Titlul original in limba englezd

ProPhets of our own destinY

Design copertd

CarmelBertz

Copyright@JZKnight2002.EAilieinlimbaromdnSautorizatSgipuUti.uia de M.M.S. Publishing House 2013'

Aceastd traducere se bazeazil pe editia in limba englezd, care

ieprezinte irnvatdturile original e predate de Ramtha; in mod inevitabil'

esie posibil ca o parte din mesaj sd se piardd prin traducere' Toate

Ji"piuiifn ,n .*it . Nicio parte din aceastd publicatie nu poate fi

repiodusd sau transmisd in nicio {ormd 9i prin niciun fel de mijloace'

electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, inregistrare sau

prl" oti.n alt sistem de stocare 9i recuperare a in{ormatiei' {drd

ilrmisiu.,eu in scris obtinutd dela JZKPublishing, diviziune a JZK,

inc. Conlinutul acestei cdrli se bazeaz6pe Dialogurile lui Ramtha' o

serie de inregistrdri magnetice inregistrate la Biroul de Copyright al

Statelor Unite, cu permisiunea lui JZ Knight 9i a JZK, Inc' Aceastd

lucrare sebazeaz|pe transcrierea parfiald a Dialogurilor lui Ramtha'

Caseta 327.02, birror"ry of the Soul and the Book of Life' 78

februarie, 1996. Copyright 1996 JZ Knight'

Ramtha@, Ramtha Dialogues@ (Dialogurile cu Ramtha)' C&E@'

Conr.iourr,"ss & Energy@ (Conqtiintd qi Energie), Fieldwork@

tf-u.tuf pe cAmp), The Tank@ (Labirintul), Blue Body@ (Corpul

nfL"tittl, Twifibiit@, Torsion Process@ (Procesul de Torsiune)'

NuignUotitooa WaU<O (Plimbarea), fn9 Qlap (Grila), Create Your

buiO (Ctnutd-li ziua), Become a Remarkable Life@ (Sd Devii o Viala

n"*"rcauira), Mind'As MatterSM (Mintea ca Materie), Analogical

Aictr"rySVf (i'rasulcu arcul, legat la ochi), Time TilesSM (Blocuri de

timp) qiCtadysSM sunt mdrci inregisttate ce aparlin lui JZ Knight 9i

pot fi folosite numai cu permisiunea ei'

Pentru informafii suplimentare despre invdldtuffile lui Ramtha, conlactafi:

PO Box 1210, Yelm, WA 98597, SUA

'.uww.ramtha.com

fury,^

ai destinuluinostru

Editura M.M.S.201_8

in fala gemineului

Profeti

CUPRJNS

Mgsa.l TMpoRTANT cu pRIVIRE LA TRADUCERI. . . . . .... . . . . ..... . .. . . 1 1

Cwem-iNerNTE tA NouA EDr,nE .....13

Pnezenrenea lur RaurHa .............15

ARre pnoperEl.............. .....,.....,..17

De ce vA iNvAt AcESTE I-ucnuzu? Ce sA DEcLANsEz iN vol oNouA coNSrnNTA.......... ..........27

iNoepenranre BLocAJELoR cARE NE DEsPART oe NEvAzur. ....37

invdtati sd discernefi gdndurile care vd 'urn...............44

Importanla iertdrii de sine Pentrucongtienfa lucidd ..............45

Ce anume din noi se teme de moarte si se teme sd

moard? ...........:.... ........'....'.51

Benzileca inteligenld cumulativd.. . .. . . . . ... . . ... ...........57

Ati trdit numeroase viefi, ca florile pe unmare copac.........:...... .....61

Ce se intdmpld in momentul motii? ......65

CANn roExlrATEA re sr iNrnoE MULT DINCoLo oe conp.....'69

Epn-oc oe JZ KmcHr: cuM AU iNcepur roATE AcESTEA .....'81

Glosanul lut RauruR 93

Frcune 1. gnprE sTMTURI cARE FoRMEAzA uesa nzcA...."'59

Fcuna 2. BeNzu-e cARE TIN coRPUL leolalrA..'........"""'60

10 11

MESAJ IMPORTANTCU PRMRE tA TRADUCERI

Aceastd carte se bazeazd pe Dialogurile lui Ramtha, o

serie de inregistrdri pe bandd magneticd 9i pe compact disc

a prelegerilor 9i invdldturilor oferite de Ramtha. Ramtha a

ales-o pe americanca JZ Knight ca fiind singurul canal care

sd ii transmiti mesajul. Singura limbd pe care o folosegte

pentru a-gi comunica invdlSturile este limba englez6. Stilul

discursului sdu este unic 9i extrem de neobignuit, fiindadesea infeles gregit ca arhaic sau ciudat. Ramtha a explicat

cd alegerea cuvintelor, modificarea cuvintelor, construcfia

frazei gi aranjarea verbelor 9i a substantivelor, intreruperilegi pauzele in mijlocul frazei sunt toate inten{ionate, pentru

a ajunge la niveluri multiple de acceptare gi interpretare,prezente la un public compus din oameni provenifi dintr-o

varietate de domenii culturale gi pdturi sociale.

in scopul pdstririi autenticitdfii mesajului transmis de

Ramtha, am tradus carlea cdt mai aproape cu putinfd de

cuvintele originale, pentru a-i permite cititorului sd aibd

experienfa invdfdturii, ca gi cum ar fi fost prezent. Dacd

gdsifi fraze care par incorecte sau ciudate pentru forma

DE cE vA iwAt AcESTE LUcRURI?cn sA DEcTAN$v iNvot o NouA

coN$TIIMA

Agadar, de ce vd predau eu toate aceste lucruri? Chiar

aga, de ce sd vd predau congtiinfd gi energie - o teorieintangibild? De ce sd vd inv6! despre vindecarea ultraviolet?

De ce sd vd invdf sd vedefi fdrd ochi 9i sd gtiti fdrd urechi?De ce sd vd invd! toate aceste lucruri? Pentru cd, dacd eca cineva sd existe in destin - ascultafi cu atenfie - gi dacd

e ca cineva sd existe intr-o superrasd - adicd o rasd care

are calitdlile despre care voi discuta un pic mai tdrziu -,dacd e sd existafi dincolo de vremurile teribile, trebuie sd

vd pregdtili sd trdifi acele vremuri, nu doar ca o creaturdIizicd, ce va trebui sd hrdneascd gi sd imbrace, gi sd hidra-

teze corpul frumos, ci ca fiinld congtientd, ca sine.

Sinele nu este imaginea din oglindd; este ceea ce

proiecteazd, imaginea din oglindd - acel sine este pregdtit.

Sd sapi o groapd, pur gi simplu, 9i sd ingropi mdncare n-o

sd fie suficient. insd pentru cel care recurge la pegterd,

la,'pegtera subterand, cu o tdrie 9i o congtiinfd puternice,

cu un antrenament corespunzdtor, va putea sd reziste prin

chinuri, prin rdsturndri cum n-afi mai vdzut gi, in miezulhaosului gi ingropat sub toate, sd gdseascd o concentrareneclintitd, sd dezvolte o stare de cunoagtere mai m6reafd,pentru a putea vedea ce se intdmpld, pentru a da tdrie

lduntricd sinelui - nu corpului, ci congtiinfei - ca sd poatd sd

29

in fala gemineului

ajungd dincolo de vdluldin ce in ce mai gros alunei forme

de viatd care renagte. Atunci abia vom avea o persoand

demnd de a fi pdstratd. Vom avea o entitate demnd de

noile zori. Vom avea o entitate demnd de mdiestria de a

colapsa timpul. Vom avea o entitate care meritd sd calce pe

pdmdnt purificat gi sd aducd inapoi viata. Vom avea atunci

o entitate capabild sd cdldtoreascd prin Vid 9i prin spafiu'

Eu am o legiune intreagd, care o sd vind 9i o sd vd ducd in

astfel de cdldtorii.Dar ce anume poate sd intre in impdrdliile pe care le

cunosc eu? Haideti sd vd spun ce poate sd intre acolo.

