OfuttuAlbi-ca-Zilpada!....... ......4

Cartea Junglei.. ............... 1 1

Flautul fermecat ............. 15

Ivan Turbinci ... 18

Punguga cu doi bani .......24

Pinocchio ........... ............ 30

Sindbad Marinarul............ ...........35

PrAslea cel voinic Ai merele de aur........ .......41

Jack gi vrejul de fasole

Frumoasa din pidurea adormiti ...51

Criiasa Zlpezii ............... 55

Mica sireni.... ...59

Lampa lui Aladdin.......... ..............65

Cele unsprezece lebede ...67

Soldigelul de plumb ........... ..........73

PrinEesa gi bobul de ma2ilre............ .............76

c4 lUd-ca-Qdpadadupd Fmpii Grimm

A fost odati o regini frumoasi. pi buni care igi dorea din toati, inima o fetiEi cu pielea albi. ca zipada,cu buzele rogii ca sangele pi pirul negru ." "b".rtr.rl. $i iati ci., intr-o buni.zidoringa i s-a indeplinit: aadus pe lume o copili intocmai cunivisase, pe care a botezat-o Nbi,-ca-Zlpada. l

Dar bucuria n-a ginut mult la curte, fiindia biata regini.s-a pripidit la siurt timp dupi aceea.Dupio bucati de vreme, regele tgi lui alti soEie, care se dlvedi "

h ,." gi trufagi. Aceasta avea o oglindifermecati pe care, zj di zi, o intreba:

- pslindi, oglinjoari, cine este cea mai frumoasi. din gari?

^ Tu egti, regini, cea mai frumoasi., ii ri.spundea de iniati oglinda.Regina zimbeafericiti fiindcr oglinda

^rgilgriia numai;#;;i. i" timpul acesra, NbL-ca-zipadacre$tea gi se ft'cea tot mai frumoasi", aga ci., de lJo vreme, frumusepea t.gt;;i incepu a prli. intr-o bunizi, cind igi intrebi. iarigi oglinda, a.easta_i ri.spunse:

- Frumoasi epti, regini., dar Albi_c a-Zepidate_ntrece_n frumusepe!La auzul acestor.vorbe,. regina hapsani se inspiim int|. grozav,chemi un vanitor gi-i porunci:- Ja-o pe fati' 9i du-o in adancul pidurii, .i ru rabd s-o mai vi.d in fapa ochilor! Omoar-o gi, dreptdovadi ci mi-ai indeplinit porunca, ,e--i aduci inima ticiloasei!vAnitorul se afundi' in pidure impreuni cu Albi-ca -zdpadac-u gand si. implineasci porunca reginei,dar cand scoase jungherul de la briq si.rmana copili incepu a plange in hohote gi-l rugi:- crugi-mi viafa pi fhgiduiesc si-mi pierd r.rr,,'" in .oiru 9i ,l ri., -j -"i intorc in veci!VAnitorului i se ftcu mili gi-i spuse:

- Daci.-i aga, fugi de te-ascunde, fetigi^dragl, unde nu calci picior de om! Iar in sinea lui gAndea:,,Biata de tine, pani la urmi or si te sfhpie fi"r.i-. codrurui!...,,.Pentru a nu atrage asupra-i mania reginei, vanitorul ii aduse acesteia inima unui pui de mistre'.Regina i-o dete bucitarului gi-i porunci slo giteasci., iar seara o manci la cini.

Nbd-ca-Zlpadaritilci indelung prin pidure, pAni, ce ajunse lao cisugi. ciudati. IJga era descuiati., aga c5. intri.. Se uit5. in jurulei gi mare-i fu mirarea c6"nd vdzula masi. papte sciunele, iar indreptul lor, gapte casrrona$e. ir, ."m.ra ali.turati. di.du pestegapte pi"tuguri pe care, frAnti. de oboseall dupi ce dereticasetoati" casa, se intinse gi adormi. Cind se intuneci. de-a binelea,sosiri" 9i stipAnii cisugei. Aprinseri. felinarul gi bigari de seami.ci. cineva stri.in cotrobi.ise prin casi".

