precizia prelucrarii & asamblarea pieselor

36

Upload: dragos-simona

Post on 03-Jan-2016

244 views

Category:

Documents


29 download

TRANSCRIPT

Page 1: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor
Page 2: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 1

T1

1.1.DIMENSIUNI.ABATERI.TOLERANŢE.

DEFINIŢIE:

Dimensiunea liniară sau unghiulară este caracteristica geometrică care determină

mărimea unei piese, poziţia unei suprafeţe faţă de alta, distanţa între axele de simetrie. Valorile caracteristice ale unei dimensiuni sunt următoarele:

Page 3: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 2

T1

VALOAREA EFECTIVĂ(E). Caracteristici:

Se determină prin măsurare. Poate avea valori întregi sau cu zecimale. Se notează cu E.

VALOAREA NOMINALĂ(N). Caracteristici:

Se determină prin calcul, în proiectare. Poate avea valori întregi sau cu zecimale. Se notează cu E.

VALOAREA LIMITĂ MAXIMĂ(Lmax). Caracteristici:

Se determină prin calcul, în proiectare. Se notează cu Lmax.

VALOAREA LIMITĂ MINIMĂ(Lmin). Caracteristici:

Se determină prin calcul, în proiectare. Se notează cu Lmin.

Între valoarea efectivă, valoarea limită maximă şi valoarea limită minimă există relaţia:

Observaţii:

1. Dacă E ≤Lmin sau E≥Lmax , piesa este considerată rebut. 2. Curent, se utilizează pentru termenul de valoare , „dimensiune”.

Rezultă noţiunile de dimensiune nominală, dimensiune efectivă, dimensiune ma-ximă, dimensiune minimă.

ABATEREA EFECTIVĂ(Aef). Caracteristici:

Se notează cu Aef. Poate avea valoare pozitivă, negativă sau zero.

Se determină cu relaţia:

Aef=E-N. unde:

Page 4: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 3

T1

E-dimensiunea efectivă; N-dimensiunea nominală.

ABATEREA LIMITĂ SUPERIOARĂ(As). Caracteristici:

Se notează cu As. Poate avea valoare pozitivă, negativă sau zero.

Se determină cu relaţia:

As=Lmax-N. unde: Lmax- dimensiunea maximă; N- dimensiunea nominală.

ABATEREA LIMITĂ INFERIOARĂ(Ai). Caracteristici:

Se notează cu Ai. Poate avea valoare pozitivă, negativă sau zero.

Se determină cu relaţia:

Ai=Lmin-N. unde: Lmin- dimensiunea minimă; N- dimensiunea nominală. Între abaterea efectivă, abaterea maximă şi abaterea minimă există relaţia:

Ai≤Aef≤As Dimensiunea maximă şi dimensiunea minimă pot fi determinate din relaţii-le de mai sus:

Lmax=N+As Lmin=N+Ai

Dacă se scad cele două relaţii, membru cu membru, se obţine mărimea nu-mită toleranţă:

TOLERANŢA.

T=Lmax-Lmin sau

T=As-Ai

Page 5: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 4

T1

Toleranţa nu poate fi decât pozitivă. În tehnică, o asamblare este determinată de două categorii de suprafeţe:

1. Suprafaţa cuprinzătoare-ALEZAJUL. 2. Suprafaţa cuprinsă-ARBORELE.

Cea mai largă categorie de suprafeţe sunt cele cilindrice, caracterizate printr-o dimensiune numită DIAMETRU. În calcule, dimensiunile caracteristice pentru alezaje se notează cu majuscu-le, iar pentru arbori cu minuscule. 1.2.DIMENSIUNILE CARACTERISTICE.

