi, prin adresarea unei cereri cãtre instanþã, debitorul aflat în stare de insolvenþã sau cel în situaþia iminentã de insolvenþã.

Cererea debitorului trebuie sã fie însoþitã de înscrisuri doveditoare, printre care ºi o declaraþie pe propria rãspundere autentificatã de notar sau certificatã de avocat, din care sã rezulte cã nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infracþiunile prevãzute în Legea concurenþei nr. 21/1996 ºi din care sã rezulte cã administratorii, directorii ºi/sau asociaþii, la rândul lor, nu au fost condamnaþi definitiv pentru bancrutã frauduloasã, gestiune frauduloasã, abuz de încredere, înºelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, infracþiuni de fals ori infracþiunile prevãzute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.

Termenul de înregistrare a cererii este de 30 de zile de la apariþia stãrii de insolvenþã, ca fiind momentul în care debitorul, din datele finaciar-contabile rezultate din propriile evidenþe, constatã cã disponibilitãþile sale bãneºti au devenit insuficiente

80

126 Inspector de concurenþã, Direcþia Juridic – Contencios Administrativ.

126Carmen BÃLTÃRESCU126Carmen BÃLTÃRESCU

Rezumat

Principala lege în privinþa falimentului – Legea nr.64/1995 privind reorganizarea judiciarã ºi procedura falimentului a fost înlocuitã de o lege modernã, în concordanþã cu legislaþia europeanã referitoare la procedurile de insolvenþã. Ca rãspuns la criticile formulate în Rapoartele Comisiei Europene referitoare la România din anii 2004 ºi 2005, prin care se observa cã sistemul nostru legal nu avea mecanisme eficiente de piaþã, Parlamentul României a adoptat Legea insolvenþei nr. 85/2006, publicatã în Monitorul Oficial nr. 359/21.04.2006, care a intrat in vigoare la 20 iulie 2006. Prevederile acestei legi asigurã o mai bunã protecþie a creditorilor ºi oferã o modalitate mai rapidã de recuperare a creanþelor, în cadrul supervizãrii juridice a managementului insolvenþei.

Cuvinte cheie: insolvenþã, judecãtor sindic, administrator judiciar, lichidator, comitetul creditorilor.

NOUA REGLEMENTARE A INSOLVENÞEI (II)

NOUA REGLEMENTARE A INSOLVENÞEI (II)

The adoption and the entering into force of the Insolvency Law were the reasons for this attempt to present the main provisions of the new normative act. While in the issue no.3/2006 of the magazine there were presented a few topics related to the applicability of the law, the syndic judge, the committee of creditors, the liquidator and the judicial administrator, this article will present certain elements regarding the insolvency procedure.

The insolvency procedure cannot be opened ex-officio by a court but only by the persons having a direct interest, expressly mentioned by the law. The starting point of the procedure will begin by the tribunal, after a request is submitted by the debtor or by other creditors, as well as by any other person or institution explicitly mentioned by the law.

In case of debtors falling under the special regulations regarding the securities market, and thus being under the supervision of the National Securities Commission, the latter may formulate the introductive request.

I. Insolvency procedure (continuation)

II. Opening the procedure at the debtor's request

By submitting a request to the court, the initiator of the procedure may be the debtor which is in a state of insolvency or in the situation of imminent insolvency.

The request of the debtor must have annexed relevant substantiating evidence, among which a statement under his own responsabil i ty, authenticated by a lawyer or certified by a notary, attesting that the debtor has not been previously convicted definitively for false or for criminal offences provided by Law no.21/1996. The statement must also show that the administrators, directors and/or their associates have not been convicted definitively for fraudulent bankruptcy, fraudulent management, abuse of trust, deceit, embezzlement, false testimony, criminal offences involving the use of false or for the criminal offences mentioned by Law no. 21/1996, in the last 5 years before opening the procedure.

The time limit for registering the request is of 30 days from the occurence of the state of insolvency, as the moment when the debtor comes to the conclusion

81

127 Competition inspector, Legal Directorate, Competition Council.128 Translated into English by Ioan D.Popa.

127Carmen BÃLTÃRESCU127Carmen BÃLTÃRESCU

128Abstract

The main law in respect of bankruptcy - Law no.64/1995 regarding judicial reorganization and bankruptcy

procedure has been replaced by a modern law, in line with the European legislation regarding insolvency

procedures. In response to the criticism displayed in the European Commission's Reports on Romania of 2004

and 2005, observing that the legal Romanian system had no efficient market exit mechanisms, the Parliament of

Romania adopted Insolvency Law no.85/2006, published in the Official Gazette no.359/21.04.2006, which thcame into force on the 20 of July 2006. The procedures provided by this law emphasize a better creditor

protection and offer a faster way of debts recovery within a judicial supervision of the insolvency management.

Keywords: insolvency, syndic judge, judicial administrator, liquidator, committee of creditors.

THE NEW REGULATION ON INSOLVENCY (II)THE NEW REGULATION ON INSOLVENCY (II)

pentru plata datoriilor certe, lichide ºi exigibile, care au o vechime mai mare de 30 de zile, indiferent de natura lor fiscalã, comercialã, sau civilã.În cazul neintroducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenþei sau introducerii tardive, respectiv, dupã ce au trecut 6 luni de la împlinirea termenului de 30 de zile, fapta constituie infracþiunea de “bancrutã simplã”, pedepsitã de legea penalã. Pe de altã parte ºi introducerea prematurã a cererii, dacã este fãcutã cu rea credinþã, este sancþionatã de lege prin antrenarea rãspunderii patrimoniale a debitorului, persoanã juridicã sau fizicã, pentru repararea prejudiciului cauzat.

Debitorului nu îi este pusã la dispoziþie posibilitatea de a alege asupra tipului procedurii de soluþionare a cererii. Indiferent de dorinþa sa, cererea va fi supusã procedurii simplificate, dacã debitorul se încadreazã în una dintre urmãtoarele categorii:a) este comerciant persoanã fizicã, acþionând individual;b) este asociaþie familialã;ºi îndeplineºte una dintre urmãtoarele condiþii:1. nu deþine nici un bun în patrimoniul sãu;2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gãsite;3. administratorul nu poate fi gãsit;4. sediul nu mai existã sau nu corespunde adresei din registrul comerþului;d) nu prezintã în termenul legal documentele necesare pentru procedura de reorganizare judiciarã;e) este comerciant dizolvat anterior formulãrii cererii introductive;f) este comerciant neîndreptãþit sã beneficieze de procedura de reorganizare judiciarã.

În alte situaþii, prin încheiere judecatoreascã, 129judecãtorul sindic va dispune deschiderea

procedurii generale, care va fi notificatã dându-se un termen de 15 zile, pentru a se putea formula opoziþii.

Opoziþiile se soluþioneazã de cãtre judecãtorul sindic cu citarea administratorului judiciar, a debitorului ºi a creditorilor oponenþi. În situaþia în care în termen de 15 zile nu s-au formulat opoziþii, judecãtorul sindic va dispune continuarea procedurii.

III. Deschiderea procedurii la solicitarea creditorului

•

•

•

••••••

••••

IV. Primele mãsuri de realizat în prealabil

Un creditor este îndreptãþit sã solicite deschiderea procedurii insolvenþei dacã are o creanþã certã, lichidã ºi exigibilã cu o vechime mai mare de 30 de zile, în suma de peste 10.000 RON. Cererea creditorului va fi comunicatã debitorului în regim de urgenþã, respectiv în termen de 48 de ore de la înregistrare, pentru ca debitorul, în termen de 10 zile sã recunoascã starea de insolvenþã sau sã o conteste. Repingerea contestaþiei conduce la pierderea dreptului debitorului la reorganizare judiciarã.

