:

GENERAIA108. Teodorovici Gr. Ivan A n *-""'"

109. Teodorovici Gr'.; Ivan A.:CnemporanS'Junimea,Ia*i,198I.J10. TheodorCsonCGS!!;192*in:CW/,/w 62, octombne,130 ** DisSeniHr!gieMS Gcn6ve' ,986'131 ** lsaster ePdemiology; Lj/ice/, 1990,336,8719 845-847' - ^SSgSSt Tncedng of Society fo, tpidemi.Iogic research; S^e. W^.oo, lonie ^Capitolul IIIProcesul epidemiologic in bolile transmisibileAurel Ivan

Introducerc. DefinitiiProblemele care privesc aparifia, extinderea si boli '* nivel populational autectia si nrn'HP^ocupSrimajore pentru premia 5. promovarea sanfttajii. Mecanismele intime omplexe 51 factoru implicaji in aparijia unor tmbol- cu ltendmV Ia r&spSndire i, eventual, evolutie indeSCbi ?n Ultimul seco1 . . 20, 24* 28)- Descopeririie stiintiflce cu valori inestimabile, realizate fn variate domenH meddleliteTe si3 ' 3U PCrmi,S 5nelegerea reIat'ilor de cauza- l>tete 5. c.rcumstantele care se pot crea In anumitemomente cnt.ce", facility nsocierea a variati agc^SIideemaC!i0neaZa.aSUpra rganismului uman in relafu de mare complexitate ;i diversitate cu intimitateastructuraNfunc^onaU a ecosistemului uman (14, 18)Astfel, s-a putut ajunge la defmirea procesului cpide-miologlc ca fiind 0 multitudine de factor/, fenomene siTZ7de!ficenaturale fi sociale-care con^in mod determinant sau dinamizator-favorizant lamorbide" lu'ia ^cularS a unei stdrimorbide la mvel popula/ional (16, 18, 19) Com-plexitatea procesului epidemiologic, a bolilor trans-m 1 sjblie (BT) sau a acelora netransmisibile (BNT) esteev,dentmta de multitudinea elementelor care^l compuTele ^7,24 26?27) aeSt0ra de interdependenta dintre

tratat de epidemiologie a bolilor transmisibii ,eTabeluIIStructura procesului epidemiologic al bolilor transmisibileA. FACTORI CONSTITUTIVI DETERMINANT1. Surse de agenfi patogeni:L b0lnaVi: b0a13 tipica Sau atipica (abortiva> subclinica, asimpto-2. Purtatori de agcnfi patogeni:2.1. preinfec{io$i2.2. sanatoi:.cronici de scurta sau lunga durata2.3. fojti bolnavi: . convalescent de scurta sau lunga durata cronicib) Animate (inclusiv pasarile): In aceleaji situajii ca ?i oameniic) Vectoni biologic activi: . (an^ari . caPu$e . paduchi . flebotomi ctc.II. Modurile i cSile de transmitere a agenjilor patogeni: a) Modurile de transmitere: direct indirecthlSmtde {TTtere (contaminale)- aerul, apa, solul, alimentele, obicctele, mainile, vectoni biologic pasivi (mujtele, gandacii de bucatarie, furmcile de casS, puricii omului, plojnitele)HI Organismele cu stare de receptivitate dependenta de;a) Rezistenfa generala nespecificab) Rezistenfa specified (imunitatea):l. naturalS _2. artificials2.1.'dobandita activf ?^!ta Pas,v2.2. dobandita pasiv1. 3. dobandita activ

Pentru ca un anumit organism sa fie expus agresiunii produse de virusuri, bacterii, parazitf sau fungi provenifi din ecosistemul uman, este legic necesar sa acfioneze concomitent o seama de factori, cum sunt: sursele de agenti patogeni. modurile fi cdile de transmitere aparfinand mediului ambiental, natural $i social $i populajia receptiva, urmare a unui redus fond de rezistenja generala nespecifica $i imunitara (Tabelul I). La toate acestea se adauga acfiunea dinamizator-favo- rizanta afactorilor cosmo-meteoro-climato-geografici i economico-sociali care evidenfiaza rela{iile ecosocio- epidemiologice ce-ji pun amprenta pe calitatea sSnatatii populafionale (1, 5, 9, 15,21,29).Procesul epidemiologic este infeles ca fiind un sistem In care structuri la diferite niveluri de organizare ?i In legatura dc determinare intre ele se gasesc impreuna intr-o formajie complexa (14, 17). Fclul in care se concepe procesul epidemiologic arata ca intregul nu mai poate constitui suma simpia a pfirtilor, iar fiecare. parte care intrS In compuncrea acestui proces capata insu^iri funqionale noi atunci cand este cuprinsa In intreg. De aid reiese necesitatea interpretarii analitice a rolului fiecareia dintre structurile care compun procesul epidemiologic $i intervin In producerea sa cand este examinata separat, in afara sistemului. Cunoaterea pro- ceselor epidemiologice, ca fenomene complexe care pot aparea ;i evolua in ecosistemul uman, cu particularita{i structurale variabile, se poate realiza in baza conceptului structuralismului.Momentul initial al cunoajterii structurii procesului epidemiologic este considerarea acestuia ca un intreg, dupa insujirile exterioare (structura de ansamblu), iar apoi urmeaza descompunerea ansamblului in elemente i cercetarea lor, din punctul de vedere al insujirilor dinamice (elementele structurii). In continuare are loc cercetarea relafiilor dintre elemente, etapa in care apare posibilitatea reproducer^ procesului prin formarea intregului din par(i. in felul acesta se poate injelege structura fenomenului ca unitate structurala, ceea ce da posibilitatea previziunii teoretice a unor structuri ncobservate in mcdiul inconjurator. Modelul procesului epidemiologic in bolile transmisibile, cu structurile i interrelajiile sale, exprima particuIaritSjile structural- funcjionale ale ecosistemului uman, a cftror cunoatere are valoare fundamentals pentru elaborarea programelor de prevenfie $i combatere.

Niveluri structuraleRezultS deci ca procesul epidemiologic este structurat pe niveluri factoriale: surse, moduri i cai, organisme umane cu grade variate de receptivitate care, la r&ndul lor, se regasesc in nivelurile structurale ale ecosistemului: colectivitajile umane, elementele naturii ?i ale societajii.Teoria nivelurilor are implica(ii In medicina omului sanatos (MOS), Intrucat permite ierarhizarea factorilor $i mecanismelor implicate tn sanogeneza i patogeneza. Depa$ind nivelul individual, epidemiologia, $i prin ea MOS, se ccupS dc nivelul reprezentat de grupurile populajionale $i subgrupurile acestora, familiile i, in final, de ultimul i cel mai complex nivel, ecosistemul uman global.Teoria nivelurilor ne apropie de concepjia struc- turalist-integralista a formarii procesului epidemiologic in bolile transmisibile, proces structurat din niveluri cu puternice legaturi irrtre ele pe care le avem in vedere cand se stabilesc strategiile prevenfiei i combaterii. Legatura intre nivelurile I, II i III (surse, moduri-cai ?i receptivitate) se realizeazS prin insumarea probabilistic^ a interven{iei factorilor naturali $i a celor socioeconomici (5, 14, 25). Formularea, cu ajutorul teoriei nivelurilor $i a structuralismului, a unei concept asupra procesului epidemiologic al bolilor transmisibile deschide calea abordarii in practica, in mod eficient, a complexelor probleme ridicate de aspectele contemporane ale pato- logiei cu extindere populajionaia. Teoria asupra procesului epidemiologic poate oferi metodele $i metodologia de cercetare i de investigare in practica epidemiologica.Legatura dintre cunoaterea structurii ?i a nivelurilor procesului epidemiologic, ca $i modelarea acestuia, apare drept ceva legic in desfSjurarea investiga|iilor pentru evaluarea $i prognozarea evolujiei unei maladii $i pentru a optimiza activitatea prevenjionaia $i de combatere in cadrul programelor pentru sanatate. In acela$i timp, analiza structurii ?i nivelurilor ne eviden{iaza principalele elemente comune $i de diferen(iere ce aparjin diferitelor forme de manifestare a procesului epidemiologic ale bolilor transmisibile. Pentru aceasta luam in considerate: agen{ii de agresiune, natura relafiilor cauzale, cumularea, sinergia, originea, sursele, modurile ji caile de transmitere, receptivitatea, adaptabilitatea, factorii dinamizatori-favorizanfi, posibilitafi de depistare, preven{ie, combatere $i de evaluare a cost/beneficiului activitafilor pentru sanatate.Abordarea problemelor procesului epidemiologic impune" defimrea unor nofiuni, intre care amintim: foca- rul epidemic, procesul infectios $i focarul de infecjie- Focarul epidemic este reprezentat de spa{iul unde se afla'sursa de agent patogen pe care il poate disemina, cu rise de a ajunge la organismele receptive din arealul focarului. Procesul infecjios (infeqia) este specific viului $i reprezinta totalitatea reacjiilor locale i/sau generale determinate de impactul dintre agenjii patogeni $i organismul uman sau animal $i care pot fi clinic evidente sau subclinice, asimpxomatice, inaparente. Focarul de infecfie reprezinta locul, {esutul sau organul unde se exprima, prin grade variate de intensitate i polimorfism, interrelafiile complexe care se stabilesc intre agen{ii patogeni i organismul supus agresiunii accstora. De altfel, focarul epidemic, procesul infecjios i focarul de infectie ' sun'fcomponente, cu pozijie particuTar5, 1h~cadfuT~struciuri 1 or procesului epidemio- "Togic (ly, 25X*Constituirea unui proces epidemiologic presupune crearea unor momente critice care permit intrunirea obligatorie a factorilor ~3eierminanfr. sursa de agent

Fig. 1. Factorii care intervin in aparifia unui proces epidemiologic al unei boli transmisibile sau netransmisibile

FACTORIDETERMINANT!SURSA DE AGENTI . PATOGENI (DE AGRESIUNE) BIOLOGICI Om, mamifere, pisSri, artropode bolnavi, purtatoriMODURI I CAI DE TRANSM1TERE Aer, apS, sol, alimente obiecte, maini, artropode - contaminatePOPULATIA UMANA RECEPTIVA rezisienta generatenespecific3> imunitatea

SURSA DE AGENTI DE AGRESIUNE FIZICO-CHIMICIStructuri social-economiceMODURI 1 CAl PE.TRANSMITERE Direct, indirect Aer, apS, sol, alimente poluate fizico-chimicPOPULATIA UMANA RECEPTIVA rezistenta generals -nespecificJ ^ adaptabilitatea i'- -