DIMENSIUNILE CARACTERISTICE

ALE UNUI ALEZAJ

Fig.1.2.1

Caracteristici Notaţii

Diametrul efectiv Def Diametrul nominal N Diametrul limită maxim Dmax Diametrul limită minim Dmin Abaterea superioară As Abaterea inferioară Ai Toleranţa la diametru TD

Page 6: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 5

T1

DIMENSIUNILE CARACTERISTICE ALE UNUI ARBORE

Fig.1.2.2

Caracteristici Notaţii

Diametrul efectiv def Diametrul nominal N Diametrul limită maxim dmax Diametrul limită minim dmin Abaterea superioară as Abaterea inferioară ai Toleranţa la diametru Td

F-F’ generatoarea comună; 0 linia zero

Prin suprapunerea alezajelor din Fig.1.2.1 se obţine o reprezentare grafică simplificată unui alezaj.

Page 7: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 6

T1

Fig.1.2.3

Prin suprapunerea arborilor din Fig.1.2.2 se obţine o reprezentare grafică simplificată unui arbore.

Fig.1.2.4

În raport cu linia 0 , câmpul de toleranţă poate avea cinci poziţii distincte pentru alezaje şi pentru arbori.

Page 8: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 7

T1

Fig.1.2.5.Reprezentarea convenţională pentru alezaje

Fig.1.2.6.Reprezentarea convenţională pentru arbori

Reprezentarea grafică simplificată pentru alezaje şi pentru arbori este pre-zentată mai jos(fig.1.2.7).

Page 9: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 8

T1

Fig.1.2.7

Pe desenele de execuţie ale pieselor, diametrele şi abaterile se prescriu sub forma generală:

Pe linia de cotă se înscriu valoarea diametrului nominal şi abaterile.

1.3.APLICAŢII.

pentru alezaje

pentru arbori

Page 10: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 9

T1

EXEMPLUL 1.

EXEMPLUL 2.

EXEMPLUL 3.

N=60 mm as=+0,2 mm ai=-0,2 mm dmax=N+as dmax=60+0,2=60,2 mm dmin=N+ai dmin=60-0,2=59,8 mm Td=as-ai Td=+0,2-(-0,2)=0,4 mm

N=80 mm as=+0,1 mm ai=-0,2 mm dmax=N+as dmax=80+0,1=80,1 mm dmin=N+ai dmin=80-0,2=79,8 mm Td=as-ai Td=+0,1-(-0,2)=0,3 mm

N=20 mm As=+0,2 mm Ai=-0,2 mm Dmax=N+As Dmax=20+0,2=20,2 mm Dmin=N+Ai Dmin=20-0,2=19,8 mm TD=As-Ai TD=+0,2-(-0,2)=0,4 mm

Page 11: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 10

T1

EXEMPLUL 4.

EXEMPLUL 5.

EXEMPLUL 6.

N=130 mm as=+0,1 mm ai=-0,2 mm lmax=N+as lmax=130+0,1=130,1 mm lmin=N+ai lmin=130-0,2=129,8 mm Tl=as-ai Tl=+0,1-(-0,2)=0,3 mm

N=90 mm as=+0,02 mm ai=-0,03 mm lmax=N+as lmax=90+0,02=90,02 mm lmin=N+ai lmin=90-0,03=89,97 mm Tl=as-ai Tl=+0,02-(-0,03)=0,05 mm

N=30 mm as=+0,1 mm ai=-0,2 mm lmax=N+as lmax=30+0,1=30,1 mm lmin=N+ai lmin=30-0,2=29,8 mm Tl=as-ai Tl=+0,1-(-0,2)=0,3 mm

Page 12: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 1

T2

2.1.GENERALITĂŢI

DEFINITIE: Ajustajul reprezintă relația dintre dimensiunile a două piese care se asamblează prin întrepătrundere. Organele de maşini din categoria arborilor şi alezajelor se obţin în urma

unor prelucrări mecanice prin aşchiere.Ele sunt destinate, în general, asamblării. Practic, la asamblare, apar două situaţii:

1. Diametrul efectiv al alezajului ≥ diametrul efectiv al arborelui. 2. Diametrul efectiv al alezajului ≤ diametrul efectiv al arborelui.

