proceduri de intervenţie şi gestionare a situaţiilor de ... prin presa scrisă şi audio-vizual....

Download Proceduri de intervenţie şi gestionare a situaţiilor de ...  prin presa scrisă şi audio-vizual. ... investigaţia de faţă arată că evaluarea continuă este o sursă de stres şi frustrare pentru

Post on 06-Feb-2018

219 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • INSPECTORATULCOLAR JUDEEAN CLUJ

    CENTRUL JUDEEAN DE RESURSE I DE ASISTEN EDUCAIONAL

    CLUJ

    Proceduri de intervenie i gestionare a situaiilor

    de violen n mediul colar

    2010

  • CENTRUL JUDEEAN DE RESURSE I ASISTEN EDUCAIONAL CLUJ

    2010 2

    Echipa de lucru v dorete succes n aplicarea programului!

    Coordonator grup de lucru: prof. Marin Plosca, CJRAE

    Prof. psih. Veronica Bogorin,CJRAE

    Prof. psih. Ruxandra Vasilescu,CJRAE

    Prof. psih. Alb Lucia, Lic. V. Babe

    Prof. psih. Maria Baumgarten, Lic. G.Voievod, Gilu

    Prof. soc. Gabriela Cian, Col. Ec. I. Pop

    Prof. soc. Raluca Crian, Lic. O.Ghibu

    Prof. psih. Laura Ionescu, Col.G.Cobuc

    Prof. psih. Eleonora Marcov, Gr. c. t.Pascu, Apahida

    Prof. psih. Cornelia Murean, Lic. M. Eminescu

    Prof. psih. Ioana Pascaru, Lic. de Muzic S. Todu

    Prof. psih. Popa Diana, c. Tr. Drjan

    Prof. psih. Ioana Pop, Lic. A. Iancu

    Prof. psih. Mihaela Rusu, Col. Tehnic Napoca

    Prof. ped. Lorena Sava, Gr. c. A. Borza

  • CENTRUL JUDEEAN DE RESURSE I ASISTEN EDUCAIONAL CLUJ

    2010 3

    CUPRINS

    1. Violena n coli aspecte generale pag. 4

    2. Clasificarea formelor de violen dup gradul de gravitate pag. 7

    3. Proceduri de intervenie n cazuri de violen n coal pag. 9

    4. Direcii de intervenie n cazuri de violen pag. 11

    5. Fi de monitorizare a comportamentului pag.14

    6. Ghid de interviu pentru prini pag. 15

    7. Ghid de interviu pentru profesori/nvtori pag. 16

    8. Chestionare ( elevi, cadre didactice, prini) pag.17

    9. Planuri de lecie (primar, gimnazial, liceu) pag. 29

  • CENTRUL JUDEEAN DE RESURSE I ASISTEN EDUCAIONAL CLUJ

    2010 4

    Violena n coli - aspecte generale -

    Violena este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa scris sau

    audiovizualul informeaz n permanen cu privire la manifestri diverse ale acestui

    fenomen. Apariia diferitelor forme de violen n mediul colar pare aproape o fatalitate

    i devine, adesea, un lucru obinuit, cu care semenii coexist fr mcar a se mai sesiza

    asupra pericolului. Chiar dac reprezint o problem delicat, punerea sub control a

    fenomenului violenei nu se poate face dect dac i sunt cunoscute cauzele, originile,

    formele de manifestare i posibilitile de prevenire. Problema violenei n coal poate i

    trebuie s devin o tem de reflecie pentru toi cei implicai n actul educaional. Cu att

    mai mult cu ct coala dispune, credem, de importante resurse pentru a concepe programe

    de prevenire a violenei i pentru a rupe cercul vicios al violenei n mediul colar.

    n Romnia exist foarte puine date statistice care s releve prevalena hruirii i

    violenei n mediul colar, cu toate c la nivel empiric se cunoate c acest fenomen este

    n continu cretere la noi n ar, existnd o multitudine de cazuri de violen n coli

    mediatizate prin presa scris i audio-vizual. Violena n coli este de asemenea

    considerat ca fiind un comportament nvat fiind tangenial identificat, n special, n

    legtur cu violena adulilor fa de copii, fcndu-se asocierea ntre familia

    disfuncional i comportamentul potenial violent al copiilor provenii din aceste tipuri

    de familii.

    Pentru a putea derula programe de prevenie i intervenie este important

    nelegerea fenomenului de hruire i violen n coli i caracteristicile att ale

    agresorilor ct i ale victimelor.

    Olweus (1994) a descris violena ca i un tip special de agresiune, n care cineva

    atac fizic sau amenin o persoan, care este slab i fr putere, pentru a o face s se

    simt speriat, restricionat sau suprat pentru o perioad considerabil de timp, att

    datorit traumei emoionale, ce urmeaz unui asemenea atac, dar i datorit fricii de noi

    atacuri. Aceast definiie arat c violena colar (bullyingul) este diferit de luptele sau

    certurile pe care doi oameni de aproximativ aceeai putere le au (Whitney & Smith,

    1993). n acest caz, actorul i victimele sunt pri ale aceluiai grup social de interaciune.

  • CENTRUL JUDEEAN DE RESURSE I ASISTEN EDUCAIONAL CLUJ

    2010 5

    Surse ale hruirii i violenei n mediul colar

    Factorul familial Cercetrile n ceea ce privete implicarea factorului familial n comportamentul

    agresiv confirm faptul ca adolescenii agresivi provin, de regul, din familii n care

    prinii nii sunt agresivi, i metodele disciplinare sunt ne adecvate, fiind deseori

    brutale. Studiile privind relaiile dintre tatl tiran i adolesceni menioneaz faptul ca

    adeseori pot avea loc conflicte, care pot sfri printr-o ruptur a relaiilor cu prinii i

    fuga de acas a adolescentului precum i prin vagabondaj.

    Tinerii care sunt deseori victime ale hruirii i violenei provin n special din

    familii hiper-protective n care prinii sunt cei care ndeplinesc toate nevoile copiilor, i

    controleaz, nu-i las s-i creeze propriul lor grup de prieteni, familia innd locul

    colegilor de la coal, a prietenilor din faa blocului, a prietenului celui mai bun i aa

    mai departe. Aceti tineri devin dezadaptai i izolai social, ei nu tiu s ia decizii n

    situaii problematice, s reacioneze n anumite situaii de via, s se adapteze la diferii

    factori de mediu.

    Factorul social Mediul social conine numeroase surse de influen de natur s induc, s

    stimuleze i s ntrein violena colar: situaia economic, slbiciunea mecanismelor

    de control social, inegalitile sociale, criza valorilor morale, mass-media,

    disfuncionaliti la nivelul factorilor responsabili cu educaia tinerilor, lipsa de cooperare

    a instituiilor implicate in educaie. Pentru rile fost comuniste, creterea violenei n

    general, nu numai a violenei colare, este pus pe seama unui complex de factori

    precum: liberalizarea mas-mediei, lipsa exerciiului democratic, creterea libertii

    generale de micare, slbirea autoritii statului i a instituiilor angajate n respectarea

    legii, accesul la mijloace de agresiune (Radu, 1994).

    Conjunctura economica i sociala provoac anumite confuzii n rndul tinerilor,

    care ncep sa se ndoiasc de eficacitatea colii, de utilitatea tiinei. i aceasta cu att mai

    mult cu ct constat c coala nu i asigur inseria profesional. Valorile tradiionale

    promovate n coal munca, meritul, efortul cunosc o degradare vizibil. Un mediu

    social n criz afecteaz profund dezvoltarea personalitii adolescentului i a individului,

    n general.

    Factorul individual Un factor important al comportamentelor agresive este intolerana la frustrare.

    Starea de frustrare se manifest printr-o emotivitate mrit, i n funcie de

    temperamentul individului, de structura sa afectiva, se poate ajunge la un comportament

    violent, individul ne mai innd seama de normele i valorile fixate de societate.

    Frustrarea afectiv este una din cauzele cele mai frecvente ale problemelor de

    comportament. n urma efecturii unui studiu longitudinal asupra evoluiei copiilor cu

    dificulti de comportament s-a descoperit prezena acestui factor in etiologia

    fenomenului ntr-o proporie de 82 % din cazuri. Dobndirea toleranei la frustrare

    depinde de nivelul de autocontrol, de temperament dar i de norma de internalitate.

    Factorii individuali ce in de personalitatea victimei fac referire la tipurile de

    interaciuni cu ceilali; persoanele care pot devenii uor inta hruiri i agresiunii sunt

    persoane retrase, izolate social, anxioase, cu slabe abiliti de comunicare, nu au

    deprinderi sociale bine dezvoltate, sunt submisive. n acelai timp persoanele dispuse

  • CENTRUL JUDEEAN DE RESURSE I ASISTEN EDUCAIONAL CLUJ

    2010 6

    spre a fi inta agresorilor triesc sentimente de inferioritate n relaie cu ceilali, stim de

    sine sczut, imagine de sine negativ, lipsa sau slabe metode de coping i incapabil s

    fac fa propriilor probleme. De asemenea sunt emotivi i se auto culpabilizeaz pentru

    ceea ce li se ntmpl.

    coala ca surs de violen Sursele hruirii i agresivitii n colii sunt specifice pentru Romnia, concludente

    fiind rezultatele cercetrii Violena n coli realizate n 2005 de UNESCO n colile i

    liceele din Romnia i coordonat de doamna Aurora Liiceanu. n urma acestei cercetrii

    sau obinut urmtoarele rezultate n ceea ce privete violena n mediul colar romnesc.

    O prim surs se refer la deficienele de comunicare, ca o surs fundamental a

    hruirii i violenei n coli. Cei mai muli elevi investigai argumenteaz

    comportamentul violent prin faptul ca unii profesori nu sunt deschii la comunicare. Cel

    puin n aceast privin, toi actorii investigai semnalizeaz comunicarea ca fiind cea

    mai tangibil i acut problem a colii din care fac parte. Este evident ca elevii au

    ateptri mult mai ridicate privind relaia lor cu profesorii, doresc ca acetia sa fie mai

    deschii, mai direci, mai apropiai de problemele lor.

    Alt surs identificat este evaluarea rezultatelor elevilor i climatul de competiie

    cauze ale frustrrilor elevilor. n ciuda eforturilor de reform a sistemului de evaluare a

    rezultatelor colare din ultimii ani (introducerea calificativelor, luarea n considerare a

    mediei de absolvire la examenele naionale i la cele de admitere n nvmntul

    superior, ncercrile de introducere a unui portofoliu de educaie permanent),

    investigaia de fa arat c evaluarea continu este o surs de stres i frustrare pentru

    elevi. Astfel, peste jumtate dintre elevii investigai apreciaz ca unii profesori nu le

    evalueaz corect rezultatele. Consilierii i directorii implicaii n studiu sunt de prere c

Recommended

View more >