Deschiderea procedurii presupune: Desemnarea administratorului judiciar sau a

lichidatorului; Obligarea debitorului sã depunã documente ºi sã

furnize informaþii; Suspendarea proceselor contra averii debitorului

precum ºi a procedurilor de executare silitã; Notificarea procedurii de deschidere;

Continuarea furnizãrii serviciilor cãtre debitor;

Suspendarea cursului prescripþiei;

Anchetarea creanþelor negarantate;

Indisponibilizarea pãrþilor sociale sau acþiunilor;

Nulitatea actelor debitorului efectuate dupã data deschiderii procedurii; Ridicarea dreptului de administrare;

Compensarea creanþelor;

Reconsitutuirea documentelor debitorului;

Adoptarea hotãrârii adunãrii creditorilor privind intrarea în faliment.

În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menþionaþi în lista depusã, ori, dupã caz, debitorului ºi oficiului registrului comerþului sau, dupã caz, registrului societãþilor agricole sau altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea menþiunii privind deschiderea procedurii insolvenþei.

Cu excepþia salariaþilor ale cãror creanþe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform

82

129 Judecãtorul sindic este magistratul care, potrivit legii, are atribuþii de a soluþiona în materie de insolvenþã, faliment.

that, based on its financial and accounting data, its cash liquidity has become insufficient for covering certain liquid and exigible debts, overdue for more than 30 days, irrespectively of their fiscal, commercial or civil nature.

In case of submitting the request for the opening of the procedure or submitting it tardy- after 6 months from the end of the 30 days time limit - is considered criminal offence of “simple bankruptcy” and it is punished by the criminal law. On the other hand, the premature submission of the request made in bad faith is sanctioned by the law through invoking the patrimonial responsibility of the debtor (legal or natural person) in order to cover the damage.

The debtor does not have the possibility choose the type of the procedure for solving the request. Regardless its wish, the request will follow the simplified procedure if the debtor can be included in one of the subsequent categories:a) is a natural person merchant, acting individually;b) is a familial association;and fulfils the following conditions:1. its patrimony includes no asset;2. the constitutive acts and the accounting documents are not to be found;3. the administrator cannot be found;4. the address of the headquarter is no longer valid or does not correspond to the addresses from the trade register;d) does not submit within the legal time the necessary documents for the judicial reorganization procedure;e) is a dissolved merchant before the moment of formulating the request;f) is a merchant unentitled to benefit from the judicial reorganization procedure.

In other situations, by the decision of the court, the 130syndic judge will order the opening of the general

procedure which will be notified. Oppositions may be formulated for a period of 15 days.

The oppositions within are solved by the syndic judges through summoning the judic ia l administrator, the debtor and the opponent creditors. If within the 15 days time limit not opposition was not formulated, the syndic judge will order the continuation of the procedure.

III. Opening of the procedure at the creditor's request

•

•

•

••

••••

••••

IV. Preliminary measures

A creditor will be entitled to request the opening of the insolvency procedure if it has to recover a certain liquid and exigible debt, older than 30 days and in quantum of more than RON 10,000. The request of the debtor will be communicated urgently to the debtor, namely within 48 hours from the registration date, in order for him to recognize or to contest the situation of insolvency within a 10 days time limit. If the contestation is rejected the debtor loses its right to judicial reorganization.

The opening of the procedure includes: Designation of the judicial administrator or of the

liquidator; Forcing the debtor to submit documents and to

supply information; Suspension of the legal trials against the debtor's

fortune, as well as the forced execution procedures; Notification of the opening procedure;

Continuation of the supply of services by the debtor;

Suspension of the statute of limitation;

Inquiring the non-guaranteed receivable debts;

Making unavailable the social parts and shares;

Nullity of the debtor's acts carried out after the opening of the procedure; Withdrawal the right of administration;

Compensating the receivable debts;

Reconstituting the debtor's documents;

Adopting the decision of the committee of creditors regarding the entering into bankruptcy.

Following the opening of the procedure, in order for it to be explicitly mentioned in the trade registry, the judicial administrator will transmit a notification, to: all the creditors mentioned by the submitted list, the debtor and the trade registration office, the register of the agricultural undertakings, other registers where the debtor is registered.

With the exception of the employees having receivable debts - which are registered by the judicial administrator -, all the other creditors with receivable

83

130 The syndic judge is the magistrate who, according to the law, has attributions in deliberating within insolvency cases, bankruptcy.

evidenþelor contabile, toþi ceilalþi creditori, ale cãror creanþe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanþelor în termenul prevãzut de sentinþa prin care s-a dispus deschiderea procedurii; cererile de creanþe vor fi înregistrate într-un registru, care se va pãstra la grefa tribunalului.

Creanþele nescadente sau cele aflate sub condiþie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credalã ºi vor putea sã participe la distribuiri de sume în mãsura îngãduitã de prezenta lege. Sunt considerate sub condiþie ºi acele creanþe care pot fi valorificate împotriva debitorului numai dupã executarea unui codebitor principal.

Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtãtor pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale ºi pãstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. În acest sens, administratorul judiciar va face menþiunea prezentãrii titlului chiar pe exemplarul original al titlului. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartiþie de sume între creditori, precum ºi la exercitarea votului în adunarea generalã a creditorilor.

Nu sunt supuse acestei proceduri creanþele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevãzute de legi speciale. Creanþele negarantate ºi pãrþile negarantate ale creanþelor garantate care nu sunt scadente la data înregistrãrii cererii de admitere vor fi înscrise în tabelul de creanþe cu întreaga lor valoare, însã, în cursul falimentului, orice distribuire de sume pentru astfel de creanþe se va face cu respectarea dispoziþiilor din lege.

Creanþele constând în obligaþii care nu au fost calculate în valoare monetarã sau a cãror valoare este supusã modificãrii vor fi calculate de cãtre administratorul judiciar sau lichidator ºi vor fi înscrise în tabelul de creanþe menþionându-se valoarea nominalã pe care o aveau la data deschiderii procedurii.Creantele exprimate sau consolidate în valutã vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Bãncii Naþionale a României existent la data deschiderii procedurii.

Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o platã parþialã pentru creanþa sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al

131debitorului , va avea creanþa înscrisã în tabelul de creanþe numai pentru partea pe care nu a încasat-o încã. Ca rezultat al verificãrilor fãcute, admi-nistratorul judiciar sau lichidatorul va întocmi ºi va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanþele împotriva averii debitorului, precizând cã sunt: chirografare, garantate, cu prioritãþi, sub condiþie sau nescadente ºi arãtând pentru fiecare numele sau denumirea creditorului, suma solicitatã de creditor ºi suma acceptatã de administratorul judiciar.

La termenul stabilit prin sentinþa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanþe, judecãtorul-sindic va soluþiona deodatã, printr-o singurã sentinþã, toate contestaþiile, chiar dacã pentru soluþionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmã caz, judecãtorul-sindic poate sã admitã, în tot sau în parte, creanþele, în mod provizoriu, la masa credalã, atât în ceea ce priveºte deliberãrile, cât ºi repartiþiile.

132Dacã se admite creanþa farã dreptul de preferinþã pretins, aceasta va participa la repartiþiile sumelor obþinute din valorificarea bunurilor negrevate de garanþii. Dupã ce toate contestaþiile la creanþe au fost soluþionate, administratorul judiciar sau lichidatorul va înregistra imediat la tribunal tabelul definitiv al tuturor creanþelor împotriva averii debitorului, arãtând suma, prioritatea ºi situaþia garantatã sau negarantatã a fiecãrei creanþe ºi se va îngriji ca acesta sã fie afiºat la sediul tribunalului. Dupã înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creanþelor înregistrate în tabelul definitiv pot sã participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartiþii de sume în caz de faliment în procedura simplificatã.