În primul caz, alezajul cu arborele determină o asamblare cu joc, iar în al doilea caz, o asamblare cu strângere.

ASAMBLAREA CU JOC Condiţia realizării acestui tip de asamblare este dată de relaţia:

Def ≥ def unde: Def este diametrul efectiv al alezajului;

Page 13: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 2

T2

def este diametrul efectiv al arborelui. Jocul efectiv al asamblării se determină cu relaţia:

Jef = Def - def Jocul efectiv poate avea valoare pozitivă sau zero.

Fig.2.1.1.Asamblare cu joc

Jocul efectiv poate fi determinat şi cu relaţia: Jef = Aef - aef

ASAMBLAREA CU STRÂNGERE

Condiţia realizării acestui tip de asamblare este dată de relaţia:

Def ≤ def unde: Def este diametrul efectiv al alezajului; def este diametrul efectiv al arborelui. Strângerea efectivă a asamblării se determină cu relaţia:

Sef = def - Def Strângerea efectivă poate avea valoare pozitivă sau zero.

Page 14: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 3

T2

Fig.2.1.2.Asamblare cu strângere

Strângerea efectivă poate fi determinată şi cu relaţia: Sef = aef -Aef

Comparând relaţiile pentru determinarea jocului şi a strângerii efective, se poate concluziona că strângerea este un joc negativ(şi invers). În producţia de serie mare şi masă, la asamblarea alezajelor cu arborii, apare noţiunea de ajustaj(sinonim cu asamblare).

2.2.AJUSTAJE CU JOC. Ajustajul cu joc apare la asamblarea a două piese arbore-alezaj, când rezulta-

tul asamblării este un joc(pozitiv sau egal cu zero).Pentru a determina un ajustaj cu joc, ansamblul alezaj-arbore trebuie să prezinte acelaşi diametru nominal, N.

Fig.2.2.1.Ajustaj cu joc

Page 15: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 4

T2

Din figura 2.2.1, se constată condiţia: Ai = 0 tabelul 2.2.1.

ALEZAJ ARBORE N Diametrul nominal N Diametrul nominal Dmax Diametrul maxim dmax diametrul maxim Dmin Diametrul minim dmin diametrul minim As Abaterea superioară as abaterea superioară Ai Abaterea inferioară ai abaterea inferioară TD Toleranţa la diametru Td Toleranţa la diametru

Din figura 2.2.1. rezultă următoarele relaţii de calcul: Jmax = Dmax - dmin Jmin = Dmin - dmax Jmax = As - ai Jmin = Ai - as Toleranţa ajustajului cu joc se determină cu relaţia: Tj = Jmax - Jmin sau Tj = TD + Td Ajustajele cu joc pot fi diferite, în raport cu valorile jocurilor limită şi a tole-

ranţei ajustajului.Tipul ajustajului poate fi determinat prin reprezentarea grafică simplificată, comună pentru alezaj(toleranţa) şi pentru arbore (toleranţa). Condiţia Ai = 0 evidenţiază sistemul alezaj unitar, iar condiţia as = 0, sis-temul arbore unitar. În figura 2.2.2 se pot evidenţia poziţii ale câmpurilor de toleranţă pentru cele două situaţii.

Alezaj Formula de calcul Arbore Formula de calcul N N Dmax N+ As dmax N+ as Dmin N+ Ai dmin N+ ai As Dmax - N as dmax - N Ai Dmin - N ai dmin - N TD As - Ai Td as - ai

Page 16: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 5

T2

Fig.2.2.2.Reprezentarea simplificată(ajustaje cu joc).

