pratchet, terry - trilogia nomilor 2 - excavatorul

7/22/2019 Pratchet, Terry - Trilogia Nomilor 2 - Excavatorul

http://slidepdf.com/reader/full/pratchet-terry-trilogia-nomilor-2-excavatorul 1/82

Terry PratchetTrilogia Nomilor 2Excavatorul

La început...... Fraţii Arnold (din 1905) au creat Magazinul.Sau cel puţin aşa credeau miile de nomi care trăiseră de multe generaţii sub

podelele Fraţilor Arnold (din 1905), un vechi şi respectat magazin universal. Generaţiinomane, vreau să zic. omii trăiesc !ntr"un ritm de zece ori mai rapid dec#t oamenii.Pentru ei, zece ani !nseamnă o viaţă. $i !ncă una tare lungă.

Magazinul a devenit lumea lor. % lume mărginită de un acoperiş şi de multeziduri.

&#ntul şi Ploaia au devenit legende. 'a (el şi )iua, şi oaptea. *cum e+istausisteme care stropeau cu apă !mpotriva incendiilor, aparate de aer condiţionat, iar vieţilelor mici şi !ngrămădite se scurgeau !n ritmul dintre %ra eschiderii şi %ra !nchiderii.

*notimpurile anului lor erau -educerile din anuarie, Modele de Primăvară, /hilipirurile&erii şi 'una /adourilor. /onduşi de *bate şi de ceilalţi preoţi de la Papetărie, ei !lvenerau " !ntr"un mod politicos, dar nu (oarte religios şi nici obositor, ca să nu"l supere pe Fraţii Arnold (din 1905) despre care credeau că crease !ntreaga lume şi deci şi Magazinulcu tot ce era !n el.

0nele (amilii de nomi deveniseră bogate şi puternice, lu#nd numele, mai mult saumai puţin, ale -aioanelor !n care trăiau... e 'icatese, 1eronerie, Mercerie.

$i"ntr"o zi, din remorca unui camion, cobor#ră !n Magazin ultimii nomi caretrăiseră !n 2+terior. 2i ştiau (oarte bine ce sunt &#ntul şi Ploaia. e aceea şi !ncercau să(ugă de ele.

Printre ei se numărau Mas3lin, v#nătorul de şobolani, şi bunica Mor3ie şi

Grimma, deşi ele erau (emei şi nu prea contau. $i, (ireşte, mai e+ista şi %biectul. imeninu a !nţeles pe deplin ce era cu %biectul. Semenii lui Mas3lin !l păstraseră de"a lungulsecolelor4 nu ştiau dec#t că e (oarte important. /#nd a a5uns !nsă !n prea5ma 2lectricităţiidin Magazin, a !nceput să vorbească. * spus că era o maşină g#nditoare dintr"o navă care,acum multe mii de ani, !i adusese pe nomi dintr"un Magazin !ndepărtat sau poate chiardin stele. $i a mai spus că poate auzi cum vorbeşte 2lectricitatea şi că unul dintrelucrurile pe care le spunea aceasta era că Magazinul urma să (ie demolat peste treisăptăm#ni.

Mas3lin a (ost cel care a sugerat ca nomii să părăsească Magazinul !ntr"uncamion. 2l a descoperit !nsă " ce ciudat6 "că a te dumeri cum poţi conduce un camiongigantic era doar partea cea mai uşoară. /el mai greu era să"i (aci pe nomi să creadă că pot pleca.

u a (ost el şe(ul. eşi tare i"ar mai (i plăcut. 0n şe( putea să"şi lase bărbia !n piept şi să (acă lucruri măreţe. Mas3lin a trebuit !nsă să se certe, să convingă şi, uneori,chiar să mintă c#te puţin. * descoperit că, de cele mai multe ori, era mai simplu să"idetermini pe nomi să te asculte dacă !i (ăceai să creadă că ideile tale le aparţin, de (apt,lor.

deile6 7sta a (ost aspectul cel mai complicat. *u avut nevoie de sute de idei. *uavut nevoie să !nveţe să lucreze !mpreună, uniţi. *u avut nevoie să !nveţe să citească şi,



mai ales, să se convingă că şi (emeile lor erau aproape la (el de inteligente ca şi bărbaţii8deşi toată lumea ştia că acest lucru e o prostie şi că, dacă (emeilor li se dă nas şi g#ndesc prea mult, creierul lor se supra!ncălzeşte9. :n orice caz, totul a mers bine. /amionul a părăsit Magazinul chiar !nainte ca acesta să ia (oc !n mod misterios şi, (ără să stricede(initiv nici un lucru (oarte important, a (ost condus a(ară din oraş.

omii au găsit o carieră abandonată, săpată !ntr"un deal, şi s"au mutat !n clădirileei ruinate. $tiau că totul trebuia să (ie !n regulă. Trebuia să (ie aşa, deoarece auziseră de0n -ăsărit Strălucitor.

;ine!nţeles, cei mai mulţi nomi nu văzuseră niciodată un răsărit, strălucitor sau deorice alt (el, pentru că, dacă ar (i văzut, ar (i ştiut că problema răsăriturilor strălucitoareera că ele sunt urmate de cele mai multe ori de zile neguroase. /u averse de ploaietăioase. Trecură şase luni.

Aceasta este povestea Iernii. Aceasta este Marea înfruntare. Aceasta este povestea treirii lui !e"u#, $ra%onul din

$eal, cu oc&ii ca ni'te oc&i ari, cu vocea precu ovoce are 'i cu dinţii ca ni'te dinţi ari. $ar povestea nu sa sf*r'it aici.+i nici nu a început aici.

in cer pogon un uragan. % (urie. &#ntul deveni un zid care mătura ţinutul, cu untropotit gigantesc. /opacii mai mici se !ndoiră, copacii mai mari se rupseră. 0ltimele(runze ale toamnei se !nv#rteau prin aer ca nişte gloanţe rătăcite.

Ghena de gunoi de l#ngă puţurile de pietriş era pustie. Pescăruşii care stăteau deobicei pe acolo !şi găsiseră adăpost pe undeva, dar, cu toate astea, era plină de (eluritemişcări.

&#ntul se !nverşuna amarnic, de parcă ar (i avut ceva !n mod special !mpotrivacutiilor vechi de detergent şi de panto(i. /utiile de conserve se rostogoleau !n pereţi,zornăind 5alnic, !n timp ce gunoaiele mai uşoare zburau să se alăture celor care zburaude5a !n ceruri. &#ntul săpa !n continuare !n gunoaie. )iarele (al(#iră o clipă, !ncerc#nd săse opună, dar (ură prinse şi aruncate spre !nalt.

P#nă la urmă, o bucată care se zbătuse ore !ntregi se rupse şi zbură direct !n sus, !nvăzduhul bubuitor. *răta ca o pasăre mare şi albă, cu aripi lungi. 0ite"o cum cade...

Se prinde de un gard, dar nu stă prea mult acolo. Se rupe !n 5umătate şi, mult maiuşoară acum, se rostogoleşte peste brazdele c#mpului de după gard...

*bia ce capătă viteză, c#nd !n (aţa ei răsare un gard viu, care o opreşte cu un plesnet sec.

1.

I. Şi în timpul acela se petrecură Întâmplări Stranii: erul se mi!ca aspru" #ăl$ura#erului scă$ea !i" în unele $imine%i" &a%a 'ăl%ilor $evenea Tare !i (ece.II. Şi nomii priveau unii la al%ii între'ân$u)se: *#e se întâmplă+,



-in #artea nomului" #ariera" 1" vers. I)II./

" arnă, zise Mas3lin cu hotăr#re. Se numeşte iarnă. *batele Gurder se răsti la el<" "ai spus niciodată că o să (ie aşa. 2 at#t de fri%. )ici că ăsta e (rig= spuse bunica Mor3ie. 1rig= *ista nu"i (rig. /rezi că ăsta e

(rig= *şteaptă niţeluş p#nă c#nd se (ace cu adevărat (rig6Mas3lin observă că bătr#nei !i (ăcea plăcere. ;unica Mor3ie !ntotdeauna primeacatastro(ele cu plăcere, de parcă asta ar (i ţinut"o !n viaţă.

" /#nd o să (ie cu adevărat (rig, atunci să zici că e (rig6 /#nd o să (ie !ngheţuriadevrate. $i apa va cădea din cer !n picuri !ngheţaţi. /e zici de asta, ei= :ntrebă ea pe unton trium(ător.

" u trebuie să ne vorbeşti ca unor bebeluşi, ripostă Gurder. $tim şi noi să citim.$tim ce e zăpada.

" a, zise şi orcas. :n Magazin aveam ilustrate cu zăpadă. e (iecare dată c#ndvenea 'una /adourilor. $tim şi noi despre zăpadă. 2 strălucitoare.

" a, e (ormată din particule mici, care sticlesc. *dică din sticleţi.

"2i... mai sunt c#teva lucruri de zis despre zăpadă, !ncepu Mas3lin.orcas !i (ăcu semn să tacă." u cred că trebuie să ne (acem gri5i, spuse el. e"am instalat (oarte bine,

rezervele de hrană sunt satis(ăcătoare şi ştim unde să mergem ca să le !nnoim. acă numai are nimeni altceva de zis, o să !ncheiem acum şedinţa.

Totul mergea bine. Sau, mai bine"zis, nu (oarte prost.Mai erau desigur destule certuri şi chiar !mbr#nceli !ntre di(eritele (amilii, dar ştiţi

de5a că asta e natura nomană. e"asta şi !n(iinţaseră /onsiliul, care părea să (uncţionezedestul de bine. omilor le plăcea să se certe. /el puţin, !n /onsiliul $o(erilor, o puteau(ace (ără să se lovească unii pe alţii.

2ra un lucru ciudat. :n Magazin, marile (amilii din -aioane conduceau totul.*cum !nsă (amiliile se amestecaseră şi, oricum, !n /arieră, nu mai e+istau raioane. ar,din instinct, ma5oritatea nomilor doreau să aibă ierarhii. Pentru ei, lumea (usese!ntotdeauna !mpărţită (oarte clar !ntre cei care spuneau ce trebuie (ăcut şi cei caree+ecutau ordinele. *şa că, !ntr"un (el straniu, s"a impus un nou (el de lideri.$o(erii.

Totul depindea de unde (useseşi !n timpul Marii $o(ereli. acă erai unul dintrenomii care călătoriseră !n cabina camionului, atunci erai $o(er. /eilalţi erau doarPasageri. u se vorbea prea mult despre asta, (iindcă nu era ceva o(icial, bătut !n cuie.2ra doar părerea celor mai mulţi nomi că oricine care a putut aduce camionul at#ta amarde drum p#nă !n /arieră era genul de persoană care ştia ce trebuie (ăcut.

Să (ii $o(er nu era !nsă cine ştie ce.*nul trecut, !nainte să (i găsit Magazinul, Mas3lin trebuia să v#neze toată ziua.

*cum v#na doar c#nd avea che(4 nomii mai tineri, veniţi din Magazin, apreciau (oartemult v#nătoarea şi, aparent, credeau că nu se cade ca ea să (ie (ăcută de un $o(er. Tot eiconstruiseră şi mina de carto(i şi adunaseră o recoltă importantă de porumb de pe unc#mp din apropiere, chiar şi după ce maşinile acelea mari plecaseră. Mas3lin ar (i pre(eratsă aibă propriile lor plantaţii, dar nomii nu păreau să (ie prea pricepuţi !n a (ace seminţelesă rodească !n păm#ntul pietros al /arierei. 2rau !nsă hrăniţi, şi asta era principalul.



Simţea !n 5urul lui mii de nomi trăindu"şi viaţa, !ntemeind (amilii. Fc*ndu'i unrost.

Porni agale spre vizuina lui, care se a(la sub o baracă abandonată din /arieră.upă o vreme, decise să scoată %biectul din gaura sa a(lată !n zid.

ici una dintre luminiţele lui nu era aprinsă. $tia că nu se vor aprinde dec#t c#nd

era pus l#ngă cablurile electrice4 abia atunci se va aprinde şi va (i capabil să vorbească.2rau c#teva cabluri !n /arieră, iar orcas le (ăcuse să (uncţioneze. Totuşi, Mas3lin nudusese %biectul l#ngă vreunul din ele. /utia aceea neagră şi dură avea un (el de a vorbicare"l (ăcea !ntotdeauna să se simtă st#n5enit.

2ra destul de sigur !nsă că %biectul auzea." ;ătr#nul Torrit a murit săptăm#na trecută, spuse el după o vreme. *m (ost puţin

trişti, dar, la urma urmei, era (oarte bătr#n şi a murit aşa... pur şi simplu. &reau să zic cănu l"a m#ncat nimic, nici nu l"a strivit vreo maşină sau ceva de genul ăsta...

Micul trib al lui Mas3lin trăise odată pe marginea unei autostrăzi, !n vecinătateaunor c#mpuri pline de tot (elul de (iinţe care abia aşteptau să le pice un nom proaspăt lacină. deea că se putea muri, pur şi simplu, (iindcă viaţa se scurgea din tine era una nouă

pentru ei." '"am !ngropat la marginea c#mpului de carto(i, destul de ad#nc, ca să nu"la5ungă plugul. /red că nomii din Magazin nu s"au obişnuit !ncă prea bine cu obiceiul!nmorm#ntării. 2i cred că urmează să răsară ca o plantă, sau ceva de genul ăsta. /red că!ncurcă morţii cu seminţele pe care !ncercăm să le plantăm. 2i nu ştiu cum cresc lucrurile.*u trăit !ntotdeauna !n Magazin, !nţelegi= Totul e nou pentru ei. Se pl#ng mereu cătrebuie să măn#nce alimente pe care le luăm din păm#nt4 susţin că nu e natural. $i maicred că ploaia e un (el de sistem de stropitori. ar eu cred că ei cred că lumea e doar unmagazin mai mare.

Privi o vreme la cubul care se !ncăpăţ#na să răm#nă tăcut, storc#ndu"şi mintea !ncăutarea altor lucruri interesante de zis.

" :n orice caz, asta !nseamnă că bunica Mor3ie e cea mai bătr#nă dintre noi, spuseel !ntr"un t#rziu. $i asta !nseamnă că e !ndreptăţită la un loc !n /onsiliu, deşi este (emeie.*batele Gurder s"a opus, dar noi i"am zis, (oarte bine, spune"i tu, iar el nu a (ăcut"o, aşacă acum bunica Mor3ie e !n /onsiliu.

:şi privi unghiile. %biectul avea un (el dezarmant de a asculta." Toată lumea e !ngri5orată (iindcă vine iarna. *vem !nsă o mulţime de carto(i şi e

destul de cald aici. 2i au, totuşi, nişte idei năstruşnice. Spun că !n Magazin, pe la s(#rşitul'unii /adourilor, venea o (iinţă !ngrozitoare< Muşcă /iun. Sper că nu ne"a urmărit p#năaici. 8Se scărpina !ntr"o ureche.9 0na peste alta, totul merge bine. 8Se trase mai aproape.9ar ştii ce !nseamnă asta= *tunci c#nd crezi că totul decurge bine, de (apt, ceva merge prost, dar tu !ncă nu ai a(lat. 2u aşa zic.

/ubul negru reuşi să pară !nţelegător<" Toată lumea !mi spune că !mi (ac prea multe gri5i. ar eu cred că e iposi#il să"

ţi (aci prea multe gri5i. 8Mai g#ndi c#teva momente.9 >mm. /red că astea sunt toateveştile pe care le am pentru tine.

Mas3lin ridică %biectul şi"l puse la loc !n gaura lui.mediat, se !ntrebă dacă n"ar (i (ost bine să"i povestească %biectului şi despre

cearta lui cu Grimma, deşi asta era, de (apt, o chestiune personală.Totul se !nt#mpla din cauza cititului6 "ar (i trebuit s"o lasă să !nveţe să citească şi



să"şi umple capul cu chestii pe care nu avea nevoie să le ştie. Gurder avea dreptate<creierul (emeilor se supra!ncălzea. *l Grimmei, cel puţin, părea să (iarbă mai tot timpul.

Se dusese la ea şi"i spusese că, acum (iindcă toate se liniştiseră, sosise timpul săse căsătorească precum nomii din Magazin, !ntr"o ceremonie !n care *batele b#lb#ia niştecuvinte şi ceilalţi !mplineau un ritual.

1ata i"a răspuns că nu e sigură. 'a care Mas3lin i"a zis că nu e deloc aşa, cătrebuie să (ie ascultătoare şi să se căsătorească atunci c#nd i se spune. *şa e normal. arGrimma !i replicase că legile se schimbă.

Se pl#nsese şi bunicii Mor3ie. Se aşteptase la un spri5in din partea ei, pentru căaceasta avea mare respect pentru tradiţii. :i zisese< ?;unico, Grimma nu (ace ce"i spun6@.

ar p#nă 'i ea spusese< ?;rava ei6 /e n"aş da să mă (i g#ndit şi eu să nu (ac ceeace mi se spunea pe c#nd eram ca ea.@

*poi se pl#nsese lui Gurder, care spusese< da, era (oarte greşit, se cuvenea ca(etele să (acă !ntocmai ce li se spune. ar Mas3lin zisese< (oarte bine, spune"i tu să secăsătorească. ar Gurder spusese< ?2i, ştii tu, e cam apucată, şi poate ar (i mai bine să olăsăm !n pace o vreme4 timpurile sunt totuşi schimbătoare...@.

Timpuri schimbătoare. a, era destul de adevărat. /hiar Mas3lin (ăcusema5oritatea schimbărilor. :i (ăcuse pe nomi să g#ndească alt(el, să părăsească Magazinul.Schimbarea era şi necesară, şi nimerită. 2l unul vota cu schimbarea. Se opunea !n schimbcu hotăr#re (aptului că lucrurile nu mai erau aşa cum le ştia el.

'ancea sa zăcea aruncată !ntr"un colţ. /e lucru 5alnic era... acum6 oar o aşchiede cremene legată de un băţ cu un pic de s#rmă ruptă dintr"un gard. *duseseră (erăstraieşi alte unelte din Magazin. *cum puteau (olosi metalul.

% vreme !şi privi lung lancea. *poi o ridică şi plecă !ntr"o plimbare !n care aveade g#nd să re(lecteze (oarte serios la di(erite lucruri, şi mai ales la poziţia lui !n raport cuele. 0nii ar (i spus că dorea să mediteze.

/ariera era cam pe la 5umătatea dealului. easupra ei se găsea o pantă abruptă,care devenea brusc un haloimis de st#nci şi grohotiş. Mai 5os, erau c#mpurile.e la /arieră pornea un drumeag ce se scurgea !n 5os printre gardurile vii p#nă la

drumul principal. incolo de acesta se a(la calea (erată, care era, de (apt, un nume pentrudouă linii de metal spri5inite pe blocuri de lemn (oarte mari. :n lungul lor se mişcaulucruri care arătau ca nişte camioane (oarte lungi, legate unele de altele.

omii nu se lămuriseră !ncă pe deplin cum (uncţiona calea (erată. ar era !n modevident periculoasă, pentru că din /arieră se putea vedea un drum ce o traversa şi,!ntotdeauna c#nd camioanele acelea lungi treceau pe calea (erată, două porţi coborau şi!nchideau drumul.

$tiau la ce (olosesc porţile. &ăzuseră porţi pe c#mpuri, !ncerc#nd să !mpiedice tot(elul de lucruri să plece de"acolo. 2ra deci logic că porţile aveau menirea să opreascăchestia aceea lungă de pe liniile de metal ca să nu evadeze de pe calea (erată şi să o ia lasănătoasa pe drumuri.

*poi mai e+istau c#teva c#mpuri, c#teva bălţi cu prundiş, numai bune de pescuit pentru nomii amatori de peşte, şi aeroportul.

Mas3lin petrecuse ore !ntregi !n timpul verii urmărind avioanele. %bservase că elese deplasau pe păm#nt şi apoi se ridicau brusc, precum o pasăre, devenind din ce !n cemai mici, şi dispăr#nd !ntr"un t#rziu.



*sta era gri5a sa cea are. Mas3lin stătea pe piatra lui (avorită, !n ploaie, şi!ncepu să se !ngri5oreze. *t#t de multe lucruri !l !ngri5orau, !nc#t trebuia să le aşeze !ntr"un şir lung, dar deasupra tuturor se a(la unul singur.

*r (i trebuit să meargă acolo unde se duceau avioanele. *sta !i spusese %biectul pe vremea !n care !ncă mai vorbea cu el. omii veniseră din cer. e (apt, de dincolo de

cer, ceea ce era destul de greu de !nţeles, deoarece, cu siguranţă, dincolo de cer nu maie+ista nimic altceva dec#t şi mai mult cer. Trebuia ca să se !ntoarcă. 2ra... era... ceva care!ncepe cu ?(@. 2ra (estinul lor. *vuseseră pe vremuri lumi care le aparţineau numai lor. $i,nu se ştie cum, la un moment dat, se blocaseră aici. ar " şi asta era partea cea maitulburătoare " nava, aeroplanul care zbura printre stele, prin cerurile cu adevărat !nalte, segăsea !ncă undeva sus. Primii nomi o lăsaseră acolo c#nd cobor#seră pe păm#nt !ntr"onavă mai mică, a cărei soartă (usese să se prăbuşească şi să le !mpiedice !ntoarcerea.

ar el era singurul care ştia toate astea.;ătr#nul *bate, predecesorul lui Gurder, ştiuse şi el. Grimma şi orcas, şi Gurder

ştiau şi ei c#te ceva, dar nu le stătea mintea la asta, (iindcă erau oameni practici şi erau(oarte multe lucruri de organizat !n /arieră. Toată lumea !şi (ăcea un rost. ?% să

trans(ormăm locul ăsta !n mica noastră lume, la (el ca !n Magazin@, pricepu Mas3lin. ?2icred că acoperiş le e cerul iar noi credem că doar cerul, ne e acoperiş. % să stăm şi...@Pe drumul care urca spre /arieră venea un camion. 2ra o privelişte at#t de

neobişnuită, !nc#t Mas3lin !şi dădu seama /ă stătuse o vreme (ără să o vadă cu adevărat.

" u era nimeni de gardă6 e ce nu era nimeni de gardă= &"am spus că!ntotdeauna trebuie să (ie cineva de gardă6

$ase nomi se grăbeau spre poartă /arierei, strecu"r#ndu"se printre (erigile moarte." 2ra r#ndul lui Sacco, bombăni *ngalo." u, nu era, şopti Sacco. u"ţi aduci aminte că ieri m"ai rugat să (acem schimb,

(iindcă...

" u mă interesează al cui r#nd era6 strigă Mas3lin. u se a(la nimeni acolo sus,deşi ar (i trebuit să (ie6" e pare rău, Mas3lin6 /e să zic, ne pare rău...2scaladară un mal şi se tr#ntiră !n spatele unor smocuri de iarbă uscată.

2ra un camion mic, !n comparaţie cu alte camioane. 0n om cobor#se de5a din el şi!ncerca să (acă ceva la porţile care dădeau !n /arieră.

" 2 un 'and -over, remarcă *ngalo cu superioritate.2l petrecuse multă vreme !n Magazin citind tot ce se putea citi despre vehicule,

!nainte de Marea $o(ereală. 2ra !nnebunit după maşini." u e chiar un camion, e mai mult pentru... căratul oamenilor..." %mul acela lipeşte ceva pe poartă, !i in(ormă Mas3lin." Pe poarta noastr, spuse şi Sacco dezaprobator." 2 cam ciudat6 admise şi *ngalo.%mul se t#r!, !n (elul acela !ncet şi bălăngănit !n care se mişcau oamenii, !napoi !n

vehicul. upă aceea, maşina dădu cu spatele şi plecă." * (ăcut at#ta drum doar ca să lipească o (oaie de h#rtie pe poartă, constată

*ngalo !n timp ce se ridicau cu toţii. 7ştia"s oamenii6Mas3lin tresări. %amenii se vădeau a (i mari şi proşti, asta era destul de adevărat.

ar aveau ceva de neoprit. $i păreau să (ie controlaţi prin bucăţi de h#rtie. $i !n Magazin,



o bucată de h#rtie anunţase că urma să vină demolarea. $i apoi ştia sigur că (osta lor casă(usese demolată. %amenii care lipeau (oi de h#rtie erau periculoşi.

*rătă spre plasa de s#rmă ruginită, (oarte accesibilă pentru un nom agil." Sacco, spuse el, ai (ace bine să ne aduci h#rtia aia6

'a c#ţiva 3ilometri depărtare, o altă bucată de h#rtie (lutura !ntr"un gard viu. Pestecerneala ei albită de soare, !ncepură să !n(lorească pete de ploaie umezind h#rtia, p#năc#nd deveni grea şi... ... se rupse.

Se rostogoli liberă pe iarbă. ar o briză uşoară o (ăcu să pornească din nou.

2.

III. ar atunci se arătă semnul" iar nomii spuseră: *#e să însemne asta oare+,I0. Şi nu era $e 'ine.

-in #artea nomului" Semnele" cap. I" vers. III)I0./Gurder se aşeză !n patru labe deasupra h#rtiei pe care o dăduseră 5os de pe poartă." ;ine!nţeles că pot să o citesc, spuse el. $tiu ce !nseamnă (iecare cuv#nt." $i atunci ce te !mpiedică= :l iscodi Mas3lin. Gurder arăta st#n5enit. "Problema e cu propoziţiile... Spune aici... unde rămăsesem=... *, da. Spune aici

că vor re"deschide /ariera. /e poate să !nsemne asta= 2 gata deschisă, orice prost ştieasta. Poţi să vezi de"a lungul şi de"a latul ei pe distanţă de 3ilometri.

/eilalţi nomi se !ngrămădiră şi ei. :ntr"adevăr, puteai să vezi de"a lungul multor3ilometri. e (apt, asta era şi partea cea mai !nspăim#ntătoare a /arierei. Pe trei părţi,avea pereţi !nalţi, de piatră, dar pe a patra... ei bine, cu timpul, reuşeai să te obişnuieşti să

nu te uiţi !n direcţia aia. 2ra prea mult nimic, un nimic stăp#nitor, care te (ăcea să te simţichiar mai mic şi mai vulnerabil dec#t erai de (apt.eşi !nţelesul h#rtiei nu era prea clar, a(işul nu arăta (oarte plăcut." /ariera e o gaură !n păm#nt, spuse orcas. u poţi să deschizi o groapă dec#t

dacă o umpli !nt#i la loc. 2 logic." % carieră e un loc de unde se ia piatră, vorbi şi Grimma. %amenii (ac aşa ceva.

Sapă o groapă şi apoi (olosesc piatra ca să construiască... ăăă... drumuri şi tot (elul de altelucruri.

" Să !nţeleg că ai citit asta !ntr"o carte= :ntrebă Gurder acru.% suspecta pe Grimma de lipsă de respect pentru autoritate. 2ra incredibil de

enervant că, !n po(ida tuturor de(icienţelor evidente ale (aptului că era (emeie, citea mai bine dec#t el.

" a, !ntr"o carte, !ncuviinţă din cap Grimma." a, dar vezi tu... spuse Mas3lin cu răbdare, nu mai sunt pietre aici, Grimma.

Tocmai de"asta a şi apărut gaura." *re dreptate, aprobă Gurder sec." Atunci o s fac %aura ai are- strigă Grimma. 0itaţi"vă la v#r(urile alea " toţi

nomii !şi !ntoarseră capul cu obedienţă " că sunt (ăcute din piatră6 0itaţi"vă aici " toatecapetele se !ntoarseră !n 5os, ca să privească spre locul !n care ea bătea cu piciorul !n



h#rtie " se spune că e nevoie de piatră pentru e+tinderea autostrăzii6 % să (acă un drum6 %să mărească mult cariera6 /ariera noastră6 *sta spune că vor să (acă.Se lăsă o tăcere !ndelungată. *poi, orcas !ntrebă timid<

" /ine o să (acă toate astea=" >otăr#re 'ocală6 /ă doar s"a semnat, !i in(ormă Grimma.

" /red că are dreptate, admise Mas3lin. 0itaţi"vă, se spune clar< ?...re"deschisă prin >otăr#re 'ocală@. omii tropăiră neliniştiţi. >otăr#re 'ocală6 u suna prea promiţător. 0n om

numit >otăr#re 'ocală era probabil !n stare de absolut orice.Gurder se ridică !n picioare şi !şi scutură pra(ul de pe mantie." 2 o simplă bucată de h#rtie, şi cu asta basta, spuse el !ncrezător." ar omul a venit p#nă aici, replică Mas3lin. *şa ceva nu s"a mai !nt#mplat

niciodată." $i ce"i cu asta= :ntrebă orcas." Păi uită"te şi tu !n 5ur, la toate clădirile /arierei. *telierele cele vechi, uşile şi

toate celelalte. Sunt (ăcute pentru oameni. *cest lucru m"a neliniştit dintotdeauna.

%amenii se vor !ntoarce mereu acolo unde au mai (ost o dată. 'i s"a dus buhul că aşa (ac6Se aşternu din nou un (el de tăcere !ncorsetată, o tăcere de (elul aceleia pe care o produce o mulţime de (iinţe cărora le trec prin cap g#nduri triste.

" &reţi să spuneţi, rosti un nom cuvintele (oarte !ncet, că am venit tocmai p#năaici, că am muncit at#t de mult ca să (acem locul ăsta să pară c#t de c#t locuibil, numai pentru ca acum să apară cineva şi să ni"l ia=

" 2u nu cred că ar trebui să (im prea !ngri5oraţi deocamdată... :ncepu Gurder." ar avem (amilii, se repezi un alt nom.Mas3lin !şi dădu seama că (usese *ngalo, Se căsătorise !n primăvară cu o t#nără

din (amilia e 'icatese şi aveau doi gemeni, !n v#rstă de două luni, care vorbeau de5a." $i trebuie să mai construim !ncă un drum şi p#nă la ogor, spuse un alt nom. *m

petrecut luni de"a r#ndul desţelenind păm#ntul din spatele tu(işurilor.+tii

asta6Gurder ridică m#na, implor#nd tăcerea." u ştim nimic sigur, spuse el. u trebuie să ne !ngri5orăm p#nă c#nd nu a(lăm ce

se petrece." *ha, şi a#ia atunci putem să ne !ngri5orăm= interveni cu răceală un alt nom.Mas3lin !l recunoscu pe isodemus, un călugăr de la Papetărie, asistentul lui

Gurder. u"l agrease niciodată pe t#nărul nom şi, la r#ndul lui, isodemus părea că nuagreează pe nimeni, după c#te !şi dădea seama Mas3lin.

" 2u nu am (ost, hmm, niciodată prea mulţumit de (elul !n care m"am siţit !nlocul ăsta, hmm, am 'tiut că o să dăm de belea6 se pl#nse isodemus.

" 2i gata, isodemus, zise Gurder, nu ai nici un motiv să vorbeşti aşa6 % săconvocăm o altă !ntrunire a /onsiliului, adăugă el. a, da, asta o să (acem.

)iarul zdrenţuit şedea pe marginea drumului. in c#nd !n c#nd, c#te o pală dev#nt !l zburătăcea de"a lungul şanţului, !n vreme ce doar la o 5umătate de metru mai last#nga maşinile goneau !n mare viteză.

*poi se !nt#mplară două lucruri< o ra(ală mai puternică lovi ziarul !n acelaşi timp!n care pe l#ngă el trecu un camion (oarte mare, care lăsa !n urmă o coadă de aer ce serotea. )iarul a5unse deasupra drumului, se des(ăcu precum o p#nză de corabie şi apoi seridică !n v#nt.



/onsiliul /arierei se !ntrunise !n şedinţă e+traordinară, !n spaţiul de sub podeaua(ostului birou.

Mulţi dintre nomi se !nghesuiseră şi ei acolo, pe c#nd ceilalţi se !nv#rteau pe"a(ară.

" 0ite ce e, vorbi *ngalo, pe deal se a(lă hambarul acela mare, pe partea cealaltă ac#mpului de carto(i. /red că n"ar strica să cărăm c#teva provizii acolo. Să (im pregătiţi pentru orice eventualitate. *tunci, dacă se va !nt#mpla !ntr"adevăr ceva, vom avea undesă ne ducem.

" /lădirile de"aici nu au spaţii sub duşumele, cu e+cepţia cantinei şi a biroului,spuse orcas, g#nditor. u e ca !n Magazin. u"s prea multe locuri !n care să te poţiascunde. e aceea avem nevoie de barăci. acă oamenii vin !ntr"adevăr aici, noi o să (imnevoiţi să plecăm.

" eci hambarul ar (i o idee bună, aşa"i= repetă *ngalo." 2 un om cu un tractor care merge la hambar uneori, zise Mas3lin."e"am putea (eri din calea lui. %ricum, spuse *ngalo, uit#ndu"se !n 5ur la

mulţimea de (eţe, poate că oamenii vor pleca din nou. Poate că o să"şi ia pietrele şi apoi osă plece. e"am putea !ntoarce. *m putea trimite pe cineva să"i spioneze !n (iecare zi." Mi se pare că tu te"ai g#ndit mai de mult la varianta asta cu hambarul, constată

orcas." *m discutat cu Mas3lin despre asta !ntr"o zi c#nd v#nam pe"acolo, spuse

*ngalo. u"i aşa, Mas3lin=" >mm= tresări Mas3lin, care privea !n gol.":ţi mai aduci aminte c#nd am (ost acolo şi eu am a(irmat că hambarul ar putea (i

un loc (olositor !n caz de nevoie, iar tu ai (ost de acord=" >mm, răspunse Mas3lin." a, dar vine arna aia, ce"o mai (i, interveni unul dintre nomi. $tiţi voi. 1rig.

;eteală peste tot." $i sticleţi, spuse un alt nom." a, !ncuviinţă primul nom, şovăielnic. $i ei o să vină. u prea e bine să pornim

la drum !n timp ce roiesc sticleţii !n 5urul nostru." 2i, dar ce"aveţi voi cu sticleţii= intră !n vorbă bunica Mor3ie, care se g#ndise

vreo c#teva clipe. Taică"meu spunea că sunt chiar buni de m#ncat, dar că !s greu de prins,zise ea, !ntorc#nd spre ceilalţi un chip pe care strălucea m#ndria.

*cest comentariu, avu acelaşi e(ect asupra g#ndurilor tuturor ca şi un zid decărămidă aşezat !n calea unui tren !n mişcare. :ntr"un t#rziu, Gurder spuse<

" 2u cred, totuşi, că nu ar trebui să ne batem capul prea mult deocamdată. Trebuiesă aşteptăm şi să avem credinţă că Fraţii Arnold (din 1905) ne va călăuzi.

Se lăsă din nou tăcerea. *poi, *ngalo rosti (oarte !ncet<" $i tare mult bine o să ne (acă asta.*cum se (ăcuse din nou linişte, dar de data asta era o linişte groasă şi grea, şi

devenea din ce !n ce mai groasă şi mai grea, din ce !n ce mai ameninţătoare, ca un nor de(urtună care se rotun5eşte deasupra unui munte p#nă c#nd primul trăsnet izbucneşte ca oeliberare.

$i trăsnetul veni." /e"ai zis= :ntrebă Gurder cu !ncetineală.



" *m spus e+act ceea ce g#ndesc toţi ceilalţi, ripostă *ngalo.Mulţi nomi !ncepură să"şi privească picioarele de parcă nu le mai văzuseră

niciodată." $i ce"ai vrut să spui cu asta= insistă Gurder." 0nde e Fraţii Arnold(din 1905) / ntrebă *ngalo. /um ne"a a5utat el să plecăm

din Magazin= ar să"mi spui cu e+actitate6 ţi zic eu6 :ţi zic eu că n"a (ăcut"o. 8&ocea lui*ngalo tremura un pic, de parcă şi el !nsuşi ar (i (ost speriat la auzul propriilor cuvinte.9 oi am (ăcut"o6 *m !nvăţat (el de (el de lucruri şi am (ăcut"o singuri. *m !nvăţat să citimcărţi, cărţile tale, am descoperit lucruri şi le"am (ăcut !n (olosul nostru...

'ivid, Gurder sări !n picioare. :n spatele lui, isodemus !şi pusese o m#nă pestegură şi părea prea şocat pentru a vorbi.

" Fraţii Arnold (din 1905) e+istă oriunde e+istă nomi6 urlă Gurder.*ngalo se retrase c#ţiva paşi, dar era (iul tatălui său, iar acesta (usese unul dintre

cei mai puternici nomi din Magazin, aşa că nici el nu capitula (oarte uşor." *sta ai inventat"o acum6 strigă *ngalo. u spun că nu a e+istat, ei bine, ceva...

acolo !n Magazin. ar asta se !nt#mpla !n Magazin, şi acum suntem aici. $i nu ne avem

dec#t pe noi !nşine. Problema cu voi ăştia de la Papetărie este că nu puteţi renunţa la puterea pe care o aveaţi !n Magazin61u r#ndul lui Mas3lin să sară !n picioare." Staţi un pic, am#ndoi... :ncepu el." eci despre asta este vorba= tună Gurder, ignor#ndu"l. espre pretenţiile

Merceriei= :ntotdeauna aţi (ost prea m#ndri6 Prea aroganţi6 /e să"ţi spun6 /onduci uncamion c#ţiva metri şi, gata, le ştii pe toate6 Poate că avem acum ceea ce merităm, (iindcăte"am lăsat să citeşti.

"... nu e nici momentul şi nici locul pentru o asemenea dispută... continuăMas3lin.

" *stea sunt nişte 5igniri prosteşti6 e ce nu poţi accepta, moşneag prostănac, că

nu e+istă Fraţii Arnold (din 1905)

1oloseşte"ţi creierul pe care ţi l"adat Fraţii Arnold

(din 1905)." $ac nu tceţi iediat, o s v dau cap în cap- *meninţarea !şi (ăcu e(ectul

imediat." *şa, rosti Mas3lin pe un ton aproape normal. /red că ar (i o idee (oarte bună ca

(iecare să plece acum şi să"şi vadă de treabă. u e momentul să luăm decizii complicate./u toţii trebuie să cugetăm.

omii se grăbiră să plece, uşuraţi că şedinţa luase s(#rşit. Mas3lin !i auzi peGurder şi pe *ngalo cum continuă să se certe.