Dupã expirarea termenului de depunere a contestaþiilor ºi pânã la închiderea procedurii, orice parte interesatã poate face contestaþie împotriva trecerii unei creanþe sau a unui drept de preferinþã în tabel definitiv de creanþe, în cazul descoperirii existenþei unui fals sau unei erori esenþiale care au determinat admiterea creanþei sau a dreptului de preferinþã, precum ºi în cazul descoperirii unor titluri hotãrâtoare ºi pânã atunci necunoscute.

Cu excepþia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a fãcut cu încãlcarea dispoziþiilor din lege, titularul de creanþe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a

84

131 Fidejusor este persoana care se obligã sã garanteze faþã de creditor executarea obligaþiunii de care este þinut debitorul, în cazul când acesta nu o îndeplineºte; în vechiul drept românesc se numea chezaº. 132 Facilitate ce îngãduie unui creditor de a fi plãtit din vânzarea unui anumit bun cu preferinþã faþã de creditorii chirografari.

debts before the date of the opening of the procedure will submit, within the time limit provided by the legal sentence ordering the opening of the procedure, a request for admission of the receivable debts; these requests will be recorded into a register which will be kept at the court's greffe.

The overdue receivable debts or the ones conditioned by the date of the opening of the procedure will be admitted into the total receivable debt on a provisional basis and they may constitute the object of payments, as permitted by the law. The receivable debts which can be recovered from the debtor only after executing a main co-debtor are also considered to be under condition.

The owners of registered or bearer securities may request to the judicial administrator to restitute the original securities and to keep copies certified by him within the file. Thus, the judicial administrator will record the act of presenting the securities on the original copies. The original copies will be also presented at every repartition of sums between creditors, as well for every vote proceeding within the general committee of creditor. The budgetary receivable debts resulted from an uncontested writ of execution provided by special laws do not fall under this procedure. The non-guaranteed receivable debts and the non-guaranteed parts of the guaranteed receivable debts not payable at the date of registering the admission request will be recorded in the table of receivable debts at their full value. However, during the bankruptcy procedure any sums distribution for such receivable debts is going to be undertaken as mentioned by the law.

The receivable debts representing obligations which have not been calculated at the monetary value or of which value may be changed will be computed by the judicial administrator or by the liquidator and will be recorded in the table of receivable debts by mentioning their nominal value from the opening of the procedure.

The receivable debts established or consolidated in foreign currency will be registered at their ROL value taking into consideration the exchange rate communicated by the Romanian National Bank at the date the procedure was opened.

For a creditor which has received from a co-debtor or 133from a warrantor of the debtor a partial payment

in respect of its receivable debt before registering a

request, the receivable debt will be recorded in the table of receivable debts only as regards the part the creditor hasn't collect it already. As a result of the verifications carried out, the judicial administrator or the liquidator will draft and register to the court the preliminary table comprising all the receivable debts to be obtained from the debtor's fortune, by mentioning they are: chirographers, guaranteed, with priorities, under condition or not overdue and by stipulating for each one the name of the creditor, the requested sum by the creditor and the amount accepted by the judicial administrator.

At the judgment session concerning the finalization of the table of receivable debts, which has been established by the sentence for opening the procedure, all contestations will be solved by only one sentence issued by the syndic judge even if this would involve the administration of evidences; in the latter case the syndic judge may temporarily admit, partially or totally, the receivable debts as being part of the total debt, as regards the deliberations, as well as the repartitions.

If the receivable debt without the pretended 134preference right is admitted, it will be used within

the repartitions of the sums obtained by capitalizing the assets which are not object of guarantees. After all the contestations concerning receivable debts were solved, the judicial administrator or the liquidator will immediately register at the court the final table of all receivable debts to be obtain from the debtor's fortune, by mentioning the sum, the priority and the situation of guaranteeing or non-guaranteeing each receivable debt. Also, he will make ensure that the table is going to be advertise within the court's headquarter. After registering the final table, only the owners of the receivable debts registered in the final table are able to attend the final vote over the reorganization plan or to participate within any sum repartitions in case of bankruptcy under the simplified procedure.

After the time limit for submitting contestations expired and until the procedure is closed, any interested party may contest the introduction of a certain receivable debt or of a preference right in the final table of receivable debts. This provision is applicable in the case of discovering a false or a significant error allowing the admission of the receivable debt or of the preference right, as well as in the case of discovering certain crucial securities unknown until that moment.

85

133 The person taking the responsibility to guarantee in front of the creditor the execution of the debtor's obligation when the debtor does nor respect it; the old Romanian law mentions it as “guarantor”.134 Facility permitting a creditor to be paid as result of the sell of a certain asset, in a preference manner compared to the chirographer creditors.

creanþelor pânã la expirarea termenului, va fi decãzut în ceea ce priveºte creanþele respective, din urmãtoarele drepturi: dreptul de a participa ºi de a vota în cadrul adunãrii

generale a creditorilor; dreptul de a participa la distribuirile de sume în

cadrul reorganizãrii ºi falimentului; dreptul de a-ºi realiza creanþele împotriva

debitorului sau a membrilor ori asociaþilor cu rãspundere nelimitatã a persoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sã nu fi fost condamnat pentru bancrutã simplã sau frauduloasã ori sã nu i se fi stabilit rãspunderea pentru efectuarea de plãþi ori transferuri frauduloase.

Decãderea va putea fi invocatã oricând, de orice parte interesatã, pe cale de acþiune sau excepþie.

În vederea reorganizãrii, judecãtorul sindic poate admite un plan care poate fi de restructurare ºi de continuare a activitãþii sub supravegherea administratorului judiciar sau de lichidare a bunurilor care compun averea debitorului sau o variantã de plan constând în combinaþia acestora.

Procedura planului cuprinde anumite etape obligatorii a fi parcurse: propunerea planului, publicarea ºi notificarea, pronunþarea hotãrârii de cãtre judecãtorul sindic, votarea de cãtre adunarea generalã a creditorilor ºi confirmarea de cãtre judecãtorul sindic.

Potrivit legii, urmãtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare: debitorul, cu aprobarea adunãrii generale a

acþionarilor/asociaþilor, în termen de 30 de zile de la afiºarea tabelului definitiv de creanþe, cu condiþia formulãrii intenþiei de reorganizare, dacã procedura a fost declanºatã de acesta; administratorul judiciar, de la data desemnãrii sale

ºi pânã la împlinirea unui termen de 30 de zile, care curge de la data afiºãrii tabelului definitiv de creanþe, cu condiþia ca acesta sã-ºi fi manifestat o astfel de intenþie pânã la votarea raportului prevãzut de lege; unul sau mai mulþi creditori care ºi-au anunþat

aceastã intenþie pânã la votarea raportului prevãzut de lege, care deþin împreunã cel putin 20% din valoarea totalã a creanþelor cuprinse în tabelul definitiv de creanþe, în termen de 30 de zile de la data afiºãrii tabelului definitiv de creanþe.

•

•

•

V. Reorganizarea ºi procedura planului

•

•

•

Planul de reorganizare trebuie sã prevadã urmãtoarele: indicarea perspectivelor de redresare în raport cu

posibilitãþile ºi specificul activitãþii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile ºi cu cererea pieþei faþã de oferta debitorului; programul de platã a creanþelor;

mãsurile adecvate pentru punerea sa în aplicare;

instituirea în sarcina debitorului a obligaþiei de a consulta creditorii atunci când se prevede participarea lor la realizarea planului.

Dupã admiterea planului, judecãtorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunãrii generale a creditorilor ºi a debitorului într-un termen cuprins între 20 ºi 25 de zile, dar nu mai înainte de afiºarea tabelului definitiv de creanþe.

Activitatea debitorului intrã în reorganizare în momentul când sentinþa care confirmã un plan intrã în vigoare. În urma confirmãrii unui plan de reorganizare, debitorul îºi va continua activitatea sub supravegherea administratorului judiciar cu obligaþia conformãrii planului respectiv, pânã când vor fi întrunite suficiente motive ca judecãtorul-sindic sã dispunã fie încheierea procedurii insolvenþei ºi luarea tuturor mãsurilor pentru revenirea debitorului la o activitate comercialã normalã, fie încetarea reorganizãrii ºi trecerea la faliment.

În acest scop, în sarcina debitorului se instituie obligativitatea prezentãrii în faþa comitetului creditorilor de rapoarte trimestrale privind situaþia financiarã a averii sale. În acest mod, creditorii controleazã stricta respectare a planului, astfel încât dupã caz, au posibilitatea sã propunã în timp util alte mãsuri de încadrare în plan sau de trecerea la faliment.

Judecãtorul-sindic va decide, prin sentinþã sau prin încheiere intrarea în faliment. Prin hotãrârea de intrare în faliment, judecãtorul-sindic va pronunþa dizolvarea societãþii debitoare, urmatã de o procedurã practicã care se desfãºoarã la sediile debitorului, constând în punerea de sigilii la magazinele, magaziile, depozitele, birourile, arhiva, sistarea corespondenþei comerciale, îngheþarea dispozitivelor de stocare ºi prelucrare a informaþiei, încetarea contractelor, precum ºi sigilarea mãrfurilor ºi a oricãror altor bunuri mobile aparþinând averii

•

•••

VI. Falimentul

86

Excepting the case when the notification regarding the opening of the procedure has been carried out by infringing the law provisions, the owner of the receivable debts registered before the opening of the procedure who does not submit the request regarding the admission of its receivable debts within the required time limit will loose the following related rights: right to attend and vote within the general

committee of creditors; right to participate within the distribution of sums in

the process of reorganization and bankruptcy; right to recover its receivable debts from the debtor

or from the members/associates with unlimited responsibility of the legal person debtor - after the closing of the procedure and under the condition that, in the past, the debtor has not been convicted for simple or fraudulent bankruptcy or that it has not been found responsible for fraudulent transfers or payments.Any interested party may invoke, at anytime, the loss of these rights, by means of action or exception.

For the reorganization, the syndic judge may admit a plan of restructuring and of prolongation of the activity under the supervision of the judicial administrator or a plan for liquidating the assets composing the debtor's fortune or an alternative plan representing a combination of these.The procedure concerning the plan has certain compulsory steps: the proposal of the plan, the publishing and the notification, the sentence of the syndic judge, the vote of the general committee of creditors and the confirmation of the syndic judge.

According to the law, the following categories of persons may propose a reorganization plan: the debtor, with the approval of the general

assembly of shareholders/associates in 30 days from advertising the final table of receivable debts, under the condition that the intention of reorganization was formulated - if the procedure was opened by the debtor; judicial administrator, after the moment of his

designation and in 30 days from advertising the final table of receivable debts, under the condition that the judicial administrator has announced this intention until the vote for the report mentioned by the law; in 30 days from advertising the final table of

the receivable debts, one or more creditors which announced their intention until the vote for the

•

•

•

V. Reorganization and the procedure of the plan

•

•

•

with

with

with

report mentioned by the law and which have at least 20% of the total value of the receivable debts compromised by the final table of the receivable debts.

The reorganization plan must provide: the probability of recovery, taking into

consideration the resources and the specific activity of the debtor, the available financial means and the market demand compared to the debtor's offer; the payment program of the receivable debts;

the appropriate measures for implementing the payment program; the obligation of the debtor to consult its creditors

when theirs participation at implementing the plan is provided.

After the plan's admission, the syndic judge will order to the judicial administrator to convoke the general committee of creditors and the debtor in a time limit between 20 and 25 days, but not before advertising the final table of receivable debts.

The reorganization process of the debtor's activity begins when the sentence confirming a plan enters into force. Following the confirmation of a reorganization plan, the debtor will continue its activity under the supervision of the judicial administrator with the obligation to confirm the respective plan until the syndic judge will have enough grounds to order either the conclusion of the insolvency procedure and the implementation of all the necessary measures for the recover of the debtor, either the conclusion of the reorganization and the entering into bankruptcy.

In this view the debtor is beholden to present before the committee of creditors quarterly reports regarding the financial situation of its fortune. As a result, the creditors have control over the strict observance of the plan, thus having the possibility to propose within the required time other measures to be included in the plan or the entering into bankruptcy, by case.

The syndic judge will decide by sentence or by resolution the entering into bankruptcy. By the bankruptcy decision, the syndic judge will sentence the dissolution of the debtor undertaking, followed by a practical procedure undertaken at the headquarters of the debtor consisting of sealing the

•

••

•

VI. Bankruptcy

87

debitorului. Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuatã de lichidator sub controlul judecãtorului-sindic. Fondurile obþinute din vânzarea bunurilor debitorului, se distribuie într-o ordine de prioritãþi în favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanþii reale mobiliare ori drepturi de retenþie de orice fel.

În virtutea prevederilor legii, în orice stadiu al procedurii, dacã se constatã cã nu existã bunuri în averea debitorului ori cã acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative ºi nici un creditor nu se oferã sã avanseze mijloacele bãneºti necesare, judecãtorul-sindic va putea pronunþa o sentinþã de închidere a procedurii, prin care se va dispune ºi radierea debitorului din registrul unde a fost înmatriculat.

De asemenea ºi în situaþia în care creanþele au fost complet acoperite prin distribuirile operate, judecãtorul-sindic va pronunþa o sentinþã de închidere a procedurii falimentului ºi de radiere a debitorului din registrul unde a fost înmatriculat.

Legea conferã posibilitatea judecãtorului-sindic ca, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, sã dispunã antrenarea rãspunderii materiale, în sensul cã o parte a pasivului debitorului persoanã juridicã, ajuns în stare de insolvenþã, sã fie suportatã de membrii organelor de supraveghere din cadrul societãþii sau de conducere, precum ºi de orice altã persoanã care a cauzat starea de insolvenþã a debitorului, prin una dintre urmãtoarele fapte: au folosit bunurile sau creditul persoanei juridice în

folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; au fãcut acte de comerþ în interes personal, sub

acoperirea persoanei juridice; au dispus, în interes personal, continuarea unei

activitãþi care ducea persoana juridicã în mod vãdit la încetarea de plãþi; au þinut o contabilitate fictivã, au fãcut sã disparã

VII. Închiderea procedurii

VIII. Rãspunderea membrilor organelor de conducere

•

•

•

•

unele documente contabile sau nu au þinut contabilitatea în conformitate cu legea; au deturnat sau au ascuns o parte din activul

persoanei juridice ori au mãrit în mod fictiv pasivul acesteia.

Ca un aspect general, trebuie arãtat cã infracþiunile prevãzute de legea insolvenþei se judecã în primã instanþã de tribunal, cu menþiunea cã judecata se

135face cu celeritate . Însuºirea, folosirea sau traficarea de cãtre administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum ºi de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneazã sau le administreazã, constituie infracþiunea de delapidare ºi se pedepseºte cu închisoare de la un an la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi.