EXEMPLU DE CALCUL tabelul 2.2.2

Alezaj Arbore N 36 mm N 36 mm Dmax 36+0,125=36,125 mm dmax 36+0=36 mm Dmin 36+0,090=36,090 mm dmin 36-0,085=35,915 mm As +0,125 mm=+125 μm as 0 mm=0 μm Ai +0,090 mm=+90 μm ai -0,085 mm=-85 μm TD +125-90=35 μm Td 0-(-85)=85 μm

Page 17: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 6

T2

Fig.2.2.3. Reprezentarea simplificată(ajustaj cu joc)

Ajustaj cu joc

Page 18: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 7

T2

2.3.AJUSTAJE CU STRÂNGERE. Ajustajul cu strâgere apare la asamblarea a două piese arbore-alezaj, când

rezultatul asamblării este o strângere(pozitivă sau egală cu zero).Pentru a deter-mina un ajustaj cu strângere, ansamblul alezaj-arbore trebuie să prezinte acelaşi diametru nominal, N.

Fig.2.3.1.Ajustaj cu strângere

Din figura 2.3.1, se constată condiţia: Ai = 0 tabelul 2.3.1.

ALEZAJ ARBORE N Diametrul nominal N Diametrul nominal Dmax Diametrul maxim dmax diametrul maxim Dmin Diametrul minim dmin diametrul minim As Abaterea superioară as abaterea superioară Ai Abaterea inferioară ai abaterea inferioară TD Toleranţa la diametru Td Toleranţa la diametru

Din figura 2.3.1. rezultă următoarele relaţii de calcul: Smax = dmax - Dmin Smin = dmin - Dmax Smax = as - Ai Smin = ai - As Toleranţa ajustajului cu strângere se determină cu relaţia:

Page 19: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 8

T2

Ts = Smax - Smin sau Ts = TD + Td Ajustajele cu strâgere pot fi diferite, în raport cu valorile strâgerilor limită şi

a toleranţei ajustajului.Tipul ajustajului poate fi determinat prin reprezentarea grafică simplificată comună pentru alezaj(toleranţa) şi pentru arbore (toleranţa). Condiţia Ai = 0 evidenţiază sistemul alezaj unitar, iar condiţia as = 0, sis-temul arbore unitar. În figura 2.3.2 se pot evidenţia poziţii ale câmpurilor de toleranţă pentru cele două situaţii.

Fig.2.3.2.Reprezentarea simplificată(ajustaje cu strângere).

EXEMPLU DE CALCUL tabelul 2.3.2

Alezaj Arbore N 20 mm N 20 mm Dmax 20+0,03=20,03 mm dmax 20+0,18=20,18 mm Dmin 20+0=20 mm dmin 20+0,08=20,08 mm As +0,03 mm=+30 μm as +0,18 mm=+180 μm Ai 0 mm=0 μm ai +0,08 mm=+80 μm TD 30-0=30 μm Td 180-80=100 μm

Page 20: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 9

T2

Fig.2.3.3.Reprezentarea simplificată(ajustaj cu strângere)

Ajustaj cu strângere

Page 21: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 10

T2

2.4.AJUSTAJE INTERMEDIARE. Ajustajul intermediar apare la asamblarea a două piese arbore-alezaj, când

rezultatul asamblării este un joc sau o strângere.Pentru a determina un ajustaj in-termediar, ansamblul alezaj-arbore trebuie să prezinte acelaşi diametru nominal, N.

Fig.2.4.1.Ajustaj intermediar

Din figura 2.4.1, se constată condiţia: Ai = 0 tabelul 2.4.1.

ALEZAJ ARBORE N Diametrul nominal N Diametrul nominal Dmax Diametrul maxim dmax diametrul maxim Dmin Diametrul minim dmin diametrul minim As Abaterea superioară as abaterea superioară Ai Abaterea inferioară ai abaterea inferioară TD Toleranţa la diametru Td Toleranţa la diametru

Din figura 2.4.1. rezultă următoarele relaţii de calcul: Jmax = Dmax - dmin Smax = dmax - Dmin Jmax = As - ai Smax = as - Ai

Page 22: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 11

T2

Toleranţa ajustajului intermediar se determină cu relaţia: Tt = Smax + Jmax sau Tt = TD + Td Ajustajele intermediare pot fi diferite, în raport cu valorile jocurilor limită şi

a toleranţei ajustajului.Tipul ajustajului poate fi determinat prin reprezentarea grafică simplificată comună pentru alezaj(toleranţa) şi pentru arbore (toleranţa). Condiţia Ai = 0 evidenţiază sistemul alezaj unitar, iar condiţia as = 0, sis-temul arbore unitar. În figura 2.4.2 se pot evidenţia poziţii ale câmpurilor de toleranţă pentru cele două situaţii.

