pov terapeutice

Download Pov Terapeutice

Post on 12-Oct-2015

33 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

up up

( poveste terapeutic)

Vreau s-i spun o poveste despre un iepur. M asculi?

Tria odat, ntr-un lumini al unei pduri de la marginea satului, o familie de iepurai. Tatl, Iepuril, umbla toat ziua prin pdure dup treburile lui. Mama, Iepurica, sttea acas i avea grij de cei trei ieurai pe care i aveau. Erau tare drglai cei trei copii numai c, unul dintre ei, mezinul, un iepura cu blana pufoas, cu nite ochiori tot timpul iscoditori, cu urechiuele mereu ciulite pentru a auzi cel mai mic zgomot, era tare neastmprat. Nu sttea locului o clip. Alerga, srea, zburda tot timpul. i necjea pe fraii lui, se lega de toate animluele din poian. Din aceast cauz up up, c aa l chema, era tare singuratic, nimeni nu voia s se joace cu el, s-i fie prieten. (Tu ce prere ai despre acest lucru? Cum crezi c se simea up up?)

Cnd l vedea pe Spiridu, un pui de cerb cu blana ptat i cu un cpor pe care se citea mereu zmbetul i pe Scofil, puiul de raton, blnd i mereu vesel, jucndu-se mpreun, le striga din fug Salut!, srea la ei, i ciupea, le punea piedic i apoi se distra de nzdrvnia lui. Acest lucru enerva tare celelalte animlue aa c toate fugeu numai cnd l vedeau aprnd pe up up. (De ce crezi c nimeni nu voia s se joace cu up up?

up up era foarte trist c nimeni nu voia s se joace cu el i nu voiau s-i fie prieteni i se ntreba mereu de ce oare toat lume l ocolete. Aa c, de la un timp ncoace se tot gndea ce s fac, cum s fac s nu-l mai ocoleasc ceilali. (Tu ce ai face n locul lui up-up ?)

ntr-o zi, n timp ce sttea la umbra unei frunze de brustur s se adposteasc de razele soarelui i se gndea la ce s fac, cum s fac, i apru pe neateptate n fa Sltreaa, o broscu verde i mereu umed. Aceasta i zmbi cu un zmbet uria (tii doar ct de mari sunt buzele broscuelor) i i spuse vesel: Salut! M bucur s te vd azi!. Surprins, up up i zmbi i el i i rspunse: Salut! i mie mi pare bine c te vd!, apoi avur o scurt conversaie despre cldura de afar i despre noul eleteu n care locuia Sltreaa.

Dup ce plec broscua, up up rmase iar pe gnduri. (La ce crezi c se gndea iepuraul?) Tocmai atunci trecea pe acolo Mlieul, un pui de castor i vzndu-l pe up up l salut i l ntreb dac nu vrea s-l ajute s trag din ap o crengu pe care tocmai o scpase din lbue. Sigur, cum s nu te ajut! rspunse iepuraul i traser mpreun crengua pn la stvilarul castorului. Dup ce Mlieul i mulumi, se desprir i up up se ntoarse acas. Toat noaptea i-a visat pe Saltreaa i pe Mlieul. (De ce crezi c i-a visat?)

Ziua urmtoare, up up, opind prin lumini, se apropie de Scofil, ratonul, i zmbi cu un zmbet ct putu el de mare i i zise: Slaut! M bucur s te vd astzi! Scofil se uit la el, parc surprins, dar i zmbi i el i-l ntreb ce mai face, apoi avur o convorbire plcut despre vara asta clduroas. (De ce crezi c a fost surprins Scofil?) Mai trziu, n aceeai zi, se apropie de casa Spriduului, puiul de cerb i l ntreb dac nu vrea s-l ajute s caute nite frunze fragede pentru cin. Spiriduul tia exact unde s gseasc acel locor aa c au plecat mpreun ntr-acolo. Au luat cina mpreun i pentru c ziua era pe sfrite, s-au desprit prietenete i s-au ndrepatat spre casele lor. Pe dum, up up se gndea mereu la ct de bine i-a fost astzi. ( Ce crezi, de ce i-a plcut lui up up ziua de astzi?)

