pralea jeni

5/22/2018 Pralea Jeni

1/155

CERCETARI TEORETICE SI EXPERIMENTALEPRIVIND UTILIZAREA

MATERIALELOR ECOLOGICEIN DOMENIUL DESIGNULUI

CERCETARI TEORETICE SI EXPERIMENTALE

PRIVIND UTILIZAREAMATERIALELOR ECOLOGICE

IN DOMENIUL DESIGNULUI

Grant CNCSIS

-

Program Idei

Cod 1226/2007,

contract 439/1.10.2007

Institutia: Universitatea de Arte George Enescu

Iasi

Director Proiect: Jeni

Pralea


2/155

Stadiul realizarii indicatorilor de performanta

2008Participarea la 2 conferinte cu 5

articole

(prevazut 1 articol)

International Scientific Conference Modern Technologies, Quality, Restructuring,TMCR -2008, Iassy, May, 29th-31th, 2008

Articole publicate in: Buletinul IPI-

Iasi, 2008 ISSN 1011-2855, tomul LIV (LVIII), fasc. 1-

3a Lucrari stiintifice, ISSN 1454-7376, anul LI, Vol. 51

Eco-information through methods of graphic-design

Ecologycal

materials used in eco-design

The relation between design and enviromental

management

Ecodesign

in fashion design

Universitatea

de tiine

Agricole

i

Medicin

Veterinar

Iai, Fac. de Horticultur,

Academia Romn filiala Iai, Seciunea peisagistic

arhitectur, Lucrri

tiinifice,ISSN 1454-7376, anul

LI, Vol. 51:

-

Interferenses

in eco-design,

editura

Ion Ionescu

de la Brad, 2008, pag. 1415-

1421

The product design within the eco-design problematic reflected in theenvironment management


3/155

2009Participarea la 2 conferinte cu 7

articole

(prevazut 2 articole)

ModTech

International Conference -

New face of TMCR, Modern Technologies, Quality and

Innovation -

New face of TMCR, 21-

23rd May 2009, ISSN: 2066-3919:

Conceptual routes in the design process intended for the ecological product., autori: Jeni

Pralea, Monica Pop, Magda Sficlea

The raise in quality of the industrial product by using certain ecological materials, technologies

and strategies., autori: Jeni

Pralea, Monica Pop, Magda

Sficlea

The concept of ecodesign

in university curricula for the field of industrial design., autori: Magda

Sficlea, Jeni

Pralea, Monica Pop

The importance of ecology as collective descriptive and experimental knowledge in idustrial

design, autori: Monica Pop, Jeni Pralea, Magda

Sficlea

Universitatea

de tiine

Agricole

i medicin

veterinar, Ion Ionescu

De La Brad, Simpozionul

tiinific

anual

cu partcipare

internaional, Horticultur

tiin, calitate, diversitate

i

armonie,

LUCRARI STIINTIFICE, VOL.52, SERIA HORTICULTURA,

ED. ION IONESCU DE LA BRAD, ISSN 1454-7376:

Steel and chlorophyll, 2009, autori: Monica Pop, Jeni Pralea, Magda Sficlea

The latest technologies in eco-design:computer aided ecological design, 2009, autori: Jeni

Pralea, Monica Pop, student master Andrei Avarvarei

Revista Arta si publicul nou, publicatde Centrul de cercetare Estetici creaie artistic aUniversitii de Arte George Enescu

Iai, articolul Design-ul peisager design ecologic,

coautor conf. dr. arh. Doina

Dascalu, ISBN 978-973-8263-52-9, Editura

Artes

2009, Iai, pag. 168-

186


4/155

Principalele rezultate noi,

originale,

valoroase din punct de vedere stiintific

Rezultatele obtinute au fost prezentate si acceptate spre publicare in

volumele conferintelor la care s-a participat

(editurile sunt

recunoscute

de CNCSIS)

Au fost indrumate proiecte ale studentilor pentru: concursuri, expozitii,

beneficiari, licente, master

Expozitia

de design: Doza de Design, in care au fost prezentate

lucrarile/proiectele unor studenti care prin tematica s-au inscris indomeniul ecodesignului


5/155

INTERFERENE N ECO-CONCEPIE

Lucrarea prezinta

rezultate alecercetarilor

teoretice si experimentale

privind obtinerea

unor efecte estetice

prin folosirea materialului lemnos. Suntpuse in valoare diferitele esente

de

lemn, tipuri de debitare care pot

evidentia

aspectul estetic al lemnului,

modalitati

de colorare ale structurii

lemnoase prin diferite tipuri desubstante

naturale si prin diferite tipuri

de aplicare. Se pot crea astfel mostrare

cu efecte estetice ale materialuluilemnos in functie

natura, structura,

substanta folosita, modul de aplicare,durata de aplicare etc.


6/155

CERCETARI

Efecte estetice obtinute

in maniera ecologica prin:

1.

debitarea materialului lemnos perpendicular pefibr. Laturile cubului reliefeaza

dispunerea fibrei

lemnoase n mod diferit pe faete.


7/155

2. Debitarea materialului lemnos perpendicular pe

fibra lemnului, fibra avnd un rol estetic prinjocul de nuane i direcie.

CERCETARI


8/155

3. Debitarea materialului lemnos longitudinal n

raport cu fibra lemnului. Fibra prezintun rolestetic prin jocul de nuane, direcie sau a unordefecte prezente n structura lemnoas(noduri)

CERCETARI


9/155

Realizarea de efecteestetice prtin

colorarea

naturala a fibreilemnoase:1. Mostrar

de diferite

culori, evideniate variatn funciede modul de tratarea suprafeei sistructurii lemnoase

CERCETARI


10/155

Diferite moduri de tratare asuprafeei structurii lemnoaseprin utilizarea tehnicilor deaplicare a substantelor

de

colorare.

CERCETARI


11/155


12/155

CERCETARI


13/155

Experiment


14/155

Experiment


15/155

Experiment


16/155

Experiment


17/155

Experiment


18/155

TMCR 2008 Conferinta Internationala ECODESIGN N DESIGNUL VESTIMENTAR

VEMINTELE VERZI

Autori: MONICA POP, JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA

Un produs

"bio" ar

putea

fi

descris

astfel: origine

exclusiv

natural, lipsa

pesticidelor, ngrmintelor i

orice

alt adjuvant chimic, tratamente

naturale

ale fibrei

i

textilelor

(exclus

chimicale, metale

grele, etc.). Atributul ecologic

are n vedere respectarea mediului pe tot parcursul ciclului de fabricare alacestuia, mergnd pnla reciclare.

Un eco-designer se luptcu o ntreagserie de provocri pe care nu le

ntmpinali designeri: sursa de esturi, inventarea de noi procesecontient fiind de problemele sociale sau de mediu.


19/155

Student Eco-Fashion Show a avut loc pe 24 aprilie 2008, n NYC, i a fost rampa de lansare pentruviitorul n eco-mod, ncurajnd n primul rand inovaia. Proiectul de Ziua Pmntului, este dedicat

promovrii verde i construiete o platformpentru liderii i viitori lideri n industria de design.

Fig. 1

Project Earth Day Student

Eco-Fashion Designer, 2008

Fig. 2

Linda Loudermilk, Apa este un drept al umanitii

Designerul Linda Loudermilk, are un

stil care

se definete prin mbinarea luxului cu

ecologia; linia de mbrcminte i accesorii folosete produse durabile realizate dinmateriale exotice, plante, inclusiv bambus, soia i sasawashi. Aceasta din urmesteo pnzconfecionatdin frunzele unei plante japoneze, care are proprieti anti-

alergenice i anti-bacteriene.