Fig.2.4.2.Reprezentarea simplificată(ajustaje intermediare).

EXEMPLU DE CALCUL tabelul 2.4.4

Alezaj Arbore N 20 mm N 20 mm Dmax 20+0,145=20,145 mm dmax 20+0,165=20,165 mm Dmin 20+0=20 mm dmin 20+0,080=20,080 mm As +0,145 mm=+145 μm as +0,165 mm=+165 μm Ai 0 mm=0 μm ai +0,080 mm=+80 μm TD +145-0=145 μm Td +165-80=85 μm

Page 23: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 12

T2

Fig.2.4.3.Reprezentarea simplificată(ajustaj intermediar)

Ajustaj intermediar

Page 24: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 1

T3

1.GENERALITĂŢI

Denumirea de ISO a sistemului provine din limba engleza– Organizaţia Internaţională de Standardizare (International Standardizing Organization).

La consfătuirea de la New York(1926), această organizaţie care se numea Asociaţia Internaţională de Standardizare, a propus elaborarea unui sistem in-ternaţional de toleranţe şi ajustaje.

Pe baza lucrărilor elaborate în etape, între 1949 şi 1957, s-a elaborat siste-mul ISO, care în anul 1962 a fost acceptat de multe ţări(printre care şi România) şi adoptat ca Recomandare ISO.

Aplicarea sistemului ISO, în România a început în anul 1967 şi a intrat în vigoare în anul 1969.

Sistemul de toleranţe şi ajustaje acoperă două game de dimensiuni: 1. 1 … 500 mm. 2. peste 500 mm până la 3150 mm.

Din anul 1988, sistemul ISO a fost reglementat prin patru standarde:

STAS 8100/1-88 – Sistemul ISO de toleranţe şi ajustaje pentru dimensiuni linia-re. Terminologie şi simboluri.

STAS 8100/2-88 – Sistemul ISO de toleranţe şi ajustaje pentru dimensiuni linia-re. Toleranţe fundamentale şi abateri fundamentale pentru dimensiuni până la 3150 mm.

Page 25: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 2

T3

STAS 8100/3-88 – Sistemul ISO de toleranţe şi ajustaje pentru dimensiuni linia-re. Clase de toleranţe de uz general pentru dimensiuni până la 3150 mm.

STAS 8100/4-88 – Sistemul ISO de toleranţe şi ajustaje pentru dimensiuni linia-re. Selecţie de clase de toleranţe de uz general pentru dimensiuni până la 3150 mm.

Interschimbabilitatea a impus ca dimensiunile efective ale pieselor să se realizeze în câmpurile de toleranţe respective. Mărimile acestor câmpuri trebuie să fie astfel stabilite încât să asigure calitatea şi economicitatea fabricaţiei.

Aceasta implică îndeplinirea a două condiţii principale: toleranţele stabilite să poată fi realizate pe maşinile-unelte existente, caracte-

rizate printr-o precizie de prelucrare dată; toleranţele să poată fi realizate cu un număr minim de scule, dispozitive, ve-

rificatoare, instrumente de măsurat şi să poată fi utilizate la fabricarea piese-lor cu forme cât mai variate.