La cteva zile dup aceasta era ziua de natere a lui Spiridu. A fot invitat i up up. Au venit i Scofil, ratonul i castorul, Mlieul i Sltreaa, broscua i muli alii. S-au jucat i au petrecut mpreun pn seara trziu. Nimeni nu s-a suprat i nu s-au icanat unii pe alii. Lui up up i venea din cnd n cnd s mping, s ciupeasc, s icaneze pe unul sau pe altul, dar mereu se oprea i se gndea c nu vrea s mai fie singur i trist.

De atunci up up i-a fcut muli prieteni. Nu mai este singur i nici trist. Se stduiete s se poarte frumos ca s fie acceptat de ceilali. (Ce crezi, e uor pentru up up s se stpneasc? De ce face totui acest lucru?)

Sursa povetii: creaie proprie;

Scopul povetii: educarea comportamentului i a emoiilor prin imitaie;

Cui se adreseaz povestea: unor copii cu ADHD care sunt tot timpul agitai,

neastmprai, gata mereu pentru a icana pe alii i care au probleme

emoionale din aceast cauz, se culpabilizeaz, sunt introvertii, i

gsesc greu prieteni;

Vrsta potrivit: 5 8 ani;

Materiale didactice posibile: ilustraii care s reprezinte comportamenul

negativ i cel ateptat i strile emoionale negative i pozitive;

Pentru utilizare individual

ntrebri finale:

i-a plcut povestea?

Ce i-a plcut cel mai mult? De ce?

Ce nu i-a plcut n poveste? De ce?

Cu care iepura i-ar plcea s semeni, cu cel de la nceputul

povetii sau cu cel de la sfritul ei?

Ce trebuie s fac cineva pentru a avea prieteni i s nu se simt

singur?

Inst. Sandor Traier

Povesti terapeuticeMISTERUL ROSCOVANEI

Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, OttawaTraia odata o minunata pisicuta de angora care se numea Roscovana. Desi traia intr-o casuta fermecatoare, ea nu era fericita defel pentru ca aici, lucrurile nu se petreceau intotdeauna asa cum ar fi dorit ea.In familie avea adeseori sicane si tot felul de lucruri dezagreabile. Uneori fratele sau mai mare o agasa si o tachina prea mult; alteori mama sa striga sau chiar ii interzicea sa actioneze asa cum i-ar fi placut. Astfel, in casa, Roscovana avea rareori linistea dorita si se simtea adeseori bine singura cu problemele sale.Amicii de la scoala credeau ca Roscovana zambeste prea putin; uneori ea parea foarte obosita, atat de obosita incat casca la ore. Si erau norocosi prietenii care reuseau sa-i vorbeasca, pentru ca Roscovana era putin vorbareata. Rareori spunea ceea ce gandea.Intr-o zi, Roscovana apare in clasa cu totul altfel. Ce schimbare! Era aproape incredibil! Curios lucru, incepand din aceasta zi Roscovana suradea tot timpul; este plina de energie la scoala si prietenii se ingramadeau in jurul ei pentru a auzi ce spunea, atat de mult si bine vorbea. Avea o multime de lucruri de spus sau de povestit! Dar, ce s-a intamplat? De unde aceasta modificare de comportament? Mister! Doar Roscovana stia cu adevarat ce se intamplase.Unii povestesc si azi ca Roscovana vede acum lucrurile altfel pentru ca o zana buna i-ar fi dat curajul sa infrunte dificultatile. Altii spun ca un magician i-ar fi dat talentul de a-si schimba modul de a vedea lucrurile, pentru ca Roscovana ar avea acum un buton magic de care se poate folosi oricand si cat de des doreste.Eu am auzit spunandu-se ca acest buton ar fi pur si simplu plasat pe lobul urechii sale drepte. Roscovana nu il poate vedea. Dar butonul magic este acolo intr-adevar, pentru ca Roscovana nu trebuie decat sa-si frece lobul urechii drepte si de indata butonul magic face minuni.Si ce minuni! Fratele mai mare este enervant? Mama este nerabdatoare? Tata este furios? Roscovana nu se mai lasa ranita de atitudinea celorlalti. Roscovana are butonul magic, de care se foloseste. Si ea il utilizeaza atat de des cat are nevoie. Si de fiecare data cand Roscovana se foloseste de butonul sau magic, se simte bine si din ce in ce mai bine. Iata! Si asa continua misterul Roscovanei. Ea utilizeaza butonul sau magic si de fiecare data in inima sa este tot mai bine.Si in pofida tuturor dificultatilor pe care le intalneste, Roscovana surade si are intotdeauna o multime de lucruri de povestit prietenilor sai.