Cei care propovdduiesc rdzboiul 9i tiranii nu pot sd intre

acolo unde spun eu. Oamenii neimpecabili nu pot sd intre.

Cei care sunt ciuruili de urd 9i care au veqmintele pdlate

de trecut nu pot sd meargd. Cei care au gdnduri profane,

cei ale cdror gdnduri se intorc cdtre furie criminald 9i

invidie 9i gelozie 9i cdtre toate lucrurile care au fost unelti-

te genetic pentru a vd face o rasd de sclavi - voi nu puteti

sd merge{i acolo, pentru cd aceia care se vor odihni

printre stele trebuie sd fie chiar ca nigte copii - copii

mici nu in sensul de ignoranfd, ci copii in sensul ci vdd

totul ca fiind una si totugi vdd individul fdrd a il judeca, 9i

in sensul cd invald sd iubeascd, pentru cd iubirea este in

copil, este ceea ce cautd acesta - o minte nepervertiti'pregdtitd pentru cunoagtere, o bldndefe ocrotitd de tdrie,

ceea ce ?nseamnd cd, pentru a merge in locurile remar-

cabile despre care gtiu, vei fi pregdtit sd mergi dacd

pregdtirile, cum ar fi, pregdtirile pentru wemurile

acestea s-au fdcut cu pasiune 9i in congtiin{d.

9i existd, cum s-ar spune, un truc, la toate astea:

Debarasati-vd de trecut. invdtati sd aveli gdnduri care nu

30

Profeli ai destinului nostru

sunt bazate pe acliunile zilei de ieri. intr-adevdr, avefi in voi

un sdlbatic, cum ar fi, un coruptibil, care a fost manipulat

gi proiectat cu atenlie sd fie ignorant, sd munceascd din

greu, sd fie intolerant 9i sd delind urd. Asta face din voi

o armatd mdreafd, care sd suslind tdzboaie 9i dezordine

sociald. Tot ce afi numit ,,eu" nu e sinele mdref, nu eDumnezeu. E declarafia unei imagini pe care afi trdit-o.

Asta nu inseamnd cd pdrinlii vogtri nu sunt reali, cd fraliivogtri nu sunt reali, cd surorile gi copiii vogtri nu sunt reali.

Cu totii sunt reali, insd ceea ce v-a tinut laolaltd, prin

imagine, pe voi cu ei 9i cu toli ceilalli, sunt experien\ele

trecutului comun, bazate pe amintire. O sd trebuiascd sd

vd ridicafi deasupra de asta, pentru a accepta un gdnd mai

mdre!, gdnduri care vin laolaltd gi care creeazd ecouri care

se adund 9i formeazd chibzuiala, iar chibzuiala formeazd

in\elegere, iar inlelegerea formeazd o cunoagtere noud. Cu

alte cuvinte, vedeli-vd ca gi cum ati fi, sA zicem, acoperili de

balegd de vacd, de tdrdnd 9i sudoare, dupd truda la cdmp'

Iar apoi vedeli-vd imbaiali in apd curatd, spdlafi 9i frecafi,

iar frumuse{ea felelor translucide de mahon gi de iasomie

strdlucegte dinlduntru de o sdndtate nepdmdnteascd. Asta

trebuie sd facefi cu ceea ce se numegte trecutul vostru.

Trebuie indepdrtat prin spdlare.

Trucul dsta vi l-am predat pe parcursul a ceea ce se

numegte gcolirea voastrd, in mod subtil - uneori foarte

aspru, alteori in tdcere - ca sd vd fac sd vd schimbafi, sd

incetafi sd mai fili o victimd. Victimele mor; ele igi creeazd

boald in corp. Iar cAnd corpul moare, la fel se intdmpld 9i cu

congtiinla care colapseazd, cu el. Ea se numegte conqtiinfa

minte-corp. $i aia se duce, a9a cd din sine, din fiinla care

evolueazd, mai rdmdne ioarte putind substanfd.