" arăşi voi= spuse Mas3lin pe un ton prevenitor." *scultă... :ncepu Gurder." u6 &oi să mă ascultaţi, ripostă Mas3lin. oi avem o problemă care se poate

dovedi (oarte serioasă, iar voi vă certaţi. *r trebui să vă comportaţi mai responsabil. uvedeţi că"i supăraţi pe ceilalţi=

" a, dar e important, mormăi *ngalo." 2 important ce avem de (ăcut, rosti Mas3lin tăios, şi de aceea trebuie să ne mai

uităm o dată la hambarul acela. u pot să spun că sunt prea bucuros de asta, dar s"ar putea să se dovedească (olositor. :n orice caz, o să"i ţină ocupaţi şi nu vor mai avea timpsă se !ngri5oreze. /e ziceţi=



" /red că ai dreptate, !ncuviinţă Gurder, de parcă i"ar (i (ost greaţă. ar..." ici un dar6 se răsti Mas3lin. &ă purtaţi ca doi idioţi6 u vă daţi seama ca se uită

cu toţii la voi şi aşteaptă să (iţi un e+emplu=Se priviră unul pe altul !ncruntaţi, dar !i dădură dreptate lui Mas3lin." 2i bine aşa, admise Mas3lin. *cum o să mergem a(ară, ca să vadă cu toţii că v"

aţi !mpăcat, ceea ce o să"i mai liniştească. *poi putem !ncepe să (acem planuri." ar Fraţii Arnold (din 1905) este cu adevărat important, insistă Gurder." Se prea poate, spuse Mas3lin !n timp ce ieşeau !n aer liber, !n lumina

strălucitoare a zilei.&#ntul bătea din nou, limpezind cerul şi lăs#ndu"l albastru." u pot accepta acest ?se prea poate@, se opuse Gurder." 0ite ce e, spuse Mas3lin, nu ştiu dacă Fraţii Arnold (din 1905) e+istă, era ascuns

undeva !n Magazin, trăieşte !n capetele noastre sau cine mai ştie pe unde. ar ceea ce ştiueste că nu o să cadă pur şi simplu din cer ca să ne a5ute.

-idicară toţi trei privirile !n sus c#nd Mas3lin a(irmase asta. omii din Magazinezitară puţin. Mai aveau !ncă nevoie de o anumită doză de cura5 ca să privească cerul (ără

de s(#rşit, (iindcă toată viaţa lor se petrecuse sub nişte podele prietenoase. *şa era !nsătradiţia< c#nd te re(ereai la Fraţii Arnold (din 1905), ridicai ochii !n sus. :n sus, unde pevremuri, !n Magazin, se a(lau irecţiunea şi /ontabilitatea.

" /e ciudat că spui asta tocmai acum6 /hiar e ceva acolo sus, zise *ngalo.0n obiect alb şi aproape pătrăţos cădea !ncet din cer, cresc#nd destul de repede." 2 doar o bucată de h#rtie, constată Gurder. Probabil că a ridicat"o v#ntul de prin

gunoaie.2ra acum cu mult mai mare şi se rostogolea uşurel !n aer, !n timp ce cădea !n

carieră." /red, spuse Mas3lin !ncetişor, !n timp ce o umbră cobora deasupra lui, că ar

trebui să ne dăm niţel mai !n spate...

>#rtia căzu e+act peste el.2ra desigur uşoară ca orice h#rtie. ar nomii sunt mici şi (oaia asta căzuse cam desus, aşa !nc#t (orţa ei (usese de a5uns ca să"l doboare.

ar ceea ce !l surprinse cu adevărat erau cuvintele pe care le văzu !n timp cestătea !ntins pe spate< Fraţii Arnold.

.

I. Şi s)au rugat pentru un Semn mai 'un $e la Fraţii Arnold (din 1905); !i Seninul nua întâriat să apară3II. ar unii s)au treit vor'in$: *Nu e $ecât o #o Inci$en%ă,3III. Iar ceilal%i i)au spus: *#4iar !i o #o Inci$en%ă poate &i un semn,.

-in #artea nomului" Semnele" cap. II" vers. I)III./

Mas3lin !ncercase să"şi elimine toate pre5udecăţile din concepţiile sale despre Fraţii Arnold (din 1905). acă te g#ndeai bine, Magazinul !ţi părea cu adevărat



impresionant, cu scările lui mişcătoare şi cu toate celelalte chestii uluitoare, şi trebuia săte !ntrebi cine altcineva l"a creat dacă nu Fraţii Arnold (din 1905). oar n"o (ăcuserăoamenii= 2l nu"i considera pe oameni chiar at#t de proşti, aşa (ăceau ceilalţi nomi. 2drept că sunt mari şi !nceţi, dar păreau să se caracterizeze !n permanenţă de un (el deimposibilitate de a (i opriţi. 2ra sigur că puteau (i !nvăţaţi să ducă la !ndeplinire sarcini

simple.Pe de altă parte, lumea se !ntindea pe "iloetri între%i şi era plină de lucruri (oartecomplicate. *r (i !nsemnat să"i ceri cam mult lui Fraţii Arnold (din 1905) ca să crezi că ela creat şi toate cele ce"i !ncon5urau acum.

*şa !nc#t Mas3lin hotăr#se să nu ia nici un (el de decizie !n legătură cu Fraţii Arnold (din 1905), !n speranţa, că dacă ar (i e+istat un Fraţii Arnold (din 1905) şi ar (ia(lat despre ideile sale, nu s"ar (i supărat prea tare. Problema minţilor lipsite de pre5udecăţi este !nsă că, imediat ce reperează una, nomii se simt datori să o umple de tot(elul de idei preconcepute.)iarul căzut din cer era !ntins acum pe podeaua uneia dintre barăci.

/erneala era ştearsă, dar se citeau !ncă literele. Mas3lin !nţelegea multe dintre

cuvinte, dar chiar şi Grimma trebuia să admită că nu"şi putea da seama ce"ar (i trebuit să!nsemne, o dată ce le citeai !ntr"o singură propoziţie. $/%*'* 1*/2 P0;'/7 %P-%;7 $%/*T7, de e+emplu, era un enunţ misterios. 'a (el< P-%T2ST210-%*S2 :MP%T-&* MP%)T0'0 P2 &2T0' G'%;*'. 'a (el şi< A0/*BS0P2-;G% /0 ;'2T0' ;'*/C;0-D 2&2"G P%ST E G*)2TT2.

Toate acestea se dovedeau !nsă nişte enigme şi era cazul să mai aştepte.Toţi ochii se aţintiseră acum la o supra(aţă mică, plină cu cuvinte aproape de

mărimea unui nom, aşezate sub titlul< S%/2T*T2*." *sta !nseamnă oameni, spuse Grimma." Serios= :ntrebă Mas3lin." a, şi literele de sub el spun aşa< *venturierul, globe"trotter"ul milionar -ichard

*rnold &a lua 5etul spre !nsorite 1lorida, săptăm#na viitoare, pentru a asista la lansarea lui*rnsat F, primul satelit de comuni... " Grimma ezită o clipă "... caţii, construit de Grupul*rnco nter... naţional. *cest imens salt !n viitor vine la doar c#teva luni de la incendiuldis... trugător de la...

omii care citeau !n tăcere alături de ea se !n(iorară."... 1raţii *rnold, magazinul din ;lac3bury, care a (ost primul din lanţul *rnold, şi

punctul de plecare al Grupului /omercial. 2l (usese !n(iinţat !n FHI de *lderman 1ran3J. *rnold şi de (ratele său, *rthur. e... potul, -ichard, K, care va... vocea Grimmeiscăzu p#nă la nivelul unei şoapte.

"epotul, -ichard, K, repetă Gurder cu (aţa iluminată de bucuria trium(ului. easta ce mai ziceţi, ei=

" /e !nseamnă ?globe"trotter@= :ntrebă Mas3lin." Păi, glob !nseamnă minge, iar trotter, nu ştiu e+act, dar sună aşa ca un (el de

tropăială, e+plică Grimma. eci -ichard ăsta tropăie pe o minge. Globe"trotter." 2 un mesa5 de la 1raţii *rnold 8din FHI9, spuse Gurder cu evlavie. e"a (ost

trimis. 0n mesa5." 0n mesa5 ce ne era menit, spuse şi isodemus care stătea chiar !n spatele lui

Gurder. 8!şi ridică m#inile.9 Tocmai din ceruri ni l"a trimis..." a, da, isodemus, !l !ntrerupse Gurder. 1ii băiat bun şi taci din gură, continuă



*batele, arunc#ndu"i o privire 5enată lui Mas3lin." u prea !mi sună bine ?tropăind@. *dică... mă g#ndesc. . cum de nu cade= acă

stă pe o minge, vreau să zic, se miră Mas3lin.Mai priviră o dată Poza. 2ra alcătuită din puncte (oarte mici care se uneau,

arăt#nd o (aţă z#mbitoare. Mai avea nişte dinţi şi o barbă.

" 2 evident acum, spuse Gurder !ncrezător. Fraţii Arnold (din 1905) l"a trimis penepotul, -ichard, K, ca să..." $i numele astea două care au !n(iinţat Magazinul, spuse Mas3lin. u prea

!nţeleg. /redeam că... Fraţii Arnold (din 1905), care e o singură (iinţă, a creat Magazinul." a, şi apoi aceşti doi oamenii l"au !n"(iinţat, spuse Gurder. 2 logic. 2ra un

Magazin mare şi gol. upă ce Fraţii Arnold (din 1905) l"a (ăcut, au venit cei doi care au băgat (iinţe !n el. *dică pe noi6

Gurder părea, totuşi, uşor nesigur." :n"(iinţat, rosti el pentru sine. a, da, e logic." ;ine, admise orcas. >ai să recapitulăm. Mesa5ul este că nepotul, K, este !n

1lorida, ce"o mai (i şi asta...

" % să meargă !n 1lorida, !i lămuri Grimma." 1lorida e un soi de suc colorat, sări cu gura un nom din mulţime. $tiu asta, pentru că !ntr"o zi, c#nd am mers la ghena de gunoi, am văzut un carton boţit pe care scria?1lorida "suc de portocale@. $i eu ştiu să citesc, !ncheie el plin de m#ndrie.

" % să meargă !n acest suc portocaliu, aşa după cum am a(lat, zise orcas plin de!ndoială, tropăind pe o minge şi lu#nd un 5et, ce"o mai (i şi ăsta. $i toate astea par să"i(acă o mare plăcere.

omii tăcură, medit#nd pro(und asupra celor auzite." /ăile s(inte sunt adesea greu de pătruns, spuse Gurder cu seriozitate." *tunci, asta trebuie să (ie una tare s(#ntă, replică orcas." ar eu cred că e doar o coincidenţă, spuse *ngalo, !ncăpăţ#nat. 2 doar o poveste

despre un om, aşa ca !n cărţile pe care le citeam." a= $i c#ţi oameni sunt !n stare măcar să stea pe o minge, darămite să mai şitropăie pe ea. 2 clar că e un om deosebit6 strigă Gurder.

" ;ine, bine6 acceptă *ngalo. ar noi ce trebuie să (acem=Gura lui Gurder clămpăni de c#teva ori (ără cuvinte." Păi, e evident, spuse el, !n cele din urmă. "a zi6 :l !ndemnă acru *ngalo." Păi..., ăăă..., e ăăă..., evident. Trebuie să mergem ăăă... :n locul unde e sucul

portocaliu..." a, consimţi *ngalo."... şi să"l găsim... ăăă... pe nepotul, K, ceea ce ar trebui să (ie destul de uşor de

vreme ce avem Poza lui..." a, spuse *ngalo.Gurder !i aruncă o privire ucigătoare."... şi să ne amintim porunca pe care Fraţii Arnold (din 1905) a a(işat"o !n

Magazin. u spunea el< $ac arfa pe care o doriţi nu este la vedere, v ru% sîntre#aţi

omii aprobară. Mulţi dintre ei văzuseră semnul ăsta. :şi aduceau aminte şi decelelalte porunci< Lic&idare final şi cel de l#ngă scările mişcătoare, *inii 'icrucioarele tre#uie luate în *n. 2rau cuvintele lui Fraţii Arnold (din 1905). u puteai



să i te !mpotriveşti... Pe de altă parte !nsă, asta (usese !n Magazin, iar acum situaţia eraalta.

" $i deci= insistă *ngalo. Gurder !ncepu să transpire." 2i bine, o să"l rugăm să (acă !n aşa (el, !nc#t să (im lăsaţi !n pace aici !n /arieră.Se aşternu o linişte ciudată. *ngalo se grăbi !nsă să zică<

" *sta e cea mai gogonată..." /e !nseamnă să iei 5etul= :ntrebă Grimma. *re vreo legătură cu un 5et=" Aetul e un (el de avion, e+plică *ngalo, care era e+pert !n transporturi." eci să iei 5etul !nseamnă să mergi ca un avion. Sau !ntr"un avion= :ntrebă

Grimma./u toţii se !ntoarseră spre Mas3lin, a cărui (ascinaţie pentru aeroport era bine

cunoscută. 2l nu se mai a(la !nsă acolo.

Mas3lin trase %biectul din nişa ui din perete şi"l aşeză pe podeaua goală.%biectului nu trebuia să"i pui (ire. 2ra de a5uns să !l pui l#ngă (ire.

n (ostul birou al irectorului e+ista electricitate. *lergase de"a lungul aleii care

se prelingea printre clădirile dărăpănate şi se strecurase !năuntru printr"o crăpătură a uşii.*poi aşezase cutia !n mi5locul podelei şi aşteptase.%biectul avea !ntotdeauna nevoie de ceva timp ca să se trezească. 'uminile lui

clipeau dezordonat şi scotea clinchete şi bipuri ciudate. Mas3lin presupunea că toate asteaerau echivalentul mecanic al căscatului cu care se trezeau nomii dimineaţa.

:ntr"un t#rziu, %biectul !ntrebă<" inei acolo 2u sunt, Mas3lin. 0ite ce e, aş vrea să ştiu ce !nseamnă cuvintele ?satelit de

comunicaţii@. Te"am auzit (olosind cuv#ntul ?satelit@. Spuneai că 'una e un satelit. $a, dar sateliţii de counicaţii sunt luni artificiale. unt folosiţi pentru

counicaţii. ounicaţiile însean transfer de inforaţii. /n acest ca, prin radio 'iteleviiune2

" ar ce e televiziunea= :ntrebă Mas3lin." 3 etod de a triite ia%ini prin aer." $i se !nt#mplă des=" Mereu.Mas3lin !şi notă !n minte să se uite după imagini care apar prin aer." :nţeleg, minţi el. ar sateliţii ăştia, unde se a(lă ei mai e+act=" :n cer."u cred că am văzut vreodată vreunul, spuse Mas3lin plin de !ndoieli.:n capul lui !ncepea să se contureze o idee. u era !ncă sigur. 1ăr#miţe şi bucăţi

mari din (el de (el de lucruri pe care le citise sau le auzise se adunau !n mintea lui. /elmai important lucru era să le lase să se aşeze, să nu le !nspăim#nte, ca nu cumva să (ugă.

" unt pe or#it, la ulţi "iloetri deasupra noastr. unt foarte ulţi sateliţideasupra acestei planete, spuse %biectul.

" e unde ştii asta= /i pot detecta. "%6Mas3lin privi luminile care clipeau pe supra(aţa %biectului." ar, dacă sunt arti(iciale, asta nu !nseamnă că nu sunt reale= :ntrebă el. 4u. unt a'ini. $e o#icei, sunt construite pe planet 'i apoi lansate în spaţiu.



deea aproape că era completă. Se ridica precum o bulă de aer..." :n spaţiu e şi nava noastră. *şa ziceai. $a, e adevrat.Mas3lin simţi cum ideea e+plodează !ncetişor !n capul lui ca sunetul unei pendule." acă am şti de unde pleacă una din chestiile astea care trebuie să a5ungă !n

spaţiu, spuse el, rostind cuvintele repede, ca şi cum vorbele s"ar (i grăbit să"i scape, şi am putea să ne agăţăm şi noi de ele, sau poate chiar să le conducem, ca pe un camion, şi te"am lua şi pe tine cu noi, atunci am putea sări din ele c#nd a5ungem sus şi apoi am putea săne găsim nava. u"i aşa=

'uminile de pe supra(aţa superioară a %biectului se mişcară ciudat, (orm#ndmodele pe care Mas3lin nu le mai vă"zuse vreodată. *sta se !nt#mplă destul de mult timp,!nainte ca %biectul să vorbească din nou. ar c#nd o (ăcu, vocea lui suna aproape tristă<

" Ai &a#ar c*t de are este spaţiul" u, răspunse Mas3lin politicos, dar cred că e destul de mare6 $a. Ar fi totu'i, posi#il, s detecte 'i s c&e nava dac a' reu'i s aun%

dincolo de atosfer. $ar 'tii cuva ce însean cuvintele 67eerv de o8i%en

u. 6ostu spaţial " u." : tare fri% în spaţiu. a, dar am putea (ace c#teva sărituri şi mişcări de !ncălzire, spuse Mas3lin

disperat." red c nuţi dai seaa e8act ceea ce conţine spaţiul. 2i, şi ce conţine=" 4iic. 4u conţine niic. +i totodat le conţine pe toate. 4uai c în spaţiu e

foarte puţin din 6de toate 'i foarte ult 6niic . Mai ult niic dec*t ţiai puteaia%ina.

" a, dar tot ar merita să !ncercăm6

"eea ce propui e o aventur nes#uit,

spuse %biectul." a, dar vezi tu, zise Mas3lin cu hotăr#re, dacă nu !ncerc, o să mi se pară mereucă e o aventură. :ntotdeauna !ncercăm să scăpăm, să găsim un loc nou, şi tocmai c#nd ne"am obişnuit cu el, trebuie să plecăm din nou. Mai devreme sau mai t#rziu, va trebui săgăsim un loc despre care să ştim cu siguranţă că ne aparţine. orcas are dreptate.%amenii sunt peste tot. :n orice caz, tu mi"ai spus că, odinioară, casa noastră era... sus,undeva !n spaţiu.

" 4u e oentul. unteţi nepre%tiţi.Mas3lin !şi !ncleşta pumnii." "o să (im niciodată pregătiţi. M"am născut !ntr"o vizuină, %biectule6 *dică

!ntr"o groapă noroioasă săpată !n păm#nt6 /um aş putea (i vreodată pregătit să zbor !nspaţiu= Pentru asta suntem !n viaţă, %biectule6 /a să (im nepregătiţi pentru tot (elul delucruri. u avem dec#t o singură şansă. *i o singură şansă şi pe urmă mori, şi nimeni nute lasă să o iei de la capăt după ce te"ai mai antrenat niţel. :nţelegi, %biectule= *şa că o să!ncercăm acu. / ţi ordon să ne a5uţi. 2şti o maşină şi trebuie să"mi dai ascultare.

'uminile (ormară o spirală." :nveţi repede, spuse %biectul.



5.

III. Şi atunci" cu o voce ca $e tunet") 6arele 6as7lin i)a spus lucrului a!a: * venitvremea să ne întoarcem la casa noastră $in ceruri.,I0. Sau vom &ugi $e)a pururi $in loc în loc.

0. ar nimeni nu tre'uie să !tie ce am $e gân$. 8entru că alt&el vor spune: *(i$icol9#um să mergem în cer $e vreme ce avem pro'leme aici+,0I. iin$că a!a sunt nomii.

-in #artea nomului" #ariera" cap. 2" vers. III)0I./

Gurder şi *ngalo se certau amarnic atunci c#nd Mas3lin a5unse l#ngă ei. u !ncercă să"i !ntrerupă. Puse doar %biectul pe 5os şi apoi se aşeză şi el acolo,

privindu"i !n tăcere. evoia nomilor de a se certa unii cu alţii i se părea caraghioasă. %bservase că,

pentru a te certa c#t mai cu spor, secretul era să nu asculţi niciodată ceea ce"ţi spune

celălalt.Gurder şi *ngalo se descurcau (oarte bine la asta. Problema era !nsă că nici unuldintre ei nu avea pe deplin siguranţa că dreptatea e de partea lui şi, ceea ce părea acumchiar şi mai caraghios, aceia care nu erau convinşi de a(irmaţiile (ăcute se certau!ntotdeauna mai zgomotos dec#t ceilalţi, ca şi cum ar (i dorit să se convingă !n primulr#nd pe ei !nşişi. Gurder nu era chiar pe deplin sigur că Fraţii Arnold (din 1905) e+istasecu adevărat, dar nici *ngalo nu putea (i sigur că nu e+istase.

:ntr"un t#rziu, *ngalo !l observă pe Mas3lin." Spune şi tu, Mas3lin, se repezi el. 0ite, vrea să se ducă şi să"l găsească pe

epot, K6" Serios= $i unde te"ai g#ndit să"l cauţi= :l !ntrebă Mas3lin pe Gurder.

" 'a aeroport6 $tii tu, ia 5etul, se urcă !ntr"un avion. *sta o să (acă." a, dar ştim cu toţii cum e aeroportul, spuse *ngalo. M"am căţărat de c#teva orieu !nsumi pe gard. %amenii intră şi ies de"acolo toată ziua. S"ar putea să (i plecat de5a. S"ar putea să (ie de5a muiat cu totul !n suc şi să nu"l găsim. u poţi avea !ncredere !ncuvinte care cad pur şi simplu din cer.

Se !ntoarse din nou spre Mas3lin." 0ite, Mas3lin e un nom serios, şi o să te lămurească. >ai, spune"i, Mas3lin6

Gurder, (ii atent la el. 1iindcă el 5udecă lucrurile4 aşa e !nvăţat. :n vremurile astea..." >ai să mergem la aeroport, zise Mas3lin." 0ite, spuse *ngalo, ţi"am zis eu că Mas3lin nu e genul ăla de nom... /e=" >ai să mergem la aeroport şi să ne uităm. 'ui *ngalo i se lungi (alca." ar... dar... aproape că se !necă el cu vorbele." Merită să !ncercăm, insistă Mas3lin." ar toate astea sunt o coincidenţă6 protestă *ngalo. Mas3lin clătină din cap." *tunci o să ne !ntoarcem. 2u nu zic să mergem cu toţii. oar c#ţiva." ar dacă se !nt#mplă ceva c#t noi suntem plecaţi=" Se va !nt#mpla oricum. Sunt mii de nomi aici. *"i muta pe toţi !n hambar nu o să

(ie prea di(icil, dacă se va a5unge p#nă acolo. u va (i ca !n Marea $o(ereală.*ngalo ezită o clipă şi apoi spuse<



" *tunci am să merg eu. umai ca să vă demonstrez c#t de... c#t de superstiţioşisunteţi.

" ;ine, admise Mas3lin." /ucernicul Gurder mă va !nsoţi, bine!nţeles, adăugă *ngalo." Po(tim= se miră Gurder.

" Păi nu eşti tu *batele= :ntrebă *ngalo sarcastic. acă tot e să vorbim cu epot,K, tu eşti cel mai indicat să o (aci. &reau să zic că probabil nu va dori să asculte pealtcineva.

" *ha... strigă Gurder. /rezi că n"am să vin6 ;a o s"o (ac numai ca să"ţi văd (aţadupă ce vei (i vorbit cu el...

" -ăm#ne aşa, spuse Mas3lin cu calm. $i acum cred că ar trebui să ne ocupăm desupravegherea mai atentă a drumului. /#teva echipe ar trebui să meargă şi la hambar. $in"ar (i o idee rea să vedem c#t şi ce anume putem lua cu noi dacă va trebui să părăsim/ariera !n grabă. oar ca să (im pregătiţi, ştiţi voi.

Grimma !l aştepta a(ară. u părea prea (ericită.

" Te cunosc, spuse ea. :ţi ştiu e+presia asta, pe care o ai numai atunci c#nd !i păcăleşti pe alţii să (acă lucruri pe care nu vor să le (acă. /e plănuieşti=Se retraseră !n umbra unei (oi de tablă ruginită. in c#nd !n c#nd, Mas3lin privea

pe deasupra ei. :n dimineaţa aceea crezuse că cerul e doar o chestie albastră, plină denori. *cum ştia că e ceva prin care zburau cuvinte şi imagini invizibile, şi maşini care b#z#ie. %are de ce cu c#t a(li mai multe lucruri, cu at#t ştii mai puţin= :ntr"un t#rziu, vorbicu glas domol<

" u pot să"ţi spun. ici eu nu sunt prea sigur." *re legătură cu %biectul="a. 0ite ce e, dacă lipsesc... ăăă... un pic mai mult dec#t..Grimma !şi puse m#inile !n şolduri.

" Să ştii că nu"s proastă6 strigă ea. /e să"ţi zic=6 Suc de portocale6 *m cititaproape toate cărţile pe care le"am adus din Magazin. 1lorida este un loc. 2+act ca şi/ariera. Probabil !nsă că e mai mare. $i e tare departe. Trebuie să traversezi o apă uriaşăca să a5ungi acolo.

" /red că s"ar putea să (ie chiar mai departe dec#t (ostul Magazin, spuse Mas3lin!ncetişor. $tiu asta, (iindcă !ntr"o zi, c#nd am (ost să ne uităm la avioane, am văzut apă pecealaltă parte a pistei, l#ngă drum. *răta de parcă nu s"ar (i s(#rşit niciodată.

" Bi"am zis eu, vorbi Grimma cu hotăr#re, probabil că ai văzut oceanul." 2ra şi un semn acolo, continuă Mas3lin. u"mi amintesc chiar tot ce era scris,

(iindcă nu sunt la (el de bun ca tine la citit. 0nul dintre cuvinte era 7eervor. /red."Păi vezi6=" ar merită !ncercat, se !ncăpăţ#na Mas3lin. 2+istă un sigur loc unde vom (i !n

siguranţă, şi acela este locul căruia !i aparţinem de (apt. *lt(el va trebui să (ugim mereu." a, dar tot nu"mi place ce ai de g#nd, zise Grimma." ;ine, dar şi tu ai spus că nu"ţi place să (ugi6 ripostă Mas3lin. u avem

alternativă. 'asă"mă măcar să !ncerc ceva6 acă nu merge, o să ne !ntoarcem." ar dacă nu merge totul strună= Presupun#nd că nu te mai !ntorci, eu... Grimma

se opri ezit#nd." Tu, spuse Mas3lin pe un ton optimist.



" &oi avea o uriaşă bătaie de cap !ncerc#nd să le e+plic asta alor noştri, susţinu eacu (ermitate. 2 o idee prostească. u vreau să am nimic de a (ace cu ea.

" 2i, zise Mas3lin, care părea şi dezamăgit şi !ncrezător deopotrivă, eu am să!ncerc indi(erent de părerea ta. *sta este, !mi pare rău6

;.0. Iar el a între'at: *#e sunt 'roa!tele astea $espre care îmi vor'e!ti+,0I. *Nu ai în%elege," i)a răspuns ea. 0I< Şi el atunci a spus: *i $reptate,.

-in #artea nomului" =roa!te ciu$ate" cap. 1" vers. 0)0II./

* (ost o noapte (oarte scurtă...P#nă la hambar era o cale de c#teva ore. /#teva echipe au pornit să marcheze

drumul şi să"l pregătească, av#nd totodată misiunea de a se uita după vulpi. u (iindcă armai (i (ost văzute prea des zilele astea4 o vulpe poate ataca cu entuziasm un nom singur,

dar treizeci de nomi bine !narmaţi, v#nători hotăr#ţi, erau o cu totul alt(el de pradă şi ar (i(ost nevoie de o vulpe cu adevărat (oarte proastă care să"i atace. Puţinele vulpi care trăiaul#ngă /arieră aveau chiar tendinţa de a o porni imediat !n partea opusă, !ndată ce vedeauun nom. :nvăţaseră că nomii pot reprezenta o belea.

1usese o lecţie dură pentru c#teva dintre ele. u mult după ce nomii se mutaseră!n /arieră, o vulpe a descoperit cu surpriză şi !nc#ntare doi nomi neştiutori, care adunau(ructe de pădure şi pe care i"a m#ncat. Surpriza i"a (ost !nsă şi mai mare, !n noapteaaceea, c#nd două sute de nomi, ale căror (eţe r#n5eau sălbatic, i"au dibuit vizuina, auaprins un (oc la intrare şi apoi, c#nd ea a ieşit cu ochii curg#ndu"i, au !mpuns"o cu lăncile p#nă au omor#t"o.

Mas3lin le e+plicase că sunt o mulţime de animale care ar accepta cu plăcere să"şi

identi(ice cina cu un nom. ?*r (i mai bine să !nveţe< ori noi, ori ele. $i ar (i mai bine să!nveţe chiar acum că noi vom !nvinge !ntotdeauna. ici un animal nu se va obişnui cugustul de nom. u mai putem permite aşa ceva.@

Pisicile erau cu mult mai deştepte. u veneau niciodată !n apropierea /arierei." ;ine!nţeles că... s"ar putea să ne (acem gri5i degeaba, spuse *ngalo nervos, cam

pe !nserat. S"ar putea să nu (ie nevoie niciodată să părăsim /ariera." Tocmai c#nd !ncepuserăm să ne obişnuim, !l aprobă şi orcas." /u toate astea, trebuie să (im precauţi. Presupun că, dacă ne mobilizăm un pic, !i

putem urni din loc pe toţi !n numai cinci minute. ar m#ine dimineaţă o să ducem !nhambar ceva hrană. u e nici un rău !n asta. % să (ie pur şi simplu acolo, dacă vom aveanevoie de ea.

omii se deplasau uneori tocmai p#nă la aeroport. Pe drum se a(la o ghenă degunoi care era o sursă importantă de bucăţele de c#rpă şi de s#rmă, şi apoi urmau puţurileinundate, numai bune pentru cei care aveau răbdarea necesară de a pescui. 2ra o călătoriedestul de plăcută, care dura aproape o zi şi care urmărea potecile (ăcute de şoarecii dec#mp. Pe la mi5locul ei, trebuia traversat un drum. Mai bine"zis, trebuia trecut pe sub el,(iindcă, din motive necunoscute, prin păm#nt erau puse nişte ţevi e+act !n locul !n care potecile şoarecilor ar (i trebuit să traverseze drumul. Probabil că şoarecii puseseră ţevile,de vreme ce le (oloseau cu at#ta zel.



Mas3lin o găsi pe Grimma !n ad#ncitura de sub una dintre barăci !n care eaorganizase o şcoală. *vea oră de scriere. :l privi lung, le spuse copiilor să continue " şi ar(i dorit icco de Mercerie să !mpărtăşească şi cu ceilalţi motivul pentru care r#dea= u=*tunci poate că ar (i trebuit, aşa vesel cum este, să"şi continue lecţia " şi ieşi pe culoar.

" *m trecut să te in(ormez că plecăm, spuse Mas3lin, !nv#rtindu"şi pălăria !n

m#ini. 1oarte mulţi nomi merg cu noi p#nă la ghena de gunoi, aşa că o să ne ţină de ur#t o parte din drum. 7ăă..." 2lectricitate, murmură Grimma." /e=" :n hambar nu e+istă electricitate, zise Grimma. Bi"aminteşti ce !nseamnă asta=

Mai ţii minte nopţile !ntunecate, (ără lună, !n care nu aveam nimic de (ăcut dec#t să stăm!n vizuină= u vreau să ne !ntoarcem la asta.

" 2i, poate că eram mai buni pe"atunci, murmură Mas3lin. u aveam toatelucrurile pe care le avem astăzi, dar eram...

" :n(riguraţi, speriaţi, !n(ometaţi şi mai ales ignoranţi, speci(ică Grimma cu glasulca un bici. $tii asta6 :ncearcă să"i spui şi bunicii Mor3ie asemenea poveşti cu ?vremurile

bune de odinioară@, şi"o să vezi ce"o să zică." Măcar ne aveam unul pe altul, preciza Mas3lin. Grimma !şi privi m#inile." *veam doar aceeaşi v#rstă şi trăiam !n aceeaşi gaură, spuse ea imprecis. 2 cu

totul altceva acum. 2 ca şi cum... 0ite broaştele, de pildă6Mas3lin o privi interzis. Pe moment, Grimma păru să şovăie şi ea." *m citit despre ele !ntr"o carte. 2+istă un loc. Se numeşte *mericadesud. $i

acolo sunt nişte dealuri unde e (oarte cald şi plouă aproape tot timpul, şi !n pădurileacelea e+istă nişte copaci (oarte !nalţi, şi chiar pe cele mai de sus ramuri ale lor e+istă plantele astea, care arată ca nişte (lori imense, ce se numesc bromeliade, şi apa se scurge!n (lori (orm#nd bălţi mici, iar acolo trăieşte şi un (el de broască ce"şi depune ouălele !n bălţile alea, ale cărei broscuţe !şi trăiesc !ntreaga viaţă !n (lori, acolo, !n v#r(ul copacilor,

(ără să ştie nici măcar de păm#nt şi că lumea e plină de tot (elul de lucruri ca ăsta, pe careeu nu voi (i niciodată !n stare să le văd pe toate, şi tu " strigă Grimma la capătul su(lării "vrei să vin să trăiesc cu tine !ntr"o gaură şi să"ţi spăl şosetele6

Mas3lin mai parcurse o dată !n minte (raza asta imensă, !ncerc#nd să vadă dacă,ascultată a doua oară, avea vreun sens.

" ar eu nu port şosete, protestă el !ntr"un t#rziu.:n aparenţă, nu asta aştepta Grimma de la el, (iindcă (ata !l !nghionti !n stomac." Mas3lin, eşti un nom bun, destul de deştept !n (elul tău, dar răspunsurile nu se

găsesc !n ceruri. Trebuie să"ţi ţii picioarele pe păm#nt. /a să nu mai priveşti at#t de mult!n sus.

Plecă, tr#ntind uşa !n urma ei.Mas3lin !şi simţea urechile !ncălzindu"se." Pot să le (ac pe am#ndouă6 strigă Mas3lin după ea. :n acelaşi timp6 G#ndi o

vreme şi apoi adăugă pe acelaşi ton< %ricine poate (ace asta6 Pot să stau şi cu picioarele pe păm#nt şi să privesc totodată !n sus6

Porni vi5elios !n lungul tunelului. *uzi, ?destul de deştept !n (elul tău@6 Gurderavea dreptate. 2ducaţia universală nu era o idee prea bună. iciodată nu avea să !nţeleagă(emeile. /hiar dacă ar (i trăit să apuce v#rsta de zece ani.

Gurder !l lăsase şe( peste călugării Papetăriei pe isodemus. Mas3lin nu se simţi



prea bucuros pentru alegerea asta. u (iindcă isodemus ar (i (ost prost6 ;a chiardimpotrivă. 2ra deştept, dar !ntr"un (el entuziast şi repezit, !n care Mas3lin nu avea!ncredere4 părea !ntotdeauna să se umple imediat de entuziasm, iar c#nd vorbea, cuvintelese grăbeau unul după altul, separate de sunete guturale, u&, a căror menire era aceea dea"i permite să răsu(le, dar (ără a o(eri altcuiva şansa de a vorbi şi el, ca să"l !ntrerupă.

*legerea asta !l (ăcea pe Mas3lin să se simtă !mpovărat. $i"i spuse asta şi lui Gurder." Poate că isodemus e un pic prea !n(ocat, spuse Gurder, !nsă inima lui e acolounde trebuie.

" ar capul=" 0ite ce e, zise Gurder, ne ştim destul de bine. $i aş spune chiar că ne !nţelegem

unul pe celălalt..." a, de ce=" Pentru că eu o să te las să iei deciziile care a(ectează trupul nomilor, răspunse

Gurder cu o voce aproape ameninţătoare, iar tu o să mă laşi pe ine să iau deciziile carea(ectează su(letele lor. u ţi se pare o soluţie potrivită=

*cestea (iind zise, plecară.

0rările de drum bun, ultimele mesa5e, organizarea şi, pentru că erau nomi, sutelede mici certuri ce au urmat, nu sunt importante.

Plecară deci.&iaţa !n /arieră !ncepu să revină pe un (ăgaş care părea c#t de c#t normal. 'a

poartă nu mai soseau camioane. orcas trimise !nsă, pentru orice eventualitate, doi dintreinginerii săi mai tineri şi mai agili, să se caţere pe plasa de s#rmă şi să pună la intrare unlacăt ruginit şi plin de noroi. %rdonă, de asemenea, unei alte echipe de nomi să lege porţile cu s#rmă.

" u cred că asta o să"i reţină prea mult, spuse el. acă sunt (oarte hotăr#ţi.../onsiliul, mai bine"zis ceea ce mai rămăsese din el, aprobă cu !nţelepciune şi cu

sinceritate că nici unul dintre membrii lui nici nu !nţelegea şi nici nu iubea prea multlucrurile cu alcătuire mecanică, aşa !nc#t !i delega lui orcas responsabilitatea de a tratachestiunea camioanelor.

/amionul se !ntoarse !n aceeaşi după"amiază. /ei doi nomi care păzeaudrumeagul se grăbiră spre /arieră, să aducă vestea. $o(erul se agită o vreme !n 5urullacătului, trase de s#rme şi apoi plecă.

" a, da, şi a şi spus ceva, zise Sacco." a, a spus ceva. Sacco a auzit, con(irmă tovarăşa lui. ooty ;ebeluşara, era o

(ată destul de trupeşă, care purta pantaloni, se descurca (oarte bine la chestiile inginereştişi se o(erise voluntară să (acă de pază, !n loc să stea acasă şi să !nveţe cum să gătească4uit#ndu"te la ea, era evident că lucrurile se schimbau printre nomii din /arieră.

" '"am auzit cum spune ceva, insistă Sacco, nerăbdător, !ncerc#nd să le st#rneascăinteresul.

" *şa e, aprobă şi ooty. *m auzit am#ndoi, aşa"i, Sacco=" $i ce"aţi auzit= :ntrebă orcas pe un ton !ncura5ator. G#ndea !nsă că la v#rsta lui

nu prea mai merita să se 5oace de"a vorbele cu tinerii. u la v#rsta lui. *r (i trebuit să (ie!n atelier şi să !ncerce să inventeze radioul.

"* zis...Sacco respiră ad#nc, ochii i se bulbucară, şi !ncepu să imite sunetul de cla+on



!n(undat care caracteriza vorbirea oamenilor< cccooooooppppiiiiiiiiiiinnnnaaaaaaiii###iiiiiiii-orcas privi spre ceilalţi." *re careva vreo idee= Pare că ar !nsemna ceva, nu"i aşa= &ă spun eu, dacă am

putea să"i !nţelegem...

" %mul ăsta trebuie să (i (ost dintre cei mai proşti, vorbi şi ooty. :ncerca să intredeşi poarta era !ncuiată6" *tunci o să se !ntoarcă, conchise orcas, m#hnit, apoi clătină din cap. %ricum,

bravo vouă, duceţi"vă !napoi şi staţi de pază. &ă mulţumim6:i privi o vreme cum se !ndepărtau ţin#ndu"se de m#nă şi apoi o porni şi el

travers#nd cariera şi !ndrept#ndu"se spre (ostul birou al Managerului.?*m văzut cum vine 'una /adourilor de şase ori@, g#ndi el. ?$ase ani, cum se

zice. $i acum aproape că a mai trecut unul, deşi e destul de greu să"ţi dai seama aici. imeni nu pune nici un Semn ca să anunţe ce se !nt#mplă, iar !ncălzirea pur şi simplu seopreşte din ce !n ce mai des. $apte ani. 2+act v#rsta la care un nom ar trebui s"o ia maiuşurel, iar eu sunt aici, unde lumea nu are ziduri, aşa cum ar trebui să aibă, unde apa se

răceşte şi devine tare ca sticla !n unele dimineţi, iar aerul condiţionat pare să (i scăpat desub control, !ntr"un mod de"a dreptul revoltător. esigur " !şi reveni el un pic ", ca nom deştiinţă găsesc toate aceste (enomene e+trem de interesante. *t#ta doar că ar (i (ost mai bine să le găsesc interesante !ntr"un loc călduţ şi uscat, din nterior.@

*, nteriorul6 *dică partea aceea a 'umii care nu e 2+terior. 7la era un loc !n caremerita să trăieşti. /ei mai mulţi dintre nomii mai bătr#ni su(ereau crunt din cauza (ricii de2+terior, dar nimănui nu"i prea plăcea să vorbească despre asta. Totuşi nu era chiar aşa derău !n /arieră, mulţumită zidurilor !nalte de piatră. acă nu te uitai prea mult !n sus şievitai una dintre laturi, aceea care !ţi o(erea priveliştile !nspăim#ntător de largi asuprac#mpurilor, aproape puteai să crezi că te a(li Magazin. /hiar şi aşa, cei mai mulţi dintrenomii mai bătr#ni pre(erau să stea !n barăci sau !n obscuritatea bine"cuv#ntată de sub

podele. :n (elul ăsta evitai sentimentul acela oribil dee8punere,

senzaţia !ngrozitoare căeşti privit din cer./opiilor părea să le placă !nsă 2+teriorul. u erau cu adevărat obişnuiţi cu

altceva. :şi aduceau aminte Magazinul, dar nu mai reprezenta cine ştie ce pentru ei. 2iaparţineau de5a 2+teriorului. Se obişnuiseră. $i tinerii aceia care mergeau să v#neze sausă adune (ructe... 2i bine, lor le plăcea să arate c#t sunt de vite5i. :n special !n (aţa altortineri. ar şi a (etelor.

?1ireşte@, g#ndi orcas, ?ca nom de ştiinţă, !nzestrat cu o minte raţională, ştiu cănu eram meniţi să trăim mereu pe sub podele. *t#ta doar că, (iind un nom care a !mplinit, probabil, şapte ani şi !i resimte din plin, trebuie să accept că mi"ar veni mai bine să!nt#lnesc c#teva din semnele cele bune, pe ici " pe colo. Poate 7educeri uluitoare, sau poate doar un semnuleţ pe care să scrie Marea reducere începe *ine. u ar deran5a penimeni şi sunt sigur că m"aş simţi mai bine. /eea ce e bine!nţeles ridicol, dacă priveştilucrurile !ntr"un (el raţional.

2 precum Fraţii Arnold (din 1905), g#ndi el trist. Sunt sigur că 2l nu e+istă !n(elul !n care mi s"a spus că e+istă !n vremea copilăriei. ar c#nd vezi lucruri cum ar (i $ac rfurile pe care le cutaţi nu sunt e8puse, v ru% s între#aţi at#rnate de pereţi,simţi că totul este !n regulă, la locul lui.

*stea sunt !nsă, g#nduri (oarte greşite pentru un nom care 5udecă raţional@, !şi mai



spuse el.:n tocul uşii de la biroul managerului era o crăpătură. orcas se strecură !n

!ntunericul (amiliar de sub podea şi căută !ntrerupătorul. Pe peretele e+terior al biroului sea(la o sonerie mare şi roşie, instalată, probabil, pe vremea !n care /ariera era taregălăgioasă pentru ca oamenii să audă c#nd sună tele(onul. orcas schimbase c#teva (ire,

aşa !nc#t acum putea s"o (acă să sune oric#nd voia.*păsă pe un buton. omii veniră !n (ugă din toate colţurile /arierei. orcas aşteptă p#nă c#nd spaţiul

de sub duşumele se umplu şi apoi trase spre el o cutie goală de chibrituri, care să"i(olosească drept tribună.

" %mul s"a !ntors, anunţă el. u a intrat, dar va continua să !ncerce." $i s#rma pe care ai pus"o tu= :ntrebă unul dintre nomi." Mi"e teamă că se va !ntoarce cu nişte chestii care se cheamă ?tăietoare de

s#rmă@." $i asta ne lămureşte şi !n privinţa teoriei tale, uhm, cum că oamenii sunt

inteligenţi. 0n om inteli%ent ar şti că nu trebuie să intre acolo unde, u&, acolo unde nu

este dorit, spuse acru isodemus.'ui orcas !i plăcea să vadă o agerime la nomii mai tineri, dar isodemus vibramereu cu un soi de agerime hămesită, destul de greu de suportat. :i aruncă o privire c#t putea de tăioasă.

" %amenii de"aici ar putea să (ie di(eriţi (aţă de cei din Magazin. :n orice caz..." Pesemne că i"a trimis >otăr#re 'ocală, spuse isodemus. 2 )iua Audecăţii, u&,

m#nia lui Fraţii Arnold (din 1905) a pogor#t asupra noastră." ;a nu. 2 doar un om, preciza orcas !n timp ce isodemus !l privea cu ochi

aprinşi. *cum chiar că ar trebui să trimitem (emeile şi copiii !n ham...e"a(ară se auzi zgomotul unei alergări şi imediat, prin crăpătură, se prelinseră

paznicii de la poartă.

" S"a !ntors6 S"a !ntors6 urlă Sacco. %mul s"a !ntors6" ;ine, bine6 :l potoli orcas. u"ţi (ace gri5i, (iindcă nu poate..." u6 u6 u6 strigă Sacco, sărind !ntruna pe v#r(uri. * venit cu o pereche de

chestii din alea care taie6 * tăiat s#rma şi lanţul care ţinea porţile !nchise şi acum... u mai apucară să audă restul povestirii. ici nu mai era nevoie.Sunetul unui motor ce se apropia rezuma per(ect totul.Sunetul deveni at#t de puternic, !nc#t baraca !ncepu să tremure, dar, c#nd se opri,

pe neaşteptate, lăsă !n urma lui o liniştea rea, pe care nomii o găsiră cu mult mai greu desuportat. Se auzi plesnetul unei uşi de metal care se !nchide. *poi ciocănituri şi sc#rţ#iturila uşa barăcii.

Paşi. Sc#ndurile de deasupra capetelor lor se !ndoiră puţin, lăs#nd să cadă norişoride pra(, marc#nd locurile prin care, călc#nd greu, omul se deplasa prin birou.

omii păstrau o tăcere absolută. u"şi mişcau dec#t ochii, dar şi pe aceştia :imişcau urmărind paşii ce marcau poziţia omului care traversa camera de deasupra. 0ncopil !ncepu să pl#ngă.

Se auzi un clinchet şi apoi vocea !n(undată a omului, care scotea obişnuitele salezgomote de ne!nţeles. *sta dură o bună bucată de timp.

*poi, paşii părăsiră din nou biroul. omii !i auziră rătăcind pe"a(ară, urmaţi de



alte zgomote. )gomote ur#te, de metal clămpănitor." Mamă, vreau la baie, mamă6 se pl#nse un mic nom." $şş6" ar chiar trebuie, mamă." Gura6

omii rămăseseră !ncremeniţi !n timp ce zgomotele se plimbau !n 5urul lor.*proape toţi. umai un nom mic sărea de pe un picior pe altul, !nroşindu"se din ce !n cemai tare la (aţă.

:ntr"un t#rziu, toate zgomotele se opriră. Se auzi pocnitura unei portiere decamion, gargara motorului şi apoi zgomotul maşinii muri !n depărtare.

" /red că ne putem linişti de"acum, spuse orcas (oarte !ncet.Sute de nomi răsu(lară uşuraţi." Ma. a, acum da, du"te6upă o(tatul de uşurare izbucni hărmălaia. % voce se ridică !nsă deasupra

celorlalte<

" u a (ost niciodată aşa !n Magazin, rosti isodemus, urc#ndu"se pe o 5umătatede cărămidă. &ă !ntreb, (raţi nomi, oare asta, u&, ni s"a spus că ne aşteaptă=0n cor de voci se grăbi să"i răspundă amestec#nd ?nu@"uri cu ?da@"uri, ceea ce !l

!ncura5a pe isodemus." *cum un an ne a(lam !n siguranţă, !n Magazin. &ă mai amintiţi cum era 'una

/adourilor= &ă mai amintiţi ce bine ne simţeam !n *limentar= %ricine !şi poate aminti,u&, bi(tecul şi sandvişurile cu curcan.

Se auziră una sau două !ncura5ări vagi. isodemus le luă ca pe un semn de trium(." $i unde suntem acum, e+act !n aceeaşi perioadă a anului= Mă rog, asta ne spun

ei, că e aceeaşi perioadă a anului, zise el cu sarcasm. $i ce se aşteaptă ei să m#ncăm= işte chestii pipernicite, care au crescut !n p*nt. ;&- $i carnea nu e bună deloc, e

tăiată din animale moarte6 *nimale care au murit şi care sunt tăiate de noi. /u asta vreţisă se obişnuiască, u&, copiii voştri= Să sape după m#ncare= *cum au să ne spună cătrebuie să mergem !ntr"un hambar, care nu are nici măcar podele cumsecade, ca să trăimsub ele, aşa cum e lăsat de la Fraţii Arnold (din 1905). /e"o să mai urmeze, ne !ntrebăm=% să a5ungem pe c#mp, undeva, u& $i ştiţi care este cel mai rău lucru !n legătură cutoate astea= % să vi"l spun " strigă el ", aţintind un deget către orcas. /ei care ne dauordine acum sunt e+act aceia care, u&, ne"au t#r#t !n aventura asta.

" a stai puţin... :ncepu orcas." $tiţi cu toţii că am dreptate, ţipă isodemus. G#ndi"ţi"vă la asta6 e ce, pentru

numele lui Fraţii Arnold (din 1905), a trebuit să plecăm din Magazin=Se auziră c#teva !ncura5ări discrete, acoperite de zgomotul c#torva certuri

puternice care izbucniră printre nomi." u (iţi t#mpiţi, spuse orcas, Magazinul urma să (ie demolat." u ai de unde să ştii asta cu siguranţă6 strigă isodemus." ;a bine!nţeles că o ştim, urlă orcas la r#ndul lui. Mas3lin şi Gurder au văzut..." +i unde sunt ei acu" *u plecat să... ei bine, au plecat să... :ncepu orcas. $tia că nu era prea bun la

lucruri de genul ăsta. e ce trebuia să le dea e+plicaţii tocmai el= 'ui !i plăcea să seocupe de (ire, de cuie şi de alte lucruri asemănătoare. Se simţea mai bine, (iindcă nu



auzise niciodată un cui care să ţipe la el." a, au plecat, !şi cobor! isodemus vocea, p#nă c#nd o trans(ormă !ntr"un

şuierat ameninţător. omilor, g#ndiţi"vă la asta. 1olosiţi"vă creierul6 :n Magazin ştiamunde ne a(lăm, lucrurile erau cumsecade, totul era e+act aşa cum (usese lsat de la Fraţii Arnold (din 1905). $i, deodată, ne"am trezit aici. &ă mai amintiţi măcar cum !i

dispreţuiam pe cei din 2+terior= 2i bine, acum noi suntem cei din 2+terior, u&. $i acume din nou panică şi"o să (ie mereu, p#nă c#nd ne vom găsi drumul, iar Fraţii Arnold (din1905) ne va primi din nou !n Magazin, (iindcă vom (i devenit mai buni şi mai !nţelepţi.

" >ai să ne !nţelegem, spuse un nom. &rei să zici că *batele ne"a minţit=" ici pe departe nu a(irm un asemenea lucru6 pu(ni isodemus. &ă prezint doar

(aptele, u&. *sta e tot ce (ac." a, dar... *batele a plecat să găsească a5utor, spuse o (emeie cu un glas nesigur.

$i, p#nă la urmă, eu una sunt sigură că Magazinul a (ost demolat. u am (i trecut prinat#tea nea5unsuri dacă n"ar (i (ost aşa. "am dreptate= :ncheie aceasta, privind disperată!n 5ur.

" $i, totuşi, zise nomul de l#ngă ea, eu ştiu una şi bună. Puteţi să spune ce"aţi vrea,

dar eu nu prea mă !nnebunesc după hambarul ăla despre care vorbeşte toată lumea. icimăcar nu are electricitate." a, şi e !n mi5locul... " !ncepuse să vorbească un alt nom, care !şi cobor! imediat

vocea", ştiţi voi. 2 !n mi5locul... lucrurilor. $tiţi şi voi la ce mă re(er." a, !ncuviinţă un nom mai !n v#rstă, lucruri. 'e"am văzut şi eu c#nd m"a luat

băiatul meu să culegem mure, acum vreo două luni. e"acolo, de deasupra /arierei, le"am văzut.

" u mă deran5ează să le văd de la o distanţă (oarte mare, spuse şi (emeia!ngri5orată. ar g#ndul că voi (i nevoită să trăiesc !n mi5locul lor mă (ace să tremur degroază.

?omii mei nici măcar nu pot spune c*p desc&is, g#ndi orcas. ?:i !nţeleg,

(iindcă ştiu ce simt@" &ă garantez că e binişor acolo, zise primul nom, dar toată chestia asta care serevarsă peste tine c#nd ieşi a(ară, cum !i zice, !ncepe cu ?n@...

" atură= :ntrebă orcas cu glas pierit. isodemus z#mbea ca un nebun, cu ochiiarunc#nd sc#ntei.

" a, aşa e, aprobă nomul. atura asta nu e normală. $i e mult prea multă. u prea e o lume cumsecade. *5unge doar să o priveşti, ca să"ţi dai seama. Podeaua e numaid#mburi, deşi ar trebui să (ie netedă. u e+istă aproape nici un perete. $i luminile alea,steluţele care se aprind noaptea, ei bine, nu prea sunt (olositoare. ar oamenii merg peunde le place, (iindcă nu mai au -egulamente, aşa cum aveau !n Magazin.

" e aceea Fraţii Arnold (din 1905) a !n(iinţat Magazinul, spuse isodemus. 2raun loc cumsecade, u&, !n care să trăiască nomii.

orcas !l apucă !ncetişor pe Sacco de o ureche şi"l trase !nspre el." $tii cumva unde e Grimma= :i şopti." Păi, nu"i aici=" Sunt sigur că nu, zise orcas. P#nă acum ar (i spus de5a ceva (oarte usturător

dacă ar (i (ost printre noi. Probabil că a rămas !n şcoală cu copiii c#nd a sunat soneria.?isodemus coace ceva !n minte@, g#ndi orcas. ?u sunt sigur ce anume, dar

nu"mi miroase a bine. eloc.@



in ziua aceea lucrurile !ncepură să se !nrăutăţească, mai ales că se porni şi ploaia. 2ra o ploaie rea, care !ţi !ngheţa oasele. Lapoviţ se chema, dacă era să"i daicrezare bunicii Mor3ie. 2ra groasă, nici chiar apă, nici chiar gheaţă, şi te pătrundea p#năla oase.

:ntr"un mod bizar, părea să"şi găsească drumul spre locuri !n care ploaia normală

nu reuşea să a5ungă. orcas organiză c#teva echipe de nomi mai tineri, care să sapeşanţuri de scurgere, şi aduse c#teva dintre becurile acelea mari ca să dea căldură. omiimai bătr#ni se !ngrămădeau !n 5urul lor, tuşind şi strănut#nd.

;unica Mor3ie (ăcea tot ce"i stătea !n putinţă pentru a"i !ncura5a. *t#ta doar căorcas !ncepuse să"şi dorească disperat ca bătr#na să tacă.

" Moina asta nu"i nimic, spunea ea. Mi"aduc aminte de Marea nundaţie. e"aumplut toată vizuina cu apă, aşa că ne"a (ost (rig şi nu ne"am uscat dec#t după c#teva zile,chicoti ea, mişc#ndu"se de pe un picior pe altul. 2ram uzi ca nişte şobolani. ici uncolţişor uscat, şi nici (oc timp de"o săptăm#nă. /e ne"am mai distrat6

/eilalţi nomi o priveau cu uimire, tremur#nd la vorbele ei." $i nici nu trebuie să vă (aceţi cine ştie ce probleme despre drumul prin c#mp

deschis, spuse ea pe un ton de conversaţie le5eră. :n nouă drumuri din zece o să scăpaţi. u o să vă măn#nce nimic." %h, măiculiţă6 leşină o (emeie." a... 2u am (ost !n c#mp deschis de sute de ori. 2 (loare la ureche, dacă stai !ntr"

un şanţ, aproape de mal, şi eşti (oarte atent. umai din c#nd !n c#nd trebuie să (ugi, ca să"ţi salvezi viaţa, spuse bunica.

in motive pe care bătr#na nu le putea pricepe, nu reuşea să !mbunătăţeascăstarea de spirit a nimănui. 'a un moment dat a(lară că 'and -over"ul parcase e+act pe bucata de păm#nt pe care o pregătiseră pentru ca !n primăvară să sădească tot (elul de plante. omii petrecuseră luni !ntregi, !n timpul verii, (ăr#miţ#nd păm#ntul tare ca săobţină ceva ce semăna, c#t de c#t, cu solul roditor. Plantaseră chiar şi c#teva seminţe, care

răsăriseră. *cum, pe ogorul lor, erau două şanţuri mari, iar la poartă apăruseră un lanţ şiun lacăt noi.)loata aproape că umplu cu apă urmele maşinii. /#teva picături de ulei scurse din

motor (ormară un ecran subţire pe supra(aţa apei, care strălucea !n culorile curcubeului.$i, !n vremea asta, isodemus le reamintea tuturor c#t de bine (usese !n Magazin. u eranevoie de prea multă muncă de lămurire. P#nă la urmă, recunoşteau cu sinceritate că(usese cu adevărat mai bine. Mult mai bine.

?Mă g#ndesc@, !şi zise orcas, ?că nu e chiar rău nici aici, (iindcă putem menţinecăldura şi e destulă m#ncare. eşi e+istă doar c#teva (eluri !n care poţi găti carnea deiepure şi carto(ii. Problema e că Mas3lin a crezut că, de !ndată ce vom părăsi Magazinul,o să (im cu toţii !n stare să săpăm, să construim, să v#năm, mai e+act, să !n(runtăm viito"rul şi 2+teriorul cu capul sus şi cu z#mbetul pe buze. 0nii dintre cei mai tineri chiar o (ac.ar noi, cei mai bătr#ni, suntem prea obişnuiţi cu viaţa veche. Pentru mine e mai simplu,!mi place să meşteresc tot (elul de lucruri, şi de aceea sunt (olositor, dar ceilalţi... Tot cele"a mai rămas ca să"şi ocupe timpul sunt certurile şi mormăielile, la care au devenit cuadevărat pricepuţi.

Mă !ntreb care o (i planul lui isodemus. 2 prea hotăr#t, aşa mi se pare.*ş vrea să se !ntoarcă Mas3lin./hiar şi t#nărul Gurder ar putea (i de (olos.



*u trecut de5a trei zile.@:n asemenea momente, ştia că singurul lucru care"l putea (ace să se simtă mai bine

era să meargă şi să se uite la Ae3ub.

>.I. Iar în măruntaiele $ealului" încă $in ilele în care &usese construită <umea" stăteaascuns ragonul.II. ar era vec4i" stricat" pe moarte.III. 8urta însă semnul ragonului.I0. Şi semnul era ?e7u'.

-in #artea nomului" ?e7u'" cap. 1" vers. I)I0./

!e"u#.

Ae3ub era al lui. Micul său secret. e (apt, micul său secret foarte are. imeninu mai ştia de Ae3ub, nici măcar asistenţii lui. orcas hoinărise printre barăcile mari şi pe 5umătate dăr#mate din cealaltă parte a /arierei, !ntr"o zi, vara trecută. u avea alt ţel !nminte, dec#t doar pe acela pe care"l avea mereu, de a găsi bucăţi (olositoare de s#rmă sauorice altceva s"ar (i potrivit nevoilor sale. *şa că s"a strecurat printre umbrele ciudate şi,la un moment dat, s"a !ndreptat, a privit !n sus, şi acolo se a(la Ae3ub.

u %ura desc&is. Se scurseseră c#teva secunde cumplite p#nă c#nd ochii luiorcas se obişnuiră cu distanţa. $i cu !n(ăţişarea monstrului.

upă aceea a petrecut multă vreme cu Ae3ub, !nv#rtindu"se !n 5urul lui, !ncerc#ndsă a(le totul. Tot cam pe atunci decisese că Ae3ub era !n mod evident bărbat. 0n bărbatteribil, bătr#n şi rănit, ca un dragon care se ascunsese să"şi doarmă ultimul somn. Sau

poate era precum animalele alea mari pe care i le arătase Grimma, odată, !ntr"o carte.*nimalele acelea cu nume de m#ncare. /ino"zauri...Ae3ub nu mormăia niciodată şi nu"l !ntreba !n permanenţă pe orcas de ce nu

reuşise să inventeze !ncă radioul. orcas petrecuse multe ore tihnite !ncerc#nd să"lcunoască mai bine pe Ae3ub. Se simţea (oarte bine c#nd !i vorbea. e (apt, era cel mai bun partener de conversaţie cu putinţă, pentru că nu spunea niciodată nimic, şi deci nutrebuia să te oboseşti să"l asculţi la r#ndul tău.

orcas clătină din cap. u avea timp de asemenea g#nduri. Totul se ducea der#pă.

:n loc să meargă să"l vadă pe Ae3ub, !ncepu să o caute pe Grimma. 2a avea capul pe umeri, cu toate că nu era dec#t o (emeie.

Gaura !n care amena5ase Grimma şcoala se găsea sub podeaua barăcii pe uşacăreia scria ?/antină@. 2ra universul personal al Grimmei. 2a inventase şcolile pentrucopii, argument#nd că, de vreme ce scrisul şi cititul se dovedeau destul de di(icile,copilăria era momentul cel mai prielnic pentru a !ncepe deprinderea lor.

Tot acolo se a(la şi biblioteca.:n (renezia care marcase ultimele ore petrecute !n Magazin, nomii reuşiseră să

salveze aproape treizeci de cărţi. 0nele erau (oarte (olositoare< <rdinritul pe tot



parcursul anului era (oarte citită, iar orcas ştia aproape pe de rost :ndruarul practic alin%inerului aator, dar unele erau destul de greu de !nţeles şi de aceea nu prea ledeschidea nimeni.

Grimma stătea !n (aţa unei asemenea cărţi !n clipa !n care el intră !n clasă. :şimuşca degetul mare, aşa cum (ăcea !ntotdeauna c#nd se concentra.

Trebuia să recunoască admiraţia pe care o avea (aţă de (elul !n care citea Grimma. u numai că era cel mai bun cititor dintre toţi nomii, dar avea, totodată, şi o abilitateuluitoare de a !nţelege ceea ce citea.

" isodemus ne (ace probleme, zise el, aşez#ndu"se pe o bancă." $tiu, spuse Grimma vag. *m auzit.*pucă !n ambele m#ini capătul unei pagini şi o !ntoarse, !ncrunt#ndu"se din cauza

e(ortului." u ştiu ce vrea să c#ştige, continuă orcas." Putere, preciza Grimma. *spiră la putere." u cred că are cu ce, spuse orcas, nesigur. "am văzut nici un aspirator de

putere pe"aici. 2rau o mulţime !n Magazin< Aspirator de putere a8i, cu set coplet

de accesorii pentru curţenia între%ii case, adăugă el, aduc#ndu"şi aminte cu un o(tat deseninele care"l (ăceau c#ndva să se simtă at#t de bine."u are nevoie de un aspirator pentru asta, zise Grimma. 2 un (enomen care se

!nt#mplă c#nd nimeni nu este şe(. *m citit aşa ceva." ar eu sunt şe(, pe mine m"au lăsat responsabil, vorbi orcas cu !nsu(leţire." u, ripostă Grimma, nu eşti şe(, pentru că nimeni nu te prea ascultă." %, da, mulţumesc (oarte mult6"u e vina ta. 0nii dintre nomi, cum ar (i Mas3lin, *ngalo şi Gurder, au talentul

de a"i (ace pe ceilalţi să"i asculte, pe c#nd tu nu reuşeşti să le atragi atenţia."%, da6" ar tu poţi (ace cuiele şi niturile să te asculte. $i nu oricine poate (ace asta.

orcas se g#ndi o clipă la vorbele acelea. u s"ar (i descris niciodată pe el !nsuşi!n acel (el. 2ra un compliment= ecide că probabil era." /#nd nomii sunt puşi !n (aţa unor probleme pe care nu ştiu să le rezolve, e+istă

!ntotdeauna cineva gata să spună orice, numai pentru a obţine (ie şi o (ăr#mă de putere,adăugă Grimma.

" u"i nimic, c#nd o să se !ntoarcă ceilalţi, sunt sigur că o să rezolve ei cumvasituaţia asta, spuse orcas, mai !ncrezător dec#t se simţea.

" a, ei o să... :ncepu Grimma, dar se opri imediat.Se scurseră c#teva clipe lungi p#nă c#nd orcas !şi dădu seama că umerii (etei

tremurau." *i păţit ceva= :ntrebă el timid." *u trecut mai mult de patru zile, hohoti Grimma. 4ieni nu a lipsit vreodată

at#ta vreme. Probabil că li s"a !nt#mplat ceva." Păi, spuse orcas, ăăă..., ei s"au dus să"l caute pe epot, K, şi nu putem să (im

siguri că..." $i am (ost at#t de rea cu el !nainte de a pleca. "am vorbit despre broaşte, iar el

nu s"a putut g#ndi la altceva dec#t la şosete.orcas nu"şi dădea seama ce legătură aveau broaştele şi şosetele cu tot ce se

!nt#mpla !n /arieră. e aceea pre(era să vorbească numai cu Ae3ub< broaştele nu apăreau



niciodată pe nepusă masă ca subiect de conversaţie." u"nţeleg, zise el.Printre lacrimi, Grimma !i povesti la care broaşte se re(erise." $i sunt sigură că nu a !nţeles deloc ce voiam să spun, hohoti ea din nou. $i nici

tu nu o să pricepi.

" %, ştiu şi eu= o(tă orcas. &rei să spui că lumea, odinioară at#t de simplă, adevenit dintr"odată plină de lucruri at#t de interesante, !nc#t simţi că nu o vei cunoaştenici p#nă la s(#rşitul vieţii. 0ite, biologia, de pildă. Sau climatologia. $tiu ce vrei să zici.:nainte să veniţi voi, cei din 2+terior, şi eu mă mulţumeam să şurubăresc tot (elul dechestii şi nu ştiam absolut nimic despre ce este lumea cu adevărat. 8orcas se uita ţintă la propriile picioare.9 Sunt !n continuare (oarte neştiutor, adăugă el. ar măcar suntneştiutor !n legătură cu lucrurile cu adevărat (oarte importante. u ştiu, de pildă, ce eSoarele. $i nici de ce plouă. /red că la asta te re(eri.

Grimma !şi su(lă nasul şi apoi z#mbi puţin, dar nu prea tare, pentru că, dacă e+istăun lucru mai rău dec#t o persoană care să nu te !nţeleagă, atunci cu siguranţă acel lucru eo persoană care te !nţelege per(ect, !nainte ca tu să (i avut ocazia să"ţi pl#ngi pe !ndelete

de milă (iindcă nu te !nţelege nimeni." /ert e, spuse Grimma, că el mă consideră aceeaşi persoană pe care a cunoscut"o pe c#nd trăiam cu toţii !n vizuina din malul şanţului. $tii tu, (ata care se !nv#rtea mereu pe"acolo, gătind ceea ce aducea el, banda5#ndu"i pe cei care veneau lovi... huhuhuhuhu,!ncepu Grimma din nou să pl#ngă.

" 'asă, lasă6 o consolă orcas.Se simţea !ntotdeauna (oarte prost c#nd nomii se comportau !n (elul acela. /#nd

se deregla o maşină, nu trebuia dec#t să o ungi sau să o cureţi. $i dacă nici aşa nu pornea,atunci !i ardeai două ciocane zdravene. $tia !nsă că nomii nu răspund (avorabil unuiasemenea tratament.

" $i dacă nu se mai !ntoarce= :ntrebă ea, şterg#ndu"şi ochii.

" ;ine!nţeles că o să se !ntoarcă, spuse orcas !ncrezător. /e i s"ar (i putut!nt#mpla=" *r (i putut să (ie m#ncat sau călcat de vreo maşină, sau strivit, sau s(#şiat, ar (i

putut să e+plodeze, să cadă !ntr"o groapă ad#ncă sau să (i rămas !nchis pe undeva, ziseGrimma repede.

" Păi da, admise orcas. :n a(ară de asta, mă re(eream..." % să (iu !nsă tare, spuse Grimma ridic#ndu"şi bărbia !nainte. /#nd o să se

!ntoarcă, n"o să poată să"mi spună< ?*, văd că totul s"a dus de r#pă c#tă vreme am (ost plecat.@

" 1oarte bine, !ncuviinţă orcas. *şa să (aci6 Trebuie să ai !ntotdeauna o ocupaţie,asta a (ost mereu părerea mea. /um se cheamă cartea aia=

" ule%ere de prover#e 'i citate, răspunse Grimma." *ha, şi e ceva (olositor !n ea=" *sta, rosti Grimma pe un ton rece, depinde." *ha6 ar ce !nseamnă ?proverbe@=" u"s prea sigură. 0nele dintre ele nu par să aibă prea mult sens. $tiai că oamenii

cred că lumea a (ost (ăcută de un (el de om mai mare=" 2i, lasă"mă6" a... "a trebuit o săptăm#nă.



" Păi, atunci cred că l"a mai a5utat cineva, spuse orcas. $tii tu, la chestiile aleamai grele.

orcas se g#ndi la Ae3ub. :ntr"adevăr, se puteau (ace o mulţime de lucruri !ntr"osăptăm#nă dacă te a5uta şi Ae3ub.

" u. Se pare că a (ăcut"o singur.

>mm. orcas !ncepu să se g#ndească la eventualitatea aceea. /u siguranţă, unele bucăţi de lume erau total ne(inisate, iar lucrurile precum iarba, de pildă, păreau destul desimple. ar, din c#te auzise el, se stricau !n (iecare an şi trebuia să (ie reparate primăvara...

" $tiu şi eu, spuse orcas. umai oamenii, care sunt tare naivi, pot să creadă aşaceva. acă e să"mi dau şi eu cu părerea, !mi !nchipui că a muncit c#teva luni bune.

Grimma mai dădu o (oaie." Mas3lin credea... vreau să spun că Mas3lin crede că oamenii sunt mult mai

inteligenţi dec#t !i considerăm noi. *ş vrea să avem posibilitatea de a"i studia cu atenţie,Sunt sigură că am putea !nvăţa...

Pentru a doua oară !n ziua aceea, soneria de alarmă se auzi deasupra /arierei.

e această dată, degetul de pe buton era !nsă al lui isodemus.

@.

II. E!ti tră$at" popor al 6againului" a spus atunci Niso$emus.III. i &ost a$emenit într)un Exterior al 8loii" al rigului" al Aloatei" al Bamenilor" alCotărârii <ocale !i)ncă asta nu e tot.I0. iin$că va &i Aăpa$ă !i Ninsoare" !i oamea se va înstăpâni peste #arieră.0. Şi într)un târiu vor veni !i sticle%ii.0I. D4m.

0II. Iar cei care v)au a$us aici" un$e sunt ei acum+0III. 0)au spus: *6ergem să)l căutăm pe Nepot" ," $ar $in toate păr%ile se năruiegreută%ile peste noi !i nu ne vine nici un aFutor $e nicăieri. Sunte%i tră$a%i !i lăsa%ipra$ă Iernii.IG. sosit $eci vremea să $ăm $eoparte nenorocirile Exteriorului.

-in #artea nomului" 8lângerile" vers. II)IG./

" a, bine, dar asta nu"i cam greu de (ăcut= zise un nom st#n5enit. /u toată bunăvoinţa noastră, suntem totuşi !n 2+terior.

" *m un plan, spuse isodemus. omii o(tară la unison. Planurile erau (oarte bune. Planurile erau !ntotdeauna ceea

ce trebuia, măcar şi pentru (aptul că ele !nseninau că ştii unde te a(li.orcas şi Grimma trebuiră să"şi (acă loc prin mulţime pentru că a5unseseră

aproape ultimii. ;ătr#nul inginer !şi croia drum cu greu spre tribună, dar Grimma !l opri." 0ită"te cine"i sus acolo6 şopti ea.:n spatele lui isodemus se mai a(lau c#ţiva nomi. Pe mulţi dintre ei orcas !i

recunoştea ca (iind călugări de la Papetărie, dar erau şi c#ţiva membri de vază ai (ostelor(amilii raionale. u se uitau la isodemus !n timp ce acesta vorbea, ci la mulţime. %chii



lor se mişcau !n permanenţă, ca şi cum ar (i căutat ceva." u"mi place asta, spuse Grimma !ncetişor. 1amiliile nu s"au !nţeles niciodată

prea bine cu Papetăria, aşa că mă !ntreb de ce"or (i acolo sus acum." işte neisprăviţi6 Pe unii dintre ei !i ştiu, zise orcas./#ţiva călugări de la Papetărie (useseră deosebit de supăraţi din cauza (aptului că

nomii de r#nd erau !nvăţaţi să citească. 2i considerau că asta le dădea idei, ceea ce după părerea lui orcas reprezenta un lucru bun, at#ta vreme c#t respectivele idei erau dintrecele cumsecade. ici una din (ostele (amilii raionale nu era (oarte mulţumită la g#ndul cănomii puteau merge oriunde doreau, (ără să (ie nevoiţi să ceară permisiunea cuiva.

?7ştia de sus@, g#ndi orcas, ?sunt nomii care nu prea s"au descurcat după Marea$o(ereală. /ei care şi"au pierdut din putere şi din privilegii.@

isodemus le e+plica tuturor planul său.Pe măsură ce asculta, gura lui orcas se deschidea puţin c#te puţin.:n (elul lui, planul era de"a dreptul minunat. *semenea unei maşinării !n care

(iecare bucăţică era şle(uită per(ect, dar care (usese asamblată de un nom cu o singurăm#nă. Pe !ntuneric. /onţinea idei e+celente, pe care nu le puteai contrazice dec#t

!mpotriva bunului simţ, dar care erau răstălmăcite, puse cu susul !n 5os. /hiar şi aşa, totnu puteai să le contrazici, pentru că ele cuprindeau, cu siguranţă, şi părţi bune... isodemus dorea să reconstruiască Magazinul.

omii !l priviră cu o admiraţie temătoare, !n timp ce e+plica (aptul că, da, *bateleGurder avusese dreptate< c#nd părăsiseră Magazinul, !l luaseră cu ei şi pe Fraţii Arnold(din 1905), dar !l luaseră !n interiorul capetelor lor. $i, dacă ar (i putut să"i arate c#t demult ţinuseră la Magazin, el ar (i ieşit de"acolo, rezolvat toate problemele cu care secon(runtau şi ar (i re(ăcut Magazinul pe păm#ntul acela neplăcut şi verde.

/el puţin asta a !nţeles orcas din cuv#ntarea lui isodemus, deşi hotăr#sec#ndva că, dacă !şi va pierde timpul ascult#nd ce vorbesc nomii, nu va avea timpniciodată răgaz să !nţeleagă ce"au vrut să spună.

u trebuia reconstruit !ntreg Magazinul, susţinea isodemus, cu ochi strălucitorica două diamante. Puteau trans(orma /ariera !n multe (eluri. Puteau să se !ntoarcă latraiul civilizat, care să"i !mpartă din nou !n raioane, !n loc să umble (ără ţel prin tot locul.Puteau să pună şi c#teva semne. /u alte cuvinte, puteau să se !ntoarcă la obiceiurilestrămoşeşti. Să"l (acă pe Fraţii Arnold (din 1905) să se simtă acasă. Să construiascăMagazinul !n mintea lor.

omii nu !nnebuneau prea des. orcas !şi amintea vag de un nom (oarte bătr#ncare hotăr#se !ntr"o zi că era, de (apt, o ceaşcă de ceai, dar se răzg#ndise după c#teva zile.

isodemus respirase probabil mult prea mult aer proaspăt şi asta !i dăunase.2ra evident !nsă că mai e+istau unul sau doi nomi care g#ndeau la (el." u prea !nţeleg, spuse unul dintre ei, cum Fraţii Arnold (din 1905) o să"i

oprească pe oameni să redeschidă /ariera. u vreau să 5ignesc pe nimeni, dar..." *u acţionat cumva oamenii !mpotriva noastră c#nd eram !n Magazin= strigă

isodemus. "u, (iindcă..." *tunci trebuie să ai credinţă şi năde5de !n Fraţii Arnold (din 1905)- ar asta nu a !mpiedicat demolarea Magazinului, se auzi o altă voce. /#nd aţi

văzut că totul se duce de r#pă, aţi ales să aveţi !ncredere !n Mas3lin, Gurder şi !n /amion.$i mai ales !n voi !nşivă6 isodemus vă spune !ntotdeauna că sunteţi (oarte deştepţi.:ncercaţi să (iţi deştepţi atunci6



orcas !şi dădu seama că vorbise Grimma. u văzuse pe nimeni vreodată săvorbească at#t de (urios.

Grimma !şi (ăcu loc printre nomi p#nă c#nd a5unse (aţă !n (aţă, sau mai bine"zis,de vreme ce isodemus era urcat pe ceva, iar ea nu, (aţă !n piept, cu călugărul de laPapetărie. 2l era genul de nom căruia !i plăcea mereu să se urce pe lucruri.

" $i ce se va !nt#mpla după aceea= ţipă ea. upă ce"aţi construit Magazinul, ce"osă se !nt#mple= /ă doar oamenii intrau !n Magazin.% vreme, isodemus rămase cu gura căscată. *poi zise<" a, dar ascultau de -egulamente. a, u&, aşa (ăceau. $i lucrurile stăteau cu

mult mai bine dec#t acum.Grimma !i aruncă o privire lungă." $i doar nu crezi că nomii noştri o să accepte ideea asta= :ntrebă ea.2ra !nsă linişte." Trebuie să (ii de acord, spuse cu o voce (oarte domoală un nom bătr#n, că

lucrurile stăteau cu mult mai bine atunci. omii !şi t#rş#iră picioarele. *sta era tot ce se putea auzi. omi t#rş#indu"şi

picioarele." Pur şi simplu au acceptat ideea lui6 se necă5i Grimma. Pur şi simplu6 imeni nu

s"a mai g#ndit că e+istă un /onsiliu. 1ac e+act ce le spune el6Se a(lau acum !n atelierul lui orcas, sub un banc din (ostul gara5 al /arierei.

?Micul meu sanctuar@, cum !l denumea !ntotdeauna inginerul. ?'ocşorul meu@. ;ucăţi des#rmă şi de tablă zăceau peste tot. Peretele era acoperit cu tot (elul de schiţe (ăcute cu oaşchie dintr"o mină de creion.

orcas stătea 5os şi răsucea (ără rost o bucată de s#rmă." *i (ost prea aspră, spuse el !ncetişor. u trebuia să ţipi aşa la ei. *u trecut prin

multe. acă ţipi la ei, nu mai pricep nimic, devin dezorientaţi. /onsiliul a (ost bun at#t

timp c#t vremurile au (ost bune. 8/lătină din cap.9 %ricum, (ără Mas3lin, Gurder şi*ngalo nu mai răm#ne cine ştie ce din /onsiliu." ar, după toate c#te s"au !nt#mplat, spuse ea, gesticul#nd amplu, să te comporţi

!ntr"un (el at#t de prostesc numai pentru că ţi"a o(erit..." 0n pic de con(ort, zise orcas, clătin#nd din cap. G#ndi că nu puteai să"i e+plici

un asemenea lucru unei persoane ca Grimma. 2ra o (ată bună, (oarte deşteaptă, darcontinua să creadă că toată lumea trăia la (el de intens ca ea. e (apt, orcas considera cămarea ma5oritate a nomilor nu dorea cu ardoare dec#t un singur lucru< să (ie lăsată !n pace. 'umea era destul de di(icilă şi aşa, (ără ca unii să se agite !n permanenţă !ncerc#ndsă o (acă mai bună.

Mas3lin !nţelesese asta. 2l ştia că singurul (el de a"i determina pe nomi să (acăceea ce vrei este să"i laşi să creadă că totul a (ost rezultatul propriilor lor idei. 1iindcădacă e+ista un lucru care !i enerva peste măsură pe nomi, atunci acesta era să li se spună<?0ite, asta e o idee bună. e ce eşti at#t de prost şi nu poţi să o !nţelegi=@

omii nu erau !nsă proşti. Pur şi simplu, nomii erau nomi." >aide, spuse el !mpăciuitor, hai să vedem cum se descurcă cu semnele6Toată podeaua uneia dintre barăcile mai mari (usese alocată celor care (abricau

semne. Sau, mai degrabă, Semnele. *sta era o altă calitate a lui isodemus< ştia sărostească unele cuvinte de parcă ar (i !nceput cu Ma5uscule. *proape că !l puteai auzi cum



pune ma5uscule la !nceputul unor cuvinte.orcas trebuia, totuşi, să recunoască (aptul că semnele (useseră o idee bună. Se

simţea !nsă oarecum vinovat, (iindcă credea acest lucru.Se g#ndise la asta c#nd isodemus !l convocase ca să"l !ntrebe dacă !n /arieră

e+ista pe undeva vreun pic de vopsea. Se re(erise !nsă la /arieră numind"o 4oul

Ma%ain.?2+istă nişte bidoane vechi@, spusese orcas. ?Mai ales albe şi roşii. Sunt subunul dintre bancuri şi cred că n"ar trebui s"avem probleme !n a le scoate capacele.@?*tunci, (a"o6 2 (oarte important. ;&. Trebuie să (acem Semne@, zisese isodemus.?Semne. 2 drept@, acceptase orcas. ?Te g#ndeşti că o să mai !nveselească locul ăsta, nu"i aşa=@ ?u6@ ?:mi pare rău, mă g#ndeam...@ ?Semnele sunt pentru poartă6@ orcas !şiscărpinase bărbia. ?Pentru poartă=@ ?%amenii de Semne@, a(irmase isodemus pe un tonceva mai calm. ?$tim asta. u ascultau ei semnele !n Magazin=@ ?/ei mai mulţi aşa(ăceau@, (usese de acord orcas. *inii 'i crucioarele tre#uie ridicate în *ini. Semnulăsta !l nedumerise dintotdeauna. :n po(ida lui, c#nd se urcau pe scările rulante, o mulţimede oameni nu ridicau !n m#ini nici c#ini, nici cărucioare.

?Semnele !i obligă pe oameni să (acă (el de (el de lucruri@, spusese isodemus.?Sau să nu (acă alte lucruri. *şa că treci la treabă, bunule orcas6 Semne. ;&. Semnecare !ncep cu nu.@

orcas se g#ndise la asta multă vreme !n timp ce echipele sale de nomi asudauscoţ#nd capacele !nţepenite ale bidoanelor cu vopsea. Mai aveau !ncă broşura aceea mică,intitulată /odul *uto Străzii, cu care conduseseră /amionul, şi acolo e+istau (el de (el desemne. :şi amintea chiar şi c#teva dintre semnele din Magazin.

*vuseseră şi un pic de noroc. :n mod normal, nomii nu prea părăseau nivelul podelei, dar orcas obişnuia, din c#nd !n c#nd, să"şi trimită asistenţii mai tineri p#nă pe biroul managerului, ca să caute bucăţi (olositoare de h#rtie. *vea nevoie de ele pentru cătrebuia să stabilească ce anume să interzică semnele.

&estea a (ost adusă de Sacco şi de ooty.Găsiseră numeroase semne. 2rau scrise pe o h#rtie mare şi murdară, bătută !n cuie pe perete.

" Sunt nenumărate, spuse Sacco, abia trăg#ndu"şi răsu(larea. $i ştiţi ce, domnule=*m citit titlul h#rtiei care spunea

=rotecţia uncii, şi mai spunea 7espectaţi aceste sene- :le sunt puse pentru securitatea voastr.

/hiar asta spunea= :ntrebă orcas." =entru securitatea voastr, repetă Sacco." $i poţi să cobori h#rtia aia de"acolo=" '#ngă ea e un cuier, zise ooty cu entuziasm. Sunt sigură că putem trece peste

el o (r#nghie pe care să o tragem apoi spre (ereastră, ca să..." a, da, eşti bună la asemenea lucruri, admise orcas, care ştia că (ata putea să se

caţere precum o veveriţă. /red că isodemus o să (ie (oarte !nc#ntat, mai adăugă el. isodemus a (ost, !ntr"adevăr, !nc#ntat, mai ales de partea aceea care spunea

pentru securitatea voastr. )icea că inscripţia aceea arăta clar că Fraţii Arnold (din1905) era de partea lor.

Mobilizară (iecare bucăţică de placa5 şi de tablă pe care o găsiră !n 5ur. omii eraudestul de veseli, bucuroşi că, !n s(#rşit, aveau ceva de (ăcut.



* doua zi dimineaţa, răsăritul Soarelui lumină o varietate de semne care at#rnau,nu neapărat (oarte drept, de poarta baricadată a /arierei.

2rau semne dintre cele mai diverse< Itnarea itneris. Ie'ire. =ericlocacsao#li%atorie. :8plosie în deluldre. >oate caioanele tre#uie s ear% la c*ntar. Aluneco'c*nd e ued. Ascensor defetc. Atenţie, cadston%i. $ru inu nundat.

$i mai era unul, pe care orcas !l găsise !ntr"o carte, şi de care era destul dem#ndru< ?o# nee8plodat. umai pentru a (i sigur şi (ără a"l in(orma şi pe isodemus, mai găsise un lanţ şi,

dintr"o cutie unsuroasă de scule a lui Ae3ub, adusese un lacăt aproape c#t el de mare.1usese nevoie de patru nomi ca să"l care.

'anţul era şi el masiv. /#ţiva nomi !l găsiseră pe orcas chinuindu"se să"l care pe podeaua unei barăci, c#te o verigă pe r#nd. ndi(erent c#t !ntrebaseră, inginerul nu lespusese unde !l descoperise.

/amionul se !ntoarse pe la amiază. omii aşteptau !n şanţ, pe marginea drumului,şi !l văzură pe şo(er cobor#nd, uit#ndu"se la semne şi...

u, nu era drept. u se cuvenea ca oamenii să (acă un asemenea lucru. u putea

(i adevărat6 ar douăzeci de nomi, care p#ndeau din bălării, văzură ce se !nt#mplă.%mul nu dădu ascultare semnelor.Mai mult, smulse c#teva dintre ele de pe poartă şi le aruncă. omii priviră cu

uimire. P#nă şi ?o# nee8plodat zbură !n tu(işuri, aproape dobor#ndu"l pe t#nărul Saccodin locul său de observare.

'anţul !i dădu omului c#teva bătăi de cap. Trase de el o dată sau de două ori,!ncercă să"l desprindă prin ţesătura de s#rmă, apoi !l privi nedumerit o vreme şi plecă cucamionul lui cu tot.

omii din tu(işuri se bucurară, dar cam cu 5umătate de inimă.acă oamenii nu dădeau ascultare Semnelor şi (ăceau ceea ce se aştepta de la ei

să (acă, atunci nimic nu mai era !n ordine pe lumea aceea.

" $i cu asta basta6 spuse orcas la !ntoarcere. ici mie nu"mi place ideea mai multdec#t oricăruia dintre voi, dar trebuie să (ugim. :i cunosc pe oameni. 'anţul ăla nu o să"ioprească dacă vor, !ntr"adevăr, să intre.

" ar eu interzic cu desăv#rşire această plecare, spuse isodemus." a, dar vezi tu, metalul poate (i tăiat... :ncepu orcas, pe un ton !mpăciutor." Tăcere6 strigă isodemus. 2 vina ta, bătr#n netrebnic6 ;&. *i pus lacătul pe

poartă." Păi, vezi tu, ca să"l opresc pe... Po(tim=6 se miră orcas." acă n"ai (i pus lacătul pe poartă, semnele l"ar (i oprit pe om, spuse isodemus.

u"i poţi cere !nsă lui Fraţii Arnold (din 1905) să ne a5ute dacă nu"i arătăm credinţă." ;&, zise şi orcas.0n singur cuv#nt !i bubuia !n minte< ne#un. 0n nom nebun. 0n nom nebun şi

periculos. *ici nu mai era vorba de ceşti de ceai. 1ugi c#t mai departe de prezenţa ame"ninţătoare a lui isodemus şi dădu cu bucurie de aerul rece de"a(ară. Totul mergea prost.1usese lăsat să"i conducă, şi acum totul mergea prost. u aveau nici un plan. Mas3lin nuse !ntorsese şi totul mergea prost.

acă oamenii veneau !n /arieră, aveau să"i găsească./eva rece !i ateriza pe cap. Se scutură cu un gest re(le+.?*m să !ncerc să vorbesc cu c#ţiva dintre nomii mai tineri@, g#ndi el. ?Poate că



hambarul nu e o idee chiar aşa de rea4 am putea ţine ochii !nchişi pe drum !ncolo. Sauceva de genul ăsta.@

*ltceva, rece şi moale, i se aşeză pe g#t.?e ce"or (i oare nomii at#t de complicaţi=@:şi ridică privirea şi"şi dădu seama că nu putea vedea p#nă pe partea cealaltă a

/arierei. *erul era plin de (orme albe care se !ngroşau chiar sub ochii lui.Privi cu oroare. ingea.

H.

0II. Şi atunci rimma a spus: avem $e ales.0III. 8utem &ugi sau ne putem ascun$e.IG. Iar ei au între'at)o: ce)o să &acem+G. B să luptăm" a răspuns ea.

-in #artea nomului" #ariera" cap. " vers. 0II)G./

u era cine ştie ce ninsoare, ci doar o (ulguială răzleaţă, din aceea care se petrecechiar la !nceputul iernii pentru a le da de veste tuturor că se apropie, totuşi, vremea rea.Sau cel puţin aşa spunea bunica Mor3ie.

2a nu (usese niciodată prea interesată de hotăr#rile /onsiliului. :i plăcea să"şi petreacă timpul printre ceilalţi bătr#ni arunc#ndu"şi mormăituri unii altora sau, aşa cumspunea ea, !nveselindu"i şi (#c#ndu"i să uite pentru o clipă de ei !nşişi. Tropăia prinzăpadă, de parcă ar (i (ăcut asta toată viaţa.

/eilalţi nomi mai !n v#rstă o priveau cu oroare, (ără vorbe.

" ;ine!nţeles că asta nu e cine ştie ce zăpadă, spuse zise Mor3ie. :mi amintesc de ozăpadă care era at#t de mare, !nc#t nu puteam să mergem prin ea, aşa că a trebuit săsăpăm tuneluri. /e ne"am mai distrat6

" 7ăă, doamnă, spuse un nom (oarte bătr#n cu voce gravă, !ntotdeauna cade aşadin cer=

" a. ec#t că uneori e spulberată de v#nt. *tunci se (ormează dealuri !nalte dezăpadă. " oi ne g#ndeam, ştiţi dumneavoastră, din cauza ilustratelor, adică !n Magazin... oi neg#ndeam că apare aşa !ntr"un (el misterios şi acoperă lucrurile, spuse bătr#nul nom. :ntr"un mod mai degrabă vesel şi (estiv, dec#t mohor#t şi rece, adăugă el, oarecum st#n5enit.

easupra /arierei, norii se !ngrămădeau, arăt#nd ca nişte bucătărese grase." Măcar asta !nseamnă că n"o să mai (im nevoiţi să mergem !n locul acela

!nspăim#ntător, !n hambar, spuse un nom." *şa e, aprobă bunica Mor3ie. Poţi să mori cu uşurinţă dacă ieşi !n zăpada asta,

zise ea, păr#nd mai degrabă veselă. omii cei v#rstnici mormăiră !ntre ei şi apoi !ncepură să privească cerul cu teamă,

!ncerc#nd să vadă primii sticleţi sau chiar renii zburători.)ăpada troienise toată /ariera. 2ra at#t de !naltă, !nc#t c#mpurile din depărtare nu

mai puteau (i văzute.



orcas stătea !n atelierul lui şi privea cum zăpada !i astupă (ereastra murdară, preschimb#nd lumina din baracă !ntr"un semi!ntuneric trist şi cenuşiu.

" 2i bine, spuse el !ncetişor, am vrut să (im blocaţi, şi asta e ce"am căpătat. u putem nici să (ugim şi nici să ne ascundem. *r (i trebuit să plecăm o dată cu Mas3lin.

*uzi zgomot de paşi !n spatele său. 2ra Grimma. %bişnuiau să petreacă o

grămadă de vreme l#ngă poartă, dar zăpada o alungase şi pe ea !năuntru." "o să mai (ie !n stare să se !ntoarcă, spuse Grimma. u, cu toată zăpada asta." a, ai dreptate, zise orcas, nesigur." *u trecut opt zile." a, e ceva vreme." /e spuneai c#nd am intrat= :ntrebă Grimma." &orbeam doar cu mine !nsumi. /hestia asta căreia voi !i ziceţi @zăpadă zăboveşte

mult timp=" ;unica zice că da. 0neori durează c#teva săptăm#ni la r#nd. *şa susţine ea."%h6" /#nd o să se !ntoarcă oamenii, o s"o (acă pentru totdeauna, a(irmă Grimma.

" a, rosti orcas cu tristeţe. /red că ai dreptate." %are c#ţi dintre noi vor putea să... ştii tu... să trăiască !n continuare aici=" /el mult vreo treizeci, probabil. $i asta, dacă nu măn#ncă prea mult şi se ascund

(oarte bine !n timpul zilei. *ici nu avem *limentara, după cum ştii. 8orcas o(tă.9 $i niciv#nătoarea n"o să (ie cine ştie ce. u vom putea v#na at#ta vreme c#t oamenii se vor plimba toată ziua prin /arieră. ici tu(işurile nu ne vor mai putea ascunde.

" ar suntem c#teva mii6 orcas ridică din umeri." 2 destul de greu chiar şi pentru mine să merg prin zăpada asta, spuse el. Sunt

sute de nomi mai bătr#ni dec#t mine care nu vor rezista niciodată unui drum prin zăpadă,(ără a mai pomeni de cei mici...

" eci va trebui să răm#nem, aşa cum doreşte isodemus, interveni Grimma.

" a6 Să stăm şi să sperăm. Probabil că zăpada va dispărea c#ndva. *tunci vom putea să alergăm p#nă !n tu(işuri sau să găsim alte soluţii de"a ne ascunde, spuse el pe unton imprecis.

" *m putea să"i !n(runtăm, spuse Grimma. orcas aprobă cu un gest scurt." *, păi e un lucru simplu. oi ne !n(runtăm tot timpul. e certăm, ce certăm şi iar

ne certăm. $tii bine că asta e natura nomană." u6 Mă re(eream că putem să"i !n(runtăm pe oameni. Să ne luptăm pentru

/arieră.Tăcerea care urmă se prelungi destul de mult. :ntr"un t#rziu, orcas !ntrebă<" oi= Să ne luptăm cu oaenii "a." ar ei sunt oaenii "a." ar sunt cu mult mai mari dec#t noi6 strigă orcas cu disperare." :nseamnă că o să (ie ţinte mai uşoare, spuse Grimma cu o strălucire stranie !n

ochi. ar noi suntem mai rapizi dec#t ei, mai deştepţi şi ştim că ei e+istă, şi de aceea avemde partea noastră ?elementul"surpriză@.

" /e avem de partea noastră= :ntrebă orcas, care arăta total pierdut." 2lementul"surpriză. *sta !nseamnă că ei nu ştiu că noi suntem aici, !i e+plică ea.orcas !i aruncă o căutătură lungă." ar ai citit cărţi din alea ciudate6 o acuză el.



" a, dar oricum e mai bine dec#t să stau şi să"mi (r#ng m#inile spun#nd< ?&aimie, vai mie, vin oamenii şi"au să ne strivească pe toţi.@

" ;ine, poate că ai dreptate, zise orcas, dar ce propui= &rei să"i pocnim !n cap=*sta ar (i (oarte"(oarte greu, !ţi spun eu sigur.

" u neapărat !n cap, replică Grimma.

orcas se holbă din nou la ea. Să lupţi !mpotriva oamenilor= deea asta era at#t desurprinzătoare şi de nouă, !nc#t cu greu !i putea intra !n cap.2 drept că... e drept că mai era şi cartea aceea. /ea pe care o descoperise Mas3lin

!n Magazin şi care"i sugerase să (olosească s(ori pentru a conduce /amionul. /um senumea= ltoriile lui <ulliver *colo văzuse parcă desenul acela care !n(ăţişa un omtr#ntit la păm#nt, iar deasupra lui c#teva (iinţe care arătau e+act ca nomii şi care !l legaucu sute de (r#nghii. :i !ntrebase şi pe cei mai !n v#rstă dintre nomi, dar nimeni nu"şiamintea de o asemenea !nt#mplare. Probabil că se petrecuse cu multă vreme !n urmă.

% idee cumplită !l lovi pe neaşteptate." Stai aşa un pic, spuse el. acă o să !ncepem să ne luptăm cu oamenii... vocea i

se stinse !ntr"un sunet g#tuit.

" 2i bine= :ntrebă Grimma, nerăbdătoare." :nseamnă că şi ei o să !nceapă să se lupte cu noi. $tiu că nu"s prea deştepţi, dar p#nă la urmă vor !nţelege că se !nt#mplă ceva şi o să răspundă şi ei. -ipostă se cheamăchestia asta.

" *şa e, aprobă Grimma. e aceea e (oarte important ca noi să ripostăm primii.orcas se g#ndi o clipă la eventualitatea asta. Părea o acţiune destul de logică." ar numai ca să ne apărăm, preciza el. /hiar dacă sunt oameni, o să ripostăm

numai ca să ne apărăm. u vreau să e+iste su(erinţă inutilă." /onsider că ai dreptate." $i chiar crezi că ne putem lupta cu oamenii=" %, da6

" ar cum=Grimma !şi muşcă buza." >mm, Sacco şi prietenii lui... putem avea !ncredere !n ei=" Sunt băieţi buni şi hotăr#ţi. 2 drept că unii sunt cam leneşi, z#mbi orcas. Sunt

!nsă cu toţii gata să se aventureze !n ceva cu adevărat nou." ;ine. *tunci o să avem nevoie de nişte cuie..." &ăd că tu chiar te"ai g#ndit (oarte mult la lupta asta, nu= orcas era plin de

respect. Grimma se dovedea adesea (oarte greu de suportat. 2l credea !nsă că asta sedatora (aptului că mintea ei lucra (oarte repede, uneori. $i devenea nerăbdătoare cu ceicare nu puteau g#ndi !n acelaşi ritm cu ea. *cum !nsă era de"a dreptul (urioasă. :ncepeade5a să"i pară rău pentru orice om care i"ar (i stat !n cale.

" *m citit o mulţime de chestii !n ultima vreme, spuse ea. "7ăă, da. a. *sta sevede, zise orcas. ar, mă !ntreb, oare n"ar (i mai de bun"simţ să !ncercăm să...

" u o să (ugim din nou, spuse ea pe un ton egal. % să ne luptăm cu ei pe c#mpuri.% să ne luptăm cu ei la poartă. % să ne luptăm cu ei !n /arieră. $i nu vom capitulaniciodată.

" ar ce !nseamnă ?a capitula@= :ntrebă orcas disperat." u vom şti ce !nseamnă ?a capitula@, spuse Grimma." a, păi asta e simplu. 2u chiar nu ştiu ce !nseamnă, zise orcas.



Grimma se spri5ini de un perete." &rei să"ţi spun ceva ciudat= :l !ntrebă ea. orcas se g#ndi c#teva clipe." /red că pot suporta, !ncuviinţă el." 2+istă cărţi despre noi." *şa ca <ulliver 'a astea te re(eri=

" u, aia era despre un om. 2u mă re(er la cărţile despre noi, despre (iinţele demărimea noastră. e arată ca (iind !mbrăcaţi numai !n verde şi purt#nd nişte pălăriuţeconice pe cap. 0neori, oamenii pun castroane cu lapte pentru noi, iar noi (acem toatătreaba !n casă !n schimbul laptelui. $i (iinţele astea au aripi, ca albinele. *sta se scrie !ncărţi despre noi. $i ne spun ?micile z#ne@. *m citit asta !ntr"o carte care se numea =ove'ticu *ne pentru ce ici.

" u prea cred că partea asta cu aripile poate (uncţiona, spuse orcas pe un ton de!ndoială. u cred că se poate obţine destulă putere portantă.

" $i ei cred că trăim !n ciuperci, !ncheie Grimma, ca şi cum nu l"ar (i auzit." >mm. ici asta nu"mi sună prea practic, zise orcas." $i cred că noi reparăm panto(i.

" *sta se poate să (ie adevărat, admise orcas. 2 o treabă (oarte bună şi simplu de(ăcut." $i mai scria !n carte că noi vopsim (lorile !n culori (rumoase, ca să le (acem mai

atrăgătoare, spuse Grimma.orcas se holbă la ea." eee, z#mbi el !ntr"un t#rziu, m"am uitat eu astă"varăL la culorile (lorilor6 $tiu

sigur că nu provin din vreo vopsea." oi suntem adevăraţi, a(irmă Grimma. 1acem lucruri adevărate6 e ce crezi

oare că scriu !n cărţi toate astea despre noi=" :ntreabă"mă ca să te !ntreb6 2u nu citesc dec#t manuale. *m spus dintotdeauna

că o carte cumsecade trebuie să aibă !n ea tabele şi schiţe.

" acă ne prind oamenii, !n asta au să ne trans(orme, zise Grimma. :n (iinţe mici,care să le picteze (lorile. "o să ne mai lase să (acem altceva. *u să ne trans(orme !n ?ceimici@. 8Grimma o(tă.9 *i vreodată sentimentul că nu vei şti nicic#nd tot ceea ce ar trebuisă ştii=

" a. Tot timpul. Grimma se !ncruntă." $tiu sigur !nsă un lucru. /#nd Mas3lin va reveni, va avea un loc al lui, la care să

se !ntoarcă." %6 e+clamă orcas. %6 repetă el. %, !nţeleg6

2ra amarnic de (rig !n sălaşul lui Ae3ub. /eilalţi nomi nu veneau niciodată pe"acolo, pentru că drumul era greu şi !năuntru mirosea !ngrozitor. ar asta !i convenea deminune lui orcas.

Traversă !ncăperea şi intră sub o prelată imensă, acolo unde trăia Ae3ub. :i luăceva vreme p#nă reuşi să se caţere !n locul lui pre(erat, sus pe monstru, şi asta numaidupă ce (olosise bucăţi de lemn şi de s(oară pe care le legase dureros de trupul lui Ae3ub.*5uns sus, se aşeză comod şi !ncepu să aştepte să"şi recapete răsu(larea.

" 2u vreau doar să"i a5ut pe nomi, spuse orcas !ncetişor. &reau să le o(er lucruri precum electricitatea şi să le (ac vieţile mai bune şi mai uşoare. ar ei nu catadicsesc săspună măcar un simplu ulţuesc. *u vrut să vopsesc semne, le"am vopsit semne.



*cum, Grimma vrea să ne luptăm cu oamenii. *re o mulţime de idei pe care le"a citit !ncărţi. $tiu că (ace asta (iindcă o a5ută să uite de Mas3lin. ar, pe legea mea, nimic bun n"o să decurgă din asta. ar, dacă nu o a5ut, lucrurile o să se !nrăutăţească. 2u vreau canimeni să nu (ie rănit. 1iinţele sunt mult mai greu de reparat dec#t maşinile.

;ătu cu tocul panto(ului pe " cum s"o (i numind partea pe care stă= " g#tul lui

Ae3ub, probabil. Probabil stătea pe g#tul monstrului." Pentru tine totul e !n regulă, spuse el. ormi liniştit aici tot timpul. Te odihneştiliniştit...

Privi spre Ae3ub vreme !ndelungată, apoi, abia şoptit, se !ntrebă<" ar oare...Se scurseră cinci minute (oarte lungi. orcas apăru, dispăru şi reapăru printre

umbrele complicate, mormăind pentru sine vorbe precum ?asta"i moartă, asta nu ne mai ede nici un (olos, are nevoie de o baterie nouă@ sau?pare !n regulă, are nevoie doar de ocurăţare temeinică@ şi ?hmm, nu prea ai cine ştie ce !n rezervor...@.

'a s(#rşit, ieşi de sub prelata pră(uită, (rec#ndu"şi m#inile cu putere.G#ndea că (iecare are un scop !n viaţă, ca să poată să trăiască mai departe.

isodemus vrea ca lucrurile să (ie aşa cum erau ele odinioară. Grimma vrea să se!ntoarcă Mas3lin, iar Mas3lin vrea... 2i bine, nimeni nu ştie e+act ce vrea Mas3lin, cue+cepţia poate doar a (aptului că"şi doreşte ceva cu adevărat măreţ.

/u toţii au !nsă un scop. /#nd ai un scop !n viaţă, te simţi de parcă ai (i !nalt decincisprezece centimetri.

ar acum !şi găsise şi el unul.Măiculiţă6

%mul se !ntoarse mai t#rziu şi nu veni singur. Maşina lui era !nsoţită de un camioncu mult mai mare, care avea scrise pe o parte cuvintele< ?;lac3bury Piatră şi PrundişS-'@. /auciucurile sale trans(ormau crusta subţire de zăpadă !ntr"un (el de noroi cleios.

/amionul se hurducă pe drumeag !n sus, apoi !ncetini c#nd a5unse !n c#mpuldeschis din (aţa porţii /arierei şi opri.%prirea (u !nsă buclucaşă. 1undul vehiculului zv#cni şi aproape că a5unse !n şanţ.

Motorul scoase un sunet de parcă ar (i tuşit şi apoi se opri. Se auzi un (#ş#it puternic. $i,(oarte !ncet, camionul !ncepu să se scu(unde.

in cabină cobor#ră doi oameni. :ncepură să se !nv#r"tească !n 5urul camionului,cercet#nd pe r#nd (iecare roată.

" u s"au dezum(lat dec#t dedesubt, şuşoti Grimma, care privea din ascunzătoarealor dintre tu(işuri.

"u"ţi (ace gri5i, s#s#i orcas. 2 o chestie cu cauciucurile... Partea dezum(lată stă!ntotdeauna dedesubt. u ştiu de ce, dar e !ntotdeauna aşa. u e uimitor ce poţi să (aci cuc#teva cuie=

/amionul mai mic se oprise !n spatele celui mai mare. /obor#ră doi oameni din elşi se grăbiră să se alăture celorlalţi. 0nul ţinea !n m#ini cea mai lungă pereche de cleşti pecare o văzuse orcas vreodată. :n timp ce ceilalţi oameni se uitau la unul dintrecauciucurile sparte, el merse hotăr#t p#nă la poartă, potrivi cleştele pe lacăt şi str#nse cu putere.

2ra un e(ort considerabil chiar şi pentru un om. Plesnitura care urmă se putu auzi!nsă tocmai p#nă !n tu(işuri şi ea (u urmată de zgomotul clinchenitor al unui lanţ care



cade.orcas suspină. :şi pusese mari speranţe !n lanţul acela. 1usese al lui Ae3ub4 cel

puţin aşa credea el, de vreme ce !l găsise !ntr"o ladă mare şi galbenă, care (ăcea parte dinAe3ub. /edase !nsă lacătul, şi nu lanţul. :n mod ciudat, orcas se simţi m#ndru de lucrulăsta.

" u !nţeleg şi pace6 şopti Grimma. /hiar nu"şi dau seama că nu sunt doriţi aici=e ce"or (i at#t de proşti=" a, de parcă n"ar mai e+ista piatră nicăieri altundeva, o aprobă Sacco.%mul trase de poartă şi o deschide doar puţin, !ndea5uns !nsă pentru ca el să se

strecoare !năuntru." Se duce !n biroul managerului, spuse Sacco. /red că o să (acă zgomote din

acelea ciudate !n tele(on." u, nu cred, pro(eţi orcas." ;a o să"l sune pe >otăr#re 'ocală, insistă Sacco. % să"i spună " !n umană,

bine!nţeles " o să"i spună ?c#teva dintre roţile noastre s"au dezum(lat@." ;a nu, ripostă orcas, o să zică ?de ce oare nu (uncţionează tele(onul ăsta=@.

" e ce nu (uncţionează tele(onul ăla= :ntrebă ooty." 1iindcă eu am ştiut ce (ire trebuie tăiate, răspunse m#ndru orcas. 0itaţi"vă, a şiieşit din baracă.

:l priviră cum dă ocol construcţiilor. )ăpada acoperise !ncercările disperate alenomilor de a amena5a un ogor. 2rau o mulţime de urme de nomi pe"acolo, ca acelea pecare le lasă vrăbiile. %mul nu le observă !nsă. :n general, oamenii nu observau multelucruri.

" /apcane, spuse Grimma." Po(tim= :ntrebă orcas." /apcane. *r (i trebuit să punem capcane pe păm#nt. /u c#t o (iinţă e mai mare,

cu at#t cade mai de sus, e+plică Grimma.

" Sper că nu vor cădea peste noi." u, dar am (i putut să punem mai multe cuie pe 5os, mormăi Grimma." Măiculiţă6

%amenii se mai agitară o vreme !n 5urul camionului imobilizat. *poi, părură că au luat odecizie şi se !ntoarseră către 'and -over. Se urcară. Maşina nu putea merge !nainte, dar!ncepu să dea !ncet cu spatele pe drumeag, !ntoarse !ntr"un loc mai larg şi se !ndreptă spreşosea. /amionul rămase părăsit.

orcas răsu(lă uşurat." Mi"era teamă că unul dintre ei o să răm#nă aici." % să se !ntoarcă, zise Grimma. :ntotdeauna ai spus asta. %amenii au să se

!ntoarcă şi au să um(le roţile sau o să se ocupe cu e+act ceea ce doresc." *tunci ar (i bine să ne vedem şi noi de treabă, rosti orcas pe un ton

mobilizator. >ai băieţi, la muncă6Se ridică şi !ncepu să străbată drumul p#nă la camion. Spre marea surpriză a lui

Sacco, orcas respira şuierat." /el mai important lucru acum este să ne asigurăm că n"au să poată să"l mişte,

spuse el !n timp ce alergau pentru a ţine pasul cu ceilalţi nomi. acă nu"l pot mişca dinloc, !nseamnă că o să blocheze drumeagul. $i dacă o să blocheze drumeagul, n"o să"şimai poată aduce maşinăriile !n /arieră.



" ;ine g#ndit6 aprecie Grimma cu o voce care părea uşor mirată."Trebuie să"l imobilizăm, spuse orcas. % să"i scoatem mai !nt#i bateria. acă n"areelectricitate, n"o să mai pornească.

" *şa e6 se grăbi să"l aprobe Sacco." ;ateria e o chestie mare şi pătrăţoasă, spuse orcas. &a (i nevoie de cel puţin opt

dintre voi ca s"o puteţi căra. 1iţi atenţi6 ndi(erent ce se !nt#mplă, să nu cumva să oscăpaţi pe 5os." e ce nu= :ntrebă Grimma. Scopul nostru este s"o distrugem, nu="7ăă, ăăă, ăăă, ăăă... :ncepu orcas să se b#lb#ie, scoţ#nd un sunet ca un motor

care nu porneşte. u o să (acem asta, (iindcă... ăăă..., (iindcă, (iindcă poate (i periculos.a, periculos. a. 1iindcă, deoarece... din cauza acidului şi a celorlalte chestii din ea.Trebuie s"o demontaţi cu mare gri5ă, iar eu o să găsesc un loc sigur !n care s"o depozitez.a, (oarte sigur. >ai, la treabă6 /#te doi nomi la un colţ.

*sistenţii se grăbiră să"i !mplinească ordinele." /e altceva ar trebui să mai (acem= :ntrebă Grimma." *r (i bine să"i golim şi rezervorul, spuse orcas cu (ermitate, !n timp ce

pătrundeau !n umbra pe care o lăsa camionul pe păm#nt.2ra cu mult mai mic dec#t cel care"i adusese din Magazin, dar era destul de mare.-ătăciră o bună bucată de vreme p#nă a5unseră sub um(lătura imensă a rezervorului.Patru dintre nomii mai tineri aduseră repede din tu(işuri o canistră goală. orcas !i chemăşi le arătă rezervorul de deasupra..

" Trebuie să (ie o piuliţă acolo sus, pe undeva. 1oloseşte la golirea totală arezervorului. 'uaţi o cheie şi deşurubaţi"o6 ar asiguraţi"vă mai !nt#i că aţi potrivit bidonul sub ea.

*probară cu entuziasm şi porniră la lucru. omii sunt (oarte buni căţărători şiremarcabil de puternici pentru dimensiunile lor.

" $i !ncercaţi să nu daţi pe 5os nici un strop de combustibil, vă rog6 ţipă orcas, de

5os, după ei." u văd ce importanţă poate să aibă, vorbi Grimma din spatele său. u dorimdec#t să scoatem combustibilul din rezervor. u contează unde !l punem.

Grimma !i aruncă lui orcas o privire suspicioasă, iar el o privi direct !n ochi, cumintea alerg#ndu"i nebuneşte.

" *, spuse el. *sta... asta e pentru că... pentru că, pentru că... *, pentru că e osubstanţă periculoasă. oar nu vrei să ne apucăm să poluăm totul !mpre5ur. /el mai bine!l punem binişor !ntr"o canistră şi...

" :l păstrăm undeva !n siguranţă= :l !ntrebă bănuitor Grimma." 2+act, e+act6 :ncuviinţă orcas, care !ncepea să transpire. ;ună idee6 *cum, hai

să mergem acolo...Se auzi un curent de aer şi apoi o bu(nitură !n(undată undeva !n spatele lor.

;ateria camionului ateriza chiar !n locul !n care stătuseră ei cu c#teva secunde maidevreme.

" e pare rău, orcas6 strigă Sacco de sus. 2 cu mult mai grea dec#t ne"amimaginat. *m scăpat"o.

" T#mpiţilor6 ţipă Grimma." a, t#mpiţilor6 ţipă şi orcas. *ţi (i putut s"o stricaţi. &eniţi mai repede aici şi

duceţi"o p#nă !n şanţ.