NATURALI: cosmo-meteoro-cliniato-geograficiSOCIAL-ECONOMICI: conditii de viat3 si de muncS

patogen, modul 51 cSile de transmitere $i organismul receptiv. Precipitarea Intrunirii factorilor determinant $i natura formelor de manifestare a'procesului epidemiologic depind de momentul interven{iei $i ponderea factorilor dinamizatori-favorizan{i. Procesul epidemiologic al BNT are in mod legic 0 structurS generals asema- natoare cu cea a BT. Cunoajterea elementelor comune $i de diferenfiere are important deosebita In orientarea ac{iunilor de prevenjie ji combatere (Fig. 1,2).Sursa dc agen{i patogeni este reprezentata de un organism care are capacitatea sS gizduiasca, si asigure supravie{uirea, eventual multiplicarea $i intotdeauna diseminarea unui agent patogen direct spre organismul receptiv sau indirect, prin intermediul ciilor de transmitere, prezentand sau nu semne clinice de boaia. Atributele sursei de agenfi patogeni sunt: natura elimiamLstgentuIui patogen care depinde de entitatea nosologies, forma clinica, stadiul evolutiv al bolii; cqde de eliminare a agentului patogen care pot fi UQ]ce sau multiple, naturale sau artificiale; ritmul de eliminare a agentului patogen poate fi continuu sau intermitent, cu implicajii in organizarea investigatiilor 51 in inter- pretarea rezultatclor; produsele organice prin care se elimina agentul patogen de~Ta~'sursa pot fi cele fiziologice (s&nge, exsudate, urina, fecale etc.) sau patologice (puroi, secrefii, excrefii care nu se intalnesc obijnuit), in mod curent, toate acestea se numesc produse patologice; produsele patologice examinate in scop de diagnostic sunt: secre/HIe nazofaringiene i sputa pentru bolile cu exantem, gripa, difterie, tuse con- vulsiva, angine; sputa - tuberculoza pulmonara, pneumopatiile; saliva - parotidita epidemics, rabia etc.; produsele cutanate fi secrefii - erizipelul, stafilocociile cutanate, pesta bubonic?, antraxul cutanat, tularemia ulcero-ganglionara etc.; secrefiile mucoaselor fi seroaselor - conjunctivite, gonococii, sifilis, leprS, fi netransmisibile .iii - "; i. i V.'yf fmfectii puerperale etc.; dejectele #/ produsele de vdrsdturd - febra tifoida, febrele paratifoide, toxi- infec{iile alimcntare, holera tic.-, urina, - febra tifoida, leptospirozele, tuberculoza etc.; sangele -1 hepatitele *> ! virale, infec(ia cu HIV, tifosul exantematic, ;febra |/| recurenta etc.; laptele bruceloza, tuberculoza, antraxul, febra Q, encefalita de capu$a, stafllococii, streptococii etc,; laptele matern - infecfia cu HIV;jlplacenta rubeola etc. ,Capacitatea de disemjnare a apentilor patogeni, calea de el ixpin are, natura p rod use lor patologice, durata, y intensitatea i ritmicitatea acesteia constituie starea de n contagiozitate care are 0 intensitate i 0 durata variabiis D- de la cTmaladie la alta ?i, in cadrul aceleiai maladii, de la 0 etapa de evolufie la alta; acest atribut reglementeaza natura i durata acjiunilor de supraveghere epidemio- logica intr-un focar epidemic (Fig. 3). fe Sursa de agen{i patogeni poate fi reprezentata de loamehii bolnavi cu forme tipice $i atipice de boaia; ? gformele atipice au 0 semnHicafie epidemiologica deosebita, intrucat pot rSmane nedepistate, sau aceasta | se realizeaza tardiv, timp in care se produce diseminarea I agen{ilor patogeni; bolnavii au capacitate de diseminare diferita in raport cu etiologia bolii, stadiul de evolujie, particularitajile care {in de agentul patogen sau de organismul uman; atipismul clinic ji epidemiologic care caracterizeazS astazi evolujia unor boli transmisibile creeaza dificultaji in depistarea $i neutralizarea precoce a surselor de agen(i patogeni reprezentate de oamenii bolnavi; in majoritatea zooantroponozelor, omul nu devine sursa de agent patogen; oamenii purt&tori de agen{i patogeni sunt surse cu semnificatlT epidemiologies deosebita, din pricina absenfei manifestdrilor clinice (in rest, se definesc prin particulantajile oricarei surse de agent patogen), frecvenjei crescute, proporjici ridicate de purtatori care raman nedepistafi, necesitS{ii unor actiuni speciale de depistare, dificultafilor de

asanare a acestora, pericolului pe care-1 reprezinta pentru populafia generala $i, Tn mod deosebit, pentru colectivitajile de copii, sectorul alimentului $i alimen- tafiei, aprovizionarea centralizata cu apa $i unitajile medico-sanitare; instalarea stSrii de purtator la gazda umanS este favorizata de prezenta distrofiilor, hipo- vitaminozelor, tulbur&rilor degenerative sau a unor manifestari cronice la nivelul colecistului, intestinului, amigdalelor, nasului, faringelui, urechii interne etc.Principalele categorii de purtatori de agenfi patogeni " if. sun* urmatoarele: purtatorii preinfecjiofi (vjitorii bolnavi aflafi^ tn incubafie; purtatori precoce i temporari) se intalnesc In multe boli transmisibile in care bolnavii aflafi In perioada de incubate, fS.ra semne clinice, disemineazS agentul patogen; asemenea stare se poate intalni in: rujeoia, rubeola, parotiditS, pneumopatii virale, gripa, adenoviroza, hepatite virale, poliomielita, enteroviroze nepoliomielitice, febra tifoida, febrele paratifoide, dizenteria bacilara, infecfii cu stafilococ, streptococ, tusea convulsiva, tuberculoza, pneumonii bacteriene, pestS pulmonarS, meningita cauzata de meningococ, sifilis, psittacoza, trahom, trichomoniaza etc.; depistarea acestora este dificil de realizat, mai ales in cazurile sporadice; In epidemii, investigafiile efectuate la contact pot depista parte dintre acejti

purtatori, purtatorii sdnatdfi sunt subiecfi cu un anumitgrad de imunitate $i o buna rezistenfS generala nespecifica care pot primi i refine agentul patogen de la bolnavii cu forme tipice sau atipice (primari) s^u de la alfi purtatori sanatoji (secmdari)\ de asemenea, pot fi: temporari (perioade d? cateva zile panS la cateva sSptSmani) sau cronici (pentru luni, ani de zile i toata viafa), de exemplii, in hepatitele cu transmitere predominant parenteralS, infecfia cu HIV, timp In care aceti purtatori disemineaza agentul patogen respectiv spre alte organisme care, In raport cu gradul lor de receptivitate, vor deveni purtatori sSnSto$i sau vor face boala, depistarea acestor purtatori se poate realiza doar In cadrul unor acfiuni tip screening populafional realizat In operafiunile de supraveghere epidemiologica, indeosebi In colcctivitifile de copii (de exemplu, acjiunile Impotriva streptococului betahemolitic grup A); starea de purtator sanatos de agent patogen poate fi int&lnitS In. hepatitele virale, poliomielita, pneumoniile virale, infecjia cu HIV, difleria, meningita cauzata demeningococ, infecfiile cu stafilococ, streptococ, pneumoniile cu pneumococ, salmonelozele, dizenteria bacilara, febra tifoida, febrele paratifoide, ascaridioza etc.; purtatorii fofti bolnavi sunt intalnifi la indivizii care, dupa vindecarea clinics, nu se debaraseaza de agentul patogen i raman purtatori cunoscufi (cei care au fost spitalizafi) sau necunoscufi (in cazul bolnavilor cu forme atipice, trata^i ambulator). Purtatorii foti bolnavi pot fi:convalescent (cunoscufi saunecunoscu{i) care pot disemina agentul patogen timp de zile, saptamani sau luni, in cazul fotilor bolnavi de: hepatite virale predominant parenterale, herpangina, psittacoza, conjunctivita bacteriana acuta, di fieri e meningita cu meningococ, pneumonii cu pneumococ, iufecfii cu stafilococ, strcptococ, tuse convulsiva, dizentcrie bacteriana, salmoneloze, febra tifoida, febre paratifoide, lepra, tuberculoza, gonoree, sifilis, iimfogranuiomatozS venerianS, trahom, malarie, ascaridioza, ancylostomiaza, dizenterie ainoebiana, schistosomiaza, trichomoniaza 5.a.; cronici (cunoscufi sau necunoscufi) care pot disemina ?i dupa dcpSjirea perioadei de convalescents, timp de luni, ani sau toata viata, a$a cum este cazul In: febra tifoida, dizenteria bacilarS, hepatita viraia tip B 5i C, trahomul, tuberculoza, bruceloza, tifosul exantematic, malaria, ascaridioza, ancylostomiaza, schistosomiaza, trichomoniaza 5.a. (Fig. 4). Animalele_ holnave (inclusiv pisS- rile) constituie surse de agenfi patogeni pentru om in peste 90 de maladii denumite zooantroponoze, printre care aproximativ 15-20 intereseazS $i populafia Europei' aceste forme includ atat animalele domestice, peri- domestice, cat i pe cele sSlbatice.Zooantroponozele ImbracS un caracter predominant ocupafional, camTintereseaza oamenii care Ingrijesc animalele, dar pot afecta $i populafia generals, Indeosebi in condifiile in carc s-a produs dispersia animalelor domestice in gospodSriile individuale. Din aceasta categorie de boli transmisibile, in Romania au lost semnalate: salmonelozele, leptospirozele, bruceloza, antraxul, tularemia, tuberculoza, listerioza, toxi- infecfiile alimentare, infecfiile cu stafilococ, sueptocoe, rabia, febra Q, febra aftoasa, ornitoza, psittacoza, unele encefalite, toxoplasmoza, helmintiazele, micozele etc. (.16, 18, 19). Animalele i pasarile salbatice pot intrefine focalitatea naturals a unor zooantroponoze $i, astfel,

s3 creeze rise de transfer al acestor boli tn colectivitatile umane. Prin invazii periodice, animalele saibatiee, pot genera focare epizootice printre animalele domestice, cu riscul transferului bolii la om. Omul poate s3 pStrunda in focarul natural al unor zooantroponoze, ea urmare a activitatilor economice de tipul: explor&rilor, exploatarii bog5(iilor naturale, pSstoritului, vanitorii, al muncii pe $antiere sau cu ocazia activitSfilor turistice, militare etc. Animalele purtatoare de agenfi patogeni prezintS acelea$i particularitati ca ?i in cazul omului, semnir fica(ia lor epidemiologica este limitata la grupul zoo- untroponozelor. In unele circumstance, rozitoarele purtatoare de agenfi patogen (joareci, jobolani) pot juca un rol deosebit ca surse pentru animalele saibatice $i domestice, precum i, direct, pentru om.-*7>- Artropodfje-vectori biojogjcjipjvi sunt cele care I asigura, in mod obiigatoriu, dezvoltarea, cel pujin . pentru un stadiu biologic, a unui agent patogen. Astfel, unele artropode sunt surse sau/ji cale de vehiculare $i ;f inoculare a unor agen{i patogeni in organismele receptive. Un loc principal intre aceste artropode il ocupa: (anfarii (malarie, encefalite, febra galbena, denga, filarioza etc.), paduchele omului (tifosul exantematic, febra recurenta etc.); cIpufeTe (unele encefalite, tularemia, febra recurenta, febra Q, febra butonoasa etc.); puricjijearecilor ?i jobolanilor (pesta, tularemia, tifosul murin, unele parazitoze etc.); flebotomoii (leishmanioza, bartonelloza etc.) (Tabelul II).

