Alexandra Mardale, Raluca lrina Soare, $tefania Emilia Pirvu,

Narcisa Andrada Cirmaci, Bianca Popa, Ana Maria Ahmet, Oana AleXandra Baba

Povesti

cu elqi,pitici, dra}oniyh0v

Si)

n \,,0 zana

Editura Nomina

Deasupra norilor

in timp ce razele lunii se agtern peste tot ce am trdit, eliberez treptat fluturele Pe care l-am linut

ascuns sub gene. O bitaie din aripi gi apare fericirea. incd o bdtaie din aripi 9i apare adevdrata lume,

realitatea pierdutd ce se ascunde de noi zilnic printre stele, realitate pe care cuvAntul nu a putut s[

o imbrifigeze. Credeam in cuvinte, puteam jura ci ele sunt atotputernice, dar in cdutarea pe care

toati lumea o numegte fericire am descoperit cd ele nu sunt atotputemice, atotqtiutoare. Sunt doar

nigte repere care ne ghideazi sufletul spre necunoscutul Pe care trebuie sd il descoperim ca si putem

cunoaEte fericirea. Adevdrata lume este in fafa noastrd, doar cd suntem prea orbi sd o vedem, sd o

simfim.Toate povegtile incep cu ,,a fost od.atd", dar eu nu o si furcep aqa pentru cd nu este numai po-

vestea mea, este povestea tufuror celor care cred in necunoscut, povestea celor care s-au niscut sd

dezlegemisterele lumii. Ceea ce trebuie sd gti{i este cd cineva a aruncat aceste mistere printre stele,

iar cAnd stelele au dispdrut deasupra norilor, sub cer a rimas lumea' Am invdlat sd ascult lumea

pentru ci are multe de spus. imi place sd citesc sufletul lumii pentru cd acest suflet mi-a ardtat ne-

cunoscutul.

S-a intAmplat acum doi ani, dar parci s-a intAmplat intr-o altd via1d. Era o seari parfumatd de

iunie. ploua cu bucdfi mari de cer, iar eu priveam adormiti ploaia 9i mi hrdneam cu dulcele elixir al

furtunii. Acea noapte avea parfum de zahdr ars, iar sufletul meu se plimba liniqtit prin parcul adus la

viafd de magia ploii. Bdncile erau pline de lacrimi aruncate de timp, iar asfaltul pirea plin de iubire'

GAndurile mele se oglindeau in lacurile formate pe asfalt. VAntul cAnta printre bdncile innegrite de

timp, iar sufletul meu visa. Cerul parcd se oprise, iar timpul adormise in brafele mele qi eu il puteam

imbrdfiga. Timpul era imbr[cat in praf de stele gi avea pirul blond. in ochii mici qi cdprui ii jucau

lumini albastre, iar obrajii rogii trddau inocengi. El se oprise din goana lui nebund sd scrie intr-un

jumal. $i-a luat stiloul fdcut dintr-o crengufd parfumatd de liliac 9i a scris cu litere mov, imprdqtiind

parfumul ademenitor al florii: ,,Copila aceasta vrea sd cdlitoreasc[ spre tdrAmul fericirii. M-a rugat

sd o ajut sd gdseascd parfumul lumii. M-a rugat sd md opresc o perioadd 9i sd o insolesc in cdutarea

ei. A zis c6 are nevoie de cineva care si ii spunH poveqti, cineva care sd-i mAngAie buclele negre. Cred

cd o voi aiuta." Aqa a scrijelit timpul in jurnal pAni cAnd s-a oprit ploaia.

4

Fusesem atAt de captivatd de gAndurile sale, incAt nu observasem cd un om ciudat stXtea liniqtitEi ne picta. Din pensula sa iesea curcubeul care apare dupi ploaie. Pensula aluneca pe foaie gi pictachipul timpului. Era un chip aplecat peste jurnal asemdndtor chipului meu.