" *r (i putut să ne strice pe noi, zise Grimma cu reproş." a, da, da, asta voiam şi eu să spun, bine!nţeles, o aprobă orcas, şovăielnic. Te

deran5ează dacă !i organizezi un pic= Sunt băieţi buni, dar, de cele mai multe ori, suntniţel prea prea entuziaşti, dacă !nţelegi ce vreau să zic.

orcas !ncepu să se plimbe prin umbra camionului, cu capul dat pe spate.

" 2i, strigă Grimma uit#ndu"se la Sacco şi la prietenii lui cum coborau supuşi dinlocul !n care demontaseră bateria. /e staţi aşa, acolo= uceţi"o !n şanţ6 u v"a zis orcascumva să (olosiţi p#rghii= oi le"am (olosit !n Marea $o(ereală.

&ocea i se stinse. Se !ntoarse şi privi spre silueta !ndepărtată a lui orcas cu ochiimi5iţi.

?iavolul ăsta bătr#n pune ceva la cale@, g#ndi ea." 2i, hai odată6 rosti cu voce tare şi alergă după orcas. ;ătr#nul stătea sub

motorul camionului, cercet#nd cu atenţie nenumăratele ţevi ruginite care se puteau vedeade"acolo. :n momentul !n care se apropie, !l auzi (oarte clar pe orcas spun#nd< ?2i, şioare de ce mai avem nevoie=@

" /um adică ?avem nevoie@= :ntrebă Grimma pe un ton complice.

" *, ca să"l a5ut pe Ae... 8orcas se opri şi se !ntoarse (oarte !ncet.9 &reau să zic, dece altceva avem nevoie ca să"l imobilizăm total, preciza el !ntr"un t#rziu. 'a asta măre(eream.

" u cumva te g#ndeşti să conduci camionul ăsta= :ntrebă Grimma." u (i prostuţă, unde să mergem= "ar putea să traverseze c#mpurile, ca să ne

ducă la hambar." *i dreptate. 2 !n regulă, atunci." Mă uitam şi eu, pur şi simplu. Timpul petrecut ca să aduni cunoştinţe nu e

niciodată irosit, a(irmă el pe un ton ritos.Păşi !n lumină pe partea cealaltă a camionului şi privi !n sus." 2i, asta"i6 e+clamă el.

" /e e=" *u lăsat uşa deschisă. Presupun că s"au g#ndit că nu e nici o problemă de vremece o să se !ntoarcă destul de cur#nd.

Grimma !i urmări privirea. 0şa camionului era, !ntr"adevăr, puţin ieşită !n a(ară.orcas se uită !n 5ur, mai ales la şanţul din spatele lor." *5ută"mă să găsesc un băţ destul de mare, spuse el. /red că ne putem căţăra

p#nă !n cabină, să aruncăm o privire." % privire= /e te aştepţi să găseşti=" u se ştie niciodată. Trebuie să cercetăm, spuse orcas (ilozo(ic, apoi se v#r!

!napoi sub camion." 2i, voi, ăia, cum vă descurcaţi= *vem şi noi nevoie de a5utor aici.Sacco se grăbi să"l in(ormeze<" *m reuşit să cărăm bateria dincolo de şanţ, iar canistra e aproape plină. Miroase,

!n schimb, groaznic. $i pare să mai (ie o mulţime de combustibil." ar ai să poţi pune la ioc piuliţa=" * !ncercat ooty, dar s"a murdărit toată cu chestia aia sc#rboasă care curge." *tunci, las"o să curgă direct pe păm#nt, spuse orcas." Stai aşa un pic, ai zis că asta va (i periculos, !i reaminti Grimma. /um adică=

P#nă c#nd ai umplut canistra ochi era periculos, şi acum, deodată, nu mai e=



" 0ite care"i treaba, aţi vrut să opresc camionul şi l"am oprit, spuse orcas. *şa căacum mai taci din gură6

Grimma !l privi interzisă." /e"ai spus= :ntrebă ea.orcas !şi !nghiţi cu greu nodul din g#t. 2i bine, dacă tot avea să (ie certat, măcar

să ştie de ce." Bi"am spus să mai taci din gură, zise el !ncetişor. u vreau să (iu necioplit, !nsăte cam iei de toată lumea. :mi pare rău, deşi aşa stau lucrurile. 2u te a5ut pe tine şi nu"ţicer ca şi tu să mă a5uţi pe mine, dar cel puţin lasă"mă să"mi văd de treabă (ără să mă pisălogeşti toată ziua. $i nu spui niciodată nici ?te rog@ şi nici ?mulţumesc@. omii nu(uncţionează ca maşinile, adăugă el !n mod solemn, !n timp ce (aţa"i devenea din ce !n cemai roşie. ar cuvintele precum ?te rog@ sau ?mulţumesc@ sunt e+act ca vaselina. :i (ac să(uncţioneze mai bine. *cum ai !nţeles= o mai !ntrebă el, g#ndindu"se apoi la ceea cetrebuie să (i (ost !n mintea băieţilor, care"i priveau (oarte 5enaţi.

" Găsiţi un băţ destul de lung pentru a a5unge la cabină, ceru el. &ă rog.Se dădură de ceasul morţii ca să"l mulţumească.

.

III. Şi atunci nomii mai tineri au grăit: B să &im ai$oma părin%ilor no!tri !i vomcon$uce #amionul !i vom a&la cum a &ost+I0. &ost înspăimântător" a spus atunci orcas.0. Dite)a!a a &ost.

-in #artea nomului" =roa!te ciu$ate" cap. 2" vers. III)0./

Semăna destul de mult cu cabina camionului care"i adusese din Magazin.*propierea asta trezea amintiri vechi." 0au6 e+clamă Sacco. *m condus noi aşa ceva= "&reo şapte sute dintre noi, mai

bine"zis, precizaorcas cu m#ndrie. $i tatăl tău a (ost printre ei. Tu !nsă erai !n spate, cu mama ta.

e (apt, băieţi, cu toţii eraţi acolo." 2u nu sunt băiat6 protestă ooty." Pardon, spuse repede orcas, m"a luat gura pe dinainte. Pe vremea mea, (etele

stăteau acasă mai tot timpul. u (iindcă aş avea ceva !mpotrivă ca ele să iasă şi săcunoască lumea c#te puţin, adăugă el grăbit, nemaidorind !ncă o Grimma cu care să secerte. u sunt deloc !mpotrivă.

" *ş vrea să (i (ost mai mare !n timpul Marii $o(ereli, zise ooty. Trebuie să (i(ost uluitor.

" Pe mine m"a speriat de moarte, a(irmă orcas cu sinceritate./eilalţi hoinăreau prin cabină precum turiştii !ntr"o catedrală, mir#ndu"se. ooty

!ncercă să apese o pedală." 0luitor6 e+clamă ea cu răsu(larea tăiată." Sacco, vino !ncoace şi scoate cheile alea6 strigă orcas. ar voi ceilalţi, nu mai

căscaţi gura6 %amenii se pot !ntoarce din clipă !n clipă. ooty, nu mai (ace zgomotele



alea #rrr, #rrr. Sunt sigur că (etiţele cuminţi nu scot asemenea sunete, adăugă el pe un ton pedagogic.

Sacco se urcase pe volan şi !ncerca să scoată cheile din contact, !n timp ce ceilalţi băieţi hoinăreau prin cabină.

Grimma nu era cu ei. 2a nu dorise să urce !n cabină. e (apt devenise (oarte

tăcută. -ămăsese 5os, pe drumeag, cu o (igură !mbu(nată."@ar trebuia să"i zică cineva@, se g#ndi orcas. Privi prin cabină. ?>ai săvedem@, murmură el, ?avem baterie, avem combustibil, mai avea oare nevoie Ae3ub şi dealtceva=@

" >aideţi cu toţii6 strigă el. >ai să plecăm de"aici6 ooty, !ncetează să mai !ncercisă mişti lucrurile din cabină6 %ricum, ar (i nevoie de (orţa tuturor pentru a putea schimbaviteza. >aideţi, să mergem p#nă nu se !ntorc oamenii.

Tocmai se pregătea să iasă pe uşă c#nd auzi un clic !n spatele său." &"am spus să mergem... e nai#a faceţi acolo omii cei tineri !l priviră, cu

ochi mari." &rem să vedem dacă, !mpreună, putem mişca schimbătorul de viteză, spuse

ooty. &ezi, dacă apeşi bine butonul ăsta, poţi..." 4u apsa #utonul, nu apsa #utonul la-

Primul indiciu care i"a spus Grimmei că nu era totul chiar !n ordine a (ost orăpăială scurtă şi ascuţită, urmată de o schimbare a luminii.

Maşina se mişca. u (oarte repede, (iindcă roţile din (aţă erau dezum(late.rumeagul era !nsă destul de !nclinat. ndiscutabil că se mişca, şi simplul (apt că!ncepuse cu o viteză redusă nu !nsemna că !n alunecarea aceea nu era ceva imens şi deneoprit.

Privi cu spaimă.rumeagul cobora printre maluri !nalte tocmai p#nă la drumul cel mare, şi apoi

p#nă la calea (erată." @ia spus s nul ape'i- @ia spus sl ape'i 4u- @ia spus s 4; îl ape'i.Terorizaţi, nomii mai tineri se holbau la el, iar gurile lor deschise păreau un şir de<

?ooooooooo@. 4u e sc&i#torul de vite- : fr*na de *n, t*piţilor-*uziră cu toţii un zgomot ca şi cum ar (i strivit ceva şi simţiră o mică vibraţie." 7ăăăă... :ncepu Sacco cu voce tremur#ndă, ce e aia o (r#nă de m#nă, orcas=" Bine camionul nemişcat pe dealuri şi pe tot (elul de alte pante6 u te holba la

mine6 Mai bine a5ută"mă să o ridic la loc./abina !ncepu, (oarte !ncet e drept, să se !ncline c#nd pe"o parte, c#nd pe cealaltă,

(ără putinţă de tăgadă. /amionul se mişca. 1r#na de m#nă !nsă, nu. orcas trase de ea p#nă c#nd !n (aţa ochilor !ncepură să"i 5oace steluţe albastre şi purpurii.

" 2u n"am (ăcut nimic, dec#t că am apăsat niţel pe butonul de la capătulm#nerului, b#igui ooty. *m vrut numai să văd cum (uncţionează.

" a, da, bine...orcas privi !n 5ur. *vea nevoie de o p#rghie. $i mai avea nevoie !ncă de vreo

cincizeci de nomi. e (apt, cel mai mult avea nevoie ca el să nu (i (ost !n cabina aceea.Se poticni merg#nd pe podeaua care sălta puternic şi a5unse p#nă la uşă, ca să arunce o



privire a(ară. $anţul se mişca pe l#ngă ei destul de repede, ca şi cum ar (i avut o grabă bizară de a a5unge undeva, iar supra(aţa drumeagului avea de5a o !n(ăţişare neclară.

?*m putea, probabil, să sărim@, g#ndi el, ?dacă avem noroc, am putea ateriza (ărăsă ne rupem ceva. acă avem şi mai mult noroc, o să reuşim să ne (erim şi din calearoţilor. %are c#t de norocos mă simt !n momentul ăsta= u prea norocos.@

Sacco veni l#ngă el." acă ne"am lua puţin de elan şi am sări... :ncepu el. Se auzi o bu(nitură, !n clipa!n care camionul lovi malul, urcă uşor dar apoi căzu !napoi pe drumeag. omii se luptarăsă răm#nă !n picioare.

" Sau poate că, pe de altă parte, nu"i o idee chiar aşa de bună, se răzg#ndi Sacco./e"o să ne (acem acum, orcas=

" Bineţi"vă bine de ceva. /red că malurile !l vor menţine pe drum şi presupun căse va opri p#nă la urmă.

orcas se lăsă să cadă e+act !n momentul !n care maşina se lovi din nou de unmal.

" *ţi vrut să ştiţi cum a (ost Marea $o(ereală. 2i bine, acum ştiţi.

Se mai auzi o bu(nitură. -amura unui copac se agăţă de uşă, o deschise cu osmucitură şi apoi, cu un zgomot teribil de metal s(#şiat, o rupse din balamale." /hiar aşa a (ost şi atunci= ţipă ooty, acoperind toate zgomotele.Spre marea mirare a lui orcas, acum că pericolul imediat se !ndepărtase

oarecum, (ata părea să (ie aproape !nc#ntată de aventura lor. ?/resc alt(el de generaţii denomi@, g#ndi el. ?u se sperie, aşa cum (ăceam noi. 2i ştiu că lumea e mai mare.@

orcas tuşi." Mă rog, !n a(ară de (aptul că era !ntuneric şi nu prea vedeam pe unde mergem,

da, cam aşa a (ost şi atunci. e aceea cred că ar trebui să ne ţinem cu toţii de c#te ceva.*sta pentru cazul !n care ne vom ciocni.

/amionul cobor! !n viteza p#nă la capătul drumului şi continuă să se mişte de"acurmezişul şoselei principale. % maşină derapa !n şanţ pentru a"l evita. *lt camion abiareuşi să oprească, la capătul a patru dungi lungi de cauciuc, care (umegau chiar şi peas(altul ud.

ici unul dintre nomi nu observă !nsă toate astea. 2i simţiră o nouă bu(nitură,(ăcută de camion !n timp ce trecu uşor dincolo de şosea, continu#ndu"şi drumul spre calea(erată. *colo, luminile roşii se aprindeau intermitent, iar barierele coborau.

Sacco aruncă o privire dincolo de cadrul unde (usese portiera." Tocmai am traversat un drum, strigă el." *h6 e+clamă orcas." a, şi am mai văzut o maşină care a intrat !n spatele unei alte maşini, şi un

camion care mergea de"a curmezişul, continuă Sacco." *h, !nseamnă că am avut noroc, spuse orcas. Pesemne că sunt nişte şo(eri

periculoşi prin prea5mă.Sunetul !n(undat al cauciucurilor dezum(late care rulau prin pietriş !ncepu să

scadă !n intensitate. Se auzi plesnetul unei rupturi !n spatele camionului, apoi două bu(nituri, şi apoi !ncă una care puse capăt cursei lor nebuneşti.

*uziră un sunet grav, ca un tunet.



omii aud lucrurile alt(el dec#t oamenii şi zgomotul de talger al barierei careanunţa apropierea trenului le suna ca dangătul grav al unui clopot imens şi vechi.

" e"am oprit, anunţă orcas.Se g#ndi că ar (i putut apăsa pedala de (r#nă. /ă s"ar (i putut uita după ceva cu

care să o apese şi chiar să acţioneze. 2ra mult prea bătr#n. :n (ine...

" >aideţi, nu mai pierdeţi vremea6 *cum putem sări. Mă rog, cel puţin voi ăştiamai tineri." /um aşa= $i tu ce"ai să (aci= :ntrebă Sacco." *m să aştept p#nă c#nd aţi sărit cu toţii şi apoi o să vă rog să mă prindeţi şi pe

mine, spuse orcas pe un ton politicos. u mai sunt chiar aşa de t#năr. *cum, hai, porniţi6

omii cobor#ră !n(ricoşaţi, d#ndu"ş! drumul mai !nt#i să at#rne pe marginea pragului, şi căz#nd apoi pe pietriş.

orcas cobor! şi el cu mare gri5ă p#nă pe margine şi se aşeză pe ea, lăs#ndu"şi picioarele să se bălăngănească deasupra hăului.

P#nă 5os o cale destul de lungă.

Sub el, ooty !l !mboldi pe Sacco, destul de respectuos, ciupindu"l de m#nă<" 7ăă, Sacco6 spuse ea, emoţionată." /e e=" 0ită"te la şina aia de metal de"acolo." a. /e"i cu ea=" Mai e una, uite"acolo, spuse ooty, arăt#nd cu degetul." a, o văd şi pe"aia, zise Sacco, prudent. /e"i cu ele= u ne (ac nimic." a, dar suntem chiar !ntre ele, spuse ooty. $i m"am g#ndit că ar (i bine să

rezolvăm situaţia asta. $i mai e+istă şi chestia aia ca un clopot care sună." a, o aud şi eu, spuse Sacco, !ncep#nd să"şi piardă răbdarea. *ş vrea să se

oprească.

" Mă !ntreb !nsă de ce sună.Sacco ridică din umeri." oi !n general nu prea ştim de ce se !nt#mplă lucrurile6 >ai, orcas, te rog. u

putem să te aşteptăm toată ziua." eocamdată mă concentrez, spuse orcas !ncetişor. ooty se !ndepărtă binişor

de ceilalţi şi privi cu atenţie spre una dintre şine. 2ra lustruită şi strălucea.$i părea să c#nte.Se apropie şi mai mult. a, scotea (ără !ndoială un sunet vag, t#nguitor. /eea ce

era ciudat. ;ucăţile de metal nu prea obişnuiau să scoată sunete. u de unele singure, !norice caz.

Se uită !n sus la camion. :n timp ce privea cum maşina se blocase !ntre luminileclipitoare şi şinele strălucitoare, !ntreaga lume păru că se schimbă uşor, pentru a lăsa ca !ncapul ei să se nască o idee !ngrozitoare.

" Sacco6 urlă ea. Sacco, suntem e+act pe mi5locul căii (erate6/eva care se a(la la o mare depărtare !ncepu să scoată un sunet ad#nc, grav. e

(apt, erau două sunete ad#nci şi grave, unul parcă mai ad#nc şi mai grav dec#t celălalt. 4iinoo-

4iinoo-



e l#ngă poarta carierei, Grimma avea o privelişte (oarte bună asupra drumului,tocmai p#nă la aeroport. &ăzu trenul şi văzu şi camionul.

$i trenul văzuse camionul. 1iindcă !ncepuse să scoată sunete prelungi, ca ale unor bucăţi de metal care se s(#şie, :n momentul !n care a5unse să lovească maşina, părea sămeargă destul de !ncet. ;a reuşi chiar să răm#nă pe şine.

;ucăţi din camion e+plodară !nsă !n toate direcţiile, precum arti(iciile.

1J.I. Niso$emus i)a între'at: *0ă în$oi%i că mă pot opune puterii lui Cotărâre <ocală+,II. Iar ei au spus: *Dmm,.

-in #artea nomului" Drmărirea" vers. I)II./

Mulţi nomi se apropiară !n (ugă din toate colţurile /arierei, cu isodemus !n(runte, şi se adunară !ntr"o gloată !n spatele porţii.

" /e s"a"nt#mplat= /e s"a"nt#mplat=" 2u am văzut totul, spuse un nom !ntre două v#rste. 2ram de pază şi i"am văzut pe orcas şi pe c#ţiva dintre băieţi urc#nd !n camion. $i apoi au luat"o pe deal la vale, autrecut de şosea şi pe urmă s"au oprit chiar pe calea (erată, şi atunci... şi atunci...

" &"am interzis să vă mai amestecaţi printre maşinile alea in(ernale6 strigă isodemus. $i parcă mai spusesem să nu mai punem oameni de pază, nu= &eghea lui Fraţii Arnold (din 1905) ar trebui să (ie de a5uns pentru orice nom smerit.

" a, dar... orcas a zis că Fraţii Arnold (din 1905) nu s"ar supăra dacă i"am daoleacă de a5utor, spuse nomul !ncurcat, şi a mai zis...

"*ici numai eu poruncesc6 ţipă isodemus. % să"mi daţi ascultare cu toţii6 "amoprit eu camionul prin puterea pe care mi"a insu(lat"o Fraţii Arnold (din 1905)

" u, interveni Grimma !ncetişor. u ai (ăcut"o tu, ci orcas. 2l a pus cuie pedrum.Se lăsă o tăcere imensă şi !n(ricoşată. isodemus se albea de (urie văz#nd cu ochii

şi strigă m#nios< "Mincinoaso6" u, ripostă Grimma cu amărăciune. /hiar aşa a (ost. 2l chiar a (ăcut tot (elul de

lucruri ca să ne a5ute, iar noi nu i"am spus nici ?te rog@ şi nici ?mulţumesc@, şi acum amurit.

e pe şoseaua din vale se auzeau mai multe sirene şi se vedea o agitaţie intensă !n 5urul trenului oprit. % mulţime de lumini albastre se aprindeau şi se stingeau pe r#nd.

omii o(tară ne!ncrezători." Totuşi nu e mort cu adevărat, nu"i aşa= zise unul dintre ei. u cu adevărat. Mă

aştept să (i sărit !n ultimul moment din camion. % persoană cu inteligenţa lui...Grimma se uită nea5utorată la mulţimea !n care !i văzu şi pe părinţii lui ooty.

2rau un cuplu tăcut şi răbdător. *bia dacă le vorbise p#nă atunci. 1eţele lor erau cenuşii şi brăzdate de gri5i. /apitulă.

" a, probabil că au reuşit să coboare." *şa trebuie să se (i !nt#mplat, murmură un alt nom, !ncerc#nd !n acelaşi timp să

pară vesel. orcas nu e tipul de nom care să moară, aşa, la !nt#mplare. u şi c#nd avemnevoie de el.



Grimma aprobă." $i acum, continuă ea, cred că p#nă şi oamenii se vor !ntreba ce se petrece aici.

*u să"şi dea seama !n cur#nd de unde a venit camionul şi au să urce p#nă aici. upă părerea mea, o să (ie (oarte (urioşi.

isodemus !şi linse buzele şi spuse<

" "o să ne (ie (rică. % să"i !n(runtăm şi"o să"i !nvingem. ;&. / i vom trata cudispreţ. u avem nevoie de orcas. u avem nevoie de altceva !n a(ara credinţei !n Fraţii Arnold (din 1905). *uzi, cuie6

" acă o să porniţi acum, zise Grimma, aţi putea a5unge cu toţii p#nă la hambar,chiar şi pe 5os, lupt#ndu"vă cu ceea ce a mai rămas din zăpadă. :n cur#nd, nu cred că loculacesta o să mai (ie unul prea sigur pentru voi.

/eva din tonul Grimmei, din (elul !n care spusese cuvintele acelea, !i (ăcu penomi să se simtă !n(ricoşaţi. :n mod normal, ea ţipa şi se certa, dar de data asta vorbiseaproape cu calm. $i nu era !n stilul ei să (acă aşa ceva.

" >aideţi, !i !ncura5ă ea, trebuie să porniţi de"acum6 Trebuie să luaţi cu voi c#t maimulte lucruri şi c#t mai multă hrană cu putinţă. >aideţi6

" u6 ţipă isodemus. u se mişcă nimeni6 /redeţi că Fraţii Arnold (din 1905) osă vă lase chiar acum de izbelişte= ;&, o să vă apăr de (uria oamenilor.Aos !n vale, o maşină care avea deasupra o lumină albastră intermitentă se depărta

de agitaţia din 5urul trenului, traversă şoseaua şi !ncepu să urce !ncet pe drumeagul spre/arieră.

" nvoc asupra mea puterea lui Fraţii Arnold (din 1905) ca să"i zdrobească peoameni6 strigă isodemus.

omii nu păreau prea (ericiţi. u"şi aduceau aminte ca Fraţii Arnold (din 1905)să (i zdrobit vreun om !n Magazin. u (ăcuse dec#t să"l !n(iinţeze şi să vegheze ca nomiisă trăiască !n belşug şi con(ort, (ără să le pese prea mult, şi, !n a(ară de (aptul că mai punea din c#nd !n c#nd c#te un semn pe perete, nu se prea amestecase !n nimic. *cum,

dintr"odată, ar (i trebuit să devină (urios şi să"i zdrobească pe oameni. 2ra (oartetulburător." *m să stau aici şi"am să !n(runt hoardele !n(ricoşătoare ale lui >otăr#re 'ocală,

urlă isodemus. % să le dau o lecţie pe care n"o s"o uite cu uşurinţă./eilalţi nomi nu spuseră nimic. acă isodemus avea de g#nd să stea !n (aţa unei

maşini, ei nu se !mpotriveau." /u toţii o să"i !n(runtăm6 mai strigă isodemus." 7ăăă... ce= :ntrebă un nom." 1raţilor, să stăm aici, uniţi, şi să"i arătăm lui >otăr#re 'ocală că suntem solidari

!n lupta noastră6 ;&. acă voi credeţi cu adevărat !n Fraţii Arnold (din 1905), nimic nuvi se poate !nt#mpla.

'umina pulsatorie albastră urcase binişor de"a lungul drumului. *vea sătraverseze !n scurt timp terenul viran din (aţa porţilor, unde lanţul acela mare mai at#rna!ncă ne(olositor la capătul lacătului tăiat.

Grimma deschise gura să spună<,,u (iţi proşti, t#mpiţilor6 Fraţii Arnold (din1905) nu doresc ca voi să staţi !n (aţa maşinilor. 2u am văzut ce se !nt#mplă cu nomiicare stau !n (aţa maşinilor. -udele voastre o să (ie nevoiţi să vă !ngroape !ntr"un plic.@ 2ragata"gata să zică toate astea, dar decise brusc să se abţină. e luni !ntregi c#ţiva nomi lespuneau celorlalţi ce e de (ăcut. Poate că situaţia asta trebuia să !nceteze.



&ăzu c#teva (eţe !ngri5orate din mulţime cum se !ntorc !nspre ea şi unul dintrenomi zise<

" /e trebuie să (acem, Grimma=" a, spuse un alt nom, s"o !ntrebăm pe Grimma. 2a e dintre $o(eri, şi ei ştiu

!ntotdeauna ce e de (ăcut.

'e z#mbi. u era !nsă un z#mbet prea vesel." 1aceţi cum credeţi că e mai bine, zise ea. Se auzi un cor de o(taturi !n(undate." ;ine, dar..., !ncepu un nom, bine, dar isodemus zicea că putem opri lucrul

acela doar crez#nd că"l putem opri. 2 adevărat=" u ştiu, replică Grimma. S"ar putea să (iţi !n stare de aşa ceva. 2u una ştiu că nu

pot.Se !ntoarse şi porni repede spre barăci." 1iţi stane de piatră6 porunci isodemus.2l nu ascultase discuţiile !ngri5orate care se purtaseră !n spatele lui. Probabil că nu

mai era capabil să asculte altceva, !n a(ara vocilor care !i şopteau din interiorul capului." ?1aceţi cum credeţi că e mai bine@, mormăi un nom. /e să spun, de mare a5utor

e asta6 /ele c#teva sute de nomi care se adunaseră !n spatele porţii priveau cum seapropie maşina. isodemus era un pic mai !n (aţă şi"şi ţinea m#inile ridicate !n aer.

Singurul sunet care se mai auzea era scr#şnetul cauciucurilor pe pietriş.

acă o pasăre s"ar (i uitat !n 5os spre /arieră, !n următoarele c#teva secunde, ar (i(ost uimită.

Sau poate n"ar (i (ost. Păsările sunt unele dintre cele mai proaste creaturi şi aumari di(icultăţi !n a !nţelege p#nă şi evenimentele de zi cu zi, lăs#ndu"le la o parte pe celee+traordinare. ar, dacă ar (i (ost o pasăre neobişnuit de inteligentă, un corb, sau poate un papagal purtat de (urtună c#teva mii de 3ilometri de la cuibul său, iată ce ar (i g#ndit<

?%h. 0ite o gaură mare (ăcută !n deal, şi nişte barăci dărăpănate pe l#ngă ea, cu un gard!n (aţa lor6 $i mai e o maşină cu o lumină albastră deasupra, care trece prin poarta dingard. ar pe păm#nt !n (aţa ei se văd c#teva puncte negre. 0nul dintre ele stă (oarteţeapăn, chiar !n calea maşinii, iar celelalte, celelalte... Se despart şi !ncep să (ugă. 1ugm#nc#nd păm#ntul.@

u l"au mai găsit niciodată pe isodemus, deşi o ceată destul de numeroasă denomi cura5oşi l"a căutat s#rguincios ceva mai t#rziu, cercet#nd toate bălţile şi noroaiele.

Se st#rni, !n schimb, un zvon cum că, probabil, !n ultimul moment, isodemus sedăduse !n lături şi se prinsese de o parte a maşinii, pe care reuşise !n vreun (el să se urce.$i apoi aşteptase acolo, prea dezamăgit şi prea ruşinat ca să"i mai !n(runte pe ceilalţinomi, p#nă c#nd maşina se !ntorsese de unde venise, lu#ndu"l cu ea, ca să"şi trăiască totrestul vieţii !n penitenţă şi (ără să mai producă agitaţie, ziceau că (usese, !n (elul lui, unnom bun. /e altceva se putea spune despre el= e vreme ce crezuse !n Fraţii Arnold (din1905) şi (ăcuse ceea ce credea că se cade4 probabil că se ascunsese pe undeva prin lumeca să trăiască !n anonimat.

*şa !şi spuneau unul altuia. *şa au scris şi !n /artea nomului./eea ce credeau nomii !n momentele acelea intime, !nainte de a adormi... ei bine,

asta"l privea pe (iecare. 2ra ceva intim.



%amenii se agitau !ncet !n 5urul trenului şi a ceea ce mai rămăsese din camion. %mulţime de alte vehicule plecară şi veniră, !ntr"o viteză care părea (oarte mare dacă era 5udecată după măsurile omeneşti. easupra multora dintre ele clipeau lumini albastre.

omii !nvăţaseră să se teamă de lucrurile care aveau deasupra o lumină albastră

intermitentă.$i 'and -over"ul oamenilor de la /arieră era acolo. 0nul dintre anga5aţii /ariereigesticula, arăt#nd spre camionul distrus şi ţip#nd la ceilalţi. eschisese capota boţită dedeasupra motorului şi arăta spre locul !n care ar (i trebuit să (ie bateria.

'#ngă calea (erată, v#ntul unduia iarba !naltă. ar unele (ire de iarbă !naltă seunduiau chiar şi (ără pic de v#nt.

orcas avusese dreptate. %amenii se !ntorceau !ntotdeauna acolo unde mai(useseră o dată. /ariera le aparţinea. :n (aţa barăcilor erau acum parcate trei camioane, iaroamenii mişunau peste tot. 0nii reparau garduri. *lţii descărcau cutii şi pachete dincamioane. 0nul era chiar !n biroul managerului şi (ăcea ordine pe"acolo.

omii se pitulară pe unde putură, ascult#nd !n(ricoşaţi sunetele de deasupra lor.eşi erau tare mici, cei două mii de nomi nu prea mai aveau multe locuri !n care să seascundă.

)iua (u (oarte lungă. :n semi!ntunericul de sub unele dintre barăci, !n bezna dinspatele lăzilor şi chiar !ntr"unele dintre ele, chiar şi sub streşinile mici de subacoperişurile subţiri, nomii se străduiau c#t de bine puteau să treacă prin necaz

/#ţiva dintre ei scăpară prin !nt#mplări aproape miraculoase. ;ătr#nul Munby dela /on(ecţii şi cea mai mare parte a (amiliei sale rămăseseră aproape orbiţi de luminăc#nd un om mutase cutia veche !n spatele căreia se ascunseseră. umai o goană scurtăspre adăpostul o(erit de c#teva cutii de tablă reuşise să"i salveze. *sta şi, bine!nţeles,(aptul că oamenii nu se uitau niciodată cu (oarte mare atenţie la ceea ce (ac.

Totuşi, asta nu era cea mai rea parte./ea mai rea parte era cu mult mai rea. omii stăteau !n !ntunecimea zgomotoasă, (ără a !ndrăzni nici măcar să

vorbească, şi simţeau cum lumea lor se descompune. $i asta nu (iindcă oamenii !i urau penomi, ci, pur şi simplu, (iindcă nu"i observau.

2lectricitatea lui orcas, de pildă. ;ătr#nul petrecuse o mulţime de vremerăsucind bucăţi de cablu pentru a le uni şi a găsi o modalitate sigură de a (ura electricitatedin tabloul cu siguranţe. 0n om le !ndepărtase cablurile !nsă dintr"o singură mişcare şi,(ără să se g#ndească, meşterise c#teva minute cu o şurubelniţă şi apoi montase un alttablou, care avea o !ncuietoare. *poi reparase şi tele(onul.

omii Magazinului aveau nevoie de electricitate. u"şi puteau aminti vreun timpc#nd să nu (i avut. 1usese un lucru natural, ca aerul. ar acum lumea lor devenise una a beznei nes(#rşite.

$i teroarea nu se oprea aici. Sc#ndurile ne(inisate ale duşumelei se clătinaudeasupra lor, (ăc#nd să plouă cu pra( şi cu aşchii. Tobe de metal bubuiau mai tare dec#ttunetul. Se mai auzea şi un ciocănit continuu, puternic. %amenii se !ntorseseră şi păreauhotăr#ţi să răm#nă.

/u toate astea, oamenii plecară, !ntr"un t#rziu. /#nd lumina zilei secă din cerul deiarnă, care arăta precum o tablă rece de oţel, c#ţiva oameni se urcară !n vehiculele lor şi



porniră !n 5os pe drumeag.:nainte de a pleca, (ăcură, totuşi, un lucru ciudat. omii trebuiră să se !nghesuie

unul !ntr"altul, pentru a se (eri, atunci c#nd sc#ndurile duşumelei din biroul managerului(ură ridicate. % m#nă imensă cobor! şi puse o tavă micuţă pe păm#ntul bătătorit de subduşumea. *poi bezna cobor! din nou, imediat ce sc#ndurile (ură puse la loc.

omii se adunară nedumeriţi şi se !ntrebară ce motiv !i determina pe oameni,după o zi ca asta, să le dea de m#ncare.Tava era plină cu (ăină. u era cine ştie ce !n comparaţie cu m#ncarea din

Magazin, dar nomilor, care se simţiseră toată ziua mizerabil şi cărora le era (oame, (ainaaceea le mirosea e+celent.

oi copilaşi se t#r#ră mai aproape. 2ra o mireasmă (oarte ispititoare.0nul dintre ei luă un pumn plin cu (aină." u o m#nca6Grimma !şi (ăcu loc printre nomii !nghesuiţi." ar miroase at#t de... murmură unul din nomi." *i mai mirosit ceva similar p#nă acum= :ntrebă ea. "u, nu prea, dar...

" eci habar nu ai dacă e bună de m#ncat, nu= 0ite ce e, eu mai ştiu c#te cevadespre lucruri din astea... *colo unde am locuit mai demult, !n vizuină... acolo era un loc,l#ngă drum, unde oamenii se adunau ca să măn#nce şi, uneori, găseam (ăină ca asta printre cutiile cu gunoi din spatele motelului. e pe vremea aceea ştiu că te omoară dacăo măn#nci.

omii se holbară la tava aparent ino(ensivă. M#ncare care te omoară= u aveanici un sens.

" Mi"aduc aminte că, odată, am m#ncat !n Magazin nişte carne !mpuţită, spuse unnom mai bătr#n. Tare ne"a mai durut burta... :ncheie el, arunc#ndu"i Grimmei o privire plină de speranţă.

2a clătină !nsă din cap.

" u e cazul şi acum. oi găseam şobolani morţi l#ngă o asemenea (aină. $i nu păreau să (i. murit !ntr"un mod prea plăcut, adăugă ea, !n(ior#ndu"se din cauza amintirilor."%h6 omii se mai uitară o dată la tavă. e deasupra lor se auzi un bocănit.:n /arieră mai e+ista !ncă un om.

Stătea pe vechiul scaun rotitor din biroul managerului şi citea un ziar.Printr"o gaură din duşumea, nomii !l priveau cu atenţie. *vea cizme imense,

pantaloni cu (alduri mari, o 5achetă c#t un munte, şi, (oarte departe, se putea distingere(le+ia luminii electrice pe chelia lui imensă.

Trecu multă vreme p#nă c#nd omul lăsă ziarul şi se !ntinse spre birou. omii degardă văzură abia atunci că pe masă odihnea un pachet cu sandvişuri, mai !nalt dec#toricare dintre ei, şi un termos care aburea c#nd era deschis şi umplea !ncăperea cu mirosde supă.

Se grăbiră să"i raporteze toate astea Grimmei. 2a se postase l#ngă tavă,supraveghindu"i pe cei şase nomi mai !n v#rstă şi mai !nţelepţi, care stăteau la r#ndul lorde pază, pentru a"i (eri pe copii de otravă.

" %mul de sus nu (ace nimic special, o in(ormară nomii. Stă, pur şi simplu, acolo.'"am văzut privind pe (ereastră o dată sau de două ori.



" :nseamnă că o să stea aici toată noaptea, conchise Grimma. 2 de aşteptat caoamenii să dorească să a(le ce anume a provocat toate necazurile astea.

" /e ne (acem=Grimma stătea ţin#ndu"şi capul !n palme." *m putea merge !n barăcile acelea dărăpănate din partea cealaltă a /arierei,

spuse ea !ntr"un t#rziu. a, ne"am putea duce acolo." orcas spune... orcas spunea că locurile acelea sunt tare prime5dioase, rosti unnom, cu mare gri5ă. in cauza gunoaielor şi a chestiilor de pe acolo. )icea că e (oarte periculos.

" Mai periculos dec#t aici= :ntrebă Grimma, regăsindu"şi o nuanţă din vechiul eisarcasm.

" *i dreptate." u vă supăraţi, coniţă...2ra una dintre (emeile mai tinere. Toate o divinizau pe Grimma datorită (elului !n

care ţipa la bărbaţi şi citea mai bine dec#t oricine altcineva. /ea care i se adresase ţineaun bebeluş !n braţe şi se tot scuza de (iecare dată c#nd termina o (rază.

" /e e, Sorrit= :ntrebă Grimma." &ă rog, coniţă, copiii sunt (oarte !n(ometaţi, coniţă. u e nici zare de m#ncareaici 5os, !nţelegeţi=

:i aruncă o privire rugătoare.Grimma clătină din cap. Proviziile sau, mai bine"zis, ceea ce mai rămăsese din ele

se a(lau sub alte barăci. epozitul principal de carto(i (usese găsit de oameni şi probabilcă de aceea puseseră otravă sub duşumele. %ricum, nu puteau aprinde nici (ocul şi nuaveau nici carne. imeni nu mai v#nase de c#teva zile, (iindcă se con(ormaseră cu toţiiordinelor lui isodemus, care spusese că Fraţii Arnold (din 1905) !i va milui.