Modurile i caile de transmitere a s agenfilor patogeniDupa eliminarea de catre sursa generatoare, agentul I patogen parcurge un drum, mai lung sau mai scurt, pana p intalne$te organismul receptiv pentru a-1 contamina sau infecta. In practica epidemiologica, acest transfer este denumit transmitere de agenfi patogeni. Contaminarea Iff este un contact pasiv intre agenjii patogeni $i un suportanimat (tegumente, mucoase, insecte) sau neanimat (aer, apa, sol, alimente, obiecte). Indepaitarea prin mijloace $i metode variate a agentului patogen de pe respectivul suport se numejte decontaminare. Numai1 in cazul suporturilor animate se risca, in anumite circumstance, ca dupS contaminare sa urmeze infecfia. Deci infecta poate avea loc numai intr-un organism viu care este capabil s5 reac{ioneze la agresiunea microbiana. " : ' Oricare suport inert, de natura fizico-chimica sau organica, nu poate fi decat contaminat. Ca atare, no(iunile istorice de dezinfecjie i dezinfectante li pastreazS locul doar in cadrul procesului educational populational, iar cea de infestare va indica doar prezenfa unor ectoparazi{i.*Modurile de transmitere a agenfilor patogeni sunt direct^i indirect. Agenfi patogeni cu rezistenja mica in mediul extern se transmit prin modul direct, adic& intre sursa de agent patogen ?i organismuTreceptiv acetia parcurgo distaiifa'm ica;I'pentruo~durat5 scuitTde timp (limitare spaflaTS T temporal). Transmiterea prin modul direct, specifica agen(ilor patogeni cu rezistenja redusa, presupune inhalarea, contactul fizic, s&rutul, mucatura, transferul transplacentar, produse neonatale, transfuzii de sange etc. sau utilizarea batistei, pro- sopului, a unor instrumente medico-chirurgicale etc. recent contaminate. Un asemenea mod de transmitere se impune pentru agenjii etiologici ai gripei, rujeolei, rubeolei, varicelei, parotiditei, meningitei cerebro- spinale epidemice etc., dar el poate fi frecvent folosit i de agen{ii patogeni rezistenji, cum ar fi cei ai hepatitelor virale, rabiei, luesului, gonoreei, stafilocociilor, febrei tifoide, dizenteriei bacilare, micozelor etc. Modul indirect de transmitere este mai complex ?i implica una sau inal multe c3i (apa, aer, sol, alimente, obiecte, mSipi, insecte sau combmate: api ^aer, apl + alimente; apa + sol + alimente etc.); in unele boli (tifosul exantematic, febra recurenta de paduche, malaria etc.) agentul patogen este vehiculat de gazde iniermediare

Trichineloza

om-om om, cSine, pisica, pore, liliac, $obo!an, vulpe sconcs, dihor, maimuta. oposum * : hrvrv>-..*

T .f

lom, variate specn do antilope, animale saibatice

Cfile Pe care le poate folosi agentul patogen Inrbii,,p0t 0 : aeml apa S0luI> aIimentele,ob.ectcle, mamile 51 vectorii (insecte, rozatoare) - j (T3?17,S29)nCm ^ 3CeSte elemente SUnt contaminateRolul aerului contaminat in transmiterea agen- ! .r Patogeni. Dm cauza processor de desicajie iradiere, oxigenare, a temperaturii ridicate sau coborate 51 ca urmare a mijcarii paturilor componente, aerul nu este un mediu prielnic supravietuirii indelungate a agenplor patogeni. Totuji, el joacS un rol important In transmiterea agen{ilor etiologici ai multor BT, Indeosebi cu poarta de intrare $i cale de eliminare la nivelul cailor respiratorn superioare. In raport cu capacitatea lor de rezistenja, agenfu patogeni vor supraviefui in aer de la cateva ore panS la perioade foarte lungi de timp. Aerul lncaperilor poate fi contaminat cu intensitate variabila 111 tunctie de destina{ia acestora, densitatea surselor gencratoare de agen{i patogeni, calitatea decontaminarii periodice etc. Intre bolile ai ciror agen{i etiologici pot fi vehicular prin aer, amintim: gripa, virozele cu exantem parotidita, adenovirozele, tuberculoza, difteria, tusea convulsive, meningita cauzata de meningococ etc. De asemcnea, aerul poate fi implicat $i In transmiterea enterovirozelor poliomielitce 5i nepoliomielitice, sa monelozelor, pestei, antraxuiui, omitozei, psittacozei, tularemiei, infectiilor cu stafilococ, streptococ, micozclor etc. Intre poluanfii biologici ai aerului se gasesc 51 alergeni (mucegaiuri, pigmenti, pulberi, coloranti, polenuri, fibre etc.) care, prin acfiunea lor, iavorizeaza agresivitatea agen{ilor patogeni. Meca^ nismul disemuOrii agentilor patogeni de la nivelul cSiior aerfene a surselor (bolnavi, purtatori) a fost descris de Flugge in 1897. In timpul expirarii, aerul ieind cu presiune mare produce aerosolizarea secrefiei de la nivelul epiteliului cailor respiratorii superioare. In acest fel, se elimina picflturi septice care vor ramane suspendate in aer pe 0 durata de timp variabila i vor fi dispersate, in raport cu dimensiunile lor (dispersia va fi intensa cand dimensiunile nu^dcpa5asa llLn]lcroni). In mod obinuit, picaturile septice sunt diseminate la 0 distant^ de 1,5-2 rn^sau, daca intervine tusea, stranutul vorbirea, cantarea, la 5-10 m, iar prin interventia curen{ilor de aer distan{a poate create mult.Dupa 0 anumita perioada de timp, picaturile septice pierd 0 parte din apa, devin mai ujoare, persista mult in aer, sedimenteaza pe suprafe{e ji apoi se resuspenda in aer, diseminand agen{ii patogeni aflatf in interiorul masei de substan{e organice sub forma de nucleosoli septici. Ace$tia se pot cupla cu particulele minerale'pro- venite din pulberile de sol i, impreuna, formeazS prafu! septiccare se combina cu cel provenit din triturarea spontana a altor componente septice ajunse intr-un anumit spa|iu. Astfel, organismele receptive se vor putea contamina i eventual infecta, inhaland picaturi,nucleosoli sau praf septic care pot include germeni patogeni, unn dintre acejtia fiind dotafi cu mare rezis- ten{a 51 o deosebita agresivitate..Rolul solului contaminat in transmiterea agen- tuor patogeni. De?i 1 g de sol poate; confine 25 miliarde de germeni, soM nuegte un mediu prielnic pentru sujjraviefuirea indefiingata a majoritafii agentilor patogeni. In afara de bacteriile care sporuleaza,; ceilahi agent! supraviefuiesc o perioada limitata de timp (zile, saptamani, luni), dupa natura prelucrarii agrotehnice a compozitiei chimice, temperaturii, umiditSfii, florei telunce, antagonismului microbian i a bacteriofagilor'Oradul de contaminare a solului difera dupa destiny acestuia. 0 incarcatura microbiana, parazitarS si fungica ndicata vor putea prezenta solurile ameliorate cu ape contaminate 5i produse organice de origine umana sau animal! Un rise similar il prezinta solurile folosite la instalarea adaposturilor pentru animale, a cimitirelor, ca $i cele pe care se practica pasunatul intensiv. Pe solul contaminat se pot intalni I agenfi etiologici ai febrei tifoide, dizenteriei, holerei, tularemiei, brucelozei, tuberculozei, leptospirozelor hepatitei tip A, poliomielitei, febrei afitoase etc. De asemenea, bacteriile care sporuleaza pot cauza tetanos antrax,^ botulism, cangrena gazoasl Uneori se potintalm in soluri fungi, oua $i larve de geohelmintii < 'Contaminarea i eventual infectarea omului se pot realiza pe cale digestiva, consumand apa sau vegetale crude nespaiate; pe cale respiratorie, inhaland pulberi de sol contaminat sau prin tegumentele cu integritate pierduta. Agenfii patogeni care pot contamina solul, si astfel sa produca boli omului, se pot imparti in 3 categorii: bacterii $i protozoare care pot patrunde pe cale digestiva ji pot fi excretate de catre sursele urnane 51 transmise la om prin contact direct cu solul contaminat sau prin ingestia de fructe, legume, zarzavaturi, obfinute pe un sol contaminat (om - sol - om); B: Antharacis, B. tularensis, M. tuberculosis, C. burnetii Cl. Perfringens, salmonele, leptospire, listerii etc. sunt agenti patogeni proveniji de la animale $i transmisi omului prin contact direct cu solul contaminat prin dejectele animalelor (animal - sol - om); sporii de Cl. tetani, Cl. botulinum, Cl. Perfringens (5.a. Sp.), B. anthracis, micete, geohelminti pot fi prezenfi in sol in mod obijnuit $i transmiji omului prin contact cu solurile contaminate (sol-om).Rolul apej^ontaminate in transmiterea agcnfilor patogeni. Omul, cea mai elaborata ?i complexa structura vie, nu poate exista ftra apa. Daca din corpul unui om de 70 de kg extragem apa, mai raman 13 kg. Cantitatea de apa existenta pe glob este fixa $i finita. Omul nu 0 poate spori. In plus, apa dulce pe care omul 0 poatj folosi pentru nevoile sale nu numai ca reprezinta doar 0,007% din volumul apei de pe Terra, dar este $i