Potrivit legii, neintroducerea sau introducerea tardivã, de cãtre debitorul persoanã fizicã ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, respectiv care depãºeºte cu mai mult de 6 luni termenul iniþial de 30 de zile, constituie infracþiunea

136de bancrutã , care se pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendã penalã. În situaþia faptei mai grave de bancrutã, respectiv cea de

137bancrutã frauduloasã , sancþiunea cu închisoare este mai severã: de la 6 luni la 5 ani.

Cu noutãþile aduse legii insolvenþei, s-a urmãrit acordarea de protecþie creditorilor ºi, totodatã, posibilitatea implicãrii lor directe în procedurile de valorificare a potenþialului debitorului ºi a averii acestuia, precum ºi mai multã transparenþã prin procedurile de notificare ºi publicitate, respectiv înfiinþarea Buletinului Procedurilor de Insolvenþã, publicaþie editatã de Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, accesibil inclusiv pe internet.

•

IX. Infracþiuni ºi pedepse

88

135 Celeritatea este conferitã unor proceduri speciale, însemnând o soluþionare mai rapidã, cu termene de judecatã mai scurte decît în alte cauze.136 Bancruta este infracþiunea economicã constând în acte ºi fapte caracterizate de nereguli financiare, neglijenþã sau imprudenþã, debitorul ajungând în incapacitate de platã în dauna creditorilor. 137 Bancruta frauduloasã este infracþiunea economicã complexã constând în acte ºi fapte sãvârºite cu rea credintã, de naturã sã conducã în mod intenþionat la incapacitate de platã în scopul eludãrii obligaþiilor datorate creditorilor.

stores, the deposits, the offices, the archive, stopping the commercial correspondence, blocking the use of the devices for data stocking and processing, stopping the contracts, as well as sealing the goods and any other mobile goods belonging to the debtor's fortune. The liquidation of the assents belonging to the debtor's fortune will be carried out by the liquidator under the control of the syndic judge. The funds obtained from selling the debtor's assets are distributed taking into consideration a certain order of priorities favoring the creditors related to mortgage, gage or other real-estate guarantees or any other retention rights.

According to the law, at any step of the procedure, if it is come to the conclusion that there are no assets in the fortune of the debtor or if they are insufficient to cover the administrative expenses and no creditor offers the necessary financial means, the syndic judge may pronounce a sentence for closing the procedure. By this sentence the judge also orders the erase of the debtor from the register where it has been recorded.

When the receivable debts have been completely covered by the distributions carried out, the syndic judge will pronounce a sentence for closing the procedure and erasing the debtor from the register where it has been recorded, as well.

At the request of the judicial administrator or of the liquidator, the syndic judge may order the invocation of the civil liability. This means that a part of the liabilities registered by the insolvent debtor will be beard by the members of the supervision bodies within the undertaking or by the members of the management board, as well as by any other person which has caused the debtor's insolvency, by one of the following conducts: they used the goods or the credit of the legal person

in their own interest or in the interest of another person; they carried out acts of commerce in their own

VII. Conclusion of the procedure

VIII. Responsibility of the members of the management board

•

•

personal interest, using the name of the legal person;they ordered, in their own interest, the

prolongation of certain activity clearly leading the legal person to the payment stop status; they kept a fictive accounting, they made certain

accounting documents disappear or they didn't kept the accounting according to the law; they embezzled or hided part of the assets of the

legal person or they increased fictively its liabilities.

As a general rule, the criminal offences provided by the insolvency law are judged initially by the court,

138provided that the judgment is made with celerity . Appropriating, using or trafficking the debtor's fortune, the money or other goods managed by the judicial administrator, as well as by any representative

or pre-posed of this constitutes criminal offences of embezzlement and it is punished by prison from one to 15 years and the interdiction of certain rights.

According to the law, not introducing the request for opening the procedure in the required time or introducing it tardy, namely overrunning by 6 months the initial 30 days, by the natural person debtor or by the legal representative of the legal person debtor,

139constitutes the criminal offence of bankruptcy . It is punished by prison from 3 months to one year or by penal fines. For a more serious bankruptcy,

140respectively the fraudulent bankruptcy , the sanction is represented by a more severe detention: from 6 months to 5 years.

By novelties brought to the insolvency law it was envisaged to allow the creditors to obtain a higher level of protection, as well as the possibility to be involved directly within the procedure regarding the capitalization of the debtor's economic potential and fortune. In the same time, the level of transparency regarding the advertising and notification procedures was increased by establishing The Bulletin of Insolvency Procedures, which is a publication edited by the National Office of Trade Register, accessible also by Internet.

•

•

•

IX. Criminal offences and penalties

138 The celerity is granted to certain special procedures, meaning a faster resolving with shorter periods between judgment sessions.139 The bankruptcy is the economic crime consisting of acts and deeds characterized by financial embezzlements, neglecting or imprudence, the debtor reaching the state of incapacity to pay disfavoring the creditors. 140 The fraudulent bankruptcy is the economic crime consisting of acts and deeds carried out in bad faith, designed to intentionally lead to payment incapacity in order to avoid the obligations owed to creditors.

89

În ultimele zile ale anului 2006, Guvernul României a adoptat, prin ordonanþã de urgenþã, noi mãsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare. Potrivit acestui act normativ, obligaþiile fiscale principale ale unui numãr de 34 de societãþi comerciale cu impact major economic ºi social se anuleazã.

Obligaþiile fiscale menþionate în Ordonanþa de urgenþã nr.128/2006 constau în: impozite, taxe, contribuþii ºi TVA aferentã

obligaþiilor bugetare, datorate sau datorate ºi amânate; obligaþiile fiscale cãtre fondul de risc aferente

împrumuturilor externe garantate sau sub-împrumutate de stat, conform evidenþei contabile a Ministerului Finanþelor Publice la data de 31 decembrie 2005, precum ºi cele amânate conform actelor normative în vigoare ºi neachitate pânã la termenele prevãzute de prezenta ordonanþã de urgenþã; obligaþiile fiscale accesorii aferente celor

menþionate anterior, datorate ºi neachitate; începând cu data intrãrii în vigoare a ordonanþei ºi

pânã la data punerii în aplicare a mãsurilor, este suspendatã executarea silitã a creanþelor fiscale faþã de cei 34 de contribuabili menþionaþi în anexa ordonanþei.

Cu toate cã articolul 2 al ordonanþei de urgenþã specificã faptul cã mãsurile de ajutor de stat vor fi notificate, actul normativ nu are avizul Consiliului Concurenþei, iar mãsurile nu au fost notificate, nici în baza reglementãrilor valabile pânã la data de 31 decembrie 2006 ºi nici în baza celor aplicabile dupã data aderãrii.

•

•

•

•

Odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã, competenþele în ceea ce priveºte autorizarea ajutoarelor de stat au fost tranferate cãtre Comisia Europeanã. De la 1 ianuarie 2007, reglementãrile comunitare în materie de ajutor de stat au devenit direct aplicabile în România, iar acordarea oricãrui ajutor de stat trebuie sã fie, ca regulã, precedatã de obþinerea unei decizii de autorizare din partea Comisiei Europene.

În materie de ajutor de stat, prin O.U.G. nr.117/2006, au fost reglementate procedurile naþionale, în vederea aplicãrii art. 87-89 din Tratatul de instituire a Comunitãþii Europene ºi a legislaþiei secundare adoptate în baza acestuia, care sunt direct ºi imediat aplicabile dupã 1 ianuarie 2007. Consiliul Concurenþei îndeplineºte rolul de autoritate de contact în raporturile dintre Comisia Europeanã ºi autoritãþile ºi instituþiile publice, inclusiv instituþiile publice implicate în procesul de privatizare, alþi furnizori ºi beneficiarii de ajutor de stat.