" mediat ce se luminează, ar trebui ca toţi v#nătorii de care ne putem dispensa săiasă a(ară, decretă Grimma.

Se g#ndiră la asta. -ăsăritul părea !nsă tare !ndepărtat. Pentru un nom, noapteadurează c#t trei zile pentru un om." 2 multă zăpadă a(ară, spuse un nom. *sta !nseamnă că avem apă." oi s"ar putea să ne descurcăm (ără m#ncare, dar copiii nu o să (ie !n stare, zise

Grimma." $i nici bătr#nii, se auzi o voce. 'a noapte, iarăşi o să dea !ngheţul. u avem

electricitate şi nici nu putem să aprindem un (oc a(ară.Stăteau cu privirea pironită !n păm#nt, (ără vreo speranţă.ar Grimma g#ndea< ?0ite că nu se mai ceartă. 0ite că nu se mai !nghiontesc.

'ucrurile sunt at#t de grave, !nc#t nu se mai ceartă şi nu se mai !nvinovăţesc unul pealtul.@

" :n regulă, spuse ea. $i ce credeţi că ar trebui să (acem=

11.

I. Îl vom năpă$i ie!in$ $in pere%i.II. Îl vom năpă$i ie!in$ $e su' $u!umea.III. Î!i va $ori să nu ne &i văut vreo$ată.



-in #artea nomului" Bamenii" vers. I)III./

%mul !şi cobor! ziarul şi ascultă.in pereţi se auzeau (oşgăieli. e sub duşumea se auzeau zgrepţănături. %chii !i

căzură pe masa din (aţa lui./#teva creaturi mici !i apucaseră pachetul cu sandvişuri şi"l cărau de"a lungulmesei. /lipi.

*poi urlă şi !ncercă să se ridice, şi abia c#nd vru să păşească observă că picioarelesale erau legate (oarte str#ns de cele ale scaunului.

Se prăbuşi !nainte. % mulţime de creaturi minuscule, care se mişcau at#t derepede, !nc#t abia dacă le putea vedea, se năpustiră de sub masă şi !n(ăşurară un cabluelectric vechi !n 5urul braţelor sale, care sp#nzurau !n (aţă. :n c#teva secunde, cablul era!nnodat ciudat, dar (oarte bine, şi (i+at de mobilă.

:i văzură ochii imenşi cum se zbat. eschise ochii şi mugi către ei clănţănind dindinţi ca nişte (ar(urii galbene.

/ablul rezistă.Sandvişurile se dovediră a (i cu br#nză şi pastrama, şi, c#nd a5unseră deasupratermosului, constatară că e plin cu ca(ea.

" M#ncare de Magazin, !şi spuseră nomii unii altora. M#ncare bună de Magazin,aşa cum aveam odată.

Se revărsară !n cameră din (iecare crăpătură şi gaură de şoarece. Pe masă era un(oc electric şi stăteau solemni, pe r#nd, !n (aţa becului său strălucitor sau rătăceau pur şisimplu prin birou.

" *m reuşit, se entuziasmară ei, e+act ca !n ltoriile lui <ulilevier- /u c#t suntmai mari, cu at#t se lovesc mai rău c#nd cad.

2+ista un curent de opinie care susţinea că ar (i trebuit să"l ucidă pe omul ai cărui

ochi !nnebuniţi !i urmăreau peste tot. deea asta le venise c#nd descoperiseră cutia.2ra pe unul dintre ra(turi. Galbenă. *vea pe ea poza unui şobolan care părea tarene(ericit. /u litere mari şi roşii era scris cuv#ntul S/-*M%11. Pe spatele cutiei...1runtea Grimmei se !ncreţi !n timp ce !ncerca să citească cuvintele mai mici de"acolo<

" )ice aşa< ?Muşcă o dată, dar nu se mai !ntorc niciodată@, spuse ea. $i, !naparenţă, conţine polidiclorometil"inlon", ce"o mai (i şi asta. ?2limină !ntr"o clipită...@Grimma se opri.

" 2limină ce= :ntrebară nomii. /e elimină= Grimma !şi cobor! vocea<" ?2limină !ntr"o clipită dăunătorii supărători din toată gospodăria@, zise ea. 2

otravă. 2 chestia aia pe care au pus"o sub podea.Tăcerea care urmă cuvintelor Grimmei mustea de indignare. omii născuseră

destul de mulţi copii !n /arieră. *veau păreri (oarte stricte !n privinţa otrăvii." *r trebui să"l silim pe omul ăsta s"o măn#nce, spuse un nom, supărat. Să"i

umplem gura cu poliputete3etlon de ăsta sau cum naiba i"o mai spune6 *uzi, dăunătoriisupărători.

" 2u cred că ei !şi !nchipuie că suntem şobolani, zise Grimma." $i asta !nseamnă că totul e !n regulă= spuse cu sarcasm un alt nom. $obolanii

sunt de treabă. u am avut niciodată necazuri cu ei. u am simţit nevoia să le dăm hranăotrăvită.



e (apt, nomii se !nţelegeau destul de bine cu şobolanii de prin partea locului, asta poate şi pentru că şe(ul acestora din urmă era ;obo, care !i aparţinuse lui *ngalo pe c#ndtrăiau !n Magazin. /ele două specii se tratau reciproc cu prietenia distantă a unor creaturicare ar (i putut să se măn#nce pe loc una pe alta, dar erau hotăr#te să nu o (acă.

" a, şobolanii ne"ar mulţumi dacă am scăpa de omul ăsta, continuă nomul.

" u, se opuse Grimma. u cred că ar trebui să (acem aşa ceva. Mas3lin a spus!ntotdeauna că sunt aproape la (el de inteligenţi ca noi. u poţi, pur şi simplu, să otrăveştio creatură inteligentă.

" a, dar ei au !ncercat." 2i nu sunt nomi. u ştiu să se comporte, preciza Grimma. :n orice caz,

g#ndeşte"te puţin. % să vină şi mai mulţi oameni aici m#ine dimineaţă. acă găsesc unom mort, o să avem o puzderie de necazuri.

*ici avea dreptate. ar, oricum, se arătaseră unui om. ici un nom nu"şi puteaaminti ca un asemenea lucru să se mai (i !nt#mplat vreodată. 2i (useseră nevoiţi să o (acă, pentru că alt(el ar (i murit de (oame sau ar (i !ngheţat, dar nimeni nu ştia unde se vatermina această aventură. u se va termina era ceva mai simplu de prevăzut. Probabil

avea să se termine (oarte prost." u"te şi pune"o undeva unde să nu poate (i atinsă de şobolani6 porunci Grimma." 2u tot cred că ar (i trebuit să"l silim s"o guste, spuse, nomul !ncăpăţ#nat." u. a"o mai repede de"aici6 % să răm#nem !n !ncăperea asta tot restul nopţii şi"o

să plecăm cu puţin !nainte de"a se lumina." ;ine, !n regulă, dacă spui tu. Sper doar că n"o să ne pară rău mai t#rziu, at#ta tot. omii rostogoliră cutia mortală !ntr"un ungher.Grimma se !ndreptă spre locul !n care zăcea omul. *cum era (oarte bine legat şi

nu"şi putea mişca nici măcar un deget. *răta e+act ca individul din desenul despre<ulilevier, sau cum i"o mai (i spun#nd, cu e+cepţia (aptului că ei aveau ceea ce nomii dinvechime nu auziseră niciodată, adică o mulţime de cabluri electrice. 2rau cu mult mai

rezistente dec#t (r#nghiile. ar ei erau cu mult mai supăraţi.<ulilevier

nu condusese uncamion imens peste c#mpurile celorlalţi şi nu (olosise niciodată otravă pentru şobolani casă"i omoare.

:i umblară prin buzunare şi clădiră un (el de căpiţă din lucrurile găsite acolo.Printre ele se a(la şi un pătrat mare dintr"o c#rpă albă, pe care un grup de nomi reuşiră să"l lege peste gura omului !n momentul !n care mugetele lui !ncepură să calce pe toatălumea pe nervi.

*cum stăteau !n 5urul lui, m#nc#nd (irimituri de sandvişuri şi privindu"i ochii.%amenii nu"i pot !nţelege pe nomi. &ocile lor sunt prea rapide şi prea !nalte,

precum chiţăitul unui liliac. Sau, oricum, ceva asemănător." 2u zic că ar trebui să găsim ceva ascuţit şi să"l !mpungem, sugeră un nom. :n

toate părţile moi." $i mai sunt nişte chestii pe care le"am putea (ace, dacă am avea chibrituri, spuse

o (emeie, spre marea surpriză a Grimmei." $i cuiele ar putea (i (olositoare, propuse un nom !ntre două v#rste.%mul mormăi, muşc#nd din căluş, şi trase puternic de legături." *m putea să"i smulgem (iecare (ir de păr, zise (emeia, apăr#nd pe neaşteptate !n

spatele lor. $i apoi am putea..." e ce n"o (aceţi atunci= Se !ntoarseră.



" Po(tim=" 1aceţi toate astea, dacă le doriţi cu adevărat, spuse Grimma. 0ite"l, stă chiar !n

(aţa voastră. 1aceţi ce vă place6" /ine, eu= 81emeia dădu !napoi.9 u mă re(eream... nu eu. u mă re(eream la

ine. Mă re(eream... 2i bine, la noi. omenirea.

"Păi, suntem aici, spuse Grimma. omenirea este (ormată din nomi. $i, totuşi, nue (rumos să"i chinuieşti pe prizonieri. *m citit asta !ntr"o carte. Se numeşte onvenţia dela <eneva. /#nd ai (iinţe la dispoziţia ta, nu trebuie să le chinuieşti.

" /u toate astea, mie mi se pare un moment ideal, zise un nom. Să"i loveşti atuncic#nd nu pot da şi ei, la asta mă re(er. :n orice caz, susţii asemenea lucruri, de parcăoamenii ar (i nişte (iinţe inteligente, !ncheie nomul, !ndepărt#ndu"se.

" 2 ciudat. /#nd le vezi (eţele de (oarte aproape, remarcă (emeia, !nclin#ndu"şicapul, seamănă (oarte tare cu noi. umai că sunt mai mari.

0nul dintre nomi privi !n ochii !n(ricoşaţi ai omului." 0ite, are un nas păros, constată el. $i urechile au păr." /e greţos6 (ăcu (emeia.

" *proape că"mi pare rău pentru ei (iindcă au nasul at#t de mare.Grimma privi şi ea !n ochii omului. ?Stau şi eu şi mă !ntreb. Sunt mai mari dec#tnoi, deci probabil că !n capul lor e loc pentru o cantitate substanţială de creier. $i au şiochii ăştia imenşi. /u siguranţă că trebuie să ne (i văzut măcar o dată. Mas3lin spune căsuntem aici de mii de ani. :n toată perioada asta, oamenii trebuie să ne (i văzut. Trebuie să(i ştiut că suntem nişte (iinţe inteligente. ar !n mintea lor ne"au trans(ormat !n z#ne.Poate că nu au vrut să !mpartă cu noi lumea lor.@

2ra evident că omul se uita la ea.?ar ar (i putut să o !mpartă. 2i trăiesc !ntr"o lume mare şi !nceată, !n timp ce noi

e+istăm !ntr"una mică şi rapidă, şi nu ne putem !nţelege unii cu alţii. ici măcar nu ne potvedea dec#t dacă stăm nemişcaţi, aşa cum stau eu acum. e mişcăm prea repede pentru

ei. e aceea, ei nu cred că e+istăm cu adevărat.@ :l privi din nou !n ochii aceea mari şi!n(ricoşaţi.?u am !ncercat niciodată cu adevărat să " cum era cuv#ntul ăla= " counic cu

ei p#nă acum. u ca şi c#nd ar (i (ost nişte (iinţe cu adevărat inteligente, care g#ndesc cug#nduri adevărate. /um le putem spune că e+istăm cu adevărat şi că suntem cu adevărataici=

ar poate că atunci c#nd zaci !ntins pe podea, legat de nişte creaturi mai mici, pecare abia dacă le poţi vedea şi"n care nu prea crezi, nu e momentul cel mai potrivit pentrua !ncepe o comunicare. Poate că ar trebui să !ncercăm altă dată. 1ără semne, tară strigăte,doar să !ncercăm să"i (acem să ne !nţeleagă.

"ar (i e+traordinar dacă am reuşi= 2i ar putea să (acă pentru noi toate treburile!ncete şi grele, iar noi am putea (ace pentru ei lucruri mici şi rapide. 1ineţuri pe caredegetele acelea mari nu le pot (ace... ar nu să le vopsim (lorile sau să le lustruim panto(ii...@

" Grimma6 Trebuie să vezi asta, auzi o voce din spatele ei. omii erau adunaţi !n 5urul unei (#şii albe de pe podea.*, da. %mul se uita !ntr"o bucată de aceea mare de h#rtie... omii !ntinseseră ziarul pe podea. *răta destul de asemănător cu primul pe care"l

văzuseră, cu e+cepţia (aptului că acesta se chema /TB : 2N/'0S&T*T2



;'*/C";0--D 2&2G P%ST E G*)2TT2. 2rau mai multe scrisuri din aceleamasive, unele dintre litere (iind aproape la (el de mari precum capul unui nom.

Grimma clătină din cap !n timp ce !ncerca să priceapă ceea ce citea. Putea să!nţeleagă destul de bine ceea ce era scris !n cărţi, dar a5unsese să considere că ziarele(oloseau o altă limbă. % limbă plină de %&2) şi $%/*T, şi poze ceţoase de oameni

z#mbitori, care dădeau m#na cu alţi oameni 8T*;'2-S %2*)7 II 2 '-2P2T-0 SPT*'0' M0/P*'9. u era greu să pricepi ce !nsemna (iecare cuv#ntluat !n parte, dar c#nd erau puse unul l#ngă altul, ele (ie că nu !nsemnau nimic, (ie!nsemnau ceva greu de crezut 8S/**'0' T*N2'%- *S0P-* /2T-0'0/&/9.

" u, nu acolo citim. /i pagina asta de"aici. 0ite, unele dintre cuvinte suntaceleaşi ca şi data trecută. Sunt despre epot, K.

Grimma alergă !n lungul unui articol !n care se povestea despre cineva carezădărnicise planul altcuiva de a (ace ceva.

/#nd a5unse printre ceilalţi, văzu, !ntr"adevăr, o poză neclară a lui epot, K, subcuvintele< MP*S : /2- P2T-0 T&.

:ngenunche şi e+amina cu atenţie cuvintele mici de mai 5os." /iteşte cu voce tare6 strigară nomii." ?-ichard *rnold, preşedintele *rnco nternational Grup, originar din

;lac3burry, a declarat astăzi !n 1lorida că oamenii de ştiinţă !ncă mai !ncearcă să rec...recapete controlul asupra *rnsat F, costisitorul sat... telit de cornu... comunicaţii.@ omii priviră unii spre alţii.

" /ostisitor= :ntrebară nomii. Probabil, e o greşeală şi au vrut să scrie că e (ăcutdin cositor.

" ?*şteptările erau (oarte mari după lansarea re... reuşită de ieri, din 1lorida@,urmă Grimma, nesigură, ?şi se credea că primele teste de tr"tr"transmisie vor avea locastăzi. eocamdată !nsă, satelitul transmite un (lu+ de... sem... semnale ciudate. eancu un soi de cod,

a declarat *rnold, K.@Se auzi un murmur de apreciere din partea nomilor." ?2 ca şi cum ar avea o minte proprie@, citi Grimma mai departe.:n continuare, erau alte c#teva paragra(e despre ?probleme orbitale@, ce"or mai (i

şi alea, şi de aceea Grimma nu se grăbi să le citească.2a !şi amintea !nsă, de (elul !n care !i vorbise Mas3lin despre stele şi despre

motivul care le !mpiedica să cadă pe Păm#nt. $i apoi mai era şi %biectul. :l luase cu el.ar %biectul putea vorbi cu electricitatea, nu"i aşa= Putea asculta cum şopteşteelectricitatea prin (ire şi cum zb#rn#ie chestia aia care zboară prin aer şi căreia orcas !ispunea radio. acă e+istă ceva care să poată transmite semnale ciudate, atunci %biectulera cu siguranţă prima cauză la care ea una s"ar (i g#ndit. $i !i mai spusese Mas3lin ceva<că s"ar putea să (ie nevoiţi să călătorească mai mult dec#t au (acut"o !n timpul Marii$o(ereli.

"Trăiesc, spuse Grimma ca pentru ea. Mas3lin şi *ngalo, şi Gurder. *u a5uns !nlocul ăla, 1lorida, şi trăiesc6

$i"l amintea pe Mas3lin !ncerc#nd să"i vorbească despre cer şi despre %biect,despre locul de unde veniseră nomii pe Păm#nt, şi !şi dădea seama că ea nu !nţelesese cuadevărat niciodată toate astea, nu mai mult dec#t !nţelesese el ceea ce dorise ea să"i spunăatunci c#nd !i vorbise despre broscuţe.



" Trăiesc, repetă ea. Sunt sigură de asta. u ştiu e+act cum sau unde, dar au un soide plan şi sunt !n viaţă.

omii schimbară priviri semni(icative !ntre ei, iar semni(icaţia pe care o puneau!n priviri era< ?0ite, !ncearcă să se iluzioneze, dar cine are at#ta cura5 !nc#t să"i spună căse !nşeală=@

;unica Mor3ie o bătu uşor pe umăr." a, da... o(tă ea. Trăiesc6 ;ine că au avut o pansare reuşită. Sunt sigură că !ndrumul ăsta lung s"au rănit şi ei pe ici"pe colo. ar, dacă aş (i !n locul tău, (etiţa mea, m"aş duce un pic la culcare.

Grimma visa.2ra un vis con(uz. e (apt, visele sunt !ntotdeauna con(uze. u vin aran5ate

precum (ilmele. &isa sunete puternice şi lumini strălucitoare. $i ochi.%chi mici şi galbeni. $i pe Mas3lin st#nd pe o creangă, uit#ndu"se printre (runze

şi privind !n 5os la nişte ochi mici şi galbeni.?&ăd ceea ce (ace el acum.@ g#ndi ea. ?2 !n viaţă. u m"am !ndoit de asta nici o

clipă, bine!nţeles. umai că spaţiul cosmic pare mai plin de (runze dec#t mă aşteptam.Sau poate că nimic din toate astea nu e+istă cu adevărat şi eu nu (ac dec#t să visez.@*poi, cineva o trezi. u e prea !nţelept să speculezi pe marginea semni(icaţiei viselor. *şa că se abţinu.

*(ară, !n noapte, ningea din nou şi bătea un v#nt !ngheţat./#ţiva nomi se aventurară p#nă la barăcile părăsite şi se !ntoarseră cu c#teva

legume pe care oamenii le trecuseră cu vederea, dar ?recolta@ aceea era demnă de milă.%mul legat adormi după un timp şi !ncepu să s(orăie, scoţ#nd un zgomot care semăna cuacela pe care !l (ace un (erăstrău subţire !n timp ce taie un buştean gros.

" M#ine dimineaţă, alţi oameni o să vină după el, !i preveni Grimma pe ceilalţi. *r

(i trebuit să plecăm de"aici p#nă atunci. Poate că ar trebui...Se opri. *scultară cu toţii. /eva se mişca pe sub podele." Mai e cineva acolo 5os= :ntrebă şoptit Grimma. omii din apropierea ei clătinară

din cap. imeni nu ar (i stat !n spaţiul !ngheţat de sub podele c#nd ar (i putut ieşi lasupra(aţă, să se bucure de căldura şi de lumina din birou.

L " ici vreun şobolan nu se poate să (ie, spuse Grimma.*poi se auzi o chemare. ici cu voce tare, dar nici prea slabă, ca şi cum cel de 5os

ar (i dorit să se (acă remarcat răm#n#nd pe c#t se poate de tăcut.P#nă la urmă, vocea se dovedi a (i a lui Sacco.:l traseră deasupra sc#ndurilor podelei prin locul pe unde puseseră oamenii otrava

pentru şobolani. 2ra plin de noroi şi tremura de epuizare." u găseam pe nimeni6 strigă el. *m căutat peste tot şi nu am găsit pe nimeni, şi

apoi am văzut camioanele de"aici şi luminile aprinse, aşa că am presupus că oamenii sunt!ncă !n birou, dar eu tot am venit şi v"am auzit vocile, şi acum e musai să veniţi voi cumine, (iindcă trebuie să"l a5utăm pe orcas6

" Trăieşte= :ntrebă Grimma." *şa s"ar zice, (iindcă, alt(el, se poate spune că !n5ură al naibii de bine pentru un

mort, zise Sacco, prăbuşindu"se pe podea." *m crezut că aţi mu... :ncepu Grimma.



" "avem nici unul nimic6 /u e+cepţia lui orcas. 2l s"a lovit c#nd a cobor#t dincamion. >aideţi, vă rooog6

" Tu nu eşti !n stare să mai mergi nicăieri, zise Grimma, ridic#ndu"se !n picioare.Spune"ne doar unde se a(lă6

" '"am cărat !n braţe p#nă la 5umătatea drumului, dar am obosit, aşa că l"am lăsat

acolo şi eu am venit după a5utoare, adăugă Sacco dintr"o su(lare. Sunt !n şanţ, sub untu(iş...%chii !i căzură asupra omului care s(orăia zgomotos." *ţi capturat un om6 e+clamă el, !n timp ce se prăbuşea !ntr"o parte. 2u trebuie să

mă odihnesc. Sunt at#t de obosit6 %bosit... repetă el neclar.*poi căzu cu capul !nainte.Grimma !l prinse şi !l aşeză pe podea c#t putu de gri5uliu." Puneţi"l undeva la căldură şi vedeţi dacă a mai rămas ceva de m#ncare, spuse ea,

adres#ndu"se nimănui şi tuturor deodată. $i mai am nevoie de c#ţiva dintre voi să măa5ute să"i găsim pe ceilalţi. >aideţi, asta nu"i o noapte pe care să o !n(runţi a(ară6

2+presia care se !ntipări pe (eţele multora arăta că !mpărtăşesc !ntru totul acel

punct de vedere, dar că nomii care nu ar trebui să (ie a(ară sunt chiar ei !nşişi." inge cam tare, spuse nesigur un nom. u o să"i găsim niciodată !n zăpadă pe!ntunericul ăsta.

Grimma !l s(redeli cu privirea." S"ar putea să nu"i găsim, ripostă ea tăios. S"ar putea să"i găsim, !n po(ida

!ntunericului şi a zăpezii. $tim !nsă cu siguranţă că nu o să"i găsim dacă stăm aici unde elumină şi căldură.

/#ţiva nomi (ăcură un pas !n (aţă.Grimma !i recunoscu pe părinţii lui ooty, dar şi pe cei ai altor tineri care se a(lau

a(ară. *poi se auzi un zvon de !mbulzeală venind de sub masă, acolo unde nomii mai bătr#ni se !nghesuiseră ca să"şi ţină de cald şi să mai b#r(ească.

"&in şi io6 spuse bunica Mor3ie. % !nghiţitură de aer curat o să"mi (acă bine. /evă holbaţi la mine=" /red că ar trebui să răm#i !năuntru, bunico, insistă Grimma cu bl#ndeţe."a nu lua tonul ăsta de ?!nţelegere (aţă de moşnegi@ c#nd vorbeşti cu mine, (etiţo6

spuse bunica, !mboldind"o cu bastonul. 2u cutreieram nămeţii cu mult !nainte ca ai tăi să(i ştiut cum se (ac copiii6 Se !ntoarse spre ceilalţi nomi şi vorbi cu glas liniştit< u e marelucru, dacă ai gri5ă cum calci şi strigi mereu, aşa !nc#t (iecare să ştie unde se a(lă (iecaredintre tovarăşii săi. 2u am mers să"l căutăm pe unchiul Aoe !nainte de a (i !mplinit un an,spuse ea cu m#ndrie. 2ra o zăpadă !ngrozitoare. * !nceput să ningă pe neaşteptate, !n timpce bărbaţii erau plecaţi la v#nătoare. $i aproape că l"am găsit !ntreg pe unchiul Aoe.

" ;ine, bine, !n regulă, bunico6 spuse Grimma cu repeziciune, privind !ngri5oratăspre ceilalţi. >ai, cine vine cu noi=

O P#nă la urmă se aleseră cincisprezece nomi, unii dintre ei alătur#ndu"se grupuluimai mult de ruşine.

:n lumina galbenă care se scurgea pe pereţii barăcii, (ulgii de zăpadă păreau tare(rumoşi. /#nd a5ungeau !n apropierea păm#ntului, deveneau !nsă destul de neplăcuţi.

omii din Magazin urau cu tot su(letul lor zăpada din 2+terior.2+istase, desigur, zăpadă şi !n Magazin4 era !mprăştiată peste măr(uri atunci c#nd

se apropia 'una /adourilor. ar nu era rece. ar (ulgii erau nişte chestii mari şi plăcute,



care se at#rnau de tavan, (olosindu"se bucăţi de aţă. 1ulgi cumsecade. u chestii oribilecare arătau bine at#t timp c#t erau !n aer, dar care deveneau ude şi reci c#nd li se permiteasă se aşeze pe podea.

pada le a5ungea de5a p#nă la genunchi." u trebuie dec#t să ridicaţi piciorul p#nă sus şi apoi să"l a(undaţi cu putere. u e

mare sco(ală, le e+plica bunica Mor3ie celorlalţi.1ereastra barăcii lumina !ntreaga /arieră, dar drumeagul părea un tunel !ntunecat,care ducea direct !n noapte.

" :mprăştiaţi"vă6 porunci Grimma. ar nu vă depărtaţi unul de altul6" e !mprăştiem, dar nu ne depărtăm, bombăniră nomii. 0n nom bătr#n ridică o

m#nă şi !ntrebă politicos<" oaptea nu sunt sticleţi, aşa"i=" 1ireşte că nu6 răspunse Grimma." /um să (ie sticleţi noaptea, prostule= o aprobă şi bunica Mor3ie omii părură uşuraţi." Sticleţi nu sunt6 ar sunt vulpi, adăugă bătr#na, (oarte mulţumită de cunoştinţele

ei. &ulpi mari. /are sunt tare (lăm#nde !n anotimpul rece. $i s"ar mai putea să (ie şi burniţe, mai adăugă ea, scărpin#ndu"şi bărbia. iavoli !mpieliţaţi, bu(niţele alea6 u leauzi dec#t atunci c#nd au a5uns deasupra ta. 8;unica Mor3ie bătu !n zid cu bastonul.9 >ai,(iţi vigilenţi şi să pornim cu dreptul. *sta dacă nu cumva sunteţi precum unchiul meu Aoe,căruia o vulpe i"a m#ncat piciorul drept şi de aceea a avut nevoie de unui de lemn. 2l păşea !nt#i cu st#ngul.

:ncura5ările de acest (el ale bunicii Mor3ie aveau !ntotdeauna e(ect. :i stimula peceilalţi.

/#teodată, orice era mai bun dec#t o !ncura5are.1ulgii păreau o glazură aşezată peste ierburile moarte şi peste tu(işurile

des(runzite de pe marginile drumului. omii !mpungeau cu bastoanele smocurile de iarbă

şi priveau cu atenţie toate gropile din şanţ, !n timp ce (ulgii continuau să cadă !ntr"olinişte moale, ce părea !nsă gata"gata să se spargă !n orice clipă. Sticleţii, bu(niţele şicelelalte terori ale 2+teriorului păreau că se ascund !n (iecare umbră.

:ntr"un t#rziu, lumina rămase mult !n urmă şi a5unseră să se deplaseze baz#ndu"se pe strălucirea zăpezii. in c#nd !n c#nd, c#te unul dintre ei striga ceva şi toţi se opreau săasculte.

2ra (oarte (rig.;unica Mor3ie se opri deodată." &ulpe6 anunţă ea cu seninătate. :i simt mirosul. u pot să con(und mirosul unei

vulpi. Sunt sigură6Se adunară unul l#ngă altul şi !ncepură să scruteze !ntunericul." Totuşi, s"ar putea să nu mai (ie prin prea5mă, spuse bunica. Mirosul răm#ne !n

aer destul de multă vreme.Se mai rela+ară puţin." )ău aşa, bunico6 se pl#nse Grimma."2u !ncercam doar să (iu de a5utor, pu(ni bunica Mor3ie. acă nu aveţi nevoie de

mine, puteaţi să spuneţi de la !nceput." u procedăm corect, zise, deodată, Grimma. oi !l căutăm pe orcas, nu"i aşa=

2l n"ar sta niciodată pur şi simplu !n aer liber6 $tie şi despre vulpi. Sunt sigură că şi"a luat



băieţii şi a găsit un adăpost pe undeva, c#t mai sigur cu putinţă.Tatăl lui ooty păşi spre Grimma." acă ne uităm cu atenţie la (elul !n care cad (ulgii de zăpadă, spuse el,

şovăilenic, putem observa că aerul condiţionat su(lă din direcţia asta, preciza el, arăt#ndcu degetul. eci adună mai multă zăpadă pe partea asta dec#t pe cealaltă. ar ei vor dori

să se ţină la adăpost de zăpadă şi de aerul condiţionat, nu"i aşa=" /#nd e !n 2+terior, se cheamă &#nt, spuse Grimma cu bl#ndeţe. ar ai dreptate6*sta !nseamnă... 8Grimma (ăcu o pauză, privind malurile şanţului.9 *sta !nseamnă că sea(lă pe partea cealaltă. >aideţi6

Se t#r#ră cu greutate !n sus, străbăt#nd p#lcuri de (runze moarte şi de vreascuriumede p#nă a5unseră pe marginea c#mpului de l#ngă drum.

2ra dezolant. oar c#teva smocuri de iarbă uscată străpungeau !ntindereanes(#rşită de zăpadă. /#ţiva nomi se văitară.

?:ntinderea !i sperie@ !şi zise Grimma. ?S"au obişnuit cu /ariera şi cu d#mburilede deasupra ei, chiar şi cu drumul, pentru că o mare parte din el este mărginit de maluri!nalte, şi !şi pot imagina că au ziduri !mpre5ur. Pur şi simplu, aici e prea mult spaţiu

pentru ei6@" u vă depărtaţi de şanţ, strigă ea, !ncerc#nd să pară mai veselă dec#t era de (apt. u prea e zăpadă pe"aici.

?%h, Fraţii Arnold(din 1905), g#ndi Grimma. ?orcas nu crede !n tine şi nici eunu cred, dar, dacă ai putea să e+işti totuşi doar !n scurtul răgaz c#t să ne călăuzeşti paşiicătre ei, am (i cu toţii (oarte recunoscători. $i dacă ai reuşi să opreşti şi ninsoarea şi să teasiguri că a5ungem te(eri !napoi la /arieră, uite, şi asta ar (i de mare a5utor.

/e nebunie6 Mas3lin a spus dintotdeauna că, dacă e+istă cu adevărat, Fraţii Arnold (din 1905) e mai degrabă !n capetele noastre şi ne a5ută să g#ndim singuri.@

eodată !şi dădu seama că se uită la un troian.?%are de ce"o (i gaura aia !n zăpadă=@ se !ntrebă ea !n g#nd.

12.

I0. Nu mai avem un$e să ne ascun$em !i tre'uie să plecăm.

-in #artea nomului" uga" cap. " vers. I0./

" M"am g#ndit că e o vizuină de iepure, spuse ea. orcas o bătu uşor pe m#nă." ;ravo6 rosti el cu glasul stins." *m stat o vreme pe drumeag după ce a plecat Sacco, zise ooty, !nsă se (ăcea

(oarte, (oarte (rig, iar orcas ne"a cerut să"l ducem de cealaltă parte a şanţului şi, ei bine,eu m"am g#ndit că uneori pe c#mpul ăsta se pot vedea iepuri, dar el a spus să găsim ovizuină. $i am găsit. /redeam că o să stăm aici toată noaptea.

" *u6 suspină orcas." a nu mai (ace at#ta scandal, că nu te"a durut deloc, zise bunica Mor3ie cu

veselie !n glas, e+amin#ndu"i piciorul. u e nimic rupt, dar ai o 5ulitură tare ur#tă. omii din Magazin priviră vizuina cu interes şi cu o nedisimulată aprobare. 2ra

str#mtă, şi asta le plăcea.



" $i strămoşii voştri au trăit !n asemenea vizuini probabil, spuse Grimma. ar cura(turi şi alte chestii din alea, (ireşte.

" 1oarte drăguţ, aprecie un nom. Primitor. 2 aproape ca şi cum am (i sub o podea." Totuşi, miroase cam ur#t, adăugă un altul." 2 de la iepuri, zise orcas, arăt#nd spre (undul vizuinii. "am auzit mişc#ndu"se

pe"acolo, dar se ţin departe de noi. ooty crede că a simţit şi o vulpe adulmec#nd pe"aiciacum c#tăva vreme." *r (i mai bine să te luăm de"aici c#t mai cur#nd posibil, spuse Grimma. u cred

că e+istă vreo vulpe care să poată reprezenta vreo ameninţare pentru grupul nostru. Seştie că toate cele de pe"aici ne cunosc (oarte bine. *u !nvăţat de5a că, dacă măn#ncă unnom, o să moară şi ele (oarte cur#nd

omii tropăiră uşor. 2ra adevărat, bine!nţeles. Se g#ndeau !nsă că nomul care va(i (ost m#ncat ar (i regretat !nt#lnirea aceea cu mult mai mult dec#t vulpea. 1aptul căvulpii i s"ar (i (ăcut zile grele după aceea n"ar (i (ost cine ştie ce consolare pentru el.

:n plus, erau !n(riguraţi, erau uzi iar vizuina, care nu ar (i reprezentat cine ştie ce propunere seducătoare dacă ar (i (ost (ăcută !n /arieră, părea, deodată, cu mult mai

atrăgătoare dec#t noaptea cumplită de"a(ară. Trecuseră pe l#ngă cel puţin zece vizuini,strig#nd !nspre !ntunericul din ele, p#nă să audă vocea lui ooty, care le răspunsese." u cred că trebuie să ne (acem prea multe gri5i, spuse Grimma. &ulpile !nvaţă

(oarte repede. u"i aşa, bunico=" /e= :ntrebă bunica Mor3ie." 'e spuneam tuturor că vulpile !nvaţă repede, zise Grimma, disperată." *, da6 *i dreptate, aprobă bunica. Se abat (oarte mult de la teritoriul lor dacă

simt ceva bun de m#ncare. &orbesc despre vulpile obişnuite. $i (ac acest lucru mai ales pevreme rece.

" u la asta mă re(eream6 e ce trebuie să procedezi !n aşa (el, !nc#t toatelucrurile să pară at#t de rele=

" Sunt absolut sigură că nu asta am zis, spuse bunica Mor3ie şi pu(ni." Trebuie să ne !ntoarcem, zise orcas cu (ermitate. )ăpada asta n"o să dispară purşi simplu6 ar eu pot să merg destul de bine, dacă am de cine să mă ţin.

" Putem să"ţi (acem o targa, propuse Grimma. eşi e tare lungă calea p#nă !n/arieră.

" *m văzut c#ţiva oameni urc#nd pe drumeag, spuse ooty. ar a trebuit să ne!ntoarcem p#nă la tunelul şobolanilor de c#mp şi asta a (ost greu, pentru că nu am reuşitsă găsim urme !ndea5uns de clare. *poi am !ncercat s"o tăiem peste c#mp, dar asta s"adovedit, p#nă la urmă, a (i o greşeală. Pentru că brazdele erau toate inundate. $i nu aveamnimic de m#ncare, mai adăugă ea.

" a, nici dacă a5ungem sus nu trebuie să vă aşteptaţi la cine ştie ce, !i consolăGrimma. %amenii ne"au luat ma5oritatea proviziilor. 2i cred că suntem şobolani." *sta nu"i chiar aşa de rău, spuse orcas. :n Magazin, obişnuiam chiar să"i

!ncura5ăm să creadă că suntem şobolani. *colo, ei puneau capcane. oi v#nam şobolani!n subsol şi"i v#ram !n capcanele lor. 1ăceam şi eu aşa ceva pe c#nd eram mai t#năr.

" *cum (olosesc hrană otrăvită, se pl#nse Grimma." /eea ce nu"i prea bine." Să mergem. >ai să te ducem !napoi6:ncă mai cădea zăpadă din cer, dar !ntr"un stil le5er, de parcă ultimii (ulgi din stoc



erau v#nduţi la 5umătate de preţ. 'a est, se vedea o linie de lumină roşie " nu răsăritul, cidoar promisiunea răsăritului. u era prea !ncura5atoare. /#nd soarele avea să răsară, aveasă se pomenească !nchis !ntr"o cuşcă de nori.

-upseră c#teva bucăţele dintr"o buruiană ceva mai tare şi"i (ăcură lui orcas un(el de scaun, pe care"l puteau căra patru nomi. *vusese dreptate cu privire la adăpostul pe

care !l o(erea şanţul. )ăpada nu era chiar at#t de ad#ncă acolo, dar lucrul acesta eracompensat de un strat cleios de (runze moarte, beţigaşe şi pietriş. :naintau destul de greu.Grimma g#ndi că trebuie să (i (ost minunat să (ii om !n timp ce spini de lungimea

m#inii ei !i s(#şiau rochia. ?Mas3lin avea dreptate, asta chiar că era lumea lor. *redimensiunile potrivite pentru ei. Pot să se ducă oriunde şi să (acă orice. oi doar neamăgim că (acem lucruri pentru noi !nşine c#nd, de (apt, nu (acem dec#t să trăim !ncolţuri obscure ale lumii lor, sub podelele lor, (ur#ndu"le di(erite lucruri.@

/eilalţi nomi se t#rau cum puteau !ntr"o tăcere apăsătoare. Singurul lucru care seauzea, !n a(ară de (oşnetul picioarelor care călcau pe zăpadă şi pe (runze, era cle(aitul bunicii Mor3ie. Găsise c#teva a(ine uscate !ntr"un tu(iş şi acum mol(ăia una de zor, cu(aţa luminată de !nc#ntare. 'e dăduse şi celorlalţi, dar (usese re(uzată, deoarece a(inele

păruseră amare şi neplăcute la gust." Probabil că eu m"am obişnuit de mică cu gustul ăsta, mormăi ea, privind spreGrimma.