20/155

Alabama Chanin, Vestimentaie realizatdin fibre organice

n ceea ce privete accesoriile vestimentare, cei de la Ecoistau pusbazele unei afaceri originale: genile create din materiale reciclabile, ncazul de faambalaje de dulciuri. Fabricate din diverse ambalajedefecte sau nefuncionale (pungi de snacks-uri, folii de ciocolat, hrtiide bere sau biscuii), genile sunt the next best thing, datoritdesignului de excepie i unui statement emoional foarte puternic: poifi trendy, dar i sdovedeti cai clas.

Ecoist, Poete

confecionate din ambalaje de carton pentru bomboane


21/155

Concluzii

Hainele pe care le purtm, materialele din care suntfabricate pot provoca adevrate dezastre.

Singura soluie este ca industria modei sadoptenormele ecologice.

Conceptul de eco-fashion reprezintansamblulaciunilor care urmresc protejarea mediuluinconjurator, a sntii consumatorilor imbuntirea condiiilor de lucru pentru muncitorii dinindustria textil.


22/155

ECO -

INFORMAREA

PRIN METODE DE GRAPHIC DESIGNMAGDA SFICLEA, JENI PRALEA, MONICA POP

Eco-designul

presupune

o schimbare

de atitudine

si

de modalitati

de lucru

in

vederea

obtinerii

de rezultate

stricte, analizate

prin

proceduri

standardizate. In

acest

sens, modalitatile

de constituire

a mesajului

destinat

comunicarilor

pe

diverse

etape

ale acestui

proces

este

recomandabil

de a prelua

procedurile

de lucru

din

graphic design.

Aceasta

disciplina

va

dirija

o ordonare

a informatiei

dar

si

va

impune

o maniera

de

identificare

vizuala

particulara

a rezultatelor. Personalizarea

vizuala

a rezultatelor

prin

elemente

estetice

si

semantice

duce la o recunostere

a domeniului

in

ansamblu

si

la o asimilare

usoara

si

pozitiva

de catre

populatie, acest

fapt

grabind

generalizarea

conceptului

si

metodelor

sale de abordare.

Analizarea

principalelor

puncte

de comunicare

este

in acest

sens

vitala

in stabilirea

elementelor

ce

vor

constitui

cei

mai

compatibili

reprezentanti

vizuale

Key words: eco-arta, eco-design, environment, communication, identity

Design: TIBERIU POP


23/155

Cel mai important element grafic de particularizare a calitatilor produselorecologice este,

la momentul actual,

specific domeniului, eticheta ecologica.

Aceasta este atribuita pentru a desemna beneficiile actiunilor ecologice.

Grupurile tinta ale acestor lucrari grafice sunt in primul rand consumatorii, mediulde afaceri si achizitia publica. Cererea de atribuire a etichetelor este voluntara.Eticheta reprezinta garantia unei localizari a produsului in anumite evaluari cereprezinta impactul produsului asupra mediului prin sistemul si rigorile impuse deeco-design cu privire la materialele folosite.

Cea mai cunoscuta eticheta in domeniu este Floarea ecologica, un simbol cudimensiune europeana Ea reprezinta

conformitatea produsului marcat cu criterii

ecologice stricte si coeficenti

de performanta presatabiliti

Eticheta este gestionata

de Comitetul UE pentru eticheta ecologica

Branduri naionale de etichete ecologice (Canada,

Suedia, Austria, Japonia, USA, Spania, Ungaria, Frana)


24/155

CONCLUZII

Graphic-designul

are o aciune

complex

n

activitatea

de eco-informare

deoarece

are mai

multe

direcii

de abordare. Una

dintre

ele

este

de a sintetiza

elementele

eseniale

a

particularitilor

vizuale

din domeniu, ca rezultat

a legturii

analizei

dintre

mai

multe

ramificaii

ale ecologiei, elemente

ce

desfinesc

o imagine general

a domeniului. Sunt

reprezentate

elemente

vizuale

eseniale, ce

provin

din reprezentri

ale ecologiei, a eco-

arte i a eco-designului, i ofer

o o sintez

general

a reprezentrilor

vizuale. Sinteza vadetermina afilierea la un concept general al interaciunii dintre organisme n mediul

nconjurtor.

O a doua etapimportanteste de a determina traiectoriile mesajului, specifice aciunilorvariate rezultate din activitatea de eco-design, politica de evaluare a produsului n ntregulciclu de via, cu implicare n corecta vizualizare a bazelor de date n comunicarea lui.

O implicare majora graphic-designului rezultn particularizarea unei imaginii distinctedomeniului, cu scopul de a vizualiza popularizarea rezultatelor i pentru a crea o identitatevizuala utilizata ca sistem de asociere calitativa. Sunt luate n calcul :cerineleconsumatorilor asupra viitoarelor produse ce au fost concepute dupun design ecologic,elementele inovatoare, ideea cceea ce este ecologic va fi bine vndut, standardizarea

n ceea ce privete politica etichetelor, sau comunicarea intern

i extern

a companiilor

implicate n acest tip de activiti.

Design: TIBERIU POP


25/155

RELAIONRI NTRE MANAGEMENTUL DE MEDIUI DESIGN

JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA, MONICA POP

Managementul de mediu utilizeazinstrumente voluntare de tipul ISO

14000, EMAS, ESA 8000, CERES. Lucrarea prezintreguli specificemanagementului de mediu utilizate n design, pentru a crea produse sauservicii cu impact negativ redus asupra mediului.

Ct timp ecologia va ine cont de triunghiul format de individ, mediu isocietate, va avea toate ansele sdevinmicarea reprezentativasecolului XXI, micare gestionatde un bun management de mediu, corectreprezentat prin activiti specifice de design.

Instrumentele de referin, pentru mbuntirea performanelor de mediu alecompaniilor i punerea n valoare a acestor performane, suntManagementul de mediu i Auditul de mediu, respectiv EMMS, ceea cereprezintcorespondentul internaional ISO 14001 i Eco-etichetareaEuropeanpentru produse i servicii.

Designerul poate contribui la politica de lansare a produsului pe pia,educnd cumprtorul n spiritul creterii calitii vieii prin grija fademediu, alegnd eco-contient eco-produse. Trebuie subliniat cnu esteobligatoriu ca un produs ecologic sfie mai scump. Realizarea unui produssau serviciu ecologic se poate realiza prin dezvoltarea pieei forei demunc, prin reinventarea unor tehnologii vechi dar ecologice, utilizarea unormaterii prime, materiale i tehnologii autohtone, etc.

Design: TIBERIU POP


26/155

Concluzii

1. Sistemul managementului de mediu are ca scop:respectarea legislaiei de mediu, minimalizarea riscurilorfinanciare, mbuntirea continua performanei demediu, crearea unei imagini pozitive pe pia, avantaje fade competiie.

2. Activitile managementului de mediu dezvluie valenensemnate pentru dezvoltarea activitii de design.

3. Designul prin profilul activitilor sale, poate interaciona istabili noi posibiliti de relaionare n domeniul eco-

managementului, eco-concepiei, eco-informrii.4. Designul se poate implica att n faza de educare a eco-

afaceritilor ct i a consumatorilor.

Design: TIBERIU POP


27/155

MATERIALE ECOLOGICE FOLOSITE N ECOPROIECTARE

JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA, MONICA POP

Pentru realizarea unorproduse competitive, inclusiv sub aspectul ecologic,

designerul va avea n vedere consumul de material i energie necesarpe toatdurata ciclului de viaa respectivului produs.

Listele de materiale i filozofia celor 6 RE stau la baza alegerii materialelor:1. Regndirea produsului i funciilor lui (de exemplu, cum poate fi folosit

mai eficient produsul);

2. Reducerea consumului de materiale i de energie de-a lungul ntreguluiciclu de via;3. Renlocuirea substanelor periculoase cu alternative mai prietenoase

pentru mediu;4. Reciclare. Alegerea materialelor care pot fi reciclate i proiectarea unui

produs astfel nct el spoatfi uor dezasamblat pentru reciclare;

5. Refolosire. Proiectarea produsului astfel nct prile lui componente spoatfi refolosite;6. Reparare. Proiectarea unui produs uor de reparat, astfel nct el snu

trebuiascsfie nlocuit prea repede.