Ajutoarele de stat de care vor beneficia probabil cele 34 de societãþi comerciale sunt considerate ajutoare individuale ºi nu fac obiectul unei scheme de ajutor. Conform Regulamentului Consiliului (CE) nr. 659/1999, schema de ajutor reprezintã „orice act în baza cãruia, fãrã a fi necesare mãsuri suplimentare de punere în aplicare, pot fi acordate alocãri specifice individuale întreprinderilor definite în mod general ºi abstract, precum ºi orice act în baza cãruia ajutorul, care nu este legat de un anumit proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor întreprinderi pentru o perioadã de timp nedeterminatã ºi/sau într-un cuantum nedeterminat”.

90

141József Nándor NEMENYI

142Carmen BUCUR

ORDONANÞA DE URGENÞÃ NR.128/2006:UN ACT NORMATIV DISCUTABIL CARE INSTITUIE

NOI MÃSURI DE NATURA AJUTORULUI DE STAT

141 Consilier de concurenþã.142 Inspector de concurenþã, Direcþia Cercetare-Sinteze.

In the last days of 2006, the Romanian Government adopted, through an emergency ordinance, new measures for the reduction of budgetary arreas. According to this normative act, the main fiscal debts of 34 economic operators with major economic and social impact are to be written-off.

The fiscal debts mentioned in the Emergency Ordinance no.128/2006 consist in: - income taxes, taxes, contributions and VAT afferent to budgetary obligations, due or due and deferred;- fiscal obligations to the risk fund afferent to extern loans guaranteed or sub-loaned by the state, based on the Ministry of Public Finance's accounting

strecords at 31 December 2005, as well as those deferred by normative acts in force and which have not been paid before the time limits provided for by the emergency ordinance;- accessory fiscal obligations afferent to the above mentioned debts, due and unpaid;- starting with the date when the ordinance enters into force and until the measures are enforced, the compulsory execution of fiscal debts of the 34 contributors mentioned in the ordinance's annex shall be suspended.

Despite the fact that Article 2 of the emergency ordinance specifies that the State aid measures shall be notified, the normative act did not get the Competition Council's binding opinion and the measures were not notified, nor on the basis of legal provisions in force until 31 December 2006 neither on the basis of those applicable after the accession's date.

After Romania's accession to the European Union, the competences for authorizing State aids was

transferred to the European Commission. After 1 January 2007, the Community legislation in the field of State aid became directly applicable in Romania and the granting of any State aid must be, as a rule, preceeded by an authorization decision issued by the European Commission.

In the field of State aid, the Government Emergency Ordinance no.117/2006 regulated the national proceeding for the application of Articles 87 89 of the Treaty establishing the European Community and of subsequent secondary legislation, which are directly and immediately applicable after 1 January 2007. Competition Council is the national contact authority in the relation between the European Commission and the national authorities and public institutions, including public institution involved in the privatization process, other grantors and the State aid beneficiaries.

The State aids which will probably be granted to the 34 economic operators are considered individual aids and they are not part of an aid scheme. According to Council Regulation (CE) no.659/1999, a State aid scheme represents: “any act on the basis of which, without further implementing measures being required, individual aid awards may be made to undertakings defined within the act in a general and abstract manner and any act on the basis of which aid which is not linked to a specific project may be awarded to one or several undertakings for an indefinite period of time and/or for an indefinite amount”.

The economic operators which benefit from the above mentioned exemption measures are state-owned companies and they do not fall in the category

91

144József Nandór NEMENYI145Carmen BUCUR

EMERGENCY ORDINANCE NO.128/2006: A QUESTIONABLE NORMATIVE ACT INSTITUTING

143NEW SUPPORT MEASURES OF THE NATURE OF STATE AID

143 Translated into English by Georgeta Gavriloiu.144 Competition counsellor, member of the Competition Council's plenum.145 Competition inspector within the Research and Syntheses Directorate.

Societãþile comerciale beneficiare de scutirile prevãzute mai sus sunt societãþi la care statul este acþionar majoritar ºi nu pot fi incluse în categoria întreprinderilor mici ºi mijlocii, nefiind îndeplinit

146criteriul independenþei .

Ordonanþa de urgenþã nr.128/2006 cuprinde, astfel, un cumul de noi ajutoare individuale care trebuie notificate executivului european, urmând ca societãþile incluse în anexa actului normativ sã beneficieze de aceste facilitãþi numai dupã autorizarea de cãtre Comisia Europeanã.

Conform reglementãrilor în vigoare, ajutorul de stat nou este definit ca fiind „orice ajutor, respectiv orice schemã de ajutor ºi orice ajutor individual care nu este ajutor existent, inclusiv modificãrile ajutoarelor existente”. Ajutorul de stat nou este supus obligaþiei de notificare ºi nu poate fi acordat decât dupã autorizarea acestuia de cãtre Comisia Europeanã sau dupã ce acesta este considerat a fi fost autorizat.Cu toate cã actul normativ analizat de noi a fost aprobat la finele lunii decembrie 2006, aplica-

bilitatea efectivã a mãsurilor de sprijin necesitã adoptarea de noi reglementãri dupã data de 1 ianuarie 2007. Chiar dacã diferite cotidiene centrale stipuleazã pe seama sumei totale a ajutoarelor de stat de care vor beneficia cele 34 de societãþi comerciale, sume cuprinse între 3,5 ºi 8,3 mld.euro, totuºi, valoarea finalã a ajutoarelor de stat va fi cunoscutã cu exactitate numai în momentul notificãrii.

Putem presupune cã prin acordarea de ajutoare de stat fãrã autorizarea Comisiei Europene se pot declanºa procedurile prevãzute de legislaþia comunitarã în vigoare, direct aplicabilã ºi României, conducând la decizia de recuperare a acestor ajutoare.

Consiliul Concurenþei este în aºteptarea, poziþiei Ministerul Finanþelor Publice, dacã acesta va proceda la acordarea efectivã a acestor ajutoare de conjuncturã într-un volum de peste 4% din PIB.

92

146 Regulamentul Comisiei Europene nr.70/2001 privind aplicarea articolelor 87 ºi 88 din Tratatul CE ajutorului de stat pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, defineºte ca fiind independente „întreprinderile care nu sunt deþinute în proporþie de 25 % sau mai mult din capital ori din drepturile de vot de o altã întreprindere sau împreunã de mai multe întreprinderi care nu corespund definiþiei IMM sau a micii întreprinderi, dupã caz. Acest prag poate fi depãºit în douã cazuri:- în cazul în care întreprinderea este deþinutã de societãþi publice de investiþii, de societãþi cu capital de risc sau de investitori instituþionali ºi cu condiþia ca aceºtia sã nu exercite controlul asupra întreprinderii, individual sau în comun,- în cazul în care capitalul este divizat astfel încât sã nu se poatã determina cine îl deþine ºi dacã întreprinderea declarã cã poate sã presupunã, în mod legitim, cã nu este deþinutã, în proporþie de 25 % sau mai mult, de o altã întreprindere sau în comun de mai multe întreprinderi care nu corespund definiþiei IMM sau a micii întreprinderi, dupã caz”.

of small and medium sized enterprises, because they 147do not meet the independence criteria .

Thus, the Emergency Ordinance no. 128/2006 comprises new individual State aids which must be notified to the European Commission and the economic operators included in the ordinance's annex will benefit from these facilities only after their approval. According to the rules in force, a new State aid is defined as: “all aid, that is to say, aid schemes and individual aid, which is not existing aid, including alterations to existing aid”. A new State aid has to be notified and can be granted only after it was authorized by the European Commission or after it is deemed to be authorized.

Although the analyzed normative act was approved at the end of December 2006, the effective

applicability of support measures requires the adoption of new provisions after 1 January 2007.