CXnd se ffezi NbL-ca-Zipada, gapte pitici cu birbi lungi se

uitau miragi la ea. Auzind necazul fetei, primiri bucurogi s-ogizduiasci..

in a..rt timp, la castel, regina igi intrebi oglinda:

- OglindL, oglinjoarS., cine esre cea mai frumoasi. din gari.?

- pmrnoasi egti, sti.pAni., dar cu mult

mai frumoasi. este Nbi-ca-Zipada,spuse oglinda, ar5.tAnd-o pe fati in

cS.suga piticilor.Foc pi pari. se ft.cu regina gi

atunci hotiri s-o omoare chiarea pe Nbi-ca-Zlpada. A doua

zi, dAndu-se drept vinzltoare de podoabe, se duse la casa

piticilor, unde Albi-ca-Zdpada era singuri acasi. Cuglas mieros o indemni si. incerce o cingitoare. $i,prefl"cAndu-se ci o ajuti., regina strAnse atAt de tare ci.o lisi pe fati firi. sufare. Noroc ci., la scurri vremedupi ce pleci, fiind siguri cd i-a venit de hac bieteicopile, piticii s-au inrors acasi. gi-au ajutat-o si-gi vini"-nsimgiri.

CAnd oglinda ii spuse iarS.pi ci" Albi-ca-Zdpada estecea mai frumoasd, aritAnd-o vie gi nevi.ti.mat5" in casa

piticilor, regina igi iegi din minEi de furie.

ffawwa ffiw@ ̂udyard

Kipting

in jungla indepi.rtatS., ingeleapta panteri. Bagheera gi.si intr-o zi un pui de om, pe care-l duse degrabiin vizuina unei familii de lupi. Dupi ce Sfatul BitrAnilor il recunoscu gi-l primi in haiti., lupoaica mamiil adopti pe micug gi-l numi Mowgli-broticelul, crescindu-l cu dragoste alS"turi de puii sii.

Trecuri anii gi, zvonindu-se ci tigrul Shere Khan ii pusese gA.nd ri.u biiatului, hoti.rAri cl biiegeluluii-ar fr. mai bine printre ai lui. Sarcina de a-l insogi pAni in sat ii fu incredingati panterei, apa ci Mowgligi Bagheera porniri. la drum. innoptari in pi.dure, lAngi un copacbitrAn.

A doua zi, Mowgli gi Bagheera se trezird. intr-o hirmilaiegrozavi. Era,,PatrulaZorilor". in cAteva clipe igi fbcu aparigia o

trupi de elefangi, condugi de bitr6.nul Colonel Hathi. Mowgliporni si. mirgiluiasci in urma lor.

- Dar tu epti pui de om! Ce caugi in trupa mea? tuni

Colonelul.Bagheera ap5"ru la timp:

- Bi.iatul este cu mine!il duc in satul oamenilor

si nu puni Shere Khan gheara pe el.

Dar Mowgli se inci"pigAni gi rcfuzd. si meargimai departe.

- Prea bine, mormS.i pantera supirati. gi

rimase pe loc, privind in urma biiegelului care oluase-napoi spre jungli.

Dupi un timp igi ft.cu aparigia un urs mare gi

hazliu, care dansa pi cAnta dezor. Baloo - cici acesta

ii era numele - se opri lingi biiat gi-l intrebi dece era atAt de neci.jit. Dintr-odati, Mowgli se sim;isaltat printre ramurile copacilor. Hopii nu erau deci.tnigte maimuge obraznice.

I ri\,ii:ii

//

4lauffil (n ^ecaf

i.t ,rte-uti strivechi, intr-o cetate frumoasi gi bogati, lumea tri"iafericiti vi.z5.ndu-gi de rostul ei. Pini ce, intr-o zi, o nipasti cilzu pe

capul biegilor oameni: o sumedenie de goareci le umpluri casele,

pielele gi cd.mpurile. StipAnul cetigii didu atunci de veste ciacela care va reugi si stArpeasci netrebnicele rozi.toare va

primi drept risplati. o pungi cu galbeni.Vestea ajunse gi la urechile unui om ciruia-i plicea tare

mult si colinde prin pi"duri cAntAnd din flaut. Purtatede viersul siu, toate salbiticiunile codrului se gineau

scai dupi. el. CAnd auzi de aga flgiduiali, merse lacetate gi, infrgigindu-se stipi.nului acesteia, ceruinvoire si-gi incerce gi el norocul.