28/155

Impactul produsului asupra mediului


29/155

Concluzii

1. Materialele ecologice ctigteren n toate domeniilede activitate, de la domeniul construciilor imobiliare

pnla domeniul auto.2. Reinventarea materialelor naturale i a tehnologiilormeteugreti cu vechi tradiii, reprezintnoi opiunipentru proiectani.

3. Lista materialelor cu probleme trebuie analizatde lacaz la caz. Existmateriale cu un statut special cumar fi aurul, argintul, aluminiul, etc., care se obin printehnologii poluante, dar odatobinute acestemateriale sunt reutilizabile perioade lungi de timp,sunt nealterabile.

4. Materialele ecologice reprezinto provocare attpentru designeri, proiectani, tehnologi, ct i pentruutilizatori.


30/155


31/155

ModTech


New face of TMCRModern Technologies, Quality and Innovation -

New face of TMCR21-23rd May 2009

Universitatea

de Art, G. Enescu, Iai,Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design

Specializarea Design

Jeni

Pralea, Magda

Sficlea

& Monica Pop

Trasee conceptuale n procesul de designdestinate produsului ecologic


32/155

Sunt stabilite principalele principii ale ecoproiectarii


33/155

n anii '70-'80 ca rspuns la criticile

aduse designer-ilor

de ctre societatea de consum, pentru cnupropuneau soluii alternative la problemele lumii reale,apare termenul de proiectare ecologic.

Dupanul 1995, aa zisele "Deeuri strategice",sunt create depozite de deeuri cu tax, ceea ce acondus la responsabilizarea productorului fadeprodus pe toatperioada de viaa acestuia.

Rezultatul: o abordare mai responsabila proiectrii

produselor, acestea fiind gndite i proiectate astfelnct spoatfi recuperate, reciclate i refolosite.


34/155

Design-ul

ecologic a debutat cu micrile

ecologiste

ale

secolului al 19-lea, contribuind la actualele politici de mediuincluse n tratatele internaionale.

Printre primii care au atras atenia asupra efectelorduntoare ale industrializrii asupra mediului se numrJohn Ruskin

urmat de William Morris, nume asociate

micrii Arts

& Crafts, micare cu un pronunat caracter anti-

industrializare (sfritul sec. 19 i nceputul sec. 20) fra semanifesta mpotriva modernizrii.


35/155

Principiile

ecodesignului

presupun

o abordare

contient

a

proiectrii

produsului

de la faza

zero, pn

la end of live.

Strategia

Naional

de Protecia

Mediului, reactualizat

n

1996

i n 2002,

propune

urmtoarele

principii

de urmrit:

1.

conservarea

i

mbuntirea

condiiilor

de sntate

a oamenilor;

2.

dezvoltarea

durabil;

3. prevenirea polurii;4.conservarea

biodiversitii;

5.

conservarea

motenirii

culturale

i

istorice;

6.

principiul

poluatorul

pltete;

7.

stimularea

activitii

de redresare

a mediului

(prin

acordarea

de

subvenii, credite

cu dobnd

mic, etc.).


36/155

Criteriile de performanecologic, pe baza analizei ntregului ciclude viaal produselor, urmresc urmtoarele aspecte:

impactul ambiental

al deeurilor rezultate;

poluarea i degradarea solului;

contaminarea apei i a aerului;

nivelul zgomotului;

consumul de energie i de resurse naturale;

efectul asupra ecosistemelor.

Criteriile ecologice specifice diferitelor categorii de produse suntstabilite de comitetele naionale de atribuirea a mrcii de produs

ecologic i Forumul consultativ de la Bruxelles.


37/155

Principiul performaneiare ca scop dezvoltarea activitii decercetare i fluidizare a transferului tehnologic n domeniul proteciei

mediului, dublate de o eficiensporit. Metodele de abordare aproteciei mediului pot fi clasificate n doumari categorii:

Abordarea "reactiv", cautsoluii pentru transformarea polurilorrezultate din procesul de producie ntr-o formmai puin

periculoas. Abordarea reactivpresupune aplicarea tehnologiilorde depoluare la captul liniei (end-of-pipe).

Abordarea "preventiv" modificprocesul de producie n aa felnct poluarea sfie mai sczutde la bun nceput. Strategiapreventiv

(o produc

ie mai curat

) cerceteaz

motivul polu

rii

i se

implicla sursa problemei.


38/155

Cercetrile i

analizele de produse efectuate au condus la stabilirea unor

msuri/principii

aplicabile n cazul strategiei proiectrii ecologice n

domeniul designului


39/155

PRINCIPII DE PROIECTARE ECOLOGIC

N DESIGNLucrarea propune implementarea unor trasee conceptuale specifice

procesului

de design destinate produsului ecologic

documentarea

(privind legislaia

de mediu, istoricul, stilul, materiale,

tehnologii),

schie

de idei,

soluia optim,

proiect,

macheta,

pregtirea fabricaiei,

fabricarea produsului,

lansarea produsului pe pia,

feed-back-ul

pieii,

continuarea vieii produsului, dupscoaterea sa din uz, prin

componente.Aceste trasee conceptuale n procesul de design reprezinto metod

preventivde abordare a proteciei

mediului.


40/155

Principiul eco-formei, urmrete

eficientizarea

formei produsului:

Forma

produsului

trebuie sfie conceputconform trendului

pieii

anticipndu-

se evoluia acesteia n viitor innd cont de timpul necesar proiectrii, fabricrii,lansrii pe pia

a produsului, evitnd crearea unui produs perimat din punct de

vedere estetic, la data lansrii sale pe pia. Se asiguro duratde via

mai

mare a produsului prin prevenirea uzurii morale timpurii a formei. Rezultatul va fiamnarea schimbrii produsului datoratuzurii morale a formei.

Formatrebuie sfie uor

de prelucrat, cu un consum minim de material i

energie. Materialul nu trebuie sfie deficitar, scump, snu presupuntehnologiide prelucrare mari consumatoare de energie, snu duneze mediului princompoziia sa chimic, sfie rezistent n timp, sconserve proprietile

estetice

ale produsului, inclusiv finisajele, accesoriile, inscripionrile, funcionalitatea,etc.


41/155

Este propus un port USB a crui carcaseste realizatdintr-unmaterial ecologic, natural, respectiv din lemn. Produsul poate fi

utilizat ca accesoriu, prin formi

materialitate. Se poate

continua viata produsului electronic printr-o alta carcasa.


42/155

Forma produsului i

a ambalajului (individual sau colectiv)

Forma produsului trebuie sasigure un optim ntre partea constructivi ceaestetic.

Forma ambalajului sreprezinte optimul ntre siguran

i numrul de produse

depozitate/transportate (volum minim de ambalaje cu un numr maxim deproduse).

Gradul de acoperire al spaiului

de transport i depozitare sfie maxim, ct mai

eficient folosit.

Microgeometria: tipurile de finisaje recomandate alese n consens cu principiileecoeficienei.

Inscripionarea

produsului n funcie

de principiile ecofontului, bazat pe economie

de consumabile, materiale, energie.

Fonturile

folosite la inscripionare trebuie sprezinte acuratee estetic, tehnicitehnologic.

Culoarea produsului:

snu conincomponente toxice pentru utilizator sau mediu

sin cont de ecoproiectare, de rela

ionarea dintre form, finisaje, asamblare,material, semifabricat, tehnologie, pre.

Experimentarea n cazul designului

are un rol important pentru verificarea noilor

idei, concepte.