31

in fata gemineului

$i dsta e punctul in care vd aflafi, in prezent. S, tiqi foartepuline despre moarte. O sd vd implic in seara asta, ca sd

vd ajut sd in{elegeti mai bine asta, pentru cd prin mullidintre voi bdntuie acum o fricd legatd de moarte. O sd aveli

nevoie de cunoagtere, pentru aceia dintre voi care, in cele

din urmd, vefi alege experienfa.

$i mai sunt gi aceia dintre voi care gmotruiesc, iarvoi vd curdfali gi vd ador pdnd in addncul inceputurilorvoastre. Vd inleleg greutd{ile, dar v-am vdzut aborddndu-

le cu urmdtoarele criterii: Nu le-ati ascuns; le-afi ldsat sd

se manifeste. Cdndu au existat o fricd 9i o nesiguranfd,le-a{i simfit, dar ali apelat la instrumentul pe care l-afi

invdfat 9i de care ati invdtat sd depindefi, puterea voinfei,

respira{ia, congtiinfa gi frumosul Vid. V-am vdzut fnmare pasiune, parcurgAnd stimulul fricii 9i al nesigu-

ranfei, transformdnd acea emofie in voinfd. A{i mdrgaluitprin ea ca un mdre! soldat.

Acum, mulli pot sd vd critice - si au gi fdcut-o - cu prMrela lucrurile nebunegti pe care le facefi. O persoand slabd va

asculta de vocile trecutului gi ale tradiliei, de jelania grilei, 9i

va ceda sau va ascunde problema. Dar cdliva dintre voi - gi

numdrulvostru e din ce in ce mai mare - ati luat-o nu ca pe

o problemd, ci ca pe o ocazie de a declanga in voi o noud

congtiinld. Oare nu inlelegefi cd, intr-adevdr, preaiubiliime|, ceea ce v-a motivat gi ceea ce a creat destinul pdnd

acum au fost amintirile 9i acliunea/reacliunea intreguluitrecut din care a{i continuat mereu sd traili? Trecutul v-a

dictat bundstarea sau nesiguranfa sau durerea gi suferin{a.

Asta era modulin care defineati lucrurile in viafd.

Iar aceia dintre voi care le-au luat in piept definesc

acum o chemare superioard, o rafiune superioar6, o

32 JJ

Pro{eti ai destinului nostru

autoritate superioard. in fiecare clipd in care le abordafiaga 9i aplicati ceea ce ati ?nvdfat, construiti si integrafi inprezentul-sine o congtiinld mai mdreafd, care s-ar puteanumi supercongtiinld - bucdfele din ea. $i cu cdt aborda{imai mult din ruginea ascunsd, din vinovdfia ascunsd, dinnesiguranla cea ascunsd gi le vdnati, cu cdt faceli maimult asta si le transmutafi, cu atdt cregte mai mult aceastdconstiinfd. Refinefi cd Dumnezeul fiinlei voastre esteasemdnat cu un copil care doar ce se nagte, iar in uniidintre voi incd nici nu s-a ndscut. Asta inseamnd cd trebuiehrdnit gi ingrijit, ceea ce, in limba voastrd, se traduce prinsensulcd trebuie sd aplicafi cunoagterea pe care o dobdnditiin aceastd gcoald, astfel ludnd ceea ce este vechi 9i apli-cdnd ceea ce se numegte puterea acestui adevdr pentrua-l transmuta, astfelincdt sd nu mai fie o realitate a trecu-tului, iar din el sd inceapd sd se form eze o noud reali-tate. Vd hrdnifi Dumnezeul. intr-o zi, el o sd fie matur.O sd aibd putere si o sd domneascd peste toate treburile.

$i v-am privit cu mare atenfie. Cdnd alfii ar crede cdvd e greu, eu o sd md uit la voi gi o sd spun cd aveli ooportunitate foarte frumoasd. Din ce sunteti fdcufi? Dince material e fiinla voastrd? Cdt de stdruitori suntefi, cdtsunteli de tari? Ce afi invdtat? E mai mare decdt voi chestiaasta, sau e doar un ecou al zilei de ieri, care se tot repetd?