M-am smuls dintre paginile jurnalului gi m-am indreptat spre artistul necunoscut. Am obser-

vat ci nu era chiar un om, era cea mai ciudatd creaturi pe care am vizut-o in viafa mea. MAna luidreapti era o pensull,, iar cea stAngi paleta de culori. in ochi ii jucau curcubeie. Avea nasul mare qi

buzele subliri, strAnse intr-o linie rogie de concentrare. Fruntea ii era increfiti si ii trdda incordarea.Era o creaturd cu picioare mari.

Am vrut sd ating desenul, dar cAnd mi-am intins mAna spre p6nza colorath a apdrut o lumindde nicdieri si m-a orbit pentru o secundd. Am simfit cum mh absoarbe scAnteia albd. Credeam civisez pentru cd eram urcati pe o aripd din sticli. Simfearn cum plutesc gi vedeam in jurul meu norigri, incdrcali de plumb.

Am simlit cum vAntul md poartd pe aripile lui de sticli gi am v[zut cum ciudatul pictor mergea

Pe un curcubeu. Desenul lui era deasupra mea gi acoperea o bucatd de cer. O flacdrd blondi mer-gea alituri de mine finAndu-md strAns de mAnd qi privind calm spre bucata pe care erau zugrdvitechipurile noastre cu ochi vii, pdtafi de ploaie. Privirea plind de incredere a tirnpului imi dddea fiori.Aveam fluturi in stomag fluturi ce dddeau putemic din aripi gi imi ridicau sufletul deasupra norilorce se impleteau armonios cu pdrul blond ca un ocean de miere.

Am inchis ochii crezAnd cd pagii mi poartd in lumea paharelor pline cu vise. Dacd visam,

acesta era cel mai real gi cel mai frumos vis dintre toate. Real, deoarece simfearn mAna rece care o

strAngea Pe a mea, si frumos pentru cd parfumul liliacului pe care timpul il agdfase in pirul meu imididea senzalia de perfec{iune.

Am deschis ochii qi am respirat adAnc aerul plin de nori. Am simfit dulceafa mierii pe care o

rispAndea pirul tovar5gului meu. Parfumul liliacului se contopea cu aroma ploii, iar sunetele pe

care le scotea curcubeul, cAnd pictorul cdlca pe el, pdreau scoase de un pianist care cAnti intr-o di-mineafd de vard.

Am inceput si mi hrdnesc cu armonia peisajului ca un copil care se hrdnegte pentru primaoari iu lumina soarelui. Ascultam curcubeql si memoram notele, le sorbeam dulceafa amdruie qi

md simfeam fericitS. Pdrul blond al timpului flutura in bdtaia vAntuhri gi zAmbetul lui era o bucatd

albastri de curcubeu, iar peisajul era luminat de mAna dreaptd a pictorului. CAnd acesta igi migca

mAna, din ea tAqneau bucdli colorate de lumind.

6

Am mers pe aripile vAntului pAnd cAnd am ajuns la marginea curcubeului. Pictorul s-a opritgi mi-a pictat aripi albe de inger, iar timpului ih dat un buchet superb ce pdrea si fie rupt din soare.

Mi se pirea cd era un buchet ficut din raze aurii. in timp ce priveam razele strAnse cu o panglicdroqie, timpul mi-a goptit:

- Deschide-fi aripile qi zboard!

- Eu nu pot sd zbor. Nu qtiu, nu m-a invdfat nimeni.

- Prostii. Toatd lumea qtie sd zboare. Nu ai nevoie de cineva care sd te invefe, te po,ti ridicasingurX la cer. Ai simfit vreodath cum {i se inalld sufletul la cer?

- Nu am simfit niciodati cum imi plutegte sufletul spre cer.

- Dar ai muqcat vreodatd din tine?

- Da.

- Ai simfit gust de aripi?

- Nu gtiu ce gust au aripile. Eu gtiu ci nu am invdfat niciodatd sd zbor. Nu pot zbsra, nu suntinger.

- Nu, tu nu eqti un inger. Tu egti o stea. Stelele zboar6, ele plutesc pe cer in fiecare moment,ascunse gi protejate de vraja pictorului. Stelele sunt libere qi aripile au gust de libertate. Respird cerulqi simte-l in tine. Respird timpul qi inalld-te!