Identificarea i

modernizarea tehnologiilor vechi meteugreti, care folosesc

materii prime vegetale, sau reziduuri pentru pigmeni

naturali.


43/155

Reutilizarea

unor obiecte, subansamble, piese, materiale care prin experimentri i

exerciii de creativitate pot conduce la reinventarea

de noi produse.

Ambalaj de carton, cartele epuizate,refolosite

la un produs Suport de

birotica [Paraon

Iulia]

CarcasCD din carton [Ghioc Alexandra]


44/155

Principiul eco-asamblrii.

Modul de asamblare

optim presupune:

realizarea produsului ntr-o varietate mare de culori/finisaje/materiale, prininterschimbabilitatea

reperelor cu efecte estetice,

un service cu o manoperminimla demontare i

montare,

dezasamblarea produsului (la sfritul

vieii

acestuia, end

of live) pentru

direcionarea

reperelor, n funcie

de compoziia chimica materialului,

pentru reutilizare, recuperare, reciclare, etc.

Asamblareatrebuie:

sconin

ct mai puine elemente de asamblare

sconin

ct mai puine elemente metalice,

sfoloseascproprietile

elastice ale materialului prin folosirea clicurilor

elastice, profilelor

conjugate, sau elemente de asamblare din materiale

ecologice.

Asamblareatrebuie sasigure principiile metadesignului

(producia de forme

durabile), scontinue viaa

produsului prin reutilizarea

unor subansamble.


45/155

Principiul eco-funcionalului:

Produsul

eco-funcional trebuie sprezinte un cumul de ct mai multe

funcii, principale i

secundare. Rezultatul va consta n nlocuirea sau

renunarea

la noi achiziii

de produse cu funcii

similare.

DispozitivDispozitiv multifuncmultifuncionalional

[Maria Cuibar][Maria Cuibar]


46/155

Principiul eco-ergonomic: forma, dimensiuni, materiale care sasiguredeopotrivconfortul psihic i

fizic.

Principiul eco-produsului

economic: eficientizarea, identificarea i

folosirea

tehnologiilor i materialelor de ultimgeneraie, ecologice, cu impactnegativ sczut asupra mediului. Multifuncionalitatea, nlocuireamaterialelor de bazi a celor auxiliarecare sunt deficitare, scumpe, toxicepentru utilizator, productor, extractor sau mediu, cu materiale naturale,chimicale netoxice, tehnologii cu consum de energie i de materiale redus,refolosirea, reciclarea, reutilizarea, reprezintsoluii

economice

Principiul implementrii

noilor descoperiri din domeniul tiinei, materialelor,

tehnologiilor, care aduc n prim plan noi soluii

ecologice. Informaiile

din

domeniul tiinei

i

tehnicii contribuie la luarea unor decizii pertinente pentru

produs, productor, utilizator i

mediu.

Principiul reinventrii

vechilor materiale, tehnologii, mbinri, funcii. Tradiiile

meteugreti reprezinto sursrealpentru aducerea vechilor conceptede produse n sfera noului.


47/155

Eco-formaForma,finisaje,culoare

Economic

Reinventarea vechilortehnologii

Implementarea noilor

cerecetariecologice

Eco-ergonomic

Eco-asamblare

Eco-produs

Pentru a evalua impactul exercitat deprodus asupra mediului, este necesar

sfie analizat ntregul su ciclu devia. Forma, finisajele, asamblarea,ambalarea, tehnologiile, materialele,trebuie analizate astfel nct decizia

sfie optim.

Principiile urmresc contientizareadesignerului, n calitate de principalpromotor al unui produs, n alegereaformei, finisajelor, funcionalitilor,materialelor, tehnologiilor, pentru

crearea unor produse ecologice


48/155

Principiile se bazeazpe consumul redus de energie, materiale(implicit reducerea cantitii

de deeuri de la sfritul ciclului de

via), sprijinsoluiile inovative, mbuntete profilul comercial

al mrcilor, reduce costurile legate de poluarea mediului,concomitent cu

satisfacerea cerinelor legate de performanele

de mediu. Deciziile trebuie argumentate prin form, finisaje,materiale, tehnologii, economic, ecologic.


49/155

ModTech



New face of TMCR21-23rd May 2009

Universitatea



Jeni

Pralea, Magda

Sficlea

& Monica Pop

Creterea

calitii

produsului industrial prin utilizarea unor materiale,

tehnologii i strategii ecologice


50/155

Creterea complexitii produselor industriale i dezvoltareatehnologic, determineconomia de piala o competitivitateaagresiv.

Implicarea designerului

n crearea unor produse ecologice

competitive constn identificarea i

recomandarea materialelor

ecologice: greenwood, loprefin, fibra natural, flexiform,empeflex, canfor, makrolon, vivak, basalt

fibre, policarbonat,

nanotuburi de carbon, litrosfere etc. precum i a tehnologiilorprietenoase cu mediu.

Calitatea produsului ecologic se manifestpe toatdurata deviaa produsului.

Avantajele calitative ale aplicrii tehnologiilor i materialelor deultimgeneraie

n activitatea de design au ca rezultat produse

competitive de calitate.


51/155

Ecoproiectarea trebuie sasigure acuratee tehnici estetic,concomitent cu identificarea formei optime n funcie

de materialul

ales.

Pentru percepia corecta soluiilor

estetice i

tehnice ale

produsului

optimizat ecologic este necesarrealizarea unei machete.

Macheta reprezintmodalitatea de analiza produsului proiectat,sub aspectul proporiilor, formei, finisajelor, mbinrilor.

Cu ct macheta redmai exact detaliile iar calitatea ei este maibun, cu att analiza va fi mai pertinentconducnd la decizii juste.

Timpul de realizare, materialele, tehnologiile, folosite la machetaresunt importante.

Existtehnici i

tehnologii de realizare a machetelor att clasice ct

i de ultimgeneraie.

Lucrarea analizeazn paralel procesul de machetare

pentru acelai

obiect/produs

(mainecologic).


52/155

Analiza realizrii machetei s-a fcut printr-unstudiu tip gril, paralel ntre 2 utilaje:Modelator 3D i ZPrinter.

VIZUALIZAREA PROIECTULUI IN 3D


53/155

Analiza tip grila tehnologiei de execuie

a machetei (Modelator 3D /

ZPrinter)

Pregtirea utilajului +-

Materiale folosite +-

Selectarea parametrilor de funcionare -+

Scule, dispozitive, sau alte accesorii necesare la prinderea sau

realizarea machetei -+

Timp de lucru -+

Acurateea estetic-+

Acurateea tehnic-+

Finisaje suplimentare, manoper, energie, materiale,consumabile -+

Procent de realizare integrala machetei -+

Costul machetei +-


54/155

Selectarea modelului

Selectrile pentru execuia

obiectului Fixarea semifabricatului


55/155

Modelul executat i

timpul de lucru estimat (12,9 ore)


56/155

Side view

Greseli de proiectare

Modelul ce urmeaza fi executat

Pregtirea printerului


57/155

Raportul

informativ


58/155

Poziionarea modelului n cuv Macheta dupuscarea parial

Curarea

machetei

Macheta


59/155

Concluzii:

Ambele utilaje realizeazn timp scurt machetele, freforturi fizice ale operatorului,frsupravegherea utilajului pe durata execuiei machetelor, cu o bunredare adetaliilor, ntr-un finisaj de buncalitate.

Modelatorul 3D permite alegerea semifabricatului pentru machet(lemn, plastic,metal moale), prezintavantajul unui pre

de cost mai mic n raport ZPrinter

care

folosete pulberei liant, materiale mai scumpe.

Modelatorul 3D poate realiza macheta n 2 cicluri de machetare

(12.9 h)

ZPrinterul realizeazmacheta prin depunere de pulbere, printare, ceea ce determincalitatea superioara machetei prin precizia detaliilor, finisajului, timpul de realizareeste de 2h i 11 min.

Avantajul pulberii constn refolosirea acesteia dupdistrugerea machetei. Din punct

de vedere ecologic este situaia ideal, macheta fiind obinut

ntr-un timp scurt,integral, cu finisaje de calitate.

Dezavantajul variantei ZPrinterul

l reprezinttimpul de pregtire al utilajului i costul

consumabilelor respectiv al pulberii.

Avantajul utilajului ZPrinter constn faptul cafieaz

raportul cu detaliile machetei:

volum, suprafa

, timp de lucru, etc., permind

prin extrapolare stabilirea necesarului

de materiale al produsului proiectat.

Dei pulberea este mai scump, ea poate fi reciclatiar pe perioada realizarii ei nuexistpierderi de material (inclusiv cele aspirate sunt recuperate),

Din punct de vedere ecologic calitatea machetei obinute

prin printare este

superioar.


60/155

ModTech


New face of TMCR

Modern Technologies, Quality and Innovation -

New face of TMCR

21-23rd May 2009

Universitatea



Magda

Sficlea,

Jeni

Pralea

&

Monica Pop

ConceptulConceptul ecodesignecodesign nn curriculacurriculauniversitaruniversitarpentru domeniul design industrialpentru domeniul design industrial


61/155

Una dintre cele mai importante problematici legate deeducatia

completa a viitorului designer

este intelegerea

corecta a misiunii sale viitoare in viata comunitatii, de

prestatiile

sale si conceptele sale care trebuie sa fie

orientate catre

o devenire sanatoasa

si durabila.

Cunostintele

dobandite

si actiunile

intreprinse

de acesta,

vor fi dirijate catre

o creatie

benefica societatii.

Designerul

poate modifica hotarator

calitatea vietii,prin creatiile

si conceptele sale.

Sensul just si intelegerea

sanatoasa

a puterilor sale de

transformare si initiere

trebuie orientate in anii de studii,

acestea incluzand

o sistematica

punere

in pagina

a

problematicilor

trasate

de protejarea

mediului

si

de riguroasa

observatie a produsului

urmarit

prin

restrictionarile

benefice

ale ecoproiectarii.

DE CE ?DE CE ?


62/155

Metodele

de cercetare

asupra

practicii

meseriei

i

extragerea

judicioas

a competenelor

pe

care ar

trebui

s

le

aib

un absolvent pentru

a fi

compatibil

cu piaa

muncii, pe

aceasta

problematica

a ecodesignului, pot indep

rta

incompatibilitatile

si

greselile

nceputului, stabilind

concret

poziia

i

statutul

viitorului

designer.

Realizarea

unui

portofoliu

competent care include si

aceasta

problematica

a protectiei

mediului

si

a proiectarii

ecologice nu poate

decat

s

precizeze

comunicarea

corecta

dintre

angajat

i

angajator

oferind

informaii

complete asupra

calitii

prestaiei

oferite

i a cilor

de

implementare

ale acesteia.

ObservareaObservarea

atentatent

aa activitactivitilorilor

cuprinsecuprinse

nn

cadrulcadrul

procesuluiprocesului

dede

design,design, cece

contincontin

toatetoate

dateledatele

privindprivind

exigenteleexigentele

dede protejareaprotejarea

mediuluimediului

sisi principiileprincipiile

dede calitatecalitate

aleale produsuluiprodusului

relationaterelationate

lala acesteaacestea

ii

aa

actoriloractorilor

implicaimplicaii, cu, cu stabilireastabilirea

corectcorect

aaprestaprestaiiloriilor

fiecruiafiecruia

dintredintre

eiei,,

poatepoate

mariimarii

calitateacalitatea

rezultatelorrezultatelor,, eficientizndeficientiznd

totodattotodat

relarelaiileiile

dede

muncmunc..

CUM ?CUM ?


63/155

Diversitatea prin care un specialist in design poate interveniin aceasta actuala si grava problematica a ecodesignului

este marcanta pe traiectorii bine definite.

Designerul poate prelua creativ restrictionarile standardelor,gasind valente diverse pentru solutiile abordate deproducatori in scopul imbunatatirii calitative ale produselor.

Pentru evaluarea ciclurilor de viata a produselor si serviciilor

poate interveni cu solutii strategice si de eficientizare acomunicatiilor, atat interne, cat si spre impunerea prinpromovarea profesionala a rezultatelor.

CE ?CE ?

In acest

sens, distingem

diferentiat

educarea

designerului

in scopul

introducerii restrictionarilor

impuse

de ecodesign, in desfasuratorul

activitatilor de design destinate

unui

produs

industrializat, asociind

disciplinelor de specialitate

o componenta

specifica.

Totodata, se promoveaza

obtinerea

prin

asimilare

educationala

a unui

limbajului profesional

, in vederea

sustinerii

unei

comunicari

eficiente

cu

membrii

echipe

multidisciplinare

de lucru..


64/155

IN CE FEL?IN CE FEL?

DesignerulDesignerul

actioneazaactioneaza

in mod complex inin mod complex in realizarearealizarea

conceptuluiconceptului..

ActioneazaActioneaza

asupraasupra

esteticiiesteticii

sisi semanticiisemanticii

localizandlocalizand

particular siparticular si

identificandidentificand,, actioneazaactioneaza

asupraasupra

eficientizariieficientizarii

sisi implementariiimplementarii

corectecorecte

aa

laturiilaturii

functionalefunctionale

aaprodusuluiprodusului

sisipoatepoate

actionaactiona

impreunaimpreuna

cucu echipaechipa

inin

carecare

lucreazalucreaza

asupraasupra

structuriistructurii, deci a, deci a componenteicomponentei

sintacticsintacticee

aa

obiectuluiobiectului

avutavut

inin vederevedere..


65/155

IN CE FEL?IN CE FEL?

Studentul face documentarea perimetrului concurential a produsulStudentul face documentarea perimetrului concurential a produsuluiui,,

avut in tema de lucru, pe obiecte din aceeasi categorie tematicaavut in tema de lucru, pe obiecte din aceeasi categorie tematica si pesi pe

obiecte cu functiuni conexe.obiecte cu functiuni conexe.

Studiaza premizele momentulului de aparitie, tinand cont de contStudiaza premizele momentulului de aparitie, tinand cont de contexteleextele

culturale, sociale, economice si localizeaza istoric domeniu, peculturale, sociale, economice si localizeaza istoric domeniu, pentruntru

prognoza viitoarelor si planificatelor dimensiunilor estetice, fprognoza viitoarelor si planificatelor dimensiunilor estetice, functionaleunctionale

si sintactice ale produsului studiat.si sintactice ale produsului studiat.

Analiza

proprietatilor

obiectului,

diferentiat

pe

cuantificari

estetice , functionale

si

sintactice

creeaza

o ordonare

a

directiilor

de actiune.

Toate fazele procesului dedesign sunt urmarite peaceste trei directii.


66/155

IN CE FEL?IN CE FEL?Rezultatele

pe

care scontam

sunt

adaptarea

curriculei

profesionale

a invatamantului

de design pentru formarea

unor

designeri

practicanti

ai

conceptelor

proiectarii

ecologice

si

informarea

si

invatarea

continua a cestora

cu principii

si

modalitati

de

implementare

a conceptelor

in

functie

de evolutia

lor

in timp.

PropunemPropunem

sisi

oo alternativaalternativa

educationalaeducationala,,pentrupentru

concepereaconceperea

unuiunui

sistemsistem

dede

invatamantinvatamant

continuucontinuu,, atatatat

pentrupentru

designeriidesignerii

absolventiabsolventi, care nu au, care nu au beneficiatbeneficiat

dede acesteaceste informatiiinformatii

inin timpultimpul

studiilorstudiilor, cat, cat sisi

prinprin

creereacreerea

unuiunui

sistemsistem

dede

informareinformare

continua,continua, specificaspecifica

pentrupentru

domeniuldomeniul

designuluidesignului

industrialindustrial sisi

graphic,graphic, destinatadestinata

utilizariiutilizarii

dede catrecatre

practicienipracticieni

lala locullocul

lorlor

dede lucrulucru,,printrprintr--oo

retearetea

universitarauniversitara

onon--line.line.