?2 un gust cu care o să (im nevoiţi să ne obişnuim cu toţii@, g#ndi Grimma,ignor#nd privirile 5ignite pe care i le arunca bunica.

?Singura noastră speranţă este să ne despărţim şi să părăsim /ariera !n grupurimici imediat ce vom a5unge acolo. Să mergem să trăim pe c#mpuri, !napoi la traiul !nvizuini de iepure, unde va trebui să m#ncăm orice putem găsi. % dată ce vor (i murit ceimai bătr#ni, unele grupuri vor avea şanse să iasă din iarnă.

*sta o să !nsemne la revedere electricitate, la revedere citit, la revedere banane. $ar eu o s r*n în arier p*n c*nd se întoarce Mas"lin.

/apul sus, (etiţo6 spuse bunica Mor3ie, !ncerc#nd să (ie prietenoasă. /e eşti aşa!nnegurată= Trebuie să (im veseli, (iindcă s"ar putea să nu mai prindem ziua de m#ine6 2u

aşa am zis !ntotdeauna.P#nă şi bunica se simţi şocată c#nd Grimma !i !ntoarse o (aţă din care se scursese

tot s#ngele. Gura (etei se deschise şi se !nchise de c#teva ori, (ără vorbe.*poi se aplecă !nainte, (oarte uşor, căzu !n genunchi şi !ncepu să pl#ngă. 2ra cel

mai şocant sunet pe care"l auziseră vreodată. Grimma urla, se pl#ngea, se răstea şi dădeaordine. Pl#nsul ei era ur*t, de parcă lumea !ntreagă se !ntorsese cu susul !n 5os.

" 2u doar am !ncercat să o !mbărbătez oleacă, mormăi bunica Mor3ie.Aenaţi, nomii o !ncon5urară !ncet. imeni nu !ndrăznea să se apropie prea tare de

Grimma. Simţeau că se putea !nt#mpla orice. acă ai (i !ncercat să o baţi uşor pe umăr şisă"i spui ?linişteşte"te@, s"ar (i putut !nt#mpla orice. *r (i putut să"ţi smulgă m#na dintr"osingură muşcătură, sau ceva asemănător.

orcas privi pe r#nd spre nomii care"l !ncon5urau, o(tă şi se lăsă să cadă uşor dinscaunul său. $chiopată p#nă la Grimma, ţin#ndu"se de un spin pe care"l trans(ormase !n baston.

" e"ai găsit, şi acum ne !ntoarcem la /arieră. Totul e !n regulă, spuse el !ncetişor." ;a nu6 1iindcă de"acolo trebuie să plecăm cu toţii6 hohoti ea. 2ra mai bine să (i

rămas !n gaura aia6 Totul se duce de r#pă.



" 2i, eu aş zice mai degrabă... :ncepu orcas." u mai avem m#ncare, nu"i putem opri pe oameni, iar !n /arieră suntem ca !ntr"

o capcană. *m !ncercat să"i ţin pe toţi la un loc şi acum totul se duce de r#pă." *r (i trebuit să ne (i dus la hambarul ăla chiar de la !nceput, spuse ooty." Tu !ncă mai poţi să o (aci, zise Grimma. Toţi cei mai tineri se mai pot salva.

Trebuie doar să se !ndepărteze c#t mai mult posibil de locul ăsta." ar copiii nu vor putea să meargă, iar bătr#nii nu vor (i !n stare să !n(runtezăpada, replică orcas. $tii (oarte bine asta. umai că acum eşti disperată.

" *m !ncercat tot ce se putea. $i am mers din rău !n mai rău. *m crezut că viaţa !n2+terior va (i minunată. $i acum tot planul ăsta se prăbuşeşte.

orcas o privi lung, (ără e+presie." *m putea (oarte bine să renunţăm chiar acum, zise ea. *m putea să renunţăm şi

să murim chiar aici. ,Se lăsă o tăcere !n(ricoşată. orcas avu cura5ul să o spargă." 7ăă... ăăă. 2şti sigură= 2şti cu adevrat sigură= Tonul vocii lui o (ăcu pe

Grimma să privească !n sus. Toţi nomii se holbau la ea.

$i mai era şi o vulpe care se holba !n 5os, la ei toţi.1u unul din acele momente !n care !nsuşi Timpul !ncremeneşte. Grimma vedeastrălucirea galben"verzuie din ochii vulpii şi aburul st#rnit de răsu(larea ei. 'imba !iat#rna a(ară.

&ulpea părea şi ea surprinsă.2ra nouă prin partea locului şi nu mai văzuse nomi nici o"dată, :n mintea ei " nu

(oarte complicată " !ncerca să !nţeleagă cum se (ace că (orma nomilor " două braţe, două picioare şi un cap deasupra lor", asociată de ea cu oamenii, pe care !nvăţase să"i evite, era!nsoţită acum de o mărime pe care vulpea era obişnuită să o considere ca (iind (oartenimerită pentru o !mbucătură bună.

e (rică, nomii parcă prinseseră rădăcini. u avea nici un sens să (ugi. &ulpea

avea de două ori mai multe picioare ca să alerge după tine. %ricum urma să mori, cel puţin urma să mori, pur şi simplu, (ără să ai şi răsu(larea tăiată.Se auzi un urlet.Spre stupe(acţia nomilor, venise de la Grimma.1ata smulse bastonul bunicii Mor3ie, se repezi !nainte şi plesni vulpea peste nas

!nainte ca animalul să poată (ace vreo mişcare. &ulpea schelălăi şi clipi nedumerită." Marş6 strigă ea. /um !ndrăzneşti să vii aici=% lovi din nou. &ulpea !şi trase capul !napoi, dar Grimma (ăcu !ncă un pas !n (aţă

şi"i aplică un dos de palmă peste o nară.&ulpea se răzg#ndi. $tia sigur că undeva mai 5os, !n şanţ, adulmecase c#ţiva

iepuri. epurii nu ripostau niciodată. 2ra mult mai simplu să măn#nci iepuri.Mai schelălăi o dată, neput#ndu"şi lua ochii de la Grimma, şi apoi dispăru !n

!ntuneric. omii răsu(lară uşuraţi." 2i= :ntrebă orcas." :mi pare rău, dar nu pot suporta vulpile, !i lămuri Grimma. ar Mas3lin mi"a

spus că trebuie să le !nvăţăm cine e stăp#n aici." u te mai contrazic, zise orcas.Grimma privi distrată bastonul.



" 0nde rămăsesem !nainte de asta=" )iceai că am putea (oarte bine să renunţăm şi să murim aici pe loc, !i aminti

bunica Mor3ie.Grimma se holbă la ea." u, nu asta spuneam. oar că mă simţeam niţel obosită. >aideţi6 % să ne găsim

moartea dacă mai stăm mult pe"aici." Sau viceversa, ea o să ne găsească pe noi, preciza ooty, privind !n bezna b#ntuită de vulpi.

" *sta e o glumă proastă, şuieră Grimma, pornind hotăr#tă." "am vrut să sune aşa, răspunse ooty, tremur#nd.easupra lor, neobservată de nomi, o stea straniu de strălucitoare zigzaga pe cer.

2ra mică, sau poate era (oarte mare, dar era (oarte departe. acă te uitai la ea !ndea5unsde mult, aproape că ţi se părea că are (ormă de disc. in cauza ei, pe tot cuprinsulglobului, o mulţime de mesa5e străbăteau aerul.

Părea să (ie !n căutarea a ceva (oarte important.

*5unseră !n /arieră la revărsatul zorilor. 0n alt grup de nomi era pregătit să plece!n căutarea lor. -ecunoşteau că le lipsea entuziasmul, dar erau hotăr#ţi să !ncerce.;ucuria care se st#rni c#nd nomii !şi dăduseră seama că toată lumea se !ntorsese

tea(ără aproape că o (ăcu pe Grimma să uite că se !ntorseseră sănătoşi !ntr"un loc care era(oarte nesigur. /itise ceva !ntr"o carte de proverbe care se potrivea de minune situaţiei de(aţă. in c#te"şi aducea aminte, era vorba de cineva care sărea din apa unui lac şi a5ungea!n cea a unui puţ. Sau ceva asemnător.

Grimma !i conduse pe cei din grupul de salvatori !napoi !n birou şi ascultă liniştită!n timp ce Sacco povestea cu multe !ntreruperi aventurile prin care trecuseră dinmomentul !n care orcas, speriat de moarte, sărise din camion şi (usese dus pe susdincolo de şine doar cu puţin !nainte de sosirea trenului. 2venimentele păreau să (i (ost

pline de dovezi de eroism şi erau (oarte tulburătoare. ar şi lipsite de sens, aşa cumg#ndea Grimma doar pentru ea." "a (ost chiar aşa de rău pe c#t pare, decretă Sacco. *dică, vreau să zic,

camionul a (ost zdrobit, !ntr"adevăr, dar trenul nici măcar nu a sărit de pe şine. *m văzuttoate astea, !ncheie el. Mor de (oame.

Pe (aţa lui Sacco !n(lori un sur#s strălucitor, care se stinse !nsă (oarte repede." u mai avem m#ncare= se miră el." 2 mai rău dec#t at#t, spuse un nom, hai să zicem că, dacă am avea ceva p#ine,

am putea (ace un delicios sandviş cu zăpadă.Sacco g#ndi o clipă şi apoi se repezi." epurii6 strigă el. Sunt iepuri pe c#mp." ar e !ntuneric, spuse orcas, care părea să aibă un plan." Păi da, recunoscu Sacco." $i mai e şi vulpea aia care se !nv#rteşte pe"acolo, adăugă ooty.0n alt proverb !i (răm#nta mintea Grimmei<" evoia te !ndeamnă c#nd e diavolul prin prea5mă.% priviră cu atenţie !n lumina p#lp#itoare a chibriturilor." /ine e diavolul ăsta= :ntrebă ooty." % persoană !nspăim#ntătoare, care trăieşte sub păm#nt, !ntr"un loc (ierbinte,



e+plică Grimma." *ha, un loc precum camera cazanelor din Magazin6" /red că da." $i ce (ace el !n prea5mă= :ntrebă Sacco, nedumerit." 2 un (el de a spune care !nseamnă că, uneori, trebuie să (aci lucruri pe care nu le

doreşti, !ntr"un moment despre care ştii că nu e cel mai potrivit, !i lămuri Grimma vorbindrar. u prea cred că este cu adevărat !n prea5mă." Păi nu6 e pildă, ştiu sigur că nu e !n camera asta.orcas tuşi. Părea să (ie supărat şi g#nditor. e (apt, cu toţii erau supăraţi, dar el

părea chiar mai supărat dec#t ceilalţi." ;ine, şopti el !ncetişor.1elul !n care pronunţase cuv#ntul acela !i (ăcu pe nomi să privească spre el." *r (i mai bine să veniţi cu mine, zise el !n timp ce porni spre uşă. /redeţi"mă, aş

pre(era să nu (im nevoiţi să procedăm aşa." 0nde mergem= :ntrebă Grimma."'a barăcile vechi. 'a cele de l#ngă pisc, preciza orcas.

" ar sunt (oarte dărăpănate. $i chiar tu ziceai că acela e un loc (oarte periculos." Păi chiar este. /hiar este. Sunt grămezi !ntregi de gunoaie şi nişte chestii !n cutii pe care copiii nu ar trebui să le atingă, şi mai sunt şi nişte... 8:şi ciupi barba nervos.9 ar,continuă el, mai e ceva acolo. /eva de care m"am ocupat, !n (elul meu. 8% privi peGrimma !n ochi.9 2 ceva ce"mi aparţine. /el mai minunat lucru pe care l"am văzutvreodată. 2 chiar mai e+traordinar dec#t broaştele dintr"o (loare. 8Tuşi uşor.9 :n orice caz,e acolo loc pentru toţi, spuse el. Podeaua e doar păm#nt bătătorit, dar barăcile sunt mari şiau o mulţime de locuri bune de ascuns.

S(orăitul omului zgudui pereţii biroului." $i, !n plus, nu prea !mi place să (iu at#t de aproape de chestia asta, adăugă

orcas, arăt#nd spre om.

Se auzi un murmur general de aprobare." &"aţi g#ndit ce o să (acem cu omul ăsta= :ntrebă el." 0nii ar (i vrut să"l omoare, dar eu nu cred că e o idee prea bună, răspunse

Grimma. /red că ceilalţi oameni s"ar supăra (oarte tare dacă am (ace aşa ceva." a, nu prea pare un lucru !nţelept, remarcă orcas." *i dreptate." eci, ce"o să ne (acem cu el=Grimma privi spre (aţa gigantică. 1iecare por, (iecare (ir de păr erau imense. Se

simţea ciudat c#nd se g#ndea că, dacă ar (i e+istat creaturi mai mici dec#t nomii, nomimai mici, de mărimea unei (urnici, şi propria ei (aţă ar (i arătat la (el. acă o priveai din punct de vedere (ilozo(ic, toată chestia asta despre mare şi mic era doar o problemă de perspectivă.

" % să"l lăsăm aici, conchise ea. ar... n"aţi văzut cumva o bucată de h#rtie=" 2 un teanc !ntreg de (oi pe birou, spuse ooty." u"te şi"mi adu şi mie c#teva, te rog. orcas, tu ai !ntotdeauna la tine ceva de

scris, nu"i aşa=orcas scormoni !n buzunare p#nă c#nd găsi un v#r( bont de creion." Să nu"l iroseşti, zise el. u ştiu dacă o să mai găsesc vreodată vreunul.:ntr"un t#rziu, ooty se !ntoarse trăg#nd după ea o (oaie de h#rtie galbenă. :n



capătul de sus, tipărite cu litere negre şi groase, se puteau citi cuvintele< ;'*/C;0--D SP E P2T-$ S-'. Mai 5os, (igura cuv#ntul< /2-2-2.

Grimma se g#ndi c#teva clipe, !şi băgă creionul !n gură şi apoi se apucă să scriecu litere mari.

" /e (aci= :ntrebă orcas.

" :ncerc să comunic, răspunse Grimma.:ncepu să traseze cu gri5ă literele altui cuv#nt, apăs#nd destul de tare." $i eu m"am g#ndit că merită !ncercat, spuse orcas, dar este ăsta oare momentul

cel mai nimerit=" a, preciza Grimma, !n timp ce termina ultimul cuv#nt. /e crezi= :ntrebă ea,

!ntinz#nd spre orcas v#r(ul de creion.Scrisul era un pic tremurat, !n locurile !n care apăsase prea tare, şi avea ceva

probleme de gramatică. u scria la (el de bine pe c#t citea, dar mesa5ul era destul de clar." 2u aş (i scris altceva, zise orcas, după ce citi." Tot ce e posibil, dar asta este ceea ce am scris eu." a, admise orcas, aplec#ndu"şi capul pentru a citi mai bine. 2ste, (ără !ndoială,

o comunicare. /red că nu puteam (i mai comunicativi de"at#t. a.Grimma !ncercă să pară veselă." $i acum, zise ea, hai să vedem ce e !n baraca aia a ta6 ouă minute mai t#rziu, !n

birou nu mai era nici un nom.%mul s(orăia !n continuare pe podea, av#nd !nsă acum o m#nă dezlegată.:ntre degete ţinea o bucată de h#rtie.)icea aşa< ?;'*/C;0--D SP E P2T-$ S-'@)icea aşa< ?/2-2-2@.)icea aşa< ?*M 1 P0T0T S7 T2 %M%-. '*S72 : P*/2.@

Se luminase binişor a(ară, iar ninsoarea se oprise.

" *u să ne vadă urmele, spuse Sacco. P#nă şi oamenii vor observa at#tea urme." u contează, zise orcas. *siguraţi"vă doar că a5ungem cu toţii la barăcile celevechi.

" 2şti convins, orcas= :ntrebă Grimma. 2şti cu adevă"rat,convins că e o idee bună=

" u.Se alăturară şuvoiului de nomi care se grăbea să intre printr"o crăpătură a porţii de

tablă ruginită şi să a5ungă !n spaţiul imens al barăcii.Grimma privi !n5ur. *pa şi timpul muşcaseră cu !nghiţituri mari din pereţi şi din

tavan./utii vechi şi colaci de s#rmă erau aruncaţi alandala prin colţuri, !mpreună cu

bucăţi de metal cu (orme ciudate şi cu borcane de gem pline cu cuie. Totul era scăldat !n petrol.

" /e e chestia aia despre care ar trebui să a(lăm acum= :ntrebă ea.orcas arătă către umbrele din cel mai !ndepărtat colţ al barăcii, acolo unde ea

abia dacă putea ghici o siluetă mare şi nede(inită." *rată ca... o bucată mare de p#nză, zise Grimma." >mm. 2ste de (apt sub p#nză. * intrat toată lumea= orcas !şi (ăcu m#inile

p#lnie !n 5urul gurii.



" * intrat toată lumea= strigă el şi apoi se !ntoarse spre ooty. Trebuie să ştiu undee (iecare dintre noi. u vreau să se sperie cineva, dar nici să"mi stea !n cale vreun nom decare nu am nevoie.

" Să ai nevoie, pentru ce= :ntrebă Grimma. ar el o ignoră." Sacco, ia c#ţiva dintre băieţi şi mergeţi să aduceţi lucrurile acelea pe care le"am

dosit !n şanţ, porunci orcas. &om avea cu siguranţă nevoie de baterie şi nu sunt preasigur c#tă motorină mai este." orcas, ce"i acolo= :ntrebă Grimma, băt#nd din picior. $tia că, uneori, orcas

putea să"şi piardă capul. /#nd se g#ndea la maşinării sau la lucrurile pe care le putea (acecu propriile sale m#ini, !ncepea să nu mai dea atenţie nimănui. P#nă şi vocea i seschimba.

orcas !i aruncă o privire lungă şi o analiză de parcă ar (i văzut"o pentru primadată. *poi se uită la propriile sale picioare.

" Păi... ăăă... cel mai bine ar (i să vii să vezi. &a trebui ca tu să le e+plici niştelucruri nomilor. Te pricepi mult mai bine ca mine la chestia asta.

Grimma !l urmă peste podeaua !ngheţată !n timp ce tot mai mulţi nomi umpleau

baraca, str#ng#ndu"se l#ngă ziduri.% conduse !n umbra de sub prelată, care (orma un (el de peşteră mare şi plină de pra(.

0n cauciuc ca de camion sticlea abia ghicit !n depărtare, dar era cu mult maicrestat dec#t oricare altul pe care"l văzuse ea vreodată.

" %, e un camion6 spuse Grimma nesigură. *i un camion aici, aşa"i=orcas nu !i răspunse. *rătă doar !n sus.Grimma privi !n acea direcţie, apoi ceva mai sus. rept !n gura lui Ae3ub.

1.

I0. Iar orcas a spus: *cesta este ?e7u'" marele 'alaur $in%os.,0. Nevoia ne în$eamnă. 0om $a $eci piept cu $iavolul.

-in #artea nomului" ?e7u'" cap. 2" vers. I0)0./

0neori, cuvintele au nevoie de muzică. 0neori, descrierile nu sunt de"a5uns./ărţile ar trebui să (ie scrise cu coloane sonore, ca (ilmele.

/eva care să impresioneze un organ, intim, ad#nc.Grimma se holba. 4iinoo, niinoo.?u poate să (ie viu@, g#ndi ea disperată. ?u se poate să (ie gata"gata să mă

muşte. orcas nu m"ar (i adus aici dac"ar (i ştiut că e un monstru gata să mă muşte. u osă !ngădui să"mi (ie (rică. u sunt !n(ricoşată deloc. Sunt un nom g#nditor şi nu sunt!n(ricoşată.@

" /red că roţile sunt at#t de crestate, ca să"i permită să muşte din păm#nt mai bine,se auzi vocea lui orcas, care suna de parcă ar (i venit de la o mare depărtare. Să ştii căm"am uitat (oarte bine la el şi am a5uns să cred că nu"i nimic !n neregulă cu Ae3ub. Pur şisimplu, e (oarte vechi...



Grimma urmări cu privirea imensul g#t galben al bestiei. 4iinoo, niinoo du." $i apoi m"am g#ndit că trebuie să (ie uşor de pornit. Motoarele astea iesel sunt

destul de simple, mai ales că am găsit nişte poze !ntr"o carte. /u toate astea, nu sunt(oarte sigur !n legătură cu ţevile astea, hidraulice cred că le zice, dar am găsit o carte peunul dintre bancurile de lucru, Manualul atelierului, de unde am citit că trebuie să pun

unsoare peste tot şi să curăţ bine, zise orcas. 4oo4oodu." /red că oamenii l"au lăsat aşa, (iindcă s"au g#ndit că au să se !ntoarcă, iar eu am

urcat p#nă !n cabină şi m"am uitat la comenzi, ştii, e probabil mai simplu de condus dec#tcamionul, numai că are m#nerele alea !n plus pentru hidraulice, dar asta n"ar trebui să (ieo problemă at#ta vreme c#t avem destul combustibil, ceea ce...

Se opri c#nd !şi dădu seama brusc că Grimma nu spune nimic." S"a !nt#mplat ceva=" /e e ăsta= :ntrebă Grimma." Păi, tocmai !ţi e+plicam, răspunse orcas. 2 (ascinant6 0ite, ţevile astea

pompează o chestie care (ace să se mişte părţile alea de"acolo, ceea ce !mpinge pistoanele

astea de"aici !n a(ară şi are ca e(ect că braţul ăla de"acolo..." u te"am !ntrebat ce (ace, te"am !ntrebat doar ce este, !l !ntrerupse cu nerăbdareGrimma.

" ar nu ţi"am zis= :ntrebă orcas cu nevinovăţie. Păi e un nume pictat, chiar aicisus, uite6

Grimma privi acolo unde arăta orcas şi"şi ridică o spr#nceană." A...C...;... silabisi ea. Acb= Ae3ub= u are deloc vocale. /e (el de nume e ăsta=" >abar n"am, zise orcas. ar eu oricum nu mă prea pricep la nume. :n orice

caz, sună destul de bine. a vino pe partea asta62a !l urmă visătoare şi mai privi !ncă o dată !n !ntunecimea de sub prelată." 0ite, nu cred că ne !nşelăm prea tare c#nd ne uităm la chestiile astea şi ne

imaginăm ce sunt ele de (apt." Măiculiţă6 suspină Grimma, acoperindu"şi gura cu m#na." a. 2+act aşa am reacţionat şi eu. /#nd l"am găsit prima dată, mi"am zis că,

uite, e un soi de camion, dar apoi... apoi am venit p#nă aici şi am constatat că e un camioncu...

" inţi, rosti Grimma !ncetişor. inţi mari, de metal." a, aşa e, spuse orcas cu m#ndrie. Ae3ub e un soi de camion. 0n camion

dinţos. 4oodu." 1unc... (uncţionează= :ntrebă Grimma." *r cam (i cazul. *m testat tot ce"am putut. Principiile de bază sunt aceleaşi ca

ale unui camion, dar e+istă o mulţime de alte manete şi chestii..." e ce nu mi"ai spus mai demult de el= dori Grimma să ştie." >abar n"am. Poate pentru că nu aveam nici un motiv, răspunse calm orcas." ar e imens. u poţi să ţii un lucru at#t de mare doar pentru tine." 1iecare trebuie să aibă c#te ceva care să poată (i păstrat pentru sine, răspunse

orcas pe un ton vag. :n orice caz, mărimea nu e importantă. 2 at#t de... at#t de per(ect,!şi alintă orcas maşina, băt#nd"o uşor pe un cauciuc. :ţi mai aduci aminte c#nd mi"aispus că oamenii cred că lumea a (ost construită de cineva !ntr"o singură săptăm#nă= /#nd



l"am văzut pentru prima dată, m"am g#ndit că da, aşa e, dar !n mod sigur cineva ăla s"aa5utat de Ae3ub.

Privi lung, scrut#nd umbrele de sub prelată." Primul lucru pe care trebuie să"l (acem este să"i scoatem !nvelitoarea. /red că e

(oarte grea, aşa că avem nevoie de multe a5utoare. Tu ai (ace mai bine să"i previi. Ae3ub

poate părea un pic !nspăim#ntător c#nd !l vezi pentru prima dată." Pe mine nu m"a speriat deloc, spuse Grimma." a, da, ştiu. Mă uitam la (aţa ta.

omii se uitară plini de speranţă la Grimma." Trebuie să aveţi mereu !n minte, zise ea, că e doar o maşinărie. 0n (el de

camion. /#nd o să"l vedeţi !nsă prima dată, se poate dovedi destul de !nspăim#ntător, aşa!nc#t ar (i mai bine să"i ţineţi de m#nă pe cei mai mici dintre copii. $i să (ugiţi din calea prelatei, atunci c#nd o să cadă. Se auzi un cor de aprobări.

" 1iţi gata6 Prindeţi bine6$ase sute de nomi !şi !ncleştară m#inile pe marginea imensei prelate.

" /#nd spun ?trageţi@, vreau ca voi chiar să trageţi. omii se pregătiră."Trageţi6:ncreţiturile prelatei se aplatizară şi dispărură.Trageţi6:ncepu să se mişte. *poi, !n timp ce descoperea din ce !n ce mai mult din (ormele

neregulate ale lui Ae3ub, propria ei greutate !ncepu s"o tragă !n 5os..."1ugiţi6/ăzu precum o avalanşă verde şi uleioasă, clădindu"se !ntr"un (el de munte de

(alduri, dar nimeni nu"şi bătu capul cu lucrul ăsta, pentru că soarele care se strecura prin(erestrele ciobite şi pră(uite !l (ăcea pe Ae3ub să strălucească.

/#ţiva nomi ţipară. Mamele !şi luară copiii !n braţe. Se (ăcu chiar simţită o

mişcare generală spre uşi.?/hiar arată ca un cap@, g#ndi Grimma. ?0n cap pe un g#t lung. $i mai are unul lacelălalt capăt. /e tot zic=@

" &"am spus că totul e !n regulă, strigă ea, acoperind hărmălaia. 0itaţi, nici măcarnu se mişcă.

" >ei6 se auzi o altă voce. Privi !n sus. ooty şi Sacco se urcaseră pe g#tul lui Ae3ub şi stăteau acolo (ăc#nd

veseli semne cu m#na.*sta !i convinse. Masa de nomi se opri chiar l#ngă zid. :ntotdeauna te simţi cam

prost atunci c#nd !ţi dai seama că ai (ugit de ceva care nu are nici cea mai mică intenţiede a te urmări. 2zitară şi apoi, !ncet, !ncepură să revină la locul lor.

"Măi să (ie6 spuse bunica Mor3ie, (ăc#ndu"şi loc printre nomi. eci aşa arătau. M"am !ntrebat !ntotdeauna...

Grimma o privi cu ne!ncredere." /e anume au arătat aşa=" *, e+cavatoarele cele mari, răspunse bunica. ispăruseră cu toatele c#nd m"am

născut, dar tata le văzuse. işte chestii mari şi galbene, cu dinţi care m#ncau păm#nt. *şane zicea despre ele. ar eu am crezut mereu că, pur şi simplu, mă păcălea.

Ae3ub nu se apucase !ncă de m#ncat nomi. e aceea poate cei mai cura5oşi dintre



ei !ncepuseră să"l escaladeze." *sta s"a petrecut c#nd s"a construit autostrada, !ncepu bunica Mor3ie să

povestească, spri5inindu"se !n baston. 2rau peste tot. *şa spunea tata. işte chestii mari şigalbene cu dinţi şi roţi crestate.

Grimma o privi cu acea e+presie a (eţei pe care i"o st#rneau nomii care, !mpotriva

oricărei aşteptări, aveau poveşti interesante şi secrete nemărturisite vreodată." $i mai erau şi altele, se ambala bătr#na. 0nele care !mpingeau noroiul şi (ormauun (el de dealuri. ar asta trebuie să (i (ost demult, să tot (ie cincisprezece ani de"atunci. u mă aşteptam să mai văd vreunul

"&rei să spui că drumurile au (ost fcute / ntrebă Grimma.Ae3ub era acoperit acum de o mulţime de nomi mai tineri, :l putea vedea pe

orcas, undeva !n cabină, e+plic#ndu"le celorlalţi ce anume (ăceau di(eritele manete." *şa spunea tata, răspunse bunica. oar nu credeai că sunt naturale6" %, nu, nu, bine!nţeles că nu, se grăbi Grimma să zică. /um puteam să cred aşa

ceva=?Mă !ntreb dacă orcas nu are cumva dreptate@, g#ndi ea. ?Pesemne că tot ce

e+istă pe lume a (ost construit. 0nele părţi mai devreme, altele mai t#rziu. Se putea!ncepe cu dealurile şi norii, şi alte chestii mari şi complicate, şi apoi s"ar (i putut adăugadrumuri şi magazine. Probabil că rolul oamenilor este acela de a (abrica lumea. $i ei (acasta (ără !ncetare. e aceea şi construiesc maşini pe dimensiunile lor.

Gurder ar (i !nţeles genul ăsta de dilemă. *ş vrea să (ie cu noi. 1iindcă atunci şiMas3lin ar (i aici.@

:ncercă să se g#ndească la altceva./auciucuri crestate. 2ra un bun !nceput. -oţile din spate ale lui Ae3ub erau

aproape la (el de !nalte ca un om. u are nevoie de drumuri. *sta e sigur. 2l construieştedrumuri. eci trebuie să (ie capabil să meargă prin locuri prin care drumurile nu sunt !ncă(ăcute. Se strecură prin mulţime p#nă c#nd a5unse !n cabină, unde un grup de nomi

potriveau de5a o sc#ndură, privind cu atenţie spre locul prin care orcas se căţărase şi!ncerca să se (acă auzit de !ntreaga adunare." *i de g#nd să conduci chestia asta pe"a(ară= :ntrebă Grimma." %, da, răspunse el cu veselie. /red că da. Sper că da. Sunt sigur că mai avem cel

puţin o oră p#nă c#nd vor veni aici şi alţi oameni, iar comenzile nu sunt cu mult di(erite(aţă de cele ale unui camion.

" $tim cum trebuie (ăcut, strigă unul dintre nomii mai tineri. Tata mi"a povestittotul despre Marea $o(ereală, despre s(ori şi despre p#rghii6

Grimma privi !n 5urul ei, !n cabină. Părea a (i plină de manete.Trecuse mai bine de o 5umătate de an de la Marea $o(ereală, iar ea nu băgase

niciodată !n seamă chestiunile mecanice. /u toate astea, nu putea să nu se g#ndească la(aptul că, pe atunci, camionul nu (usese at#t de complicat. 1useseră c#teva pedale, omanetă şi volanul, şi cu asta basta.

Se !ntoarse spre orcas." 2şti sigur= :ntrebă ea cu !ndoială." u, răspunse el. $tii că eu nu sunt sigur niciodată. ar o mulţime din manetele

astea sunt pentru gur... pentru cupă, vreau să spun. /hestia aia cu dinţi pe ea. e lacapătul g#tului. &reau să zic, chestia aia cu care sapă. u trebuie să ne batem capul cucomenzile alea. eşi sunt e+traordinar de ingenioase şi nu trebuie dec#t...



" 0nde"o să stea toată lumea= u prea e loc. orcas ridică din umeri." /red că nomii mai !n v#rstă pot să călătorească !n cabină. /ei mai tineri o să se

agate şi ei de ce apucă. Putem !n(ăşură cabluri şi alte lucruri peste tot. /a să aibă de undese ţine, vreau să zic. u"ţi (ace gri5i. % să conducem pe lumină şi nu va trebui să mergem prea iute.

" $i o să a5ungem repede la hambar, aşa"i, orcas= :ntrebă ooty, plină desperanţă. *colo o să (ie cald şi (oarte multă m#ncare." Sper, răspunse orcas. *cum, hai să ne"apucăm de treabă. u avem prea mult

timp. 0nde"o (i Sacco cu bateria=Grimma g#ndea< ?&om găsi, oare, aşa multă m#ncare !n hambar= e unde ne"a

venit ideea asta= *ngalo spunea că acolo se depozitează napii, sau ceva asemănător, şi căs"ar putea să mai (ie şi nişte carto(i. ar ăsta nu e tocmai un ospăţ.@

Stomacul ei, care avea cu totul alte păreri despre viaţă, chiorăi !n semn dedezaprobare. 1usese o noapte tare lungă şi nu m#ncase dec#t o bucăţică mică dintr"unsandviş.

?:n orice caz, nu putem răm#ne aici. %riunde ne va (i mai bine dec#t aici.@

" orcas, !ntrebă ea, eu pot să te a5ut cu ceva=;ătr#nul o privi !n ochi." *i putea să citeşti manualul cu instrucţiuni. Să vezi dacă nu cumva scrie cum se

poate conduce." Păi nu ştii de5a=" 7ăă... nu prea pot să e+plic !n cuvinte. u e+act. &reau să zic... ştiu cum să o

(ac, dar nu prea ştiu ce anume trebuie (ăcut./artea era sub unul dintre bancurile de lucru din baracă. Grimma o propti de un

perete şi !ncercă să se concentreze, !n po(ida zgomotului.?Pun pariu că ştie cum se conduce@, !şi zise ea. ?ar ăsta este momentul lui de

trium(, şi nu vrea să"i stau !n cale.@

omii se mişcau ca nişte (iinţe care au un scop. 'ucrurile erau mult prea rele casă mai irosească timpul cert#ndu"se. n timp ce Grimma !ntorcea paginile murdare,g#ndindu"se c#t de distractiv e (aptul că nomii !ncetau să se pl#ngă doar atunci c#ndsituaţia devenea cu adevărat grea. :n momente ca acestea, !ncepeau să (olosească e+presii precum ?str#ngerea r#ndurilor@, ?osul la treabă@, ?(lacăra la (und@. Găsise ?(lacăra la(und@ e+plicată !ntr"o carte. :n aparenţă, !nsemna să te pui pe treabă. u prea !nţelegea dece oamenii munceau mai repede dacă le ardeai (undul cu o (lacără, ei i se părea logic sămuncească măi bine dacă le promiteai să nu le arzi (undul cu (lacăra.

*şa (usese şi cu semnul de ?$antier@ !n timpul Marii $o(ereli. $anţ ieri. /um ar (i putut să !nsemne altceva= :n schimb, dăduseră peste un şanţ care era ai !n drum. 0ndeera logica !n toate astea= /uvintele ar trebui să !nsemne ceea ce !nseamnă de (apt.:ntoarse pagina.

&ăzu un cerc mare şi maro, lăsat probabil de un om care pusese c#ndva acolo oceaşcă.

Pe podea, un grup de nomi se chinuia să care bateria. 1oloseau bile ruginite derulment ca s"o (acă să !nainteze mai uşor. :n urma ei venea, legăn#ndu"se, şi canistra cucombustibil.

Grimma privea cu atenţie desene ce !n(ăţişau manete şi numere.eodată, nomii deveniseră hotăr#ţi !n privinţa hambarului. eodată, c#nd



lucrurile erau nu numai !ngrozitoare, ci promiteau să a5ungă de"a dreptul mortale, nomii păreau aproape (ericiţi. Mas3lin ştiuse dintotdeauna asta. :i spusese mereu că nomii pot(ace treburi uluitoare, dacă reuşeai să"i mobilizezi cum trebuie.

Privi paginile, !ncerc#nd să se concentreze asupra manetelor. orii care alergau spre Soare se răsp#ndeau pe cerul vioriu. /er vioriu de

dimineaţă4 Grimma citise despre asta. :nsemna că oamenii care cresc oi sunt (ericiţi. Saune(ericiţi. Sau poate că era vorba despre vaci.n biroul !ntunecat, omul se trezi, mugi o vreme şi !ncercă să se elibereze de

păien5enişul de (ire care"l ţinea legat de scaun. upă un e(ort sosţinut, !şi dezlegă un braţaproape !n totalitate.

/eea ce (ăcu omul după aceea i"ar (i surprins pe cei mai mulţi nomi. Prinsescaunul şi, gem#nd !ngrozitor, reuşi să"l !ntoarcă. *poi !l !mpinse pe podea p#nă c#nda5unge să potrivească unul dintre (irele care"l lega chiar sub un picior, după care trase cu putere.

0n minut mai t#rziu stătea !n picioare, eliber#ndu"se de ultimele (ire.%chii săi imenşi aţintiră cu privirea pe bucata de h#rtie de pe podea.

% e+amina o clipă, (rec#ndu"şi m#inile, şi apoi ridică tele(onul.orcas trase !ncet de un (ir." Sunteţi siguri că bateria este conectată corect, domnule= :ntrebă Sacco." Să ştii că mai pot !ncă deosebi un (ir roşu de unul negru, răspunse orcas

sarcastic, trăg#nd acum de un alt (ir." *tunci, poate că bateria nu mai are !n ea destulă electricitate, interveni Grimma

pe un ton plin de solicitudine, !ncerc#nd să privească şi ea peste umerii lor. Poate că egoală p#nă la (und, sau poate că a secat.

orcas şi Sacco avură un schimb semni(icativ de priviri." 2lectricitatea nu seacă, spuse orcas cu răbdare. $i nici nu se termină. %ri este

acolo, ori nu e. ă"mi voie6orcas privi din nou !n mănunchiul de (ire şi trase cu putere de unul. Se auzi o pocnitură, şi apoi văzură o sc#nteie albastră şi groasă.

" 2+istă electricitate acolo, constată el. umai că nu e unde ar trebui să (ie.Grimma străbătu podeaua unsuroasă a cabinei. Grupuri de nomi stăteau peste tot,

aştept#nd. /#teva sute dintre ei !şi potriveau (irele legate de volanul cel mare de deasupralor. *lte echipe stăteau l#ngă bucăţile de lemn cu care !ncercau să apese pe pedale.

" % să (ie o mică !nt#rziere, le comunică ea. *m pierdut toată electricitatea. omii erau peste tot. n timpul Marii $o(ereli, avuseseră la dispoziţie un camion

!ntreg. *cum, cabina lui Ae3ub era cu mult mai mică şi nomii se vedeau nevoiţi să se!nghesuie pe unde puteau.