- Dar tu egti timpul. Nu te pot respira.* Eu nu sunt timpul. Timpul nu te poate ajuta, nu se poate opri pentru tine. De fapt, nu se

opregte pentru nimeni. Eu sunt ghidul tiu.Te voi ajuta si gdsegti ceea ce caufi.

- Dar ai scris in acel jurnal. Te-am rugat sd te opreqti pentru a md ajuta sd caut drumul spre

fericire. Ai zis si te opregti. Din ce te opresti?

- Din cdutdrile mele.

- Dar tu ai gdsit drumul spre fericire. Ce caufi?

- Am gdsit drumul, dar asta nu tnseamnd cd am gdsit qi fericirea.

- ohh!-- Acum deschide-fi aripile gi zboari!Personajul blond ce stdtea in dreapta mea vorbea cu atAta incredere, aga cd le-am deschis. Sen-

timentul pe care mi l-au dat aripile ce bdteau ugor aerul este de nedescris. Simleam ci lumea este a

mea Ei cd mi se puteau indeplini toate visele doar daci dddeam din aripi. Am vrut sX vorbesc, insitovardqul meu mi-a goptit cu o voce asprd:

Xrl* r

Prietenia, dragostea gi moarteavin pe neagteptate

Visele se implinesc! Asta dacd ifi doregti cu adevirat... $i totuqi... Ai grijd ce-fi doregti! Orice

om fie mic, fie mare, important sau neimportant igi doregte ceva. E dorinfa sa qi trebuie respectati!

Asta imi aduce aminte de o povestire ciudatd, ce m-a ficut si nu-mi mai doresc atAt de mult un lu-

cru, incAt mi-a schimbat concepfia despre via{d. Chiar ag fi in stare sd renun! la vise decAt sd fiu inlocul celei care mi-a povestit ce i s-a intAmplat.

Era o seard cdldufi in care cocoqii zburau peste oceane gi vrdbiufele litrau la apus. Ddnufa, o

fat6 frumugic5" cu ochi verzi ca iarba fragedd de primivari qi pdrul negru ca jarul incins, a inchis

fereastra gi se pregdtea de culcare. Umbra sa zveltd luneca grdbitd pe un perete mucegdit cu pAnze

f6cute de pdienjeni din aur. inainte de a se urca in pa! ea merse la oglindi unde vorbi cu prietena sa,

Crina (o fatd bruneti, pufin cam grdsuf5, cu ochii ciprui gi o zgArieturi mare pe frunte).

- Ai venit sd ne jucdm! spuse Crina entuziasmatd.

- Nu acum; sunt obositd, mormdi Ddnufa cu ochii aproape inchigi.

Nervoasd, Crina crdpd oglinda dintr-o suflare qi disp5ru. $tiind cd mAine vor fi din nou prie-

tene, Dinufa se schimbd liniqtitd iri pijamalele sale in care dormea atunci cAnd era in vizitd pe Marte

sau pe Jupiter. igi scuturd perna de puf, igi desficu pletele un pic ondulate qi se puse pe colEul patului

ca gi cum ar fi aqteptat pe cineva. Dupd un minuf intri prin geamul inchis (ca gi cum nu ar fi fost

deloc fereastri acolo) o creaturd albastr6, mare cAt un urs, cu picioare scurte, cu un singur ochi gi cu o

aripd bandajatd. Era un alt prieten de-al Ddnufei. Se numea Lulu. Se. cunoscuseri intr-o noapte cAnd

fetifa se plimba prin Maroc. El fusese rinit intr-o luptd cu un soldat stru! gi plecase din spital fiindcinu-i pldcea mirosul de medicamente. Acesta se aplech spre ea, o sdruti pe frunte gi-i spuse:

* imi pare rdu cd am intAr ztatt Atrebuit sd merg s-o ajut pe prinlesa Rada care a fost inchisd de

aprigul meu dugman Desil in Turnul Eiffel. Acum sunt destul de obosit Ei aE vrea si md odihnesg aqa

cd nu pot sd te duc in aceastd noapte in vreo cdlitorie. Aqteaptd pAnd mAine!, se scuzd domnul Lulu.