Realizarea condiţiilor respective a impus introducerea următoarelor mă-suri: limitarea dimensiunilor nominale ale pieselor la un număr cât mai restrâns

posibil; limitarea numărului de valori ale abaterilor limită ce pot fi prescrise unei

anumite dimensiuni nominale. Determinarea toleranţelor în conformitate cu condiţiile menţionate, a con-

dus la realizarea unui sistem de toleranţe şi ajustaje internaţional, numit siste-mul ISO.

Prin sistem de toleranţe şi ajustaje se înţelege o mulţime finită de toleranţe şi ajustaje, realizate pe bază de experienţă, care asigură o fabricaţie raţională şi economică.

Această raţionalizare a toleranţelor şi ajustajelor sub denumirea de sistem de toleranţe şi ajustaje, asigură următoarele : se elimină arbitrariul la alegerea toleranţelor şi ajustajelor, având o impor-

tanţă deosebită asupra costului fabricaţiei; industria constructoare de maşini are la dispoziţie toată gama de precizii şi

de ajustaje, realizate cu minimum de scule, dispozitive şi verificatoare, în scopul realizării interschimbabilităţii pieselor;

Page 26: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 3

T3

permite standardizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor, ce condu-ce la realizarea acestora în număr mic de tipodimensiuni.

2.CARACTERISTICILE SISTEMULUI DE AJUSTAJE ISO

La baza sistemului de toleranţe şi ajustaje ISO stau următoarele caracteristici:

1. Baza sistemului de ajustaje. 2. Unitatea de toleranţă şi intervalele de dimensiuni. 3. Treptele de precizie. 4. Regimul de temperatură la control. 5. Ajustajele şi simbolurile pieselor.

2.1.BAZA SISTEMULUI DE AJUSTAJE.

Pentru limitarea numărului de ajustaje s-au stabilit două sisteme de ajustaje: 1. Sistemul alezaj unitar. 2. Sistemul arbore unitar.

În sistemul alezaj unitar, toleranţa alezajului rămâne fixă, ca poziţie, faţă de linia zero(abaterea fundamentală rămâne constantă).Toleranţa alezajului unitar este aşezată deasupra liniei zero(Ai = 0).

Fig.2.1.1.Ajustaje in sistemul alezaj unitar(Ai=0)

Page 27: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 4

T3

În sistemul arbore unitar, toleranţa arborelui rămâne fixă, ca poziţie, faţă de linia zero(abaterea fundamentală rămâne constantă).Toleranţa arborelui unitar este aşezată sub liniei zero(as = 0).

Fig.2.1.2.Ajustaje in sistemul arbore unitar(as=0)

Utilizarea ajustajelor în sistem alezaj unitar sau în sistem arbore unitar depinde de:

tipul construcţiei pieselor; caracterul asamblării; resursele tehnologice de prelucrare.

2.2.UNITATEA DE TOLERANŢĂ ŞI INTERVALELE DE DIMENSIUNI.

Mărimea toleranţei este în funcţie de: 1. valoarea dimensiunii; 2. condiţiile funcţionale.

Toleranţa unei dimensiuni se poate determina cu relaţia:

unde: TD –toleranţa dimensiunii; k - număr adimensional în funcţie de condiţiile funcţionale; i – uniutatea de toleranţă ISO in funcţie de valoarea dimensiunii.

Page 28: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 5

T3

Pentru dimensiunile 1…500 mm, unitatea de toleranţă se determină cu relaţia:

D este media geometrică a limitelor intervalului de dimensiuni. Gama de dimensiuni cuprinde 13 intervale principale.

Pentru dimensiunile peste 500 până la 3150 mm mm, unitatea de toleranţă se determină cu relaţia:

Gama de dimensiuni cuprinde opt intervale principale. D este media geometrică a limitelor intervalului de dimensiuni.

2.3.TREPTELE DE PRECIZIE.

Domeniul de dimensiuni 1 … 500 mm a fost împărţit în 13 intervale de dimensiuni şi pentru fiecare interval s-au determinat un număr de 20 toleranţe, numite toleranţe fundamentale sau trepte de precizie.