extrem de neuniform repartizata. Discrepanfele Intre disponibilitatea de apa pe locuitor sunt enorme. Peste 2 miliarde de oameni nu au acces la apa potabila salubrS $i 3/4 dintre ace?tia nu au acces la sisteme de salubritate. Doar 30% din populafia farilor slab dez- voltate are acces la apa salubrS, fafa de peste 90% din farile industrializate. La nivel mondial, 1/5 din locuitorii mediului urban $i 2/3 dintre cei din rural nu beneficiaza de apa potabila suficienta $i de calitate optima. Peste 4/5 din bolile cunoscute In lume sunt legate de insalu- britatea apei. Bolile produse prin utilizarea apei contaminate inregistreaza peste 700 milioane de cazuri anual. Morbiditatea in farile slab dezvoltate este direct proporfionaia cu gradul de insalubrizare a apei. Se apreciaza ca populafia farilor in curs de dezvoltare inregistreaza anual peste 550 milioane cazuri de trahom, 200 milioane cazuri de schistosomiaza, 450 milioane cazuri de dracunculoza, 200 milioane cazuri de malarie, 40 milioane cazuri de oncocercoza $.a. Cele peste 500 milioane de cazuri de boala diareica acuta inregistratc anual i cei peste 60% copii din zonele rurale, din farile slab dezvoltate, afectafi dc holera, febra tifoida, parazitoze, determina peste 20 de milioane de decese, dintre care 6 milioane la copiii In vdrsta de pana la 5 ani. La nivel planetar se apreciaza ca mor zilnic peste 25.000 de oameni din cauza lipsei apei potabile. in ultimul timp se pune acut problema degradSrii, tot mai intense, a apelor prin deversSri menajere $i prin activitate industrials, agricola i zootehnica. Poluarea de toate tipurile, chiar daca nu distruge fizic apa, o face insa, calitativ, inutilizabila pentru om.O data cu intensificarea procesului de industrializare ?i urbanizare $i cu dezvoltarea fenomenelor ji activi- tatilor adiacente, consumul de apa crejte vertiginos, ceea ce impune masuri de protecfie, economisire, reci- clare i marire artificiaia a surselor de apa accesibile omului. Necesitafile biologice $i casnice minime zilnice pentru om sunt estimate la 30 1, Insa cele optime depaesc in medie 100 I. In farile puternic dezvoltate, consumul zilnic pentru fiecare om ajunge la 200-300 1, pentru ca in farile in curs de dezvoltare sa fie, uneori, cu mult sub minimul neCesar de 30 1.Poluarea biologica a apei determina crearea unui suport nutritiv pentru agenfii patogeni: compromiterea procesului de deminaralizare a apei prin blocarea schimburilor de ioni folosifi ca material filtrant in instalafiile de tratament; incetinirea proceselor de deferizare i demangamzare folosite drept mijloace de tratare a apei; accelerarea procesului de coroziune a instalafiilor dc tratare, transport i distribute a apei; modificarea proprietatilor organoleptice; formarea de compuji halogenafi, cu potenfe cancerigene, in cadrul procesului de clorinare a apei; formarea de compuji organici care, in cantitafi greu decelabile, sunt toxici sau cancerigeni; ridicarea costurilor pentru potabilizarea apei. Poluarea biologica a apei, mai ales a aceleia de . suprafafa, se poate realiza direct de la sursele de agenfi patogeni, prin dejectele de origine umana sau animaia, prin adSparea animalelor bolnave, scaidare, depunerea cadavrelor de animale etc. Contaminarea indirecta are loc prin aer, sol, alimente, recipient sau se produce in cazul unor inundafii, averse de ploaie, cutremure, cataclisme sociale etc. care cauzeazS defecfiuni, avarii sau prin insuficienfa decontaminarii, utilizarii ncigienice a surselor de apa potabila etc. Vehicularea agenfilor patogeni prin apa se poate realiza, mai ales pentru cei rezistenfi, pe distant mare $i durata de timp apreciabila. Riscul de transmitere a unui agent patogen depinde de natura sursei de apa, dilutia care o realizeaza pentru un anumit agent patogen, supravegherea igienica $i epidemiologica, ritmul decontaminarilor. De asemenea, depinde de specia microbiana, numarul ?i rezistenta in mediul apos ?i riscul ingerSrii, la un moment dat, o data cu apa, a unei doze infectante care are o marime specifica fiecarui agent patogen.Osingura picatura de apa contaminata poate confine peste 50 milioane de bacterii, alaturi de alte micro- organisrrie. SupravTefuirea in apa a unor agenfi patogeni este condifionata de specia acestora, compozifia chi- mica, pH-ul, temperatura, gradul de aerare, iradierea solara, flora microbiana saprofita, protozoarele, bacteriofagii, gradul $i frecvenfa primenirii stratului de apa, natura eventualelor decontaminari chimice etc. Astfel, supraviefuiesc in apa: vibrionul holeric (10-60 de zile), Salmonella typhi (20-30 de zile), Shigella (4-7 zile), Mycobacterium tuberculosis (100-120 de zile), leptospirele (20-40 de zile), brucelele (6-60 de zile), Pasteurella tularensis (10-40 de zile), virusurile poliomielitei (120-150 de zile), virusul hepatitei tip A ?i E (150-180 de zile), enterovirusurile nepoliomielitice (50-150 de zile), adenovirusurile (10-80 de zile). Intre parazitoze amintim: Entamoeba hystolitica (40-50 zile), Giardia intestinalis (30-40 de zile), Trichomonas vaginalis i intestinalis (1-5 ore). Apa poate reprezenta, de asemenea, un mediu favorabil pentru dezvoltarea gazdelor acvatice ale unor helminfi. Apa contaminata poate favoriza transmiterea unor agenfi patogeni prin glieafa, bauturile nealcoolizate sau slab alcoolizate.Ingestia apei contaminate poate determina tmbol- naviri cauzate de salmonele, shigele, vibrion holeric, enterovirusuri nepoliomielitice, virusurile poliomielitei, hepatitei virale A $i E, adenovirusuri, Entamoeba hystolitica, Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura, chijti de Fasciola dicrocoelium 5.a. In mediu umed pot patrunde prin piele $i mucoase Stroingyloides stercoralis, Ancylostoma duodenale, leptospirele etc. Apa plajelor $i cea costiera pot transmite, atat prin ingestie, cat i prin piele $i mucoase, variafi agenfi patogeni. Apa constituie mediul de dezvoltare al unor insecte vectoare pentru boli ca: febra galbena, denga, febra de West Nile, numeroase alte encefalite i meningoencefalite, malaria, tripanosomiaza, filarioza, oncocercoza etc.Reducerea riscului de transmitere prin apa contaminata a unor agenfi patogeni impune aprovizionarea sistematizata a colectivitafilor, supravegherea epidernio- logica, igienico-sanitara ji de laborator a surselor de apa potabila, ca $i pentru irigafii, decontaminarea periodica a apei, instruirea $i controlul medical $i de laborator al persoanelor din sistemul alimentafiei publice cu apa, educafia pentru sanatate la nivel populafional.Rolul -alimentelor contaminate in transmiterea agenfilor patogeni^BoliTe'traitsimse prin alimente contaminate au o raspandirc mondiala deosebit de ridicata, cu implicafii asupra sanatafii $i cconomiei. De aceea, promovarea sanatafii nu poate fi coriceputa ftra hrana sanatoasa, necontaminata. Intre bolile produse prin consuin de alimente contaminate, boala diareica acuta (BDA) este intalnita peste tot In lume, producand ravagii in farile in curs de dezvoltare, unde copiii, In varsta de pana la 5 ani, sunt afectafi anual in nunnir de

800 milioane pana la 1 miliard, producand aproximativ 6 milioane de decese, adicS cate 10-15 in fiecare minut.La BDA se pot adauga ca entita^i nosologice febra tifoida, febrele paralifoide, toxiinfectiile alimentare, dizcnteria bacilarS, purazitozele 5.a. Pierderile economice produse de bolile cauzate de consumul alimentelor contaminate se apreciaza a fi anual de peste 120 trilioane mJrci in Germania i aproape 300 milioane de dolari in SUA, reprezentand numai valoarea alimentelor contaminate inl&turate din consum. Asemenea pierderi economice se inregistreaza in toate ariile geografice, cu0 pondere deosebita in tarile in curs de dezvoltare. Fara a evalua in intregime situafia pe plan mondial, rezulta ca starea de boala pricinuita de consumul de alimente contaminate este una dintre cele mai raspandite riscuri pentru sanatatea populafionaia $i de afectare a inserfiei sociale. in comparajie cu toate celelalte cai de trans- mitcre, alimentele pot constitui un mediu prielnic supra- |\ ieluirii indclungate (eventual $i pentru 0 anumita capacitate de multiplicare a unor bacterii) a unei game largi de agenji patogeni. Riscul de contaminare a alimentelor este foarte mare, inti ucat acestea parcurg un drum complex de la obtinere $i pana la consum.Alimentele de origine animald pot proveni de la animale bolnave sau purtatoare de agen{i patogeni. Carnea i preparatele din carne pot fi contaminate cu virusul febrei aftoase, stafilococ, B. botulinum, P. htlarensis, brucele, salmonele, Cl. anthracis, micete, naraziti etc. Laptele poate vehicula salmonele, shigele, brucele, C. tuberculosis, C. burnetii, stafilococ, strepto- coc, vibrionul holenil, b. difteriei, Cl. anthracis, entero- virusuri nepoliomielitice i poliomielitice, virusurile unor encefalite, virusul hepatitei tip A i E etc. Ouale $i praful obfinut din acestea sunt frecvent contaminate cu salmonele, ceea ce impune restrict la utilizarea pro- duselor care nu se supun tratamentului termic.Contaminarea alimentelor poate fi primard, de la origine, sau secundardj, prin dejectele animaTelor bolnave sau purtatoare, ca $i prin intermediul celorlalte cai de transmitere: aer, apa, sol, obiecte, maini, insecte (in primul rand, M domestica). Produsele alimentare din carne, inclusiv anumite tipuri de conserve care nu se trateaza tcrmic in m.asura suficienta sau se contamineazS dupft realizarca acestui proces, prezinta un rise major pentru producerea de izbucniri epidemice de toxiinfecjii alimentare de tip familial sau in cadrul alimentajiei publice._Alimentele de origine vegetala nu creeaza condifii favorabile de supravic{uire indelungata a formelor vegetative. Germenii care sporuleaza, ouale de helminfi $i sporii de fungi pot fi vehicular perioade lungi de timp. De asemenea, pot fi transmit i agenfii patogeni care pot contamina i alimentele de origine animaia. Aceste alimente se pot contamina la origine , prin ape fccaloid-menajere sau ingr&$aminte naturale, de origine umana sau animaia, sau contaminarea se produce in diversele etape pe care le parcurg pana la consum. Contaminarea secundara poate avea loc ca $i in cazul alimentelor de origine animali, dar riscul create can acestea se consuma crude sau insuficient tratate termic. Cerealele contaminate cu urina ?i dejectele10zatoarelor bolnave sau purtatoare pot transmite agenfii etiologici aiV'Lwtvncv \c,v.v''SV*vto:c\ot....,\n.\MS'J.IS WUt\.'C'***as:\v>eftc

arjiior etc.), mainile vor fi decontaminate suplinientar cu substance chimice (mai ales detergenfi cationici sau amfolitici, alcooli, iodofori). in alte cazuri (prosectura, ingrijirea unor bolnavi), contaminarea mainilor va fi evitata prin utilizarea mSnu^ilor de folosinfa unica sau care vor fi resterilizate pentru fiecare nouS utilizare.Rolul unor insecte in transmiterea agenfilor patogeni. Unele insecte, cum sunt p&duchii omului, cSpujele, fanfarii, anumite specii de purici, flebotomii5. a., reprezinta gazde obligatorii, cel pufin pentru un stadiu din dezvoltarea unor agenfi patogeni, ceea ce le confera rolul de sursa (vezi capitolul Sursele de agenfi patogeni). Aceti vcctori biologic activi" realizeaza, in acelai timp, $i transmiterea agenfilor respectivi: pdduchele de corp (pentru tifosul exantematic, febra recurenta europeani, febra de Wolhynia); capufele (variate specii; pentru encefalite, febra recurenta africana i asiatica, febra Q, febra butonoasa, tularemie); fdnfarii (variate specii; pentru malarie, encefalite, febra galbena, denga); puricii (care paraziteaza joarecii i jobolanii; pentru pesta, tifos murin, diverse parazitoze); flebotomii (variate specii; pentru febra papataci, leishmanioza etc.). Alte artropode, intre care amintim mujtele (variate specii), gandacii de bucatarie, furnicile etc., joaca rol dz^vectori pasivi, care, dupa ce se con- tamineaza, asiguia dear transmiterea pe distante ^i perioade de timp variabile. Numeroase specii de agenfi pato'genr_poT~astfel ajunge la organisme receptive, realized deseori i contaminarea altor cai de trans- .jnitereL sol, obiecte, alimente etcTfntrevectorii pasivi, Musca domestica joaca rolul principal, av&nd capacitatea de a se contamina intens; fiind mobila, vorace, se inmulfe$te intens $i poate refine pe suprafafa corpului (mult marit prin existenfa perijorilor) i in cavitatea generaia agenfii etiologici ai febrei tifoide, dizenteriei, holerei, tuberculozei, difteriei, infecfiilor cu germeni, condifionat patogeni, ai pestei, antraxului, brucelozei, infecfiilor enterovirale (poliomielita, enterovirozele nepoliomielitice, inclusiv hepatita tip A), ai unor micoze ?i parazitoze etc.Receptivitatea popuIafionaliS. Receptivitatea repre- zinta acea stare a organismului care nu-i confera acestuia posibilitatea de a invinge o agresiune microbiana, parazitara sau fungica. Evaluand situafia la nivelul variatelor colectivitSfi, se obfin informafii cu semnificafie prognostica ji cu implicafii practice despre receptivitatea populafionaia. Nereceptivitatea este starea opusa receptivitafii, pe care o realizam "prin mijloace generale, nespecifice sau specifice. Aceasta stare poate impiedica patrunderea in organism sau asigura distru- gerea i eliminarea agenfilor patogeni. Nereceptivitatea apare ca 0 riposta a viului la agresiunile provenite din ecosistem. Organismul uman reacfioneaza prin pro- ducerea mijloacelor de aparare generaia i specifica.Natura receptivitafii sau nereceptivitafii este depen- denta de numero?i factori care fin de particularitafile genetice individuate, de varsta, sex, stari fiziologice sau patologice etc. In funcfie de aceste particularitafi, agresiunea produsa de agenfii patogeni poate fi urmata de absenfa bolii, de starea de purtator sau prezenfa bolii tipice ori atipice. Reglarea genetica a rezistenfei generale a organismului se evidenfiaza in calitatea $i promptitudinea intervenfiei unor factori $i mecanisme (8, 18): receptivitate particular la infecfii in general sau, la unele, in particular, severitatea evolutive diferita, tipic, atipic, tendinfa la cronicizare., la complicafii, recidive etc.; promptitudinea, intensitatea, durata imunitafii naturale sau artificiale, sinteza interferonului ?.a.; aparifia unor reacfii imunopatologice; variatia calitativa $i cantitativa a activitafii sistemului fagocitar; calitatea structural i funcfionala a sistemului com- plementului; variafia calitativa i cantitativa a funcfiei IgA secretorii la nivelul epiteliului cailor respiratorii, cu eventuala formare de complexe imunocirculante la nivel pulmonar; lipsa capacitftfii neutralizante asupra agenfilor patogeni la nivelul mucoaselor; calitatea proceselor de aparare, inflamatorii; comportamentul mecanismelor de autoreglare (feedback, neurofuncfionala); calitatea porfilor de intrare (nazala, bucaia, faringiana, vaginala, etc.); calitatea eficienfei aparatului muco-ciliar.In afara condifionarii genetice, natura rezistenfei in fafa agresiunilor biologice este dependenta de factorii naturali $i social-economici, care, prin intervenfia lor negativa, pot deregla partial sau pe ansamblu meca- nismele $i factorii rezistenfei organismului uman. Rezistenfa fafa de inlecfie are doua componente: nespecifica (generaia) i specifica.Rezistenfa nespecifica (generaia) este dependenta de: integritatea barierelor cutanate $i a mucoaselor, de hematopoieza, " metabolizare, mflamafie, fagocitoza, coloidopexie, sistemele secretorii antimicrobiene, imu- noglobulinogeneza nespecifica, sistemul properdinlc T cSnipTement, secrefnle de mucus, acIHitatea gastnca $i vaginala, pH-ul cutanat j.a. Eficienfa protectoare a rezistenfei nespecifice a organismului fafa de infecfie este influenfata i de regimul fluxionar, de scurgere de la interior catre exterior care asigura 0 epurare continua a agenjilor patogeni prin mecanisme variate $i complexe. intre acestea amintim: acfiunea aparatului muco- ciliar al cailor respiratorii; blocarea difuziunii bacteriene de catre submucoase, care confin 0 retea bogata de fibre elastice $i de colagen imbibate cu un gel de mucopolizaharide acide; oprirea proliferarii enterobac- teriilor patogene prin regimul de scurgere al tubului digestiv; efectul anticoiiestazic $i antibacterian al acizilor biliari $i al fluxului biliar normal; acfiunea lizozimului (care este o enzima mucolitica, bactericida, potenfata de prezenfa IgA, prezenta in lapte, mucoasa bucall, mucusul nazal, lichidul oral, in piele 5! sange); acfiunea virulicida a mucoproteinelor de suprafafa care se gasesc in mucus, plasma, urina; efectul protector asupra conjunctivei al regimului fluxionar lacrimal; activitatea polivalent-nespecifica, antivirala, antibac- teriana, antimicotica, antitoxica a IgA secretorii la nivelul mucoaselor respiratorii, digestive, urinare i altele, care, concomitent cu stimularea acfiunilor protectoare ale mucusului, cililor, complementului, celulelor T din secrefiile nazofaringiene i bronjice, determina inhibarea aderenfei microbiene pe celulele epiteliale ?i asigura producerea de coproanticorpi. La acejti factori $i mecanisme se adauga: factorul pirogen endogen care stimuleaza metabolismul tisular, limiteaza proliferarea unor agenfi patogeni, intensifica fagocitoza; mediatorul endogen leucocitar; sistemul limfokinic care crejte eficienfa imunitafii celulare; sistemul globulino- lipoproteic de detoxifiere a endotoxinelor; feroprotei- nele cu acfiune inhibitorie asupra multor specii microbiene; lactoferina bacteriostatica din lapte, bilS, lacrimi, lichidul sinovial etc.; interferonii care sunt

ci atea de T * ftlmuleaza Ia ^elulele gazdci capa- iTZl r n8emvaZla virala; efecte antimicrobiene nesptcifice determma i ceruloplasmina, haptoglobina antitnpsma 5.a. Poarta de intrare a agentilor patogeni poate fi protejata mecanic prin hipersecrefiile lacrimale nazale, bucale, mijcarea cililor, perii 5i mucusul nazal tuse, voma, strflnut, micfiune, tranzitul intestinal sccrejiile sudorale $i sebacee, pierderea celuielor sratu.ui[superficial al piclii, mucoaselor ?i seroaselor . etc. (8, 16, 25).Reztstenja specific# (imunilaJea) este dependents de prezenfa anticorpilor (umoralS) $i/sau a unor celule cu capacitate protectiva antiinfecpoasa (celulara). In fa(a ugcn(i!or de agresiune biologica, organismul rSspunde pnntr-un complex de reacfii umorale $i celulare cu asemSnSri, dar $i cu deosebiri fata de reac}iile la agresiunile fizico-chimice. Ca rSspuns la patrunderea de materiale organice straine (agenfii de agresiune biologicS), Tn func(ie de compozijia agentului de agresiune, or;>anismul rispunde printr-un proces adaptativ reprezentat de imunitate. In acest mod se realizeaza o homeostazie imunologica, urmare a unor lnsuiri genetice care confers organismului capacitatea de a recunoa^te $i ncutraliza agenpi organiei ce ar putea sa o perturbe. Se declaneazS procese complexe de luptS specializatS 51 specifics, de mare eficienja (imuno- globulinogeneza specifica - anticorpii ji celulele specia- lizate), care se alatura mijloacelor nespecifice de lupta impotriva agenplor patogeni.Vom prezenta 0 clasificare a imunitajii care are 0 largS utilizare in epidcmiologie. Imunitatea natural# realizatS fSra inten'cntia omului $i Intrunind trei tipun: de specie, care reflects faptul ca omul $i animalele au boii specifice; imunitatea de specie nu este absolutS, dovada fiind numSruI relativ mare de zooantroponoze; paiiva, care se instaicaza urmare a transferului trans- placentar de^anticorpi; exprimS experienfa imun^TogicS a mamei, asigurS protectia nou-nSscutului i sugarului, cu intensitaji variabile, pe 0 durata de.J-6 luni; de exislenja acestei imunitSti se fine seama la elaborarea prograj&elor de vaccinSji $i a altor mSsuri de^supfa- vegheij^pjdemrologica;^ flcffva - este imunitatea*care rezultS ca urmare a trecerii printr-o.infectieJipicS sau atipica, cu intensitate ji'HuratS variabile; exprima experienta epidemiologies a unor grupuri populafionale $i poate fi utila la stabilirea fonHuluT^imunitar populational. Imunitatea artificial# este reallzatl dupa vointa omului, tn cadrul unor programe prevenponale, utilizandu-se produse biologice care determinS protecfia specifics. Aceasia categorie de imunitate se subimparte in: imunitate artificial-activa, care necesita admi- nisirarea vaccinurilor pentru a se declanja mecanismele imunogene; imunitate artificial-pasiv#, care se obpne prin administrare de seruriJmtnie sau imunoglobuline,organismul fiind doar un consumator.