Sd fii o entitate asemenea Christului este ceva magic - sicu toate acestea, munca de careeste nevoie pentru a ajungela o asemenea magie trebuie sd insemne, literalmente, astdpAni ziua de ien, a stdpdni dualismul, a stdpdni congtiin{aminte-corp, sdrdcitd si ingustd la minte care v-a fostmogtenirea in aceastd generafie. Nu putefi sd merge{i ca unChristos, pur si simplu; trebuie sd vd coaceti intru Christos.

in fata qemineului

Aga cum punefi pdine 9i apd, 9i miere, si vin pe limbA ca

sd dati vielii voastre suport, dulceald 9i savoare, aceeagi

cantitate trebuie sd o punefi 9i in congtiinfd. Trebuie sd luali

pdinea vielii, care este Vidul, sd il facefi sd vi se deschidd;

sd intrati acolo. Trebuie sd lua{i mierea alegerii de sine

gi vinul voinfei 9i sd vd imbatati intru schimbate' Ceea ce

punefi in gurd trebuie sd fie egal cu ceea ce folosili pentru a

vd dezuolta mintea. $i atunci avem un ini{iat' Atunci avem

un maestru in formare. Avem o persoand glorioasd in plind

inflorire. Avem o fiinli original6. Tot ce vd vine in cale, in

aceste zile, este o oportunitate de a vd schimba' Tot ce vd

vine in cale, emolional, este un mesager din trecut' Este

ocazia voastrd sd il stdpdnili o datd pentru totdeauna ca

intelepciune 9i sd implicali o congtiinli dinamicd, ce poate

sd facd ceea ce este miraculos.

Apoi mai sunt 9i aceia dintre voi care nu vor sd gtie'

care nu vor sd audd, pentru cd vd e teamd cd s-ar putea

sd trebuiascd sd vd schimbafi; s-ar putea sd trebuiascd

asta. S-ar putea sd trebuiascd sd fiti amabili, cdnd, de fapt'

voi weli sd urdfi. s-ar putea sd trebuiasca sd fiti toleranfi,

cdnd, de fapt, voi vreli sd fiti intoleran{i' S-ar putea sd

trebuiascd sd vd schimbati viata complet' Ceea ce vd cere

cu disperare corpul, pentru cd l-ati fdcut dependent' va

trebui sd schimba{i gi sd vd asumali puterea, sd indepdrtali

dependenfa. Nu weli s6 auzifi, pentru cd nu weli sd faceli

nici asta. Voi sunteli cei care fie vor trebui sd gdseascd o

pasiune pierdutd sau, indiferent cdt de addncd e gaura

voastrd, cdt de minunatd e mdncarea, atunci cdnd trecutul

va fi spulberat, iar soarele n:o sd mai fie 9i pdmdntulo sd se

cutremure gi o sd se prdbugeascd, voi cel care afi fost slabi

in fata trecutului gi slabi in fala fricii 9i a nesiguran{ei, 9i a

34 35

Profefi ai destinului nostru

vinovdfiei, 9i a ruginii nu o sd putefi sd trdili si sd supra-viefuifi ceea ce va putea sd infrunte acela care igi stdpd-neste trecutulintru noi criterii de cunoastere.

Agadar, de unde vine ruginea voastrd? De unde vinevina voastrd? Oare nu stiti cd frica este un catalizator alschimbdrii, iar stresul este un catalizator a ceea ce senumegte anxietate, iar aceia sunt catalizatorii care creeazdun corp imbolndvit, un corp muribund? De unde vine asta?De ce vd e rugine? Pentru ce simliti vinovdfie? Astea sunttoate emoliile care vd fac urechile sdinceteze sd mai asculte