Aceste toleranţe sunt simbolizate prin: IT

x (IT

01, IT

0, IT

1, IT

2, …, IT

18)

Domeniul de dimensiuni nominale 500 … 3150 mm a fost împărţit în 8 in-tervale, stabilindu-se pentru fiecare interval 18 toleranţe fundamentale, notate cu IT

1, IT

2, …, IT

18.

Sistemul de toleranţe şi ajustaje ISO cuprinde toleranţe fundamentale şi abateri limită pentru piesele de prelucrat cu configuraţie simplă. Standardul SR EN 20286-2:1997 înlocuieşte STAS 8100/3-88 şi cuprinde tabele ale treptelor de toleranţe şi abaterile limită pentru alezaje şi arbori pentru dimensiuni până la 3150 mm.

În tabelul 2.3.1 (conform ISO 286-1:1988) sunt cuprinse treptele de toleran-ţe fundamentale, cu următoarele observaţii: treptele de toleranţe fundamentale IT

01 şi IT

0 pentru dimensiuni N ≤ 500 mm

sunt prezentate în ISO 286-1:1988 (SR EN 20286-1:1996 – Sistem ISO de tole-ranţe şi ajustaje – Partea 1: Baze de toleranţe, abateri şi ajustaje);

Page 29: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 6

T3

treptele de toleranţe fundamentale de la IT1 până la IT

5 (inclusiv) pentru N >

500 mm sunt incluse cu caracter experimental; treptele de toleranţe fundamentale de la IT

14 până la IT

18 (inclusiv) nu trebuie

utilizate pentru N ≤ 1 mm. Domeniul de utilizare al treptelor de precizie

treptele de toleranţe IT01

… IT4 se folosesc în special pentru piese de mecani-

că fină, pentru calibre, mecanisme de precizie etc.; treptele de precizie de la IT

5 la IT

11 se folosesc la piesele care formează ajus-

taje în construcţia de maşini ; pentru semifabricate forjate, turnate sau laminate, precum şi în cazul di-

mensiunilor libere se folosesc treptele de precizie de la IT12

la IT18. .

Page 30: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 7

T3

tabelul 2.3.1

Page 31: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 8

T3

2.4.REGIMUL DE TEMPERATURĂ DE CONTROL.

Valorile sau abaterile efective ale dimensiunilor determinate prin măsurare sau control sunt considerate ca atare numai dacă, conform ISO, in timpul măsură-rii sau controlului, temperatura piesei care se măsoară, a mijlocului de măsurare şi a mediului inconjurător este egală cu temperatura de referinţă de 20°C.

In funcţie de precizia de măsurare necesară se admit abateri de la tempera-tura de referinţă, care in mod obişnuit pot avea limite de la °C la °C. Abateri de temperatură mai mari decat cele admise pot conduce la apariţia unor erori mari.

Cand este necesar, fie că se aplică diferite măsuri de asigurare a temperaturii de referinţă standardizate (exemplu: termostatarea incăperilor sau răcirea piese-lor), fie că se calculează erorile datorate diferenţei faţă de temperatura de referinţă şi se aplică corecţiile respective.

2.5.AJUSTAJE ŞI SIMBOLURI. În sistemul de toleranţe şi ajustaje ISO, sunt prevăzute 28 de poziţii ale câmpului de toleranţă faţă de linia zero. Pentru alezaje, simbolurile sunt cu majuscule, iar pentru arbori, simbolurile sunt cu minuscule. Simbolul H(Ai=0) este pentru sistemul alezaj unitar, iar pentru sistemul ar-bore unitar, simbolul este h(as=0). Simbolurile poziţiilor câmpurilor de toleranţă evidenţiază următoarele tipuri de ajustaje:

Page 32: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 9

T3

Page 33: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 10

T3

3.ALEGEREA PRECIZIEI ŞI A AJUSTAJELOR

Precizia de execuţie a pieselor se alege în funcţie de: posibilităţile de realizare; economicitatea prelucrării şi a asamblării; condiţiile de funcţionare şi de exploatare.