Simti ca te raneste comportamentul negativ al celorlalti fata de tine? Te influenteaza intr-o asa masura incat preferi sa iti restrangi comunicarea cu ceilalti, sa te retragi in singuratate?Aminteste-ti ca Roscovana a reusit sa infrunte dificultatile, sa-si schimbe modul de a privi lucrurile, sa se simta din ce in ce mai bine, utilizand butonul magic.Si tu poti sa-ti descoperi propriul tau buton magic pentru a avea tot mai multa incredere in tine, pentru a-ti exprima nevoile, supararile, preferintele, sentimentele, pentru a te simti bine impreuna cu ceilalti si cu tine insuti.

Intre 3 si 6 ani copilul traverseaza asa numita perioada falica (Freud). De asemenea, la varsta de 5 ani copilul conserva notiunea de gen (intelegerea constantei genului feminin sau masculin in ciuda unor schimbari superficiale ale aspectului fizic). In acest context copilul devinde curios in legatura cu partile sale intime, in legatura cu diferentele dintre sexe. Deseori parintii si educatorii se jeneaza sa satisfaca curiozitatile copiilor pe aceasta tema si ca urmare a acestui fapt unii copii ajung sa caute singuri raspunsuri la aceste intrebari: isi "spioneaza" colegii de gradinita la baie, isi "spioneaza" parintii, ridica fustitele colegilor sau trag pantalonii colegilor etc. Povestea de mai jos se adreseaza acestor tipuri de comportamente indezirabile.Cum a devenit Ana pritena cu comportamentele bune

Ana si Irina sunt doua surori care locuiesc in Bucuresti. Si Ana si Irina merg la gradinita. Ana este in grupa mare pregatitoare iar sora ei, Irina, este in grupa mijlocie. Ana este mereu zglobie si pusa pe sotii si, de asemenea, foarte curioasa. Ana o necajeste mereu pe surioara ei mai mica: ii pune piedica sa cada, da vina pe Irina cand face o boacana. Mai nou, Ana a devenit interesata de urmatorul subiect: care e diferenta dintre fetite si baietei? Intai a vrut sa se convinga ca Irina face si ea pipi la fel ca ea. Asa ca a urmarit-o cu atentie cand mama o ajuta pe Irina sa se schimbe. Pana aici, nimic neobisnuit. Multi copii au astfel de curiozitati. Dar Ana a inceput de la o vreme sa-i traga surorii ei chiloteii jos. I se parea amuzant cand sora ei se supara din aceasta cauza. Pentru ca Ana a vazut ca mama o certa cand facea acest lucru, a inteles ca daca vrea sa-si satisfaca in continuare curiozitatea, va trebui sa gaseasca o cale sa nu mai fie mereu certata. Asa ca o punea mereu pe Irina sa faca fel de fel de nazbatii: sa-i ridice fustita ver