I se didu voie, aga c5" igi agezi grabnic flautul laguri gi incepu a cinta, iar in urma lui prinseri a

se aduna din toate colpurile cetipii o puzderie de

poareci. Aga ci omul nostru cAnti mai departe,inaintAnd mereu, gi merse aga pAni ce, goarecii

pierduri urma cetiEii. in felul acesta scipari biegiioameni de aga o pacoste.

Dupi ce fbcu ceea ce fbgiduise, fautistul ii cerustipinului galbenii promigi. Dar, in loc de rlsplati,bietul de el fu imbrAncit afari din cetate, dupi care ise trXnti poarta-n nas.

dupa FraVii Grin-tm

{

?vanffir'birts*dupd lon Creanga

TliJa odati. un rus pe care-l chema Ivan. Slujise Ivan toat5. viaga la oaste, iar cLnd il liberari, ii diduridoi galbeni gi-l trimiseri in treaba lui. MergAnd el aga cAntXnd pe drum, ii iegiri in cale Dumnezeu gi

SfAntul Petru care, voind si-i incerce dS.rnicia, se preschimbaseri in cergetori gi se agezaseri fiecare la

capS.tul unui pod. CAnd ffecu Ivan pe acolo gi dldu peste biegii calici, scoase cei doi galbeni gi didufieci.ruia cAte unul. Vazdnd una ca asta, Dumnezeu gi Sfrntul Petru se luari dupi dd.nsul gi ii ziseri:

- psnffu ci te vedem om milostiv, milostivi vom fi gi noi cu tine pi-Ei vom da tot ce vei cere.

- pe2pne, daci egti cine zici, spuse Ivan, rogu-te blagoslovegte turbinca asta ca, ori pe cine oi vrea

eu, si.-l vAr intr-insa, si nu mai poati iegi de acolo fbri. invoirea mea.

Zis gi ftcut. Aga ci Ivan igi lul rlmas-bun de la cei doi gi-pi vizu de drum. Merse el ce merse gi,

intr-un tirziu, ajunse Ia curtea unui boier gi ii ceru acestuia o odaie in care si. se odihneasci. Fiindcam tirzitt, nu-i pici" prea bine boierului si fie deranjat netam-nesarn, dar ce si faci... Ivan fusese

ostag impiri.tesc, aga ci-i didu o odaie din dosul curgii, unde se zicea cL

si.li.gluiau o mAni de draci netrebnici. Se culci. Ivan, dar nici nu adormibine ci auzi nipte sunete grozave de-i siri inima din loc. Atunci se ridicS.

ostagul nostru gi zise: ,,Pagol na turbinca!". Adici, ,,Tlecegi in turbinci.!".

$i cum porunci Ivan, apa pi fXcurS. dracii, fbri si. crAcneasci. Asemenealor pigi gi insugi Scaraoschi, pe care-l puse nenorocul si plece in ciutareaslugilor sale.

La ivirea zorilor, Ivan ceru boierului nigte scAnduri din acelea late gi

incepu a scoate cAte un necurat din turbinci gi a-l cArpi de-i cripapielea.Cum scipau dracii din mAna lui Ivan, fugeau mAncA.nd pimAntul, cuvorb5. si nu se mai intoarcS. prin acele locuri cAte zile or mai avea. Apa pigigi Scaraoschi, ciruia ti veni r6.ndul la urmi.. Dupi ce-gi primi o chelfhnealizdravilnl., in rAsul lumii, igi lui gi el copitele la spinare, blestemindu-gizilele. Apa ci didu Ivan bineEe tuturor gi porni la drum spre casa lui

Dumnezeu, ciruia ii promisese cL arc si-l slujeasci..

/B