AceastaAceasta

arar

economisieconomisi

timpultimpul

destinatdestinat

uneiunei

scolarizariscolarizari sausau

aa uneiunei

perfectionariperfectionari

inin sistemulsistemul

traditional.traditional.


67/155

Optiunea

noastra

pentru

modalitatea de consumare

a

cunostiintelor, se bazeaza

pe

intocmirea

unor

sisteme

de

asimilare

a informatiei

educationale, avand

la baza

un

sistem

de evaluare

a competentelor

absolventului, verificate

prin

rezultatele

lor

practice.

Acestea

sunt

organizate

intr-un

portofoliu

profesional

ce

ofera

dovezi asupra

competentelor

pe

diverse paliere

in practica

meseriei

de diverse tipuri,

in functie

de

etapele

procesului

de design

CercetareaCercetarea

dede fatafata

vava

continua incontinua in treitrei

directiidirectii

diferitediferite::

ceacea

aa ecodesignulecodesignul

cucu incadrareaincadrarea

inin domeniuldomeniul

major almajor al studiilorstudiilor

ecologiceecologice,,

ceacea

aa activitatiiactivitatii

designdesignerueruluilui

inin desfasurareadesfasurarea

procesuluiprocesului

de design inde design inpracticapractica

industrialaindustriala

celcel

alal dezvoltariidezvoltarii

ariilorariilor

curricularecurriculare

universitareuniversitare

inin domeniuldomeniul

designuluidesignului

industrial,industrial,

bazatebazatepepe standardestandardeprofesionaleprofesionale inin domeniudomeniu..


68/155

ModTech



New face of TMCR

21-23rd May 2009

Universitatea de Art, G. Enescu, Iai,Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design


Monica Pop, Jeni

Pralea

& Magda

Sficlea

ImplicaImplicaia ecologiei caia ecologiei ca tiintiindescriptivdescriptivi experimentali experimentaln design industrialn design industrial


69/155

Designul contemporan se concentreazpe probleme de:ecologie, inovaie, evoluia ideilor, responsabilitate fade societate.

Dacdesignerii doresc sconstruiasco societate ecologic, trebuie sparticipe laschimbrile economice i politice. Atta vreme ct democraiile actuale se manifestn mare msurde sus n jos, prin manipulare, i pe bazde alegere, guvernareaecologicar trebui sse manifeste de jos n sus, fiind imaginativ, i co-creativ.Ramura designului

industrial i direcioneaz

exigena spre sfera uman- social

ecologic-

pentru o evoluie contienti benefic.

n epoca actual, ecologia are tendina de a se implica tot mai mult n domeniuldesignului industrial, punctele strategice de interes fiind urmtoarele:

experimentarea materialelor

cercetarea tiinificenergii recuperabilefuturologie


70/155

Ideea acestei lucrri vizeazimplementarea principiilor ce stau

la baza designului

ecologic cu ajutorul instrumentelor unui nou concept elaborat de curnd n Marea Britanie

de Universitatea din Londra, n cadrul proiectului Designing for the

21st century

Project

METADESIGNMETADESIGN

Pentru

a defini

pe scurt acest

termen

putem

folosi

urmtoarea

fraz:Gndind dincolo de posibiliti


71/155

ThinkingThinking

beyoundbeyound

posibilitiesposibilities

este un concept ce

presupune

reuniunea

eforturilor

mai

multor experi, folosind

metodele

familiare

echipelor

de management. Dac

acestea

sunt

eficiente, calitatea

produsului

ar

trebui

s

fie la cel

mai

nalt

nivel.

Metadesignul

este elaborat pe idei :

Dac

noi

credem

c

ceva

este

posibil, acel

lucru

va

avea

mai

multe

anse

dect

dac

gndim

c

el este

imposibil

de realizat.

n

societatea

raional

de astzi, mult

lume

tinde

s

confunde

termenul

DE NECONCEPUTDE NECONCEPUT

cu termenul

IMPOSIBILIMPOSIBIL

Cnd

ncercm s

descriem

imposibilul,

MAI CLARMAI CLAR

ar

putea

s

nsemne

mai

IMAGINABILIMAGINABIL

Odat

ce

imaginabilul

prolifereaz

el se va

putea

materializa

Odat

materializat, el poate

fi

fcut

atractiv, devenind

apoi

uor

de aplicat. n

mod firesc, el

va

intra n

contiina

maselor, devenind

un mod de via


72/155

n proiectul prezentat de Universitatea din Londra s-au prezentat mai multde 80 de

instrumente de aplicare a metadesignului

n domeniul eco-designului

aceasta ar putea nsemna:

folosirea n mai mic

msur

a substanelor chimice -

reducerea

cheltuielilor de logistic

evitarea substanelor periculoase -

reducerea cheltuielilor de

manipulare

produse mai mici nseamn

ambalaje mai mici, iar utilizarea

materialelor -

economii


73/155

n zilele

noastre, creaia

i

producia

de ambalaje

se identific

cu sistemul

de

consum.

Multe

produse

i

branduri

se individualizeaz

prin

nivele

multi-senzoriale.Creaia

vestimentar, sportul

sau

cosmeticele

interacioneaz

ntr-un mod ciudat,

termene

ca Hoover

sau

Google, putnd

fi

folosite

att

ca verbe, ct

i

ca pronume.

Produsul

iPod

de exemplu, reprezint

o combinaie

de form, funcie, nume

i cel

mai

important

obicei.

Ceea

ce

se proiecteaz

acum

nu

vizeaz

doar

folosirea

de materiale

biodegradabile, sau raportul

dintre

estetic

i

funcional. Acelai

obiect

capt

funcii

diferite printr-o

singur

permutare, economia

de material crescnd

semnificativ.


74/155

Designerul

britanic Tim

Edgeler

ne propune o soluie pentru reciclarea becurilor arse, cu ajutorul produsului su

D:LIGHT. Funcioneazn acelai timp ca o lamp, dar ca i metodde trimitere a becurile arse n centrele de

reciclare. i desigur, produsul este confecionat din materiale ecologice, fradaos de alte substane chimicefolosite la mbinri. Becurile arse nu vor mai ajunge n coul de gunoi ci n produsul D:LIGHT.Produsul sintetizeaztrei funcii:

ambalaj de becuri

abajur

modalitate de transport pentru returnare

a unui produs atunci cnd durata de viaa acestuia a luat sfrit

Chiar dacaceastmetodpoate prea incomod, ea se dorete a fi nainte de toate o etapn educarea fiecruia

dintre noi i contientizarea ideii ctoi ar trebui sparticipm la o curenie generaln lumea n care trim.


75/155

Rmnnd n sfera corpurilor de iluminat, amintesc un alt proiect al unei companii braziliene, Tati

Guimares.Ambalajul poate deveni un produs, atunci cnd inovaia, ecologia i creativitatea conlucreaz.

O cutie de ambalat sticle de vin, poate fi convertitntr-o lampde birou, fra mai avea nevoie de altecomponente. Ambalajul este confecionat din lemn din pdurile locale i carton reciclat. n interior se aflosticlde vin spaniol. Proiectat ca i cadou pentru o corporaie ecologicdin Spania, aceastcutie de vinuridevenitlamp, este un exerciiu elegant n ambalajul ecologic. Fundul cutiei conine mecanismul defuncionare al lmpii, incluznd i un bec, iar instruciunile de utilizare sunt imprimate pe suprafaa de carton.Tot ansamblul este uor de manevrat i depozitat.Productorii, menioneazcu umor sugestia de a asambla lampa, nainte de a consuma vinul.


76/155

i pentru a face legtura cu cercetrile de pe plan local, prezentm un ultim exemplu ce se ncadreazn aceastdirecie.

Aceastmasconfecionatdin carton, este uoari ergonomic, fiind destinatdesignerilor

i studenilor,

atunci cnd spaiul de lucru este insuficient, sau nu existdestul mobilier n atelierele de proiectare. Conceput dedesignerul

Sruli

Rechtdin buci distincte de carton, produsul presupune un plan creativ i ergonomic de tiere imbinare. Masa este complet biodegradabil i poate fi uor dezasamblat i mutat.


77/155

OEL I CLOROFIL

POP MONICA, JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA

UNIVERSITATEA DE ARTE G. ENESCU, IAI


78/155

Cultura americaneste prea puin obsedatde fundamenteletranscendente, metafizice sau antropologice ale imaginaiei si estemult mai interesatde rezultatele practice ale acesteia.

Toate proiectele ce s-au ntreprins n Statele Unite, au ca scop principalprotejarea omului i a naturii. Existnd preocupri cu finalitatepracticn acest sens.

Un exemplu, poate fi programul amplu de educaie interdisciplinar

n

domeniul ecologiei urbane, iniiat de universitatea din statulWashington, n anul 2002.Misiunea acestuia este clar: mbuntirea strii Pmntului, prin

antrenarea factorilor de decizie politic, a cercettorilor, studenilori cetenilor din generaia actual, nvnd i folosind cunotinele

despre interaciunile dintre oameni i procesele ecologice, nurbanizarea mediului.

Lucrarea de faabordeazproblematicaatitudinii fa de integrarea verdelui


79/155

atitudinii fade integrarea verdelui

n peisajul urban american i alorientrii teoretice ctre naturcamodel absolut. Paradoxul epocii

moderne constn evoluia noastrntr-un decor ce presupune oalternande cald

i rece, totul fiind

nspus sub semnul rafinamentului.

Modernismul arhitecturii contemporane

americane

asocierea rece dintre

oel i sticl- e considerat antiteticnaturii - majoritatea cldirilor dindown

town-uri prnd lipsite de via

i cu un impact nefavorabil asupramediului.

Oraul Seattle

a fost cel care a dat tonul

pentru o revoluie ecologic, prindouabordri:1. Impactul vizual favorabil pe care l are

asocierea - uneori surprinztoare

dintre austeritatea i rigoareapeisajului urban i cldura

elementelor naturale -

vii,

reprezentate de planteleornamentale.2. Aplicarea unui plan ce presupune

printre altele adoptarea unortehnologii "verzi" pentru producereaenergiei electrice.

Urbanitii americanil


80/155

care propun culoareaverde, au n vedereconstruirea unui nou

peisaj i posibilitateareal

de a aduce

natura n ora. nacelai timp, se

dorete prevenireambolnvirii unui ora,

prin interveniivegetale. Elementeleverzi nu mai sunt o

prelungire aarhitecturii, nici un

trm unde aceastaplutete ci o anex, unspaiu adiacent, ofunciune urban.

Peisajul urban nu maieste redus la simpla

prezena sticlei ioelului, el apare

combinat cu seva

vieii,

posibilcompensare a

polurii urbane.


81/155

ncde acum doi ani, primarul oraului Seattle, Greg

Nickels

a instituit o revoluie ecologic.

La propunerea acestuia, sute de primari au pornit o campanie de reducere a emisiilor decarbon, prin nlocuirea vehiculelor municipale obinuite, cu unele hibride. Rezultatele nus-au lsat ateptate, fade anul 1990 emisiile de carbon au fost reduse cu 60%. El apropus proprietarilor de automobile srecurgmai mult la transportul n comun, i s-aangajat s

creeze culoare suplimentare pentru bicicli

ti. De asemnea a recurs la l

rgirea

trotuarelor, pentru fluidizarea traficului pietonal.


82/155

Acolo unde nu mai este loc pentru elemente ale naturii, oglindirile ajutla multiplicarea lor.

U l t bil t l l t it t ldi i l dif it t j f


83/155

Un element remarcabil sunt pasarelele construite ntre cldiri la diferite etaje, care facdealtfel i legtura ntre strzi.

Dorina de a simi verdele peste tot, a condus la soluii ingenioase. Una din slile de


84/155

p , glectura bibliotecii publice din Seattle, este nclzit de o imensmochetce i d

senzaia crafturile cu cri se afln grdina casei.

Oglindirile sunt cutate chiar dacaparenele par a fi hazardate. Ceea ce se vede ntr-o oglindnueste ntmpltor, are n primul rnd rolul de a conduce privirea, de a informa i nu n ultimul rnd de a


85/155

p p p

crea plcere estetic.


86/155


87/155

TEHNOLOGII DE ULTIMA ORA IN ECO-DESIGN: PROIECTAREA ECOLOGICAASISTATA DE PC

Conf. univ. dr. JENI PRALEA, Conf. univ. dr. MAGDA SFICLEA, Student master

ANDREI AVARVARII

Se pune accentul pe tehnologiile de proiectare noi, prietenoase cu mediul si economiceca timp. Lucrarea face referire la doua tehnologii pentru determinarea solutiilor

tehnice:

optimizarea produsului in Solid Works in vederea utilizarii

unui minimum de material

in procesul de fabricatie, urmarind

simplificarea procesului de productie/asamblare;

realizarea de simulari

de rezistenta si durabilitate pe computer in Solid Works ca

alternativa la simularile

in real.

Sunt vizate tehnologiile pentru determinarea solutiilor

estetice, realizarea de imagini si

animatii

foto-realiste ale produsului folosind Bunkspeed

Hybershot

si Hyperdrive,precum si prototipizarea

rapida folosind modelatorul cu pulbere.

Concluzii:Procesul de proiectare este mai responsabil si mai orientat catre

mediu ca niciodata.

Cu ajutorul informaticii se pot economisi energie, timp si materiale sporind rezistenta sidurabilitatea prin teste in realitatea virtuala. Produsele pot fi vazute, analizate sicorectate innainte

de a fi construite efectiv. Acest fapt elimina intr-o anumita masura

nevoia prototipizarii, dar in final, cand prototipurile sunt necesare, acestea pot fi

realizate rapid folosind o imprimanta 3D.Se poate exercita un control deplin in procesul de design folosind aceste noi tehnologii.


88/155

UTILIZAREA CREATIVA A COMPUTERULUI

IN PROCESUL DE DESIGNConf. univ. dr. JENI PRALEA, Conf. univ. dr. MAGDA SFICLEA,

Student master ANDREI AVARVARII

Computerele au devenit parte integranta din viata de zi cu zi. Domeniuldesignului

nu face exceptie. Folosirea ingenioasa a calculatorului poate

imbunatati

sensibil calitatea procesului de design. Sunt prezentate cateva

modalitati rapide de documentare in mediul web

si cateva

tehnicii de

randare

accelerata folosind scanerul, tableta grafica si Adobe

Photoshop.

Pe partea de proiect tehnic sunt demonstrate realizarea desenelor tehnice

de executie in Solid Works (vederi ortogonale, axonometrii, sectiuni, rupturi,etc.). Producerea de imagini de prezentare fotorealiste in medii

tridimensionale (Solid Works, Alias), cu avantajele acestora, precum sicolarea

imaginilor in planse

de prezentare folosind Adobe

Photoshop

si

Adobe

Illustrator

vor incheia

acest material.

CONCLUZII

Progresul

este

greu

de evitat. Indiferent

cat de atasati

sunt

unii

de metodele

traditionale, variantele

mai

sigure, mai

eficiente

vor

ocupa

mereu

centrul

atentiei. Trebuie

insa

avut

in vedere

ca automatizarea

procesului

sa

fie

limitate doar la sarcinile repetitive. Creativitatea ramane o insusire pe care oau numai oamenii, si

acestia

trebuie

sa

conduca

masinile

in procesul

de

design, nu vice-versa


89/155

PROIECTE


90/155

Urmrind cercetrile pe plan internaional, ce au ca punct de reper raportul ce se creeazntre cele doudomenii

metadesignul

i designul

ecologic

au fost implicati

studenii specializrii design de laUniversitatea de Arte din Iai n cercetri similare, cu aplicabilitate practic. n acest sens, s-au realizat o

serie de proiecte, unele dintre ele, materializndu-se.Studentul

Andrei Avarvarei

a proiectat un set de scaune ecologice, Smart

Seating

System, de unicfolosinpentru concerte i festivaluri n aer liber.

Fiind din carton fralte elemente de mbinare (lipici,capse, etc.) sunt 100% biodegradabile

i pot fi realizate din carton ondulat deja reciclat.Multifuncionalitatea constn faptul ca armonica din care este realizat elementul de sus inere este ladimensiune de banc(formatdin 4 scaune) care poate fi taiat/desfcut

apoi de utilizator, pentru amonta 4 scaune individuale. Posibilitile de aezare sunt multiple.

Design: TIBERIU POP


91/155


92/155


93/155


94/155


95/155


96/155


97/155


98/155


99/155


100/155


101/155


102/155


103/155


104/155


105/155


106/155


107/155


108/155


109/155


110/155


111/155


112/155


113/155


114/155


115/155


116/155


117/155


118/155


119/155

Prezentarea la RenaultDesign Central Europe Bucuresti


120/155

g p

a lucrarii

de licenta

sustinuta

de Lucian Acatrinei

In linia unor colaborari

cu puncte de studii si lucrari

profesionale in domeniul designului, Specializarea

Design a trimis spre analiza si studiu cateva

dintre licentele

in domeniul auto la Renault

Design

Central EuropeDintre lucrarile

trimise (in numar

de 5 ) a fost aleasa spre analizare lucrarea intitulata Concept EGO-

Vehicul destinat pentru mediul urban a studentului Lucian Acatrinei, coordonator, conf.univ. dr

Magda

Sficlea

Cateva

elemente esentiale

au marcat lucrarea prezentata :

1. Caracteristicile conceptului ecologic in industria auto (proiect):

-

Concept constructiv: Structura si materialele sunt urmarite

pe tot parcursul existentei lor in

sensul protejarii

mediului (factori de poluare, reciclare)

-

Concept financiar: Rationalizarea

costurilor in functie

de consumul de materiale

-

Concept energetic: Introducerea unor noi modalitati

de propulsie, electricitate, hidrogen,

aer, metanol, GPL.

2 Proplematicile

actuale privind mediul urban:

-

Aglomeratia, numarul

mare de masini

aduce probleme legate de insuficienta

spatiilor de

parcare si ingreunarea

traficului

-

Poluarea, atmosfera nociva de la gazele rezultate prin arderea combustibilului si cele

industriale

-

Preferintele

stilistice si de apartenenta

de grup (atractia

catre

masini

de dimensiuni mici,usor de manevrat, cu caracteristici ce definesc statutul social ) Aici apare atractia catre:

forma, cromatica, detaliile de marca, facilitatile catre distractii si loisire, functiuni speciale


121/155

Modalitatea de prezentare a fost atent urmarita

, documentarea si studiile fiind dirijate si spre o

organizare si o sintetizare a rezultatelor si o imbunatatire

vizuala a discursului profesional.

Constructiv, ea aduce in atentie

o carcasa tip armura (aici a fost prezentata si o asociere cu

formele bionice in actiunea

de protectie

si solutii

istorice de aparare

umana-armura) si un sistem

de roata multidirectionala.Pentru acestea s-au propus folosirea unor materiale noi pentru a rezolva problemele conceptuluiinitial: folosirea de biopolimeri

si polimeri electroactivi, pentru a crea o structura flexibila, ce

foloseste

suprafete

maleabile pentru a se modula dimensional

Materialele propuse pentru industria auto au fost: -Loprefin;-Makrolon;

-Fibre

de basalt;-Nanotuburi

de carbon;-Bucky

paper;-Dintre

acestea buckypaper

este cel mai promitator

(un material format

din nanotuburi

de carbon care in aliaje poate da o rezistenta de 500% ori mai mare ca fierul).

Lucrarea prezentata a atras atentia

asupra preocuparilor

masterandului

Lucian Acatrinei,

care urmeaza

in prezent o perioada de lucru si monitorizare on-line

cu institutia

sus-

amintita, perioada benefica in imbogatitrea

absolventilor

nostri, aflati

in contact cu institutii

profesioniste de profil, la inalt

nivel, din domeniul designului

industrial.


122/155


123/155


124/155


125/155


126/155


127/155


128/155


129/155


130/155


131/155


132/155


133/155


134/155


135/155


136/155


137/155


138/155


139/155


140/155


141/155

Implicarea tinerilor cercetatori


142/155

Aportul tinerilor cercetatori se manifesta prin

implicarea acestora

in:

Procesul de organizare al expozitiilor: Design junior si Doxa de design, Documentare si achizitie de carte de specialitate si standarde

pe domeniul ecodesign,

Traducerea unor materiale pentru realizarea sit-ului grantului si a unor materiale prezentate

la conferinte,

Realizarea documentarii pentru temele de la lucrarile semestriale, laborator, proiecte,

doctorat cu implicatii in domeniul ecodesignului, Cercetari experimentale privind utilizarea argintului in domeniul ambalajelor eco.


143/155


144/155


145/155


146/155

Concurs national

APRM

Premiul IIStudent: Ghioc Alexandra


147/155


148/155


149/155


150/155


151/155


152/155

Relatiile intre membrii echipei

Implicarea membrilor echipei este in functie de domeniul de interes al problematiciiabordate (GD, DP, DA, educatie) si vechimea in activitatea de cercetare.

Exista relatii intre membrii echipei atat pe orizontala (intre cercetatorii cu experientasau debutanti) cat si pe verticala (intre cercetatorii cu experienta si tinerii cercetatori).


153/155

Edituri recunoscute CNCSIS in care au fost publicate materialele

rezultate

in urma cercetarilor

efectuate in cadrul grantului

Revista B+

cod CNCSIS: 422; LUCRARI STIINTIFICE. USAMV IASI SERIAHORTICULTURA http://www.univagroiasi.ro/Horti/_CopertaHorti_rou.htm

Revista B:

2005/2007, cod CNCSIS 500, Buletinul Institutului Politehnic Iasi

Revista C:

2008/2009, cod CNCSIS 500, Buletinul Institutului Politehnic Iasi

Edituri categoria B

cod: 221; denumire editura: ARTES cod:211; EDITURA POLITEHNIUM A UNIVERSITATII TEHNICEGHEORGHE ASACHI DIN IASI

cod:196; EDITURA ION IONESCU DE LA BRAD


154/155

Dificultati intampinate in derularea proiectului

(stiintific si / sau administrativ)

Realizarea documentatiei impuse necesita multa

energie umana

(datorita precizarilor contradictorii: ex.

Cheltuieli de regie mai mari sau mai mici de max.7%)si comunicarea deficitara.

Conceptul anevoios al formularelor legat de parteade prezentare a fazelor

Volumul mare de lucru pentru complectarea datelor


155/155

Va multumim pentru atentie!

Conf. ing. dr. Jeni

Pralea

Conf. dr.

Magda

Sficlea

Lector. dr. Monica

Pop

Asistent Silviu Buraga

Preparator Elena Soltuz

pralea jeni

Documents