3.1.AJUSTAJE CU JOC. Ajustajele cu joc se utilizează în următoarele situaţii: piesele asamblate au mişcare relativă între ele(mişcare de rotaţie sau

mişcare de translaţie; piesele asamblate se montează sau se demontează frecvent. Mărimea toleranţelor la dimensiuni şi mărimea jocurilor depind de : mărimea şi caracterul solicitărilor; viteza de deplasare relativă; lungimea de contact; regimul de temperatură; caracteristicile mediului în care funcţionează.

Ajustaje cu joc

minim=0 Ajustaje cu joc

foarte mic Ajustaje cu joc

mic Ajustaje cu joc

mijlociu Ajustaje cu joc mijlociu-mare

Ajustaje cu joc mare

Ajustaje cu joc foarte mare

H6/h5 H7/h6 H8/h7 H9/h9 H10/h10 H11/h11 H12/h12

H6/g5 H7/g6 G7/h6

H6/f6 H7/f6 H7/f7 H8/f8 H9/f9 F7/h7 F8/h8

H6/e7 H7/e8 H8/e9 E7/h8

H7/d8 H8/d9 D8/h9 H9/d10 H10 /d10 H11/d11

H7/c8 H8/c9 H11/c11

H7/c8 H8/b9 H11/a11 H12/b12 A11/h11

3.2.AJUSTAJE INTERMEDIARE. Ajustajele intermediare se utilizează pentru piese care să fie bine centrate, iar montarea-demontarea să se facă uşor.

Ajustaje cu joc probabil mic şi strângere foarte mică

Ajustaje cu strângere pro-babil mică şi joc mic

Ajustaje cu strângere pro-babil mai mare şi joc mic

Ajustaje cu strângere pro-babil mare şi joc redus

H6/j5 H7/j6 H8/j7 J7/h6 H6/k5 H7/k6 H8/k7 K7/h6 H6/m5 H7/m6 H8/m7 M7/h6 H6/n5 H7/n6 H8/n7 N7/h6

Page 34: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 11

T3

3.3.AJUSTAJE CU STRÂNGERE. Ajustajele cu strângere trebuie să evite, la anumite solicitări mecanice şi la anumite temperaturi, deplasarea relativă a pieselor asamblate. Ajustaje cu

strângere foarte mică

Ajustaje cu strângere

mică

Ajustaje cu strângere mijlocie

Ajustaje cu strângere

mare

Ajustaje cu strângere

foarte mare

Ajustaje cu strângere extrem de

mare

Ajustaje cu strângere cu caracter spe-

cial H6/n5 H6/p5 H7/p6

P7/h6 H6/r5 H7/r6 H8/r7

H6/s5 H7/s6 H8/s7 S7/h6

H6/t5 H7/t6 H6/u5 H7/u6 H8/u7 U7/h6

H6/v5 H7/v6 H6/x5 X7/h6

4.APLICAŢII

Page 35: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 12

T3

EXEMPLUL 1 (sistem alezaj unitar) Ajustaj cu strângere mică

Alezajul As=+21 μm Ai=0 μm Arborele as=+35 μm ai=+22 μm

EXEMPLUL 2 (sistem arbore unitar) Alezajul Ajustaj cu joc foarte mic As=+40 μm Ai=+10 μm Arborele as=0 μm ai=-19 μm

EXEMPLUL 3 (sistem alezaj unitar) Ajustaj cu joc mic Alezajul As=+74 μm Ai=0 μm Arborele as=-30 μm ai=-104 μm

Page 36: Precizia Prelucrarii & Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE

Tanaviosoft 2012

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 13

T3

EXEMPLUL 4 (sistem alezaj unitar) Ajustaj cu joc foarte mic Alezajul As=+21 μm Ai=0 μm Arborele as=-7 μm ai=-20 μm