" Ejicienfa rezistenfei nespecifice (generate) fi a immuta[ii poate fi sporita prin utilizarea anticorpilor monoclonal],_ai acjhinc idiotipicS, i a unor sistcme imunomodulatoare, intre care sunt deja cunoscute imunostimulatoarelc ribozomalc ce activeaza procescle naturalc de aparare antiinfec{ioasS. Imunostimulatoarele preparate din proteoglicani membranari $i ribozomi bacterieni au efecte complementare $i sinergice. Pro- teoglicanii membranari Tntaresc raspunsul imunogen indus de ribozomi. Un asemenea imunostimulator mixt, inembranar-ribozomal deschide calea obfinerii unuiimunostimulant activ la toate nivelurile sistemului munitar, care poate induce concomitent apSrarea pre- coce prin activarea polinuciearelor, macrofagelor si celuielor NK (..Natal Killer"), apsrarea PTbai memonei imumtare (producerea de anticorpi specific! si de celule T cu memorie) ji cea rezultand din producerea de mediatori imunitari (interleukina I $i 2, interferonul aifa etc.). Diversele tjpuri gi procedee-iamnitare creeaza in populate unfond imunitarcare poate fi evaluat prin metode seroTogice Tseroepidemiologie), stabilindu-se proporfiile de posesori de un anumit tip de anticorpi. rondul, imunitar evidential particuIaritSfile istoriei epidemiologice a unor boli 51' permite emiterea de pro- gnoze asupra tendintelor evolufiei acestora. In acest mod se pot ob{ine informal utile pentru elaborarea programelor de supraveghere epidemiologies populap'o- nalS, preven{ionalS sau de combatere. De asemenea, evaluarea eftcienjei acpunilor de imunopreven{ie (vaccinuri, seruri, Ig) beneficiazS de investigajiile care pun in evidenJS tipurile, cantitatea i persistenja anticorpilor fata de anumite antigene vaccinale sau ,,saibatice. A$a se procedeaza frecvent in grips $i alte infec{ii acute ale aparatului respirator cu etiologie viralS, unele viroze cu exantem, poliomielitS, tetanos, difterie etc.Factorii dinamizatori-favorizan(i ai procesului epidemiologic. Crearea momentelor critice de intru- nire a factorilor determinant! ai processor epidemiologice $i imprimarea unor forme de manifestare a acestora sunt dependente de ponderea cu care intervin dinamizator anumi(i factori proveni{i din componenta naturals $i cea socials a ecosistemului uman. Acejti factori se imparttn douS grupuri: naturali isocioeconomici Interventia dinamizatoare asupra processor epidemiologice se instituie cand ace$ti factori capita valenfe nesanogene, iar efectele lor au intensitate variabila in funcfie de cuplarea ji activitatea lor sinergica. Intre modurile de actiune ale celor doua giupuri de factori exista puternice interrelatii. Cunoaterea riscurilor de intervenpe nesanogena a factorilor naturali$i economico-sociali permiteelaborarea de masuri prevent:onalc, care pot evita con- stituirea proceselor epidemiologice sau le pot modera extensibilitatea iagresivitatea. Dei interventianesanogena a unor factori naturali sau socioeconomici a fost demonstrata, in practica nu este u?or de sesizat natura $i ponderea accstora tn degradarea starii de sanatate, indeosebi din cauza ac{iunii lor asociative.Factorii naturali includ fenomenele cosmice (activitatea solara) care imprima anumite particularitati con- ditiilor meteorologice (umiditatea, temperatura, mijca- rea aerului, nebulozitatea); acestea, la randul lor, sunt dependente de latitudine, altitudine, relief, structuri geografice, cutremure, inundatii, seceta, suprafeje de apa $i cele acoperite cu pSduri, natura exploatSrilor agricole, forestiere, minerale etc.Factorii socioeconomici nesanogeni deriva din con- dipile de viaja (locuinta. alimentatia, aprovizionarea cu apS, aglomeratia, asisterita medico-sanitarS, asistenfa cultural-educativS, comercialS, de presta^ii populatio- nale, transporturile etc.) i condijiile de munca (profesia, caracteristicile locului de munci, gradul de calificare, vechimea in munca, natura proceselor tehnologice, veni- turile salariale, jomajul, igiena, salubritatea, micro- climatul, mijloace de protecfie, riscuri particulare etc.).lmP,lcarea factorilor dinamizatori poate fi ev dentiatS mai ales prin caracteristicile pe care le imbraca procesul lor epidemiologic. Astfel, ca urmare a intervenfiei concomitente a unor factori natural! si socioeconomici, exista o patologie geografica caracte- nza Pnn Preponderenta unor boli in anumite arii geop-.uice (patologia zonelor temperate, nordice tropicale subtropical, de la Extremul Nord $i Extremu! _ud etc. I (9, 29). Gradul de sensibilitate a organismului supus infiuenfei oscilatiilor factorilor meteorologici este In raport cu intensitatea i amplitudinea acestora precum $1 cu particularitafile individuale. Oscilatiile In anumite limite sunt favorabile, mtrucat stimuleaza mecanismele adaptative, ftcandu-le capabile sa reziste unor condifii deosebite. Evitarea expunerii organismului la variafnle factorilor naturali ?i la trecerea brusca de la o caracteristica la alta constituie o premisa a prevenirii unor imbolnaviri i la agravarea altora. Influenta variafnlor mari ?i brutale care depa$esc limitele de adap- tare poate provoca stari patologice. Mecanismele fizico- cnimice care se declaneaza sub influenfa factorilor natural) au la baza modificari funcfionale ale sistemului nervos vegetativ $i endocrin ?i o variafie mare a con- finutului Tn oxigen a reacfiilor enzimatice din fesuturi.Comportarea organismului uman fafa de influenfele factorilor naturali este guvcrnata de legi biologice, dupa care efectul agresional este determinat nu numai de abatcrile cu intensitate ridicata sau medie, dar $i de trecerea brusca de la un nivel la altul, chiar in cadrul Iimitelor obijnuit tolerate. Starile morbide vor fi cu atat mai evidente cu cat oscilatiile valorilor factorilor naturali depa$esc mai mult media acestora fafa de nivelul la care organismul este adaptat (3, 23). Supra- activitatea cosmicS, caracterizata prin formarea peteior, erupfnlor ?i protuberanfelor solare, determina variafii puternice ale fenomenelor meteorologice" urmare a vantului $i furtunilor solare care sunt insofite de un flux continuu de particule i radiafii electromagnetice ce traverseaza tot sistemul planetar, parte dintre acestea ajungdnd $i pe Terra. Fenomenele biologice ale organismului uman sunt puternic influence de ionizarea generaia a aerului, de inversiunile Incarcaturii ionice care corespund oscilatiilor presiunii atmosferice, la randul ,ei dependents de factorii cosmici. Se pare ca tocmai ionizarea aerului ar fi factorul principal prin care se realizeaza ac|iunea factorilor naturali asupra sanatafii umane. Este cunoscuta acfiunea sanogena a aerului ionizat negativ, in comparafie cu cel ionizat pozitiv care creeaza, prin mecanisme complexe, riscuri pentru sanatatea omului. in perioadele cu activitate cosmica intensa se inregistreaza cre?teri ale valorilor de morbi- ditate $i mortalitate prin bolile transmisibile, iar pro- cesele epidemiologice au tendinfa la evolufie extensiva ?i severa. Maiile ejeiuri epidemice ale unor boli, in care gripa se remarca in mod deosebit, sunt in relatie semnificativa cu fenomenele cosmice. Factorii cosmici determina modificari Imi^te, dinamizatoare aie processor epidemiologice ale BT, prin perturbari meteorologice a caror acfiune se poate evidentia mai u?or $i care au fost mult studiate.Atat procesele biologice individuale, cat $i cele evidenfiate populafional prezinta caracteristici datorita faptului ca organismul uman, determinat atat genetic, cat ?i prin acfiunea factorilor ambientali, prezinta o variabilitate periodica a ui*or parametri biologici, varia- bilitate cunoscuta sub nofiunea de bioritm. Este vorbadespre o variafie ritmica a unor parametri globali (fizici emotiv, mtelectuali), cat 5i a unor constants homco- statice ale organismului (concentrafii hormonale, enzimatice etc.). Astfel, activitatea sistemului imunitar se suprapune ritmunlor circadiene specifice omului. Canti- tatea celulelor din maduva osoasa necesara sistemului imunitar, procesul de trecere a limfocitelor in sane circulafia lor in mediul sangvin, producerea de anti- corpi, activitatea fagocitara a leucocitelor etc. - fiecare intre acestea ii are ritmul propriu (2381Biopenodicitatea, cu o certa origine genetic*, se mamfesta ca un fenomen de adaptare la variatiile ciclice ale unor factori naturali. Organismele manifcsta capacitatea de a reacfiona in anumite moduri la acfiunea factorilor cosmo-meteoro-climato-geografici. Intre ace$tia factorii^ meteorologici ocupa un loc principal acfionand permanent-si in mod variat, producand influenfe complexe asupra organismelor, a formei de evolufie a processor epidemiologice. Presiunea olmotfenca cu oscilafn puternice poate produce dez- echilibre intre presiunea interioara 5i cea extcrioara a organismului, urmate de perturbari metabolice nervoase, endocrine ?i biofizice. Temperatura. umiditatea, nebulozitatea .si mifcarea aerului prezinta oscilafn care pot influenfa negativ aparifia ji evolufia multor boli transmisibile: raceiile comune (cu etiologii variate), gripa, infecfiile cauzate de streptococul betahemolitic grup A, rinofaringitele, anginele, bronsitele, pneumopatiile etc. Se remarca atat un exces de morbiditate, cat ?i in ce prive$te com- plicafnle ?i mortalitatea sezoniera pentru BT (in sezonul rece, pentru afecfiunile cauzate de agenfi patogeni cu poarta de intrare la nivelul aparatului respirator si respectiv la cel digestiv, in sezonul oald). Factorii meteorologici prezinta acfiuni diferenfiate care marcheaza in zonele temperate cele 4 sezoane, impri- mand, prin aceasta, o manifestare sezoniera comporta- mentelor sociale ale omului i, in consecinja, ale multor BT. De aceea, cca mai evidenta intervenfie a factorilor dmamizatori-favorizanfi sc observS in cadrul sezona- litafii BT, semnalate indeosebi in zonele temperate (9 15, 18,21).Bolile transmisibile care intereseaza aparatu! respirator au o frecvenfa crescuta in sezonul rece ?i de trecere, ca urmare a intervenfiei concomitente a unor factori ca: suprasolicitarea inijloacelor de aparare ale porfii de intrare respiratorii din cauza variafiei intense a valorilor factorilor meteorologici (temperatura, umiditate, curenfi de aer, nebulozitate) 51 care determina vasoconstricfie trecvenla ji prelungita la nivelul epiteliului cailor respiratorii, urmata de: scaderea activi- taf.i secretorie (de tip Ig A, de mucina, lizozim 5i interferon), reduccrea activitafii cililor, scaderea capa- citafn fagocitare, modificarea raporturilor elementelor sistemului complement 5i ale celui properdinic; gama- globulinele i anticorpii inregistreaza modificarisezo- mere $i multianuale etc.; in aceste condifii, celulele epiteliului respirator pot fi u?or invadate de virusuri si bacterii, de unde pot trece, pe cale sangvina $i limfatica, in circulafia generaia $i, de asemenea, pot patrunde, din aproape in aproape, in diversele etaje ale aparatului respirator; condifiile de aglomerafie specifice sezonului rece asigura multiplicarea surselor de agenfi patogeni (bolnavi, purtatori) ^i situarea lor in preajma organismelor receptive (colectivitafi de pre^colari, jcolari, universitare, militare; aglomerafia in familie sau

la locul de munca, activitSti cultural-educative, sportive, mijloace de transport in comun etc.); in sezonul rece transmiterea unor agenfi patogeni prin aerul contaminat este facilitata dc insuficienfa mSsurilor de igienS $i decontaminare a aerului din ineSperi; rezistenfa generals a organismului are tending sS scada, ca urmare a supra- solicitilrilor impuse de sezonul rece, care se insofete $i de un dezechilibru nutritional (insuficienfa vitaininelor, proteinelor, microelementelor etc.).Este demonstrat faptul cS, in sezonul rece, oscilatiile accentuate ale elementelor meteorologice favorizeaza izbucnirea epidemiilor de gripa. R&spandirea virusului gripei se rcalizeaza prin picaturi septice $i nucleosoli ale c4ror lormare $i vehiculare sunt favorizate de umiditate, nebulozitate, temperaturi osciland in jur de zero grade, modificari frecvente ale presiunii atmosferice etc. Frigul si rScirea lenta acfioncazS asupra sistemului nervos i endocrin, ceea ce favorizeaza scaderea rezistenfei la nivelul cailor respiratorii superioare i crearea de mari grupuri populafionale receptive. Mijcarea aerului sub forma vanturilor poate favoriza transportul unor agenfi patogeni pe distante mari, inglobafi in picaturi de apa, nucleosoli sau particule de praf. Bolile transmisibile care afecteaza tubul digestiv au o incidents mai crescuta in sezonul cald, deoarece procesul lor epidemiologic este dinamizat de numeroji factori, intre care amintim: mijloacele (barierele) de apSrare ale por{ii de intrare digestiva (aciditatea gastrica, secretiile de mucus i cele cu rol in digestie, peristaltismul intestinal etc.) i$i modifica parametrii ca urmare a suprasolicitarilor determinate de consumul crescut de lichide $i celuloza (legume, zarzavaturi, fnicte); brasajul populafional, specific sezonului cald (colectivita^i temporare de copii i tineret, activitap militare, turismul, exploatarea unor boeatii naturale, pastoritul, niunca pe antiere etc.), determina riscuri in ceea ce privete consumul de alimente ji apa contaminate in condifiile unor abateri de la regulile generale de igiena; consumul crescut de legume, zarzavaturi i fructe, insuficient decontaminate mecanic sau termic; aversele de ploaie i inundafiile pot favoriza contaminarea surselor de apa potabila; ano- timpul cfilduros favorizeaza activitatea unor vectori (mu'jtele i alte insecte, oarecii, obolanii $i alte animate) care joaca rolul important de sursa $i calc de transmitere a unor agenfi patogeni, cu rise de a contamina apa $i alimentele $i prin acestea, organismul un.an receptiv. i ceilalfi factori naturali, cum sunt: latitudinea, altitudinea, relieful, panza naturaia de apa, vegetafia etc., pot contribui le aparifia $i extinderea unor imbolnaviri.Intervenfia negativa a factorilor naturali asupra pro- ceselor epidemiologice a BT poate fi potentate de anumifi factori socUwcnnomici deficitari, intre care amintim: locuinfa (supraaglomerata, umcda, intune- coasa. invadata de rozatoare i parazifi, prost ventilata, amplasata intr-o zonS cu surse de poluare etc.); uiuitaniafia (insuficicntS cantitativ $i calitativ, condifii ncigienice de preparare i consum etc.); apa potabila (insuficienta, contaminata etc.); aglomeraliile (in anumite spafii de locuit, de munca, transport in comun, agrement etc.); brasajul popula\ional (navetismul, turismul, migrafiile pentru munca sau impuse de c-ataclisme naturale $i sociale etc.); conditiile generale dc munca (profesia, caiificarea, caractcristicile locului de munca, omajul etc.); gradul de cultura (generaia, sanitara etc.) (4, 6, 22, 26).Formele dc manifestare a procesului epidemiologic.Particularitatile factorilor determinanfi, momentul $i ponderea intervenfiei factorilor dinamizatorifavorizanfi pot imprima proceselor epidemiologice anumite forme de manifestare. in funcfie de numdrul, dispersia.temporala si spat tala ale unor imbolnaviri intr-urf grup'' populafional, se pot diferenfia patru Forme de manifestare a procesului epiden:iologicf~sporadica, endemica, epidemics, 'pandemica (10, 11, 18, 19, 25). Aceste manifestari prezinta, deseori, jntricari $i forme de trecere in sensul: sporadico-endemic, endemo-epide- mic, epidemo-pandemic. Urmare a unor mSsuri de intervenfie prevenfionaia $i de combatere, ca 51 prin supraveghere epidemiologies, aceste forme pot aveaItendinfa de restrangere spre o manifestare sporadic*jpana la valorile caracteristice eradicarii.In raport cu tendinfa la dispersie sau concentrare spafiala i temporala, intr-o ifnumita colectivitate, acela$i numSr de cazuri pot prezenta morbiditate sporadica, endemica sau epidemica, precum in modelul: dispensarele teritoriale rurale A, B, C cu cate 4 sate (spafiul) inregistreaza cate 10 cazuri (numSrul) de hepatitS viralS (HV) pentru 12 luni (timpul); dispensarul A are morbiditate sporadica, intrucat cele 10 cazuri de HV au fost dispersate in toate cele 4 sate i in multe luni ale anului; dispensarul B raporteazS 0 morbiditate endemica, deoarece s-a manifestat 0 tendinfa de concentrare: cele 10 cazuri s-au inregistrat in 2 sate, pe durata de 5 luni, situafie similara cu 2-3 ani anteriori; dispensarul C semnaleaza 0 morbiditate epidemicd, deoarece 8 din cele 10 cazuri s-au inregistrat intr-o perioada de cateva zile, intr-o colectivitate $colara. Situafii similare se pot descrie $i pentru cartierele unui ora?, intr-o micS unitate economica sau in secfiile de munca ale unei intreprinderi industriale.Manifeslarea sporadica reprezinta deci 0 morbi- s. dilate redusa, cu mare dispersie temporala $i spafiala, iar f cazurile de boalS nu au JegaturS aparenta intre ele. Aceasta manifestare evidenfiaza 0 situafie epidemiologica s.atisfScStoare, cu un num3r redus de surse de agenfi patogeni, un control optim al cailor de transmitere $i valori reduse ale prevalenfei receptivilor. In acelai timp, caracterul sporadic reflecta 0 activitate corespunzatoare de supraveghere epidemiologica, de prevenire $i combatere. De asemenea, rezultS ca factorii naturali 51 social-economici nu au 0 capacitate dina- mizatoare deosebita pentru procesele epidemiologice. O asemenea situafie favorabila intalnim in fara noastra in boli ca rujeola, tetanosul, tusea convulsivS, poliomielita, febra tifoida, unele zooantroponoze etc. Menfinerea acestei situafii optime impune organizarea unei supra- vegheri epidemiologice generale prevenfionale. Lipsa acesteia poate crea condifiile evolufiei caracterului sporadic spre manifestSri endemice sau epidemice ale procesului epidemiologic al diferitelor boli transmisibile.Manifeslarea endemica este caracterizata printr-o morbiditate redusirTmbolnavirile nu au legaturS aparenta intre ele, dar exista tendinfa de concentrare spajiaia ;i temporala, care poate duce la izbucnirea unor epidermi. Acest tip de manifestare presupune_ex*?i.n5a de$i in numar redus, a factorilor determinanfi ai procesului epidemiologic, iar factorifcilnamizato'ri au 0 pre- zcnfS semnificativa. O asemenea situafie epidemiologica se poate intalni in febra tifoida, dizenterie, infecfii cu streptococ betahemolitic grup A, hepatite virale,

enteroviroze nepoiiomielitiue, unele zooantroponoze, biohelmintiaze etc. Morbiditatea cndemicS marcheaza o situate epidemiologies cu rise, ca urmare a unor deficien5e in activitatea prevenjionalS i de combatere. Pe fondul de morbiditate endemics pot sa apara manifestari epidemice cu extensivitate variabila.Manifestarea epidemicft se poate constitui ' in circumstanje ^epidemiologice particulare: intrarea sau reintrarea in circulate a unor ng^njl patogeni, urmata de multiplicarea surselor, contaminarea cailor de transmitere, acumularea unui fond important de persoane receptive i, eventual, interventia favorizanta a unor factori naturali $i economico-sociali._Toate aceste con- difii cu rise se pot crea cand exista i deficienfe Tn activitatea epidemiologica i igienico-sanitara. in funqie de modul ji caile de transmitere implicate predominant, cpidemiile vor putea fi denumite dupa cum intervin: modul de viaja neigicnic, aerul, apa, alimentele contaminate sau uncle insects. Epidemiile se pot carac- teriza, dc asemenea, prin: naturqjlzbutului (explo- zive, lente), extensjyitate (excesul de morbiditate), severitate (excesul d~e' complicafii $i mortalitatc), durata de evolufie (scurta, medie, lunga), modul de slingere (brusc, lent sau trcnant), perioada inierepidemica (scurta, medie, lunga). Manifested epidemice pot Inregistra, in anumite circumstance epidemiologice, cu mari diferenfe geografice, boli ca: salmonelozele, dizenteria bacilara, hepatitele virale, gripa, infecfiile acute comune ale aparatului respirator cu etiologie virala, enterovirozele nepoliomielitice, angina cauzata de streptococul betahemolitic grup A, rujeola, rubeola, varicela, parotidita, meningita cu meningococ, leptospirozele etc. (Fig. 5). Prograrnelc de supraveghere epidemiologica cu caracter prevenfional $i de combatere, ca $i reduceroa ponderii intervenfiei nesanogene a factorilor naturali i economico-sociali au limitat tendinfa de manifestare cpidemica a multor boli transmisibile tn unele zone geografice.Manifestarea pandamicd apare, de cele mai mulle ori-, ca o cumuTare de epidemii cu caracter extensiv, care ajung sa intereseze arii largi de pe glob sau chiar con- tinente intregi. 0 asemenea mamfestare depinde atat de caracteristicile agenfilor patogeni, cat ji de condifiile naturale i social-economice care pot erea momente critice de Intrunire a factorilor determinant ai procesului epidemiologic. Aija s-au petrecut faptele, In

Fig. 5. Caracteristicile principals ale manifestdrii epidemicediverse perioade istorire, in cazul variolei, holerei, pestei, gripei, tifosului exantematic, febrei recurentc de piduche etc. Pentru viitor, se pSstreaz* riscul unor pandcniii de .gripjiJip_A, jar hepatitele virale au indus deja o pandemie" caracterizat* printr-o evolufie In prezent, o manifestare pandemic*, In plinS constituire, o realizeaz* infecfia cu virusul imunodeficienfei dobanditc umanc (IIJV). ManifestSrile pandcmicc, particulare, dilerite d" cele din trecut, inregistiate de hepatitele virale i infecfia cu HIV, sunt urmarea modific*rilor profunde care au avut loc $i continu* s* se produc* In ecosistemul uman global. La condifiile carc au contribuit in mod obinuit la evolufia pandemic* a unor boli, se adaug* In prezent brasajul populafional mondial i viteza crescut* de deplasare a omului contemporan. De accea, supravegherea epide-s miologic* a bolilor de import-export include in programme sale, nafionale $i colaborativ-intemafionale, cele mai multe dintre entit*file nosologice cu etiologie infecfioas* (12,13, 18,25).

Ribliografie1. Aldrich I ,E., Griffith J., Environmental epidemiology and risk assessment; Van Nostrand Reinhold, New York, 1993.2. Baran 0., Dimenstunea cronobiologicd in medicind; Ed. Apollonia, Ia$i, 1998.3. n.irnea M.. Calciu A.. Dine* G. el al., Influenfa agenfilor mediului inconjur*tor asupra stirii de sanitate. In: Ecologieumana, M. Bamca, Al. Calciu (coord,), Ed. Medical*, Bucurc?ti, 1979, 402-697.4. Berkrnan L.F., Kawachi I.. Social epidemiology', Oxford University Press, 2000.5. Bond J., Bond S., Sociology and health care; Churchill-Livingstone, Edinburgh, Londra, New York, 1992.6. Beruce N.G., Epidemiology and the new public health: implications for training; Soc. sci. med., 1991, 32, 103-106.7. Dimitriu t., Teodorovici Gr., Ivan A., Procesul epidcmiologic in bolile transmisibile. In: Boli infecfioase p epidemiologic,. t. M. Dimitriu, Gr. Teodorovici, A. Ivan (coord.); I.M.F. la$i, 1986,421-444.8. Dragomircscu M., Tetanil $i infccfia; Ed. Acad. Romanc, Bucurc?ti, 1988.9. Elliott P.. Cu7ick J., English D. et ai. Geographical and environmental epidemiology: methods for small area studies;Oxford University Press, New York, 1993.10. Gatzenellenbogcn J.M., Joubert G., Karim A.S.S., Epidemiology; Univ. Press Southern Africa, Cape Town, 1997.11. 'layot ?>., Bieniz M., Epidemiologie dcs maladies contagicuscs, Rev. Prat., 1993, 43, 12, 1568-!578.12. Gcrstman B.B., An introduction to classic and modern epidemiology; Wiley-Liss, New York, 1998, $i Am. J. Epidem.,2000. 151,11,113').1 3. Gicsecke J., Arnold E., Modern infectious disease epidemiology; The Hodder Headline Group, 1994.14. loncscu Tr., Ivan A., Contribufii la particularizarca tcoriei nivelurilor in procesul epidemiologic al bolilor infecfioase i cronice dc mas*. Microbiologia, Bucure$ti, 1970, 4, 299-304..'' 1 '.-nu A., Chiriac V.. Wetcoroepidemiologia gripei. Observafii in Rcgiunea Iai, In perioada 1957-1966, Rev. Med. Chir., la,si. 1968, 1, 155-161.16 Ivan A., loncscu Tr.. Duda R.. Proccsul epidcmiologic. In: Epidemiologie generald; Ed. Medical*, Bucureti, 1980,39-99.17. Kan A.. Teodorovici Gr., Pentru un concept cpidcmiologic in lupta cu bolile netransmisibiie, Viafa medicaid, Bucureti, 1981, 419-423.IX. Ivan A., Conccptul dc proces cpidcmiologic in mcdicina omului s*n*tos. In: Medicina omului sdndtos. Probleme de epidemiologic nwdcrnd; A. Ivan (coord.), Ed. Medical*, Bucureti, 1993, 126-161.19. Ivan A., AzoicSi D., Grigorescu R Defmifia $i structura general* a procesului epidemiologic. In: Epidemiologic generaldfi specials ; A. Ivan, D. Azoic*i, R. Grigorescu (coord.); Ed. Polirom, Ia$i, 1996, 14-28.20. l.ejeune B., Epiddmiologic dcs maladies contagicuscs, Riv. Prat., 1991, 42, 1, 79-84.21 l.ungu Al., Sdndtatea $i evenimentele atmosferice; Ed. tiinfific*, Bucurejti, 1966.22 Marmot M., Wilkinson R.G.. Social determinants of health; Oxford University Press, New York, 1999.23. Ostcrholm M.T.. llcdbcrg C.W., MacDonald K.L., Epidemiology of infectious diseases, in: Mandell, Douglas, Bennett: Principles and practices of infectious diseases; Churchill-Livingstone, New York; 1995, 158-169.24 Rnsowsky O.. Epidcmiologic et mcdecine gdndralc, Rev. Prat., 1992, 6, 164, 201-206; ibid. 6, 178, 1167-1170.25. Teodorovici Gr.. Procesul epidemiologic in bolile infecfioase. In: Epidemiologic bolilor inutiimisibile; Gr. Teodorovici (coord.), Ed. Medical*, Bucurc:jti, 1978, 25-67.2(S. Terris M., The changing relationships of epidemiology and society, J. Publ. Health. Policy, 1985, martie, 37-46.27 Wall S., Epidemiology lor prevention, Intern. J. Epidcm., 1995, 24, 4, 655-664._Webber R. Commuvicnblc disease. Epidemiology and control; CAB International, Wallingford, Oxon, Marca Britanie, 1996.20. *** Health and the environment: a global challenge. Bull. WHO, 1992, 70, 4, 409-413,

B. FACTORI CONSTITUTIVI DINAMIZATORI-FAVORIZANTIII.Economico-sociali:i vm veniturile 2radul de pregatire, locuin{a, alimentatia asistcnta medico-samtara, cultural-educativa, comerciala, rutiera, baze pentru odihna i agrement etc.p2. condifiile ocupafionale: calificarea, vechimea, nivelul tehnologic, spatiul de munca conditn e de igiena, salubrizarea, agenjii de agresiune, mijloacele de proteqie, relajnle interumane, incordarea Psiho-emotionala.'iff*

Si

8

II

u

ffi

P.E.

B0L1

TRANSMI

SIBILE

P.E.

BOL1

NETRANS-

MISIBILE

FACTORI

DINAMIZATORI-

FAVORIZANTI

Fig2- Structure general a procesului epidemiologic (P.E,.), comparaliv, in bolile transmisibile

purtator sSnStos Q bolnav 0 intreruperea diseminarii

F'g" 3' Scheina Prcesului de multiplicare a surselor de agent patogenpornind de la purtatorii sanatosi

(dupa Frost fi Reed)

j|

Necunoscuji

Foarte numeroji

Depistarea necesM investigajii speciale

INCLUDEPICTURE "../AppData/Local/Temp/FineReader11/media/image4.jpeg" \* MERGEFORMAT

Fig.4. Categoriile purtdtorilor de agenfi patogeni

epidemiologie GENERALA

SSsiSSiSS

Tabelul II

Surse de agenfi patogeni in unele boli transmisibile

Maladia

Gripa

Pneumonii

Rubeola

Varicela

Parotidita

Coriomeningita limfocitara

BDA - etiologje viralfl

Hepatitele virale

Enteroviroze nepoliomielitirp

- om

maimute. caini, pisici. snarpri - om'"

_om, primate in captivitate om

carnivore domestice 5i saibatice, animale nematofage ?i insectivore om

Infectii cu streptococ Meningita cu meningococ Tusea convulsiva

Difteria

Pneumonii cauzate de bactcrii Tuberculoza

om

om, bovine

Bruceloza

bovine, porcine, ovine, caprin^T^n^ om

Dizenteria bacilara Febra tifoida

etiologje bacteriana

- om, unele animale -animale, pasari nm om, bovine animale

Toxiinfectii alimentare cu stafilococ

Igxiinfeqii alimemarecuend'^toxina bacteriana'

Toxiinfectii cu Clostridium n?rf,

Holera'

_ om, bovine, porcine - om

Febre paratifoide Pesta Tetanos Tularemia

om

Jobolanii, puricii sobolanilor. alte. bovine, cabaline. om "''

mimeroase specii de animale, mai ales rozatoare -nele an|male domestice, capusele - om

Lepra Infectii cu Stafilnrnr Listerioza Psittacoza

- om

anjmgle domestice ?i saihati^

pas^ cantatoare, papagali, porumbei, curcani -pasari de curte, alte pSsSri, ocazional ,

Trahomul

omul

_Limfogranulomatoza venrrinha Sifilisul

om

om

Leptospiroza

- bovine, porcine, caini, jobolani, 5oareci, ate

rozatoare, caprine sSlbatice, vulpi, sconcji, ratoni oposumi. reptile}

_r om, rozatoare saibatice

Febra recurentfl Febra butonoasa Febra Q

jepuri, soareci de camp, caini. cfou

cap.u^e, animale saibatice. bovine. nvinP ^p.in -om

Febra

StatS a Muntilor Stanco

Pneumonii cu Mvcoplnxmn

Schistosomiaza

om, primate, caini, porci.boWne, cai, 5oarecTdT camp, sobolani

Strongiloidoza

Teniaza Toxoplasmoza

om, caine

om, bovine, porci

rozatoare caini, pisici, porcine, bovine, ovine

caprine domestice $i saibatice, alte mamifere pasan*

Cisticcrcoza

Tricliiuriaza

Scabia

- porcine domestice Saibatice, vulpi.T^-^T animale marine, sobolani

r Porcine, bovine, om - om

1 richomoniaza

Tripanosomiaza americanS

Tripanosomiaza africanS

prielnic pentru supraviefuirea i chiar pentru o tendinja de inmulfire a unor agenti patogeni (salmonele, shigele, stafilococ).

Evitarea implicarii alimentelor in transmiterea unor agen{i patogeni presupune operafiuni complexe realizate prin largi cooperari i in cadrul unui sistem educational ridicat, atat al acelora care lucreaza Tn domeniul alimentatiei $i alimentului, cat i la nivel populational.

Rolul obiectelor contaminate in transmiterea agentilor patogeni. Diversitatea i larga utilizare a obiectelor fac din ele 0 important! cale de transmitere a agentilor patogeni in mediul de via{a ?i de munca al omului. Un loc apaite il ocupa obiectele utilizate pentru asistenfa medico-sanitara. Contaminarea obiectelor difera, ca intensitate $i tip de agent patogen, in raport cu natura utilizarii accstora. Contaminarea poate fi realizata direct, de la sursa de agenji patogeni, prin pro- duseler patologice eliminate (secrejii nazofaringiene, lichid oral, sputa, urina, materii fecale, sange, puroi etc.), ca i indirect, prin intermediul aerului, solului, apei, mainilor etcTOricare dintre agentii patogeni pot fi vehiculati prin obiecte, cei cu rezistenta mica vor supra- viefui 0 perioada scurta de timp (virusul gripei, rujeolei, varicelei, rubeolei, meningococului etc.), pe cand germenii rezistenti vor persista timp indelungat (stafilococ, streptococ, Klebsiella, Ps. aeruginosa, E. Coli, proteus, M. tuberculosis, salmonelele, shigelele, enterovirusurile, virusurile hepatitelor, rickettsiile, sporii, ouale de helming etc.). Dei obiectcle se pot contamina u$or 51 intens, ele pot fi decontaminate operativ $i eficient, prin variate mijloace i metode naturale, mecanice, termice $i chimice. in raport cu anumite situajii, unele obiecte (mai ales instrumental! pentru prestafii medico-chirur- gicale) pot fi sterilizate in conditii de mare siguranta.

Rolul mainilor contaminate in transmiterea _ agentilor patogeni. Mainile sunt frecvent i uneori ; intens contaminate atat direct, de la sursefe de agenfi patogeni, cat ?i indirect, cu germeni vehiculati prin: aer, apa, sol, alimente, obiecte i unele insecte. Pe - tegumentele mainilor contaminate se pot intilni, in ,1?,functie de circumstanfele educationale, igienico-sanitare Ki epidemiologice, 0 gama foarte larga de agenti patogeni. Intre acejtia amintim: stafilococul, strepto- cocul, pneumococul, gonococul, micobacteriile, clostridiile, colibacilul, Klebsiella, proteusul, piocia- nicul, hemofilii, vibrionii, spirochetele, treponemele, virusurile hepatitelor, enterovirusurile poliomielitice $i nepoliomielitice etc. Riscul de contaminare a mainilor este deosebit de crescut pentru personalul medico- sanitar, zoo-veterinar, muncitorii din salubritate etc. Autocontaminarea mainilor se intalne$te frecvent in cazul bolnavilor 51 purtatorilor care nu respecta regulile elementare de igiena individuala. Mainile contaminate pot fi implicate atat in modul de transmitere direct (de la sursa de agent patogen la receptivi), cat $i indirect, cand acestea pot contamina alte maini sau celelalte cai de transmitere: obiecte, alimente, apa etc. Mu exista nici o categorie de agenfi patogeni care sa nu poata fi transmit prin mainile contaminate. Pe cat de uor, frecvent i intens sunt contaminate mainile, pe. atat de lesne acestea pot fi decontaminate in mod, eficient, prin ipilarsa fcscvenA cu ap& ' minimum ^ repnze \aooerauviiie^deconiammare.\nanumite

cfcstxnck vagnjirea presvanonk*,

c.\ pot consura un mecm unptqur

EPIDEMIA

STINGEREAbrusca

lenta;n epuizarea

funcjie/recePl'v''or (je. \masuri de comhuere

1 cu aspect multianua trenant

DEHUTUL

EVOLUT1A

scurta

lung3

brusc

lent

durata