Even though some central newspapers made speculations about the total amount of State aid which will be granted to the 34 economic operators, between 3.5 and 8.3 billion EUR, the exact amount of aids will only be known upon notification. We can assume that the granting of State aids without the European Commission's authorization may lead to the initiation of the procedures provided for in the Community legislation, directly applicable in Romania as well, which might lead to the issuance of a recovery decision.

Competition Council waits for the Ministry of Public Finance's position, if this shall proceed to the effective granting of these conjunctural aids mounting at more than 4% of GDP.

93

147 Commission Regulation (EC) No 70/2001 of 12 January 2001 on the application of Articles 87 and 88 of the EC Treaty to State aid to small and medium-sized enterprises considers as independent: “enterprises which are not owned as to 25 % or more of the capital or the voting rights by one enterprise, or jointly by several enterprises, falling outside the definitions of an SME or a small enterprise, whichever may apply. This threshold may be exceeded in the following two cases:- if the enterprise is held by public investment corporations, venture capital companies or institutional investors, provided no control is exercised either individually or jointly,- if the capital is spread in such a way that it is not possible to determine by whom it is held and if the enterprise declares that it can legitimately presume that it is not owned as to 25 % or more by one enterprise, or jointly by several enterprises, falling outside the definitions of an SME or a small enterprise, whichever may apply”.

Începând cu numãrul 1/2007 al revistei Profil: Concurenþa, vom prezenta, într-o manierã succintã, cele mai noi informaþii din domeniul concurenþei ºi ajutorului de stat, atât de la nivel comunitar cât ºi naþional.

În luna ianuarie 2007, Comisia Europeanã a publicat raportul interimar referitor la ancheta din sectorul asigurãrii afacerilor, lansând, cu acest prilej, o dezbatere publicã în luna februarie a acestui an. Ancheta sectorialã, declanºatã în luna iunie a anului 2005, a avut drept scop o mai bunã înþelegere a funcþionãrii acestui sector. Înainte de publicarea raportului final, Comisia Europeanã invitã toate pãrþile interesate sã transmitã propriile observaþii asupra concluziilor preliminare ale raportului.

Mai multe informaþii, inclusiv raportul preliminar, sunt disponibile la adresa:http://ec.europa.eu/comm/competition/antitrust/others/sector_inquiries/financial_services/

Comisia Europeanã ºi-a publicat raportul final privind ancheta în sectorul energiei concluzionând cã întreprinderile ºi consumatorii se aflã în pierdere din cauza ineficienþei ºi costului ridicat al pieþelor gazului ºi electricitãþii. Printre problemele specifice se numãrã: gradul ridicat de concentrare a pieþei, integrarea verticalã a furnizãrii, producerii ºi infrastructurii, ceea ce împiedicã accesul echitabil la infrastructurã ºi duce la investiþii insuficiente în acest domeniu ºi, în al treilea rând, posibilele înþelegeri între principalii operatori în vederea împãrþirii pieþelor. Pentru rezolvarea acestor probleme, Comisia va continua acþiunile de monitorizare în cazuri individuale în temeiul normelor privind concurenþa (concentrarea de întreprinderi, controlul fuziunilor ºi ajutoarele de stat) ºi va lua mãsuri pentru ameliorarea cadrului legislativ aplicabil liberalizãrii energiei. Comisia a inspectat deja mai multe

I. Antitrust ºi concentrãri economice

întreprinderi în cazul cãrora aceste aspecte particulare justificã o inspecþie.Mai multe informaþii, inclusiv raportul final, sunt disponibile la adresa:http://ec.europa.eu/competition/antitrust/others/sectorinquires/energy/

Comisia Europeanã a publicat raportul final al anchetei sale privind concurenþa în sectorul serviciilor bancare cu amãnuntul. Analiza a evidenþiat un numãr de preocupãri privind concurenþa pe piaþa cardurilor de platã, a sistemelor de platã ºi a produselor bancare cu amãnuntul. Comisia va uza de competenþele sale, care îi sunt conferite de normele privind concurenþa, pentru a combate abuzurile grave, în colaborare strânsã cu autoritãþile naþionale din domeniul concurenþei. Rezultatele acestei anchete ar trebui sã stimuleze concurenþa pe piaþa serviciilor bancare cu amãnuntul, în perspectiva creãrii spaþiului unic de platã în euro (SEPA).

Raportul final al investigaþiei sectoriale a Comisiei ºi documentele conexe sunt disponibile la:http://europa.eu.int/comm/competition/antitrust/others/sector_inquiries/financial_services/

În perioada 7-9 Martie 2007, se va desfãºura la Brussels, conferinþa cu tema: Cartel Enforcement and Antitrust damage actions in Europe”.

A patra dintr-o serie de conferinþe organizate de International Bar Association în colaborare cu Comisia Europeanã, aceastã manifestare va aduce la masa discuþiilor factori decidenþi din toate statele membre, precum ºi reprezentanþi ai Comisiei Europene, dezbaterile urmând a fi axate pe vasta problematicã a cartelurilor.

Mai multe informaþii referitoare la organizarea conferinþei pot fi obþinute de la adresa:http:// www/ibanet.org/conferences/Commission 2007/

94

NOUTÃÞI ÎN DOMENIUL 148CONCURENÞEI ªI AJUTORULUI DE STAT

148 Material realizat de Carmen Bucur, inspector de concurenþã, Direcþia Cercetare-Sinteze.

Starting with issue no.1/2007 of “Profil: Concurenþa” magazine, we shall present in brief recent information from the competition and State aid field, both at Community and national levels.

In January 2007, the European Commission published the interim report regarding the business insurance inquiry, launching with this occasion a public debate, in February, this year. The sector inquiry, opened in June 2005, had as goal a better understanding of the sector functioning. Before the publication of the final report, the European Commission invites all stakeholders to submit their views and observations on the preliminary findings of the report.

More information, including the preliminary report, is available at:

The European Commission has published its final report on the energy sector competition inquiry, concluding that consumers and businesses are losing out because of inefficient and expensive gas and electricity markets. Particular problems include high levels of market concentration; vertical integration of supply, generation and infrastructure leading to a lack of equal access, and insufficient investment in infrastructure; and, possible collusion between incumbent operators to share markets. To tackle these problems, the Commission will pursue follow up actions in individual cases under the competition rules (anti-trust, merger control and state aids) and will act to improve the regulatory framework for energy liberalization. The Commission has already conducted a number of inspections in companies where these particular issues justified an investigation.

I. Antitrust and mergers

http://ec.europa.eu/comm/competition/antitrust/others/sector_inquiries/financial_services/

More information, including the final report, is available at:

The European Commission has published the final report of its competition inquiry into the retail banking sector. The inquiry has found a number of competition concerns in the markets for payment cards, payment systems and retail banking products. The Commission will use its powers under the competition rules to tackle any serious abuses, working closely with national competition authorities. The outcome of the inquiry should boost retail banking competition in the run-up to the creation of the Single Euro Payment Area (SEPA).

The final report of the Commission's sector inquiry and associated documents are available at:

During 7-9 March 2007, the Conference on “Cartel Enforcement and Antitrust Damage Actions in Europe” will be organized in Brussels.

The conference is the fourth event within a series of conferences organized by the International Bar Association together with the European Commission. This event will bring to the discussion table decidents from all Member States, as well as the European Commission representatives. The debates are going to be focused on the vast issue of cartels.

More information regarding conference” organization may be obtained at:

http://ec.europa.eu/competition/antitrust/others/sectorinquires/energy/

http://europa.eu.int/comm/competition/antitrust/others/sector_inquiries/financial_services/

http://www/ibanet.org/conferences/Commission 2007/

95

NEWS IN THE COMPETITION 149AND STATE AID FIELD

Bussiness insurance sector

Energy sector

Retail banking sector

For all those interested ....