.vt

9i vd tac ochii sd nu mai vadd, care vd impiedicd sd mergefiin Vid, care distrug pasiunea pentru eliberare si mdntuire.Preafrumogii mei, acestea sunt emotiile pe care le numi{i,,eu". O sd spunefi: ,,Aga sunt eu. Aga md simt" - md simt.,,Asta sunt eu, personalitatea mea" . Dar, dacd voi, to{i ceidin aceastd incdpere, n-ati mai avea niciuna din emotiilealea? Cum v-a!i defini atunci pe voi ingivd, in fiecare zi?Cum afi face-o? Cum ar fi viala voastrd? Md ascultali? Eibine, o viald trditd fdrd toate acele emofii este pur si simplutransferarea energiei din acele emolii in revolu{ia bucuriei.$i atunci avem o entitate infeleaptd, Dumnezeu Atotputer-nic, care stie si ac{ioneazd conform stdrii sale de cunoagte-re, care nu rostegte niciodatd weun cuvdnt, decdt dacdacel cuvdnt are gdndul sdu manifestat, un cuvdnt care esteviu, plin de inteles 9i de expresie. Atunci afi vedea bucuriagi ali cunoagte pentru prima oard libertate nelimitatd, nulibertate in raport cu munca pe care o facefi, nu, ci libertatede stres, de rugine, de vinovd{ie, de teamd gi de nesigu-rantd in legdturd cu munca voastrd. Asta invd{afi sd faceti.

Oare asta inseamnd cd trebuie sd vd schimbafi 9i sd fifiun om cu totul nou? inseamnd cd vd curdfati. inseamnd

in fata gemineului

cd nu pgtefi sd fili legati de atitudini trecute 9i nu pute{i sd

fiti legati de corpul vostru - corpul si vd fie sclav' iar voi

tui. itiruu*ndo eliberare. $i pentru asta o sd fie nevoie de

munc6, nu-i aga? O s6 fie nevoie de muncd in a fi congtient'

in a avea congtienf6. Devenitiimult prea puternici in a vorbi

incongtient. Devenifi mult prea puternici pentru a vorbi in

supdrare gi in rnbnie, 9i lin trddare' Devenili prea

putemici, cum ar fi, ca si inventafi 9i si creafi zuonuri'

pentru cd zvonurile pe care le creali s-ar putea sd vi se

intdmple chiar voud.

ixoepnnrnnEa BLocA.tELoRCARE NE DESPART DE NEVAZLTT

Ei bine, ce legdturd are acest mic discurs cu profefia?Are multd legdturd, dacd afi ascultat cu atenlie, pentru cdacum putefi sd infelegeti imediat de ce n-afi putut niciodatdsd auzifi cu adevdrat profetia si s-o inlelegefi 9i de ce eav-acreat fricd in suflet, de ce v-a dat teamd gi dureri de cap,pentru cd suntefi o fiintA emo{ionald care a fost definitdintr-un mod ingust. Cum altfel afi putea sd o vedefi? Maimult, cum ati putea sd fifi vreodatd profet, voi in sine? Ceafi putea sd profefifi , care sd nu se bazeze pe fricd 9i pevinovdfie gi pe rugine? inlelegefi?

Vreau ca la gcoala asta sd ajungefi la o infelegere - 9i,in mod subtil, eu md strdduiesc sd vd duc intr-acolo, undeveli avea capacitatea sd cunoagtefi lucruri uluitoare fdrd sd

fiti profet, vefi avea capacitatea sd fi{i atdt de vigilenti lanigte schimbdri atdt de subtile de frecvenfd, incdt afi puteasd le determinafi, iar, in momentul in care putefi sd ledeterminafi, vdlul dintre dimensiuni se destramd, iar ceeacedeterminafi trebuie sd devind realitate. Motivulpentru carenu avefi o interac{iune cu dimensiuni multiple in prezent;pentru cd suntefi o fiinla congtientd corp-minte, care estein curs de a deveni o fiinta congtientd minte-corp. insd inclipa in care incepefi s6 determina{i schimbdri subtile defrecvenfd, realitatea nevdzutului vd va deveni vdzutd. Veti

39