?/e adunătură 5alnică@, !şi zise Grimma. $i avea dreptate. /hiar şi !n graba cucare părăsiseră Magazinul, nomii putuseră să ia cu ei destul de multe lucruri. $i pe atuncierau şi destul de grăsuţi, şi (oarte bine !mbrăcaţi.

*cum erau mai slabi, mai uscaţi, cu mult mai murdari, şi tot ceea ce cărau eraudoar hainele s(#şiate şi peticite de pe ei. 'ăsaseră p#nă şi cărţile. )ece cărţi ocupau locul atreizeci de nomi şi, deşi Grimma g#ndea !n sinea ei că unele dintre cărţi erau cu mult mai(olositoare dec#t mulţi dintre nomi, acceptase şi propunerea lui orcas de a lăsa cărţile !nurmă, dar şi promisiunea lui că se vor !ntoarce !ntr"o zi, ca să !ncerce să le recupereze din



ascunzătoarea lor de sub podea.?2i bine@, g#ndi Grimma, ?măcar am !ncercat, ne"am străduit cu adevărat. *m

venit !n /arieră, să ne stabilim aici, să avem gri5ă de noi :nşine şi să trăim cumsecade.ar am dat greş. *m crezut că tot ceea ce aveam de (ăcut era să luăm cu noi toatelucrurile bune din Magazin. ar am adus şi o mulţime de lucruri greşite. e data asta, o

să (im nevoiţi să mergem !ntr"un loc c#t mai depărtat cu putinţă de oameni, iar eu nu credcă e+istă vreun loc care să (ie cu adevărat destul de !ndepă[email protected] caţără pe plat(orma pentru condus, care nu era altceva dec#t o sc#ndură tăiată

şi aşezată de"a curmezişul cabinei. P#nă şi pe ea se a(lau nomi. % priviră !n aşteptare./el puţin condusul lui Ae3ub ar (i trebuit să (ie mai simplu. $e(ii echipelor de la

comenzi o puteau vedea, aşa !nc#t nu mai avea nevoie de tot (elul de semnale şi de bucăţide aţă, aşa cum se !nt#mplase c#nd părăsiseră Magazinul. :n plus, mulţi dintre nomi mai participaseră !n asemenea echipe.

:l auzi pe orcas cum strigă<" :ncearcă acum6Se auzi un clic. *poi, un (el de s(#r#ială. upă aceea, Ae3ub scoase un răget

!n(iorător.Sunetul se izbi de pereţii magaziei. 2ra at#t de tare, at#t de grav, !nc#t nu era cuadevărat un sunet, ci mai degrabă ceva care trans(orma aerul !ntr"un corp dur, numai pentru a te lovi apoi cu el !n moalele capului. omii se aruncară la păm#nt, (ăc#ndu"seuna cu podeaua cabinei, care vibra !ngrozitor.

:n timp ce"şi ducea m#inile la urechi, Grimma !l văzu pe orcas alerg#nd spre eaşi (lutur#nd din m#ini. 2chipa de la pedala de acceleraţie !i răspunse< ?/ine= oi=@ şi opriapăsarea.

. Sunetul se stinse !ncetişor, p#nă deveni un murmur molcom, pe care"l mairesimţeau !nsă !n (iecare oscior al corpului. orcas se grăbi spre plat(orma de condus, şise urcă pe ea cu mare greutate, oprindu"se ca să"şi recapete răsu(larea. /#nd a5unse l#ngă

Grimma, se lăsă să cadă şi !ncepu să"şi (rece cea(a." Sunt prea bătr#n pentru treburi ca astea 'a o anumită v#rstă, e momentul ca unnom să !nceteze să mai (ure vehicule gigantice. *sta ştie oricine. %ricum, motorul(uncţionează bine. *i putea de"acum să ne duci a(ară.

" /e= e una singură= :ntrebă Grimma." a, de ce nu="Păi, eu credeam că... eu credeam că Sacco sau altcineva o să (ie şo(erul.?e (apt, mă aşteptam să conducă un bărbat@, g#ndi ea." Tare mult le"ar mai plăcea, spuse orcas. Sunt !nnebuniţi să o (acă. $i probabil

că am dăr#ma tot ce ne"ar ieşi !n cale. u mă !ndoiesc că ar !ncepe să strige< ?uppiiii@ şialte chestii din astea. u. 2u vreau să conducem uşurel peste c#mpuri şi nimic altceva.:ncetişor.

Spun#nd acestea, orcas privi !n 5os." Sunteţi pregătiţi= strigă el.Se auzi un cor de ?da@"uri emoţionate, şi doar una sau două voci ceva mai vesele." Mă !ntreb dacă a"l pune pe Sacco şe( peste echipa care apasă pedala de mers mai

repede a (ost o idee bună, mormăi orcas..*poi se !ndreptă de spate." 7ăă..., eşti, cumva, !ngri5orată= Grimma pu(ni.



" /e= 2u= u6 1ireşte că nu6 u e nici o problemă." >ai să mergem, spuse atunci orcas.Se lăsă o linişte !ntreruptă doar de mugetul ad#nc al motorului.Grimma stătea.?acă Mas3lin ar (i aici@, !şi zise ea, ?ar (ace asta mai bine dec#t mine. imeni nu

mai aduce vorba despre el. Sau despre *ngalo. Sau despre Gurder. u le place să"şiamintească de ei. 7sta trebuie să (ie un lucru pe care nomii l"au !nvăţat acum sute de ani,!n locul ăsta plin de vulpi şi de lucruri care se mişcă cu viteză, !n care poţi muri !n mii de(eluri neplăcute. acă cineva dispare, trebuie, pur şi simplu, să uiţi de el, să ţi"l scoţi dinminte. 2u !nsă mă g#ndesc la Mas3lin mereu. "am tot zis de broaştele din (lori şi nu amre(lectat niciodată la visele lui@.

orcas o cuprinse cu gingăşie pe după umeri. Grimma tremura." Trebuia să (i trimis pe cineva la aeroport, murmură ea. *sta ar (i arătat că măcar

ne pasă şi..." u am avut timp şi nici nomi de care să ne putem dispensa, spuse orcas liniştit.

/#nd o să se !ntoarcă, o să"i e+plicăm totul. Trebuie să !nţeleagă.

" a, şopti ea." $i acum, spuse orcas, (ăc#nd un pas !n spate, hai să mergem.Grimma trase ad#nc aer !n piept." &iteza"nt#i, strigă ea, şi apoi !nainte (oarrrte !ncet6 2chipele de nomi !ncepură să

tragă şi să !mpingă pe tot cuprinsul podelei. Se simţi un tremurat scurt, după carezgomotul motorului !ncetă. Ae3ub sări !nainte dar se opri brusc. Motorul mai tuşi o dată şiapoi se opri de tot. orcas !şi privea unghiile g#nditor.

" 1r#na de m#nă, (r#na de m#nă, (r#na de m#nă6 :i şopti omol.Grimma !l privi cu atenţie şi apoi !şi puse p#lnie m#inile la gură." Trageţi (r#na de m#nă6 strigă ea. *şa6 *cum băgaţi !n viteza !nt#i şi !ncepeţi să

!naintaţi (oarte !ncet.

Se auzi un clic, urmat de tăcere." Porneşte motorul, porneşte motorul, porneşte motorul6 murmură orcaslegăn#ndu"se pe călc#ie.

Grimma o(tă."Puneţi totul aşa cum a (ost la !nceput şi porniţi motorul6 se răsti ea. ooty, care era şe(ă peste echipa de nomi de la (r#na de m#nă, strigă<" &reţi să tragem din nou (r#na de m#na=" /e=" u ne"aţi spus ce să (acem cu (r#na de m#nă, strigă şi Sacco. omii din 5urul lui !ncepură să z#mbească. Grimma !l ameninţă cu degetul şi

zbieră<" 0ite ce e. acă vin eu acolo 5os ca să vă spun la ce serveşte (r#na de m#nă, o să

vă pară (oarte rău. a= *cum, nu vă mai hliziţi şi (aceţi monstrul ăsta să pornească6-epede6

Se auzi un clic. Ae3ub scoase din nou răgetul acela !n(iorător şi !ncepu să sedeplaseze. Strigăte de bucurie se auziră de pe podea.

" ;ine, spuse Grimma. *şa mai merge." 0şile, uşile, uşile6 u am deschis uşile, şopti orcas." ;ine!nţeles că nu am deschis uşile, zise Grimma !n timp ce e+cavatorul căpăta



viteză. e ce"ar (i trebuit să le deschidem= oar ăsta"i Ae3ub6

15.

0. Şi nimic nu ne poate sta în cale pentru că)l avem pe ?e7u'" care râ$e $e opreli!ti!i spune: *=rrm" 'rrm.,

-in #artea nomului" cap. " vers. 0./

2ra o baracă (oarte veche. 2ra o baracă (oarte ruginită. 2ra o baracă din aceleacare tremură c#nd bate v#ntul mai tare. Singurul lucru apro+imativ nou al ei era lacătul dela uşa pe care Ae3ub a lovit"o cam cu zece 3ilometri pe oră. /lădirea şubredă a sunat caun gong, s"a desprins din (undaţie şi a (ost t#r#tă p#nă !n mi5locul /arierei, !nainte de"acădea !ntr"o ploaie de (um şi rugină. Ae3ub ieşi din rămăşiţele barăcii precum un pui(oarte (urios dintr"un ou (oarte vechi, şi apoi se opri.

Grimma se adună de pe sc#ndura pe care căzuse şi !ncepu să se cureţe nervoasă de bucăţile de rugină ce se prinseseră de haine."e"am oprit, spuse ea ca pentru sine, (iindcă urechile sale su(ereau !ncă de pe

urma zgomotelor (oarte puternice. e ce ne"am oprit, orcas=Savantul nu se chinui să se ridice. $ocul produs c#nd Ae3ub lovise uşa !i scosese

tot aerul din piept." /red că toată lumea a (ost un pic zdruncinată. e ce"ai vrut să mergi at#t de

repede=" :mi pare rău6 strigă Sacco. /red că s"a produs o ne!nţelegere aici 5os, la noi.Grimma !ncercă să se concentreze." 2i, cel puţin, bine c"am ieşit. M"am obişnuit niţel cu condusul. Trebuie să...

trebuie să... trebuie...orcas !i auzi vocea cum se topeşte !n tăcere. Privi şi el !n sus.:n (aţa lor se putea vedea un camion parcat. $i trei oameni care alergau spre Ae3ub

cu paşi mari, săltaţi." Măiculiţă6 e+clamă el." ar nu mi"a citit biletul= se !ntrebă Grimma cu voce tare." ;a mi"e teamă că da, spuse orcas. Să nu intrăm !n panică. *vem de ales.

Putem, (ie..." Tot !nainte6 :l !ntrerupse Grimma. /hiar acum." u, nu, protestă orcas slab, nu la asta mă re(eream..." &iteza !nt#i, comandă Grimma, şi apăsaţi zdravăn pe pedala de mers mai repede6" u, nu cred că vrei să (aci asta, murmură orcas." Priveşte"mă6 "am prevenit. Pot să citească, ştim sigur că pot să citească. acă

sunt cu adevărat inteligenţi, ar trebui să (ie destul de inteligenţi ca să nu se pună cu noi6Ae3ub prindea viteză.

" u trebuie să (aci asta, insistă orcas. intotdeauna ne"am ţinut c#t mai departede oameni.

" a, dar ei nu se ţin departe de noi6 se răsti Grimma. "ar..." *u demolat Magazinul, au !ncercat să ne oprească !n timpul Marii $o(ereli,



acum ne iau /ariera 'i nici car nu 'tiu ce sunte- strigă Grimma. *du"ţi aminte de-aionul de grădinărie din Magazin6 e statuile alea oribile pentru ornat grădinile. 2i bine, o să le arăt adevărata (aţă a nomilor...

" u poţi să"i !n(r#ngi pe oameni, strigă orcas, acoperind urletul motorului. Sunt prea mari. 2şti prea mică.

" %r (i ei mari, admise Grimma, şi poate că eu sunt mică. ar, p#nă una"alta, eusunt cea care !l are pe Ae3ub. ;alaurul dinţos. 8Grimma se !ntinse pe sc#ndură.9 Toatălumea să se ţină bine6 zbieră ea. S"ar putea să ne zg#lţ#ie puţin.

/reaturile acelea mari şi !ncete !şi dăduseră de5a seama că nu era chiar totul !nordine. :şi opriră alergarea săltată şi, (oarte !ncet, !ncercară să se dea la o parte. oi dintreei reuşiră să intre !ntr"un birou gol chiar c#nd Ae3ub trecea !n viteză pe l#ngă ei.

" *şaaaaa6 (ăcu Grimma. e cred proşti. >ai să luăm o curbă la st#nga. Mai mult.Mai mult. Gata.

Grimma !şi (recă m#inile cu o bucurie ciudată." /e"ai de g#nd să (aci= şopti orcas, !ngrozit. 1ără să"i răspundă, Grimma strigă

!n 5os<

" Sacco, ia să vedem noi manetele alea61erestrele pră(uite ale barăcii se colorară cu cele două pete palide şi rotunde, care

reprezentau de (apt (eţele oamenilor.Ae3ub se a(la la şase metri depărtare, vibr#nd !ncet !n ceaţa dimineţii. *poi,

motorul mugi. /upa e+cavatorului se !ndreptă spre baracă, acoperind lumina soarelui.Ae3ub se opinti puţin şi apoi smulse unul din pereţii barăcii, ca şi cum ar (i deschis

dintr"o singură mişcare o cutie de conserve. /eilalţi pereţi şi acoperişul se prăbuşirăimediat, ca un castel din cărţi de 5oc, cu asul de tre(lă deasupra. 2+cavatorul se mişca !ntr"un cerc mare, aşa !nc#t, atunci c#nd cei doi oameni se t#r#ră a(ară dintre rămăşiţele barăcii, (u primul lucru pe care"l văzură. :nainta cu gura lui imensă, gata să muşte.

1ugiră.1ugiră aproape la (el de repede ca nomii.

" Mi"am dorit dintotdeauna să (ac asta, spuse Grimma pe un ton satis(ăcut. aroare unde"o (i (ugit celălalt om=

" /red că !n camion, zise orcas." ;ine, !ncuviinţă Grimma. Sacco, coteşte mult la dreapta. Gata. *cum, uşurel

!nainte6" "am putea să nu mai (acem asta şi să plecăm, pur şi simplu, de"acum= Te rog, o

imploră orcas." /amionul oamenilor !mi stă !n cale, rosti Grimma un adevăr pe 5umătate. *u

oprit chiar l#ngă intrare..." :nseamnă că suntem blocaţi, constată orcas.Grimma r#se. u era !nsă un hohot prea vesel. orcas se simţi dintr"odată aproape

la (el de !ndurerat pentru oameni precum se simţea pentru propria lui persoană.Probabil că şi oamenii aveau g#nduri asemănătoare, asta !n cazul !n care g#ndeau

!ntr"adevăr. 'e vedea (eţele palide cum !l privesc pe Ae3ub !ndrept#ndu"se spre ei.?Se !ntreabă, probabil, de ce nu pot să vadă nici un om !n cabină@, !şi spuse

orcas. ?u"şi dau seama. Maşinăria asta care se mişcă de una singură trebuie să (ie o



mare enigmă pentru ei.@P#nă la urmă, oamenii a5unseră la concluzia corectă. &ăzu ambele portiere ale

camionului deschiz#ndu"se şi oamenii săriră a(ară chiar c#nd Ae3ub...Se auzi o izbitură şi camionul sări !nainte, lovit puternic de Ae3ub. /auciucurile

crestate se !nv#rtiră un pic !n gol şi apoi Ae3ub !ncepu să !mpingă camionul. ori groşi de

abur ieşiră din camion." *sta"i pentru isodemus, spuse Grimma." /redeam că nu prea !l ai la su(let6 se miră orcas." a, dar el era nom.orcas o(tă. P#nă la urmă, dacă reduceai totul la esenţe, cu toţii erau nomi. $i

uneori era bine să"ţi aduci aminte de partea cui eşti cu adevărat." Pot să"ţi sugerez să schimbi viteza= :ntrebă el liniştit." e ce= *sta !n care suntem ce are=" % să poţi !mpinge mai bine !ntr"o viteză in(erioară. /rede"mă6

%amenii priveau. Priveau, (iindcă o maşinărie care hoinărea singură este un lucru

la care nu poţi să nu te uiţi chiar dacă tocmai a trebuit să te urci !ntr"un copac sau să teascunzi !ntr"un şanţ.:l văzură pe Ae3ub d#nd !napoi, schimb#nd viteza, şi atac#nd din nou camionul.

Geamurile se sparseră.orcas era (oarte ne(ericit." %mori un camion, se pl#nse el." u (i prostuţ, răspunse Grimma, e doar o maşină. 2 construită numai din bucăţi

de metal." a, aşa e6 /ineva l"a (ăcut, spuse orcas. Trebuie să (ie (oarte greu de (ăcut, iar

eu detest să distrug asemenea lucruri." '"au călcat pe isodemus, !şi Grimma. ar c#nd trăiam !n vizuină, nomii erau

mai mereu striviţi de maşini." a, dar nomii nu sunt greu de (ăcut, replică orcas. u ai nevoie dec#t de alţinomi.

" 2şti ciudat.Ae3ub izbi din nou. 0nul dintre (arurile camionului e+plodă. orcas suspină.:ntr"un t#rziu, camionul (u !nlăturat din drum. in el ieşea acum un (um uşor,

acolo unde combustibilul se răsp#ndise deasupra motorului !ncins. Ae3ub dădu !napoi şiapoi trecu pe l#ngă el. omii !ncepeau să se priceapă la condus.

"*şa, spuse Grimma. Tot !nainte. >ai să mergem să găsim hambarul acum6 :n!mboldi ea pe orcas.

" a"o !n 5os, pe drum, şi cred că o să vedem o poartă care. dă spre c#mp, mormăiorcas. % poartă !nchisă, adăugă el. ;ănuiesc c"ar (i prea mult dacă te"am ruga să ne laşisă o deschidem mai !nt#i...

:n spatele lor, camionul izbucni !n (lăcări. u prea spectaculos, ci mai degrabă!ntr"un stil gospodăresc, de parcă ar (i (ost hotăr#t să ardă !ntreaga zi. orcas văzu un omcum !şi scoate haina şi !ncepe să lovească (ără (olos (ocul. 'ui unul !i părea rău decamion. Ae3ub cobora !n voie drumeagul. /#ţiva dintre nomi !ncepură să c#nte, asud#nddin greu la trasul (r#nghiilor.

" *şa, zise Grimma. 0nde e poarta aia= % să trecem prin ea, apoi o luăm pe c#mp,



cum ai spus, şi... 2 chiar !nainte să a5ungem la maşina aia cu lumini clipitoare deasupra, rosti

orcas !ncetişor. *ia care tocmai urcă pe drum.% priviră cu toţii." Maşinile cu lumini albastre pe capotă sunt aducătoare de veşti proaste, zise

Grimma." *i dreptate, o aprobă orcas. e cele mai multe ori, sunt pline de oameni (oartehotăr#ţi să a(le ce se !nt#mplă. *m văzut o mulţime dintre ei şi 5os, la calea (erată.

Grimma privi !n lungul şanţului." e apropiem de poartă= "a.Grimma strigă !n 5os<" :ncetiniţi şi apoi cotiţi e+act la dreapta62chipele de nomi trecură imediat la treabă. Sacco schimbă chiar şi viteza, (ără să i

se spună. omii at#rnau de volan precum păian5enii, rotindu"l cu greutate.*colo chiar era o poartă. ar era veche şi oricum se ţinea de gard numai datorită

unor bucăţi de s#rmă puse acolo, !ntr"un stil mai degrabă de agricultor dec#t de meseriaş.

"ar (i putut opri nici un vehicul cu adevărat hotăr#t, şi n"a avut nici o şansă cu Ae3ub.orcas o(tă din nou. etesta să vadă cum se distrug lucrurile. /#mpul spre care sedeplasau era alcătuit dintr"un păm#nt maro. omii !l numeau ?păm#nt ruginit@, g#ndin"du"se la cărucioarele ruginite care se adunau c#teodată !n subsolul Magazinului. Printre brazde se mai distingeau !ncă zone cu zăpadă. -oţile mari o trans(ormau !n m#l.

orcas se aştepta ca maşina să"i urmărească pe c#mp. n loc de asta !nsă, ea seopri, şi doi oameni !mbrăcaţi !n costume albastru"!nchis ieşiră din ea şi !ncepură să alerge printre brazde. ?%amenii sunt implacabili... Pur şi simplu nu ai ce să le (aci@, g#ndi el cutristeţe. ?Sunt precum vremea.@

/#mpul urca uşurel, ocolind /ariera. Motorul lui Ae3ub tuşi.:n (aţă se vedeau un gard din s#rmă şi o zonă uscată, plină de iarbă. S#rma se

rupse cu un plesnet puternic. orcas privi cum se !ncolăceşte şi se !ntrebă dacă Grimmanu l"ar lăsa să oprească şi să taie şi el puţin din ea. Se simţea mult mai sigur c#nd aveanişte s#rmă asupra lui.

%amenii !i urmăreau !n continuare. 1iindcă acolo sus erau prea multe detalii lacare trebuia să te uiţi, orcas zări doar cu coada ochiului alte lumini clipitoare, a(late !ndepărtare, pe şoseaua cea mare. le arătă şi Grimmei.

" 'e"am observat, spuse ea. 'e"am observat. ar ce puteam să (i (ăcut altceva=adăugă ea cu disperare. Să capitulăm şi să trăim prin (lori ca z#nele=

" u ştiu, zise orcas, supărat. u mai sunt sigur de nimic.Se auzi cum plesneşte s#rma altui gard. 0rmă o bucată mai scurtă cu iarbă, apoi

păm#ntul se curbă...$i, deodată, nu mai văzură altceva dec#t cer şi"l simţiră pe Ae3ub cum prinde

viteză !n timp ce roţile lui treceau peste v#r(ul dealului.orcas nu mai văzuse niciodată at#t de mult cer. u mai era nimic !n 5urul lor. $i

era linişte. 2i bine, nu chiar linişte, pentru că se mai auzea mugetul lui Ae3ub. ar părea a(i un loc !n care ar (i domnit tăcerea, dacă un e+cavator plin de nomi disperaţi n"ar (itrecut pe"acolo.

/#teva oi bezmetice se (eriră din calea lor." 0ite, hambarul e tot !nainte, e clădirea aia de piatră de la oriz... :ncepu Grimma.



*poi !l !ntrebă< *i păţit ceva, orcas=" :mi ţin ochii !nchişi, şopti el." *răţi !ngrozitor." Mă simt chiar mai rău dec#t arăt." ar ai mai (ost !n 2+terior şi p#nă acum.

" Grimma, suntem cel mai !nalt lucru cu putinţă6 u e nimic mai !nalt ca noi pe3ilometri !ntregi, sau cum le mai spui tu la chestiile alea de măsurat distanţele mari.acă"mi deschid ochii, simt că o să cad !n cer6

Grimma strigă !n 5os către şo(erii asudaţi<" 0n pic la dreapta. *şa. *cum, c#t de repede puteţi6" Bine"te bine de Ae3ub, !i strigă ea lui orcas, !n timp ce zgomotul motorului

creştea !n intensitate. $tii că nu poate zbura.2+cavatorul se lovi de un (el de drumeag pietros şi !nalt, care ducea !n direcţia

hambarului din depărtare. orcas riscă şi"şi deschise un ochi. u (usese niciodată lahambar. 2ra cineva sigur că acolo se găsea m#ncare, sau era doar o presupunere= Măcardacă ar (i (ost cald...

$i l#ngă hambar era !nsă o lumină clipitoare, care se !ndrepta spre ei." e ce nu ne lasă !n pace= răcni Grimma. %priţi6 mediat, Ae3ub rămase !n loc.Motorul torcea uni(orm !n aerul rece.

" Probabil că drumul ăsta duce spre şoseaua principală, spuse orcas." u putem să ne !ntoarcem, remarcăm Grimma. "u." $i nici să !naintăm. "u.Grimma bătu cu degetele !n metalul lui Ae3ub." *i vreo altă idee=" *m putea să !ncercăm peste c#mpuri, propuse orcas." $i unde am a5unge=" Pentru !nceput, c#t mai departe de"aici.

" ar n"am şti !ncotro mergem, n"am avea nici o ţintă, se pl#nse Grimma.orcas ridică din umeri." %ri asta, ori vopsitul (lorilor. Grimma !ncercă să z#mbească." u cred că aripioarele alea mici ni s"ar potrivi prea bine, zise ea." *lo, ce se !nt#mplă acolo sus= vru să ştie Sacco." *r trebui să le spunem, şopti Grimma. Toată lumea crede că ne !ndreptăm spre

hambar...Privi !n 5ur. Maşina era mai aproape, legăn#ndu"se puternic pe drumul denivelat.

/ei doi oameni veneau şi ei din cealaltă parte. ?%are oamenii nu renunţă niciodată=@, se!ntrebă !n sinea ei.

Grimma se aplecă peste marginea sc#ndurii." 0şor la dreapta, Sacco, spuse ea. $i apoi mergi drept şi constant.Ae3ub sări de pe drum şi !ncepu să se deplaseze prin iarba moartă. :n depărtare se

mai vedeau un gard de s#rmă şi c#teva oi.?u ştim !ncotro ne !ndreptăm@, g#ndi Grimma. ?Singurul lucru important este

acum să ne mişcăm. Mas3lin avea dreptate. *sta nu e lumea noastră.@" Poate că ar (i trebuit să vorbim cu oamenii, sugeră ea cu voce tare." u, ai avut dreptate, spuse orcas. :n lumea asta, totul aparţine oamenilor, şi am

(i s(#rşit şi noi prin a le aparţine. u am mai (i avut ocazia să (im noi !nşine.



Gardul se apropia. e cealaltă parte a lui se zărea un drum. 0n drum ca lumea, cu pietre negre pe el. , " St#nga sau dreapta= /e crezi= :ntrebă Grimma. "u contează, ziseorcas !n timp ce e+cavatorul rupea gardul de s#rmă.

" % s"o luăm la st#nga atunci. :ncetineşte, Sacco6 St#nga uşor 4Mai mult. Mai mult.*şa... %, nu6

:n depărtare se vedea o altă maşină. $i ea avea deasupra o lumină clipitoare.*lbastră.orcas aruncă o privire şi !n spate.$i acolo era o altă lumină clipitoare."u, spuse el."Po(tim="Te !ntrebai mai !nainte dacă oamenii nu renunţă niciodată. u. u renunţă." Stop6 strigă Grimma.2chipele tropăiră ascultătoare pe podeaua lui Ae3ub. 2+cavatorul se opri uşurel, cu

motorul merg#nd !ncetişor." *sta a (ost, spuse orcas.

" *m a5uns la hambar= :ntrebă un nom." u, răspunse Grimma. u !ncă, dar suntem aproape. orcas se str#mbă." *r trebui să acceptăm de"acum, spuse el. % să s(#rşeşti (lutur#nd un băţ cu o stea

!n v#r(. 2u sper că pe mine n"au să mă pună să le lustruiesc panto(ii.Grimma părea g#nditoare." acă l"am m#na pe Ae3ub c#t de repede putem spre maşina aia care vine spre

noi... :ncepu ea." u, ripostă orcas cu (ermitate. u ar rezolva nimic." a, dar m"ar (ace să mă simt mai bine, zise Grimma. Privi !n 5ur, peste c#mpuri." %are de ce s"a !ntunecat= :ntrebă ea. u cred că am (ugit chiar toată ziua. /#nd

am pornit, era dimineaţa devreme.

" u ştii cum zboară timpul c#nd te distrezi= răspunse orcas cu tristeţe. Mie nu"mi place laptele. u mă deran5ează să trebăluiesc !n casele lor, numai să nu mă pună să beau lapte, dar...

" 0ită"te un pic, te rog6:ntunericul se răsp#ndea deasupra c#mpurilor." *r putea (i o elips, spuse orcas. *m citit eu despre elipse... Totul se !ntunecă

atunci c#nd Soarele acoperă 'una. Sau parcă era viceversa, adăugă el nesigur.Maşina din (aţa lor se opinti cu un scr#şnet de (r#ne, derapa cu spatele p#nă !ntr"

un zid de piatră şi se opri brusc.:n c#mpul de l#ngă drum, oile (ugeau !nnebunite. ar nu era acea nebuneală

obişnuită a unor oi care, !n general, sunt uşor copiate. Bineau capetele !n păm#nt şi(ugeau de mama (ocului, cu un singur ţel !n minte. 2rau nişte oi care deciseseră că nuavea nici un rost să"şi irosească energia intr#nd !n panică, de vreme ce o puteau (olosi petoată pentru a (ugi c#t mai departe şi c#t mai iute posibil.

0n zgomot puternic umplu aerul." Pe cuv#ntul meu, spuse orcas domol, elipsele astea sunt ale naibii de

!nspăim#ntătoare6Aos, pe podea, nomii intraseră !n panică. 2i nu erau oi, (iecare nom put#nd să

g#ndească, dar c#nd !ncepeai să re(lectezi la !ntunecimi subite şi la sunete misterioase, #



intra !n panică părea o soluţie logică.'inii mici de (oc albastru se t#rau pe caroseria deteriorată a lui Ae3ub. orcas !şi

simţi părul ridic#ndu"i"se măciucă.Grimma privi !n sus. /erul era !n beznă." 2... e !n regulă, spuse ea !ncet. $tii, cred că e !n regulă. orcas !şi privi m#inile.

in degete !i ieşeau sc#ntei." /rezi, crezi= mai putu el să zică."u e noapte, e doar umbră. /eva imens pluteşte deasupra noastră." $i asta zici tu că e mai bine dec#t să (ie noapte= :ntrebă orcas, terorizat." *şa cred. >ai să cobor#m.Grimma se lăsă să alunece pe o (r#nghie p#nă pe podeaua lui Ae3ub. )#mbea

nebuneşte. ar asta era aproape la (el de !nspăim#ntător ca toate celelalte la un loc. uerau obişnuiţi s"o vadă pe Grimma z#mbind.

" *5ută"mă6 spuse ea. Trebuie să cobor#m. umai aşa poate să (ie sigur că suntemnoi.

% priviră cu toţii uluiţi !n timp ce se chinuia să"şi (acă loc printre nomi.

" >aideţi, repetă ea, a5utaţi"mă6% a5utară. 0neori, c#nd eşti con(uz, asculţi pe oricine pare să aibă !n minte un ţelc#t de mic. *pucară o sc#ndură şi o !mpinseră !n a(ară prin spatele cabinei p#nă c#ndatinse păm#ntul.

/el mult, acum nu mai era at#ta cer. *lbastrul devenise doar o linie subţire, care!ncon5ura marginile !ntunericului solid de deasupra lor. u era pe de"a"ntregul solid./#nd ochii lui orcas se obişnuiră, putură să deosebească pătrate, dreptunghiuri şicercuri.

omii se scurgeau !n 5os, pe sc#ndură, şi inundau drumul, (iind nesiguri !ncă dacăsă (ugă sau să stea.

easupra lor, unul dintre pătratele !ntunecate din umbră se dădu la o parte. Se

auzi o clămpănitură şi apoi un dreptunghi de !ntuneric cobor! (oarte !ncet, ca un li(t (ără(ire, şi se aşeză uşor pe drum. 2ra destul de mare.:năuntru se a(la ceva. :ntr"un (el de ghiveci. /eva roşu şi galben, şi verde. omii se !nghesuiră să vadă mai bine.

1;.

I. Şi a!a s)a înc4eiat călătoria lui ?e7u'" iar nomii au plecat" &ără să privească înapoi.

-in #artea nomului" =roa!te ciu$ate" cap. 1" vers. I./

orcas hoinărea (ără ţintă pe podeaua unsuroasă a lui Ae3ub. 2ra pustie acum, cue+cepţia bucăţilor de s#rmă şi de lemn pe care le (olosiseră nomii.

?*u aruncat pur şi simplu lucrurile astea@, g#ndi el, ascult#nd zvonul !ndepărtat aldiscuţiilor dintre nomi. ?u e bine să laşi dezordine. ;unul Ae3ub merită mai multărecunoştinţă.@ *(ară se !nt#mpla ceva care părea să st#rnească entuziasmul nomilor, dar elnu !i acordă prea mare atenţie.



Se agită un pic, !ncerc#nd să !n(ăşoare s(oara şi să aran5eze lemnele !n grămeziordonate. Trase şi de (irele care"i permiseseră lui Ae3ub să guste electricitatea. *poi seaşeză !n genunchi şi !ncercă să cureţe urmele de noroi lăsate de picioarele nomilor.

Ae3ub scotea sunete chiar şi c#nd avea motorul oprit. Pocnituri mici, (#ş#ituri, şi,uneori, c#t un pin%.

:ntr"un t#rziu, orcas se aşeză spri5init de metalul galben. u ştia ce se petrece.'ucrurile erau at#t de di(erite de orice văzuse p#nă atunci, !nc#t mintea sa nici măcar numai !ncerca să"şi pună !ntrebări.

G#ndi că probabil, era o altă maşină, o maşină care (ace ca noaptea să coboare brusc.

Se ridică şi"l bătu uşor pe Ae3ub cu palma.";ravo6Sacco şi ooty !l găsiră spri5init de peretele cabinei, privindu"şi picioarele." Toată lumea te caută, spuse Sacco. 2 ca un aeroplan, dar (ără aripi. Pur şi

simplu, pluteşte !n aer6 Trebuie să vii să ne spui de ce merge... Te simţi bine=">mm=

" Te simţi bine= :ntrebă ooty. *răţi cam ciudat. orcas o(tă uşurel." Sunt doar (oarte obosit." a, dar avem nevoie de tine, insistă Sacco. orcas suspină şi"i lăsă să"l a5ute să

se ridice !n picioare." * mers cu adevărat, aşa"i= spuse el. * mers (oarte bine, av#nd !n vedere, desigur,

v#rsta lui.:i aruncă lui Sacco o privire care se dorea veselă." espre ce vorbeşti= :l iscodi Sacco." * stat !n barca aia at#ta vreme. Pesemne, !ncă de c#nd a (ost (ăcută lumea. ar eu

n"am (ăcut dec#t să"l ung, să"i dau combustibil şi a mers, spuse orcas." Maşina= *, da. ;ravo6 e+clamă Sacco.

" ar... ooty arătă !n sus. orcas ridică din umeri." *, nu mă preocupă chestia aia. 2, probabil, Mas3lin. % e+plicaţie simplă.

Grimma are dreptate. 2 chestia aia zburătoare după care a plecat Mas3lin." ar a ieşit ceva din ea, zise ooty." &rei să spun că nu"i Mas3lin=" u, e un (el de plantă.orcas o(tă. 'ucrurile trebuia să (ie luate unul c#te unul. :l mai m#ng#ie o dată pe

Ae3ub." Să ştii că mie !mi pasă de tine, spuse el !ncetişor. *poi se !ndreptă de spate şi se

!ntoarse spre ceilalţi." n regulă, o(tă el. *rătaţi"mi62ra !ntr"un (el de ghiveci din metal, !n mi5locul unei plat(orme plutitoare. omii

se adunaseră şi !ncercaseră să se urce unii pe umerii altora ca să privească, dar nici unulnu ştia ce este, cu e+cepţia Grimmei, care privea cu un z#mbet straniu.

% creangă de copac. Pe creangă era o (loare c#t o găleată.acă te urcai destul de sus, puteai vedea că !năuntrul ei, !ntre petalele

strălucitoare, se a(la un (el de bazin plin cu apă. $i, de pe (undul bazinului, priveau sprenomi c#teva broscuţe galbene.



" *i măcar habar c#t de c#t ce sunt astea= :ntrebă Sacco. orcas z#mbi." Mas3lin a descoperit ce idee minunată este să"i trimiţi (lori unei (ete. $i mai cred

că totul e !n ordine de"acum, spuse el privind"o pe Grimma." a, dar ce e=" :mi amintesc că se cheamă bromeliade, zise orcas. /resc !n v#r(ul unor copaci

(oarte !nalţi din pădurile umede, iar broscuţele alea !şi petrec toată viaţa !năuntru. Să"ţi petreci !ntreaga viaţă !ntr"o singură (loare6 maginaţi"vă6 Grimma a spus odată că eacrede că ăsta e cel mai uimitor lucru din lume.

Sacco !şi muşcă buza de 5os, g#nditor." 2i, dar mai e şi electricitatea, replică el. $i electricitatea e uimitoare." Sau hidraulica, completă ooty, lu#ndu"l de m#nă. Mi"ai spus că hidraulica este

(ascinantă." Pesemne că Mas3lin a cules"o pentru ea, zise orcas. 2 un băiat tare practic. $i

are şi o imaginaţie (oarte activă.e l#ngă (loare, privi spre Ae3ub care părea bătr#n şi mic chiar şi !n comparaţie cu

umbra aceleia navei.

:l cuprinse o senzaţie de oarecare veselie. 2ra at#t de obosit, !nc#t ar (i pututadormi !n picioare, dar !şi simţi mintea clocotind. Se ridicau o mulţime de !ntrebări, daracum răspunsurile nu mai contau. *5ungea să te bucuri şi să ştii că lumea e plină delucruri uimitoare, şi că nu eşti o broască.

Sau măcar el era genul de broască interesată de (elul !n care creşteau (lorile şi demodul !n care ar (i putut a5unge la alte (lori, dacă sărea destul de mult.

$i, chiar c#nd ai ieşit din (loare şi te simţi cu adevărat m#ndru de tine, priveşti lalumea aceea nouă, mare, care te !ncon5oară la nes(#rşit. $i, poate, observi că şi ea are petale !n 5urul orizontului.

orcas z#mbi." Tare aş mai vrea să ştiu ce"a (ăcut Mas3lin !n ultimele săptăm#ni6

S&âr!it partea a II)a

pratchet, terry - trilogia nomilor 2 - excavatorul

Documents