149 This article was elaborated and translated into English by Carmen Bucur and Georgeta Gavriloiu, competition inspector, Competition Council.

II. Ajutor de stat

La 1 ianuarie 2007, a intrat în vigoare O.U.G. nr.117/2006 privind procedurile naþionale în domeniul ajutorului de stat, care abrogã Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat. Abrogarea Legii nr.143/1999 a fost determinatã de faptul cã, începând cu data aderãrii, reglementãrile comu-nitare în materie de ajutor de stat au devenit direct aplicabile în România.

În acest context, odatã cu data aderãrii la Uniunea Europeanã, Consiliul Concurenþei îndeplineºte rolul de autoritate de contact în raporturile dintre Comisia Europeanã ºi autoritãþile ºi instituþiile publice, inclusiv instituþiile publice implicate în procesul de privatizare, alþi furnizori ºi beneficiarii de ajutor de stat, implicaþi în procedurile din domeniul ajutorului de stat.

Consiliul Concurenþei acordã asistenþã de specialitate în domeniul ajutorului de stat furnizorilor ºi beneficiarii de ajutor de stat, pentru asigurarea îndeplinirii obligaþiilor asumate de România în acest domeniu, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Sprijinul este acordat inclusiv în cadrul procesului de elaborare a actelor normative sau administrative prin care se instituie mãsuri de natura ajutorului de stat. Autoritatea de concurenþã colaboreazã cu furnizorii ºi beneficiarii de ajutor de stat pentru aplicarea corespunzãtoare a legislaþiei comunitare.

Site-ul Consiliului Concurenþei a devint „punct naþional de informare” conþinând informaþii publice privind adoptarea de cãtre Comisia Europeanã a deciziilor în domeniul ajutorului de stat. Prin elaborarea de publicaþii ºi alte materiale informative, precum ºi prin organizarea de seminarii, mese rotunde ºi conferinþe, Consiliul Concurenþei asigurã informarea autoritãþilor, a altor furnizori de ajutor de stat, a beneficiarilor ºi a publicului privind reglementãrile europene în domeniu.

Comisia Europeanã a adoptat la data de 30 decembrie 2006, noul Cadru Comunitar privind ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare ºi

inovare. Acest nou cadru comunitar va ajuta statele membre care doresc sã utilizeze ajutorul de stat, ca instrument complementar de sprijinire a cercetãrii, dezvoltãrii ºi inovãrii. Noul Cadru Comunitar se va aplica începând cu 1 ianuarie 2007.

Comisia Europeanã a aprobat, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat din Tratatul CE, hãrþile ajutoarelor regionale pentru perioada 2007-2013 pentru Bulgaria, Cipru ºi România. Noile Orientãri generale vizeazã redirecþionarea aju-toarelor regionale înspre regiunile cele mai dez-avantajate ale UE extinse, odatã cu îmbunãtãþirea competitivitãþii ºi o tranziþie relativ uºoarã. Hãrþile celorlalte optsprezece state membre au fost deja aprobate de cãtre Comisie.

O hartã a ajutoarelor regionale defineºte regiunile unui stat membru care sunt eligibile pentru acordarea ajutorului regional naþional pentru investiþii pentru întreprinderile mari, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat din Tratatul CE ºi stabileºte plafoanele maxime admise ale acestor ajutoare în regiunile eligibile. Adoptarea unei hãrþi a ajutoarelor regionale reprezintã o condiþie preli-minarã pentru asigurarea continuitãþii programelor de politicã regionalã ºi ale Fondurilor Structurale începând cu luna ianuarie 2007, deoarece toate hãrþile anterioare au expirat la 31.12.2006. Cele ºase state membre UE rãmase nu pot acorda nici un ajutor regional pe teritoriul propriu pânã când Comisia nu aprobã o nouã hartã.

Întregul teritoriu al României este eligibil pentru acordarea ajutoarelor regionale, în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (a), pentru întreaga perioadã 2007-2013. Intensitatea maximã a ajutorului este de 50% pentru întregul teritoriu, cu excepþia regiunii Bucureºti, unde intensitatea maximã a ajutorului va fi de 40%.

Informaþii referitoare la hãrþile aprobate vor fi publicate în curând în Jurnalul Oficial al UE. O versiune neoficialã a deciziilor va fi disponibilã cu titlu informativ pe website-ul Comisiei, în limba de lucru:http://ec.europa.eu/comm/competition/state_aid/regional_aid/regional_aid.html

Acest document a fost publicat în Jurnalul Oficial al Comunitãþilor Europene (OJ C 323) din data de 30.12.2006.

96

II. State aid

stAt the 1 of January 2007 G.E.O no.117/2006 concerning the national procedures in the field of State aid has entered into force, thus repealing Law no.143/1999 on State aid. The repeal of Law no.143/1999 was determined by the fact that, starting with the accession date, the Community provisions in the State aid has become directly applicable in Romania.

In this context, starting with the date of the EU accession,

The competition authority

The Competition Council website has become the “national contact point”, containing public information regarding the adoption by the European Commission of the decisions in the State aid field. The Competition Council will inform the authorities, other State aid grantors and beneficiaries and the general public on the European regulations in the field by

.

thOn the 30 December 2006 the European Commission has adopted a new Community Framework concerning the State aid for research, development and innovation. This Community

the Competition Council is the authority - contact point in the relations between the European Commission and public authorities and institutions, including the public institutions involved in the privatization process, other State aid grantors and beneficiaries involved in the State aid procedures.

The Competition Council grants specialized consultancy in assistance in the State aid field to the State aid grantors and beneficiaries in order to ensure the fulfillment of the commitments assumed by Romania in this field, taking into consideration its status of EU Member State. The support is also granted in the process of elaborating normative or administrative acts establishing State aid measures.

cooperates with State aid grantors and beneficiaries, and supports them for an adequate implementation of the Community legislation.

elaborating publications and other informational materials and by organizing seminars, round tables and conferences

Framework will help Member States wishing to use state aid as a complementary instrument to boost research, development and innovation. The new

stFramework is due to apply from the 1 of January 2007.

The European Commission has approved under EC Treaty State aid rules the regional aid maps covering the period 2007-2013 for Bulgaria, Cyprus and Romania. The new Guidelines aim at re-focusing regional aid on the most deprived regions of the enlarged EU, while allowing to improve competitiveness and to provide for a smooth transition. The maps of eighteen other Member States have already been approved by the Commission.

A regional aid map defines the regions of a Member State eligible for national regional investment aid for large enterprises under EC Treaty state aid rules and establishes the maximum permitted levels of such aid in the eligible regions. The adoption of a regional aid map is a pre-condition to ensure the continuity of the regional policy and Structural Fund programs as from January 2007, as the validity of all previous maps expired on 31.12.2006. The six remaining EU Member States are not able to grant any regional aid within their territory until a new map is approved by the Commission.

The whole of Romania is eligible for regional aid under Article 87(3)(a) for the whole period 2007-2013. The maximum aid intensity is 50% for the whole territory, except for the region of Bucharest where the maximum aid intensity will be 40%.

Information on the approved maps will soon be published in the EU's Official Journal. A non-official version of the decisions will be available for information purposes in the working language on the Commission's website:http://ec.europa.eu/comm/competition/state_aid/regional_aid/regional_aid.html.

This document was published in the Official Journal of the European Communities (OJEC C 323) from 30.12.2006.

97

New provisions concerning the State aids for research,

development and innovation

Regional map of State aids for the 2007-2013 period

New provisions in the State aid field