- Dar mi-ai promis! Trebuia sd mergem tra Londra... Visez de atAta timp si ajung acolo!

Toatd ziua amfost nerdbditoare sd merg acasd, sd te agtept. La gcoali mintea imi fugea la prinlesa

22

Elisabeth qi la pdliriile mari pe care le poartd soldafii, iar pe Crina am refuzat-o cAnd mi-a cerut sd

ne jucim spunAnd cd mi-este somn. Nu pofi sd mi laqi aga! Trebuie si mergem!

- Linigteqte-te, scumpo! Mergem mAine seari. Poate o sd mergem gi in vizit}la vdrul meu dinAnglia, la Jack.

- Nu! Pleacd! Sd nu mai vii pe aici! Te urisc! protestd Ddnu{a.* Draga mea, trebuie siinlelegi cd nu totul seintAmpld cAnd vrei tu. Toate la timpul lor. Poate

asa ne cAntd noud destinul. Sd nu mergem acum. Nu te pripi sd tragi concluzii gregite despre prie-tenii tii doar pentru ci nu-!i indeplinesc dorinfele! replicd cu blAndele domnul Lulu.

- Nu auzi sd mi lagi in pace? Iegi de aici! spuse nervoasd Ddnufa.

- Bine, dar si gtii ci ifi vei da seama preatirziu cd nu trebuie sd gAndegti aga. Te voi astepta sd

mi caufi. CAnd ai nevoie de mine, strigi-md qi voi veni cAt pot de repede! Sd {ii minte cd trei lucrurivin pe neasteptate: prietenia, dragostea qi moartea! in cazul nostru prietenia a venit singur5, nu a

chemat-o nimeni, aga cd nu avem noi dreptul si o distrugem. CAnd va fi nevoie, se va auto-distruge.

- Nu am nevoie de tine! strigd fetila.

- Noapte bund, micufd domnigoard! spuse trist domnul Lulu gi ieqi pe unde intrase.

Ddnufa puse capul pe pemd, udAnd-o, iar in scurt timp un rAule! se agtemu pe podeaua camerei

sale. ,,CAnd o sd ai nevoie de mine", repeta ironic spusele prietenului sdu. Apoi, fdrX nicio pdrere de

r[u, incepu sd fipe cAt o ginea gura cd nu are nevoie de un extraterestru rdni! cu un singur ochi. Peste

cAteva ore de jelit, adormf gdndindu-se cd mAine ii va spune cele intAmplate Plopului vorbdref gi ii va

cere un sfat. Paful incepu sd se legene gi din perefi se auzea o simfonie celesti.

Visele incepurd sd se nhpusteascd asupra ei, ca la un concurs, iar ea era juriul care trebuia sd

nominalizeze unul dintre ele. ,,Oare ce voi visa in aceastd noapte? Sunt prinfesd, zbot, sunt un pegte

micu! ce are nevoie de protecfie, sunt o stea care este gata si se stingil..? Hmm... $tiu! Sunt o baleri-nd renumitd, cu un zAmbet perfect!" $i toatd noaptea visd cum dansa pe un vapor din largul mirii. Se

rotea, sirea, fdcea miqcdri fine de care nu te mai sdturai. Soarele o gAdila juciug in talpa piciomqelormicufe gi-i spuse cd trebuie sd plece la gcoal6. Aceasta incd dansa, se prefdcea cd nu aude strigdtele

soarelui care se rogise de furie cd nu este bHgat in seamd de citre Ddnula. Soarele strigd din nou cE e

timpul sd se trezeascd, dar nu primi niciun rdspuns [...]Deodat6, din cer cdzu un ropot de ploaie ce-i deschise fereastra micufei fete. PicHturile de ploaie

intrard induntru gi incepurd sd;'oace pe corpul ei ca nigte spiridugi veseli ce pregdtesc cadouri pentruMog Crdciun. Ddnufa se trezi brusc, speriati de loviturile primite de la ploaie gi infuriatd spuse: