Specialitatea 615.1 – HorticulturăDisciplina – Pomicultura generalăNumărul de întrebări în teste - 539

¤Tema01¤¤Pepinierele pomicole: ¤¤Determină viitorul livezilor şi eficienţa în acest sector de bază a Republicii Moldova¤¤Promovează descrierea principalelor soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi¤¤Asigură omologarea soiurilor¤¤Asigură studiul primar al soiurilor¤

¤Tema01¤¤Pepinierele pomicole asigură: ¤ ¤Un anumit raport între specii, soiuri şi portaltoi, promovează sortimente de mar productivitate¤¤Experimentarea de stat a soiurilor¤¤Încercarea soiurilor în condiţiile de producţie¤¤Tehnologii moderne pentru soiurile de pomi¤

¤Tema01¤¤Pepinierele se amplasează:¤¤In centrul zonei pomicole deservite pe soluri plan sau cu pante până la 5o , uşoare cu textura lutoasă sau luto-nisipoasă, profunde¤ ¤Pe soluri cenuşii de pădure şi cernoziomuri levigate, care se lucrează uşor cu pante până la 10 %¤¤Pe pante până la 5 % cu expoziţie sudică sau nordic㤤Pe soluri cu reacţie neutră, uşor alcalină sau uşor acidă, cu apă freatică sub 0,5 m adâncime¤

¤Tema01¤¤Terenurile pentru pepinieră trebuie să fie amplasate:¤ ¤În apropierea centrelor populate, surselor de apă pentru irigare, căilor de comunicare¤¤În apropierea livezilor industriale¤¤Compact în componenţa asolamentelor de câmp¤¤Cel puţin la 1000 m de la livezile industriale¤

¤Tema01¤¤Pepiniera trebuie să deţină următoarele sectoare:¤¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤¤Livezi de seminceri şi de plante – mamă producătoare de ramuri altoi¤¤Marcotieră, stolonieră şi drajonier㤤Plantaţii mamă, sectoare de înmulţire, şcoala de pomi, sectorul construcţiilor tehnologice, sectorul mecanic¤

¤Tema01¤¤Plantaţiile mamă de seminceri servesc pentru obţinerea:¤¤Sâmburilor şi seminţelor care servesc la creşterea portaltoilor generativi¤¤Lăstarilor şi clonilor valoroase¤¤De lăstari şi ramuri pentru altoire¤¤De lăstari şi ramuri pentru butăşire¤

¤Tema01¤¤Marcotiera cuprinde plante mamă:¤¤Din care se recoltează marcote de măr, gutui, cireş etc.¤¤Autentice şi libere de viroze din care se recoltează lăstari şi ramuri pentru altoire¤¤De tip intensiv cu randamentul de marcote – 500000 buc /ha¤¤Bienale libere de viroze¤

¤Tema01¤¤Sectorul de înmulţire cuprinde:¤¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤¤Trei câmpuri – 1, 2, 3¤¤Laboratorul pentru micropropagare “in vitro”¤¤Plantaţii elită producătoare de lăstari şi ramuri pentru altoire şi pentru butăşire¤

¤Tema01¤¤Sectorul pentru obţinerea pomilor altoiţi cuprinde:¤¤Două sau trei câmpuri¤¤Solarii în care se obţin puieţi prin semănat în ghivece sau cuburi nutritive¤¤Spaţii pentru păstrarea pomilor altoiţi¤¤Hale pentru altoirea la mas㤠¤Tema01¤¤Ca unitate de bază pentru determinarea sectoarelor în pepinieră serveşte:¤¤Mărimea câmpului ordinar care se înfiinţează anual¤¤Mărimea câmpului doi unde se produc pomi altoiţi în vârstă de un an¤¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤¤Mărimea sectorului de obţinere a pomilor şi arbuştilor pe rădăcini proprii¤

¤Tema01¤¤Pentru aprovizionarea 1 ha din câmpul unu sunt necesare:¤¤0,5 – 1,0 ha marcotieră de portaltoiuri clonali¤¤0,5 – 1,0 ha şcoală de puieţi¤¤4 – 5 ha livadă de seminceri¤¤4 – 5 ha livadă de soiuri producătoare de ramuri – altoi¤

¤Tema01¤¤În sectoarele de formare a pomilor, marcotieră, plantaţii – mamă de căpşun, zmeur şi coacăz se recomandă asolament din:¤¤7 – 8 sole¤¤3 – 4 sole¤¤5 – 6 sole¤¤9 – 10 sole¤

¤Tema01¤¤Suprafaţa utilă a teritoriului, necesară pentru amplasarea pepinierei pomicole constituie:¤¤90 % din suprafaţa total㤤60 % din suprafaţa total㤠¤70 % din suprafaţa total㤤0 % din suprafaţa totală¤

¤Tema01¤¤Unitatea teritorială şi organizatorică de bază în sectoarele pepinierei pomicole serveşte:¤¤Tarlaua¤¤Parcela¤¤Trupul¤¤Sola¤

¤Tema01¤¤Reţeaua de drumuri include:¤¤Drumuri magistrale late de 6 – 8 m¤¤Zone pentru întoarcerea agregatelor late de 10 – 12 m¤¤Drumuri dintre tarlale cu lăţimea de 9 – 10 m¤¤Drumuri dintre parcele late de 5 – 6 m¤

¤Tema01¤¤Pregătirea terenului se realizează prin:¤¤Defrişarea vegetaţiei lemnoase, nivelarea, fertilizarea şi desfundarea terenului, micro – nivelarea¤¤Stabilirea reţelei de drumuri şi amplasării perdelelor de protecţie¤¤Parcelarea terenului în funcţie de relief ¤¤Amplasarea raţională a sectoarelor pepinierei¤

¤Tema01¤¤Pentru şcolile de pomi şi puieţi terenul se desfundă:¤¤La 35 – 40 cm adâncime¤ ¤La 18 – 22 cm adâncime pe terenurile în pant㤠¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤La 60 – 70 cm adâncime pe terenurile plan¤

¤Tema01¤¤În pomicultura biologică gunoiul de grajd:¤

1

¤Se îngroapă superficial la 5 – 10 cm după desfundarea terenului¤¤Se administrează la suprafaţă până la desfundarea terenului¤ ¤Se îngroapă la 25 – 30 cm adâncime¤¤Nu se aplică¤

¤Tema02¤¤În plantaţiile de seminceri recoltarea fructelor se face când acestea ating maturitatea:¤¤Fiziologic㤤Tehnologic㤤De recoltare¤ ¤De consum¤

¤Tema02¤¤Extragerea seminţelor se face:¤¤Imediat după recoltare la speciile sâmburoase şi după 10 – 20 zile la – sămânţoase¤¤După prelucrare tehnologică a fructelor¤¤După procesul de fermentare a pulpei¤¤După procesul de distilare a fructelor¤

¤Tema02¤¤Uscarea seminţelor se face:¤¤Pe prelate la umbră, vara şi la soare toamna (septembrie – octombrie)¤¤La o temperatură de 35 – 40oC¤¤La o temperatură de 40 - 45oC¤¤La o temperatură de cel mult 25oC¤

¤Tema02¤¤După uscare, conform STAS, umiditatea seminţelor trebuie să fie de:¤¤12 - 14 %¤¤4 – 6 %¤¤8 - 10 %¤¤15 – 17 %¤

¤Tema02¤¤Seminţele se păstrează în saci de pânză în depozite:¤¤Cu temperatura de 6 – 10o C şi la o umiditate a aerului între 50 şi 60 %¤¤Uscate, bine iluminate şi aerisite¤¤În curs de 5 – 6 ani¤¤Cu temperatura de 3 – 4O C pentru a nu se instala mucegaiuri¤

¤Tema02¤¤Greutatea absolută a seminţelor (greutatea a 1000 seminţe în g.), serveşte:¤¤La calculul numărului de seminţe la kg¤¤La determinarea purităţii¤¤La determinarea viabilităţii¤¤La determinarea calităţii culturale¤

¤Tema02¤¤Viabilitatea seminţelor se determină:¤ ¤Prin metoda organoleptică, metoda biochimică şi metoda germinaţiei forţate¤ ¤Numai după încolţire înainte de semănat¤¤Numai după stratificare¤¤în timpul stratificării¤

¤Tema02¤¤Stratificarea seminţelor şi sâmburilor se face:¤¤La temperaturi cuprinse între 1 şi 40 C, umiditatea amestecului seminţe material de stratificare de cca. 30 % şi aerisire¤¤La temperaturi cuprinse între 8 şi 10o C¤¤În câmp deschis la temperaturi de 10 – 15o C¤¤În beciuri bine iluminate şi aerisite¤

¤Tema02¤¤Terenul în şcoala de puieţi se ară la adâncimea de:¤¤35 – 45 cm¤

¤50 – 60 cm¤¤20 – 30 cm¤¤18 – 20 cm¤

¤Tema02¤¤Semănatul în şcoala de puieţi se poate face manual, semimecanizat şi mecanizat:¤¤Toamna se seamănă speciile sâmburoase, iar primăvara speciile sămânţoase şi sâmburoase¤ ¤Speciile sâmburoase se seamănă totdeauna primăvara¤¤Speciile sămânţoase se seamănă totdeauna toamna¤¤Sâmburii de piersic, cais, nuc şi migdal cu o perioadă de stratificare relativ scurtă se seamănă primăvara¤

¤Tema02¤¤Adâncimea de semănat este:¤¤De regulă, de 3 – 5 ori mai mare decât diametrul seminţei¤¤De 5 – 6 cm pentru sămânţoase¤¤De 10 – 12 cm pentru piersic, migdal şi nuc¤¤De 8 – 10 cm pentru cireş, vişin, mahaleb¤

¤Tema02¤¤La semănatul de toamnă pentru uniformizarea condiţiilor de postmaturare:¤¤Rândurile se bilonează la 10 – 12 cm înălţime¤¤Semănatul se face în şanţuri deschise şi nu se biloneaz㤤La seminţele speciilor pomicole se adaugă o mică cantitate de seminţe de culturi indicatoare de rânduri (orz, ovăz etc.)¤¤Seminţele se seamănă amestecate cu nisipul de la stratificare¤

¤Tema02¤¤Pivotul rădăcinii puieţilor se retează pentru a provoca ramificarea acestuia la adâncimea:¤¤De 10 – 15 cm¤¤De 5 – 10 cm¤¤De 15 – 20 cm¤¤De 20 – 25 cm¤

¤Tema02¤¤Puieţii se scot mecanizat cu plugul VPN – 2 cu tăierea rădăcinilor:¤¤La 25 – 30 cm adâncime¤¤La 5 – 10 cm adâncime¤¤La 15 – 20 cm adâncime¤¤La 30 – 35 cm adâncime¤

¤Tema02¤¤Păstrarea puieţilor se face în locuri drenate şi adăpostite, în şanţuri adânci:¤¤De 35 – 40 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤¤De 15 – 20 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤¤De 40 – 50 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤¤De 50 – 60 cm lăţime¤

¤Tema02¤¤Pentru înfiinţarea de plantaţii – mamă de portaltoi, după nivelare, fertilizare şi dezinsecţie terenul se desfundă:¤¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤La 60 – 70 cm adâncime¤¤La 40 – 50 cm adâncime¤¤La 30 – 40 cm adâncime¤

¤Tema02¤¤Plantarea în marcotieră se face cu marcote de 1 – 2 ani, cu autenticitatea de 100%, certificat, liber de viroze:¤¤În brazde cu adâncimea de 12 – 15 cm, cu ajutorul hidroforatului la adâncimea de 30 – 35 cm, lăsându-se la suprafaţa solului 3 – 4 muguri¤¤La adâncimea de 20 – 25 cm¤¤La adâncimea de 10 – 15 cm. În cazul plantării de toamnă marcoţii se muşuroiesc la înălţimea de 12 – 15 cm¤¤La adâncimea de 35 – 40 cm¤

2

¤Tema02¤¤Prima muşuroire se face manual, când lăstarii ating lungimea:¤¤De 15 – 20 cm¤¤De 5 – 10 cm¤¤De 10 – 15 cm¤¤De 20 – 25 cm¤

¤Tema02¤¤Înălţimea bilonului, după a treia muşuroire, va atinge:¤¤25 – 30 cm¤¤30 – 35 cm¤¤20 – 25 cm¤¤15 – 20 cm¤

¤Tema02¤¤Recoltarea marcotelor se face obligatoriu toamna prin tăierea cu foarfeca:¤¤La 1 – 2 cm mai sus de locul de inserţie pe butuc¤¤a nivelul coletului¤¤La nivelul solului¤¤La 10 – 15 cm mai sus de butuc¤

¤Tema02¤¤După separarea marcotelor, plantele-mamă se muşuroiesc cu un strat de sol:¤¤De 5 – 7 cm¤¤De 3 – 5 cm¤¤De 10 – 15 cm¤¤De 20 – 25 cm¤

¤Tema02¤¤Perioada de exploatare a plantaţiei-mamă de portaltoiuri clonale este:¤¤De 8 – 12 ani¤¤De 12 – 15 ani¤¤De 5 – 7 ani¤¤De 3 – 4 ani¤

¤Tema02¤¤Producţia de marcote la marcotajul vertical, în perioada de plină producţie, a marcotierei este:¤¤De 80 – 150000 buc /ha de categoria întâi¤¤De 15 – 20000 buc /ha de categoria întâi¤¤De 40 – 50000 buc /ha de categoria întâi¤¤De 150 – 250000 buc /ha de categoria întâi¤

¤Tema03¤¤Plantaţiile-mamă producătoare de ramuri altoi se înfiinţează cu material săditor:¤¤Baz㤤Prebaz㤤Certificat¤¤Elită¤

¤Tema03¤¤Lăstarii (ramurile – altoi) trebuie să aibă lungimea de cel puţin:¤¤35 – 45 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤¤15 - 20 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤¤20 – 30 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤¤40 - 50 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤

¤Tema03¤¤După recoltarea lăstarilor se face defolierea cu o foarfecă bine ascuţită sau cu ajutorul briciagului, lăsând numai o parte din peţiol cu lungimea de:¤¤8 – 10 mm¤¤2 – 3 mm¤¤3 – 5 mm¤¤10 – 15 mm¤

¤Tema03¤¤În cazul altoirilor cu ramură detaşată la masă sau în câmp, sau la altoire cu mugure crescând (activ) ramurile anuale se recoltează:¤¤După căderea frunzelor toamna şi iarna¤¤În perioada altoirii în câmpul 2¤¤În fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤¤În fenofaza maturării ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru iernat¤

¤Tema03¤¤Producţia medie de ramuri altoi bune de altoit, în perioada de plină producţie, este de peste:¤¤100000 buc /ha¤¤150000 buc /ha¤¤200000 buc /ha¤¤250000 buc /ha¤

¤Tema03¤¤Tehnologia de întreţinere a plantaţiilor mamă – altoi include tăierea scurtă în cepuri de:¤¤3 – 4 muguri¤¤1 – 2 muguri¤¤5 – 6 muguri¤¤7 – 8 muguri¤

¤Tema04¤¤Altoirea este o metodă de înmulţire vegetativă prin intermediul căreia:¤¤Sunt îmbinate intim două sau mai multe porţiuni de plante diferite, care formează un individ nou¤¤Se obţin plante noi cu o variabilitate mare¤¤Creşte viabilitatea plantelor¤¤Se nasc celule cu natură dublă, se îmbogăţeşte continuu baza ereditar㤠¤Tema04¤¤Concreşterea la altoire depinde de factorii biologici:¤¤Existenţa zonei generatoare (cambiu) şi a compatibilităţii între cei doi parteneri, gradul de înrudire şi starea fiziologică a partenerilor¤¤Temperatura, umiditatea, aerul¤¤Polaritatea se manifestă la altoire prin îmbinarea polilor apuşi¤¤Starea de curăţenie a altoiului, portaltoiului şi a uneltelor, calificarea personalului¤

¤Tema04¤¤Metode de altoire cu ramură detaşată în lemn:¤¤Copulaţie simplă şi perfecţionată, semicopulaţie simplă şi perfecţionată, în tăietură oblică, în despicătur㤤Sub coaja terminală, sub scoarţa lateral㤤Altoirea în punte, altoirea prin alipire sau apropiere¤¤Altoirea cu mugure dormind şi crescând, altoirea în fluier şi cu ferestruică¤

¤Tema04¤¤Altoirea cu ramură detaşată se execută:¤¤În perioada de repaus şi la începutul perioadei de vegetaţie a pomilor¤¤În fenofaza creşterii intensive a lăstarilor¤¤În fenofazele încetării creşterii lăstarilor şi pregătirii pomilor pentru iernat¤¤În momentul înfloritului şi legării fructelor¤

¤Tema04¤¤Ingrijirea altoirilor constă în:¤¤Suprimarea mugurilor şi lăstarilor care cresc din portaltoi, dresarea lăstarului altoi, refacerea legăturilor¤¤Aratul de toamnă la 18 – 22 cm adâncime¤¤Muşuroirea lor la 12 – 15 cm înălţime¤¤Efectuarea 6 – 8 prăşile, 2 – 3 udări, tratamente fitosanitare la avertizare¤

3

¤Tema04¤¤Câmpul 1 al pepinierei se poate înfiinţa prin mai multe metode:¤¤Înfiinţarea cu puieţi, marcote şi prin însămânţare direct㤤Înfiinţarea prin plantarea portaltoilor altoiţi la mas㤤Înfiinţarea cu butaşi neînrădăcinaţi de un an¤¤Înfiinţarea cu marcote altoite în marcotiere¤

¤Tema04¤¤Distanţa de plantare în câmpul 1 este de:¤¤80 – 90 cm între rânduri şi 15 – 30 cm pe rând¤¤60 – 70 cm între rânduri şi 25 – 30 cm pe rând¤¤100 – 120 cm între rânduri şi 10 – 15 cm pe rând¤¤120 – 130 cm între rânduri şi 15 – 20 cm pe rând¤

¤Tema04¤¤Pentru plantare puieţilor li se fasonează rădăcina principală prin scurtarea la:¤¤18 – 23 cm¤¤1 – 2 cm¤¤5 – 7 cm¤¤10 – 15 cm¤

¤Tema04¤¤La marcote şi butaşi tulpina se scurtează la:¤¤40 – 45 cm¤¤5 – 10 cm¤¤10 – 15 cm¤¤18 – 23 cm¤

¤Tema04¤¤Plantarea marcotelor şi puieţilor se face la adâncimea de:¤¤20 – 25 cm¤¤5 – 10 cm¤¤15 – 20 cm¤¤25 – 30 cm¤

¤Tema04¤¤Înfiinţarea câmpului 1 prin semănare directă se practică la speciile:¤¤Cais, migdal, piersic¤¤Vişin, cireş¤¤Măr, păr, gutui¤¤Prun corcoduş¤

¤Tema04¤¤Cea mai importantă lucrare din câmpul 1 este:¤¤Altoirea (ocularea)¤¤Înfiinţarea acestuia cu puieţi, marcoţi sau prin semănare direct㤤Fertilizarea suplimentară şi foliar㤤Tratamentul fitosanitar care se face la avertizare¤

¤Tema04¤¤Pregătirea puieţilor portaltoi pentru altoire începe cu:¤¤Desfacerea muşuroiului cu sapa şi ştergerea scoarţei puieţilor cu o cârpă în zona de altoire¤¤Alegerea locului de altoire¤¤Secţionarea scoarţei portaltoiului în zona de altoire¤¤Inventarierea portaltoilor¤

¤Tema04¤¤Altoirea în câmpul 1 se face:¤¤Cu mugure dormind, cu mugure crescând¤¤Cu ramuri detaşate¤¤Prin altoire fără detaşare¤¤Prin metode de altoire în lemn lateral¤ ¤Tema04¤¤Valorificarea prinderii se realizează la 14 – 16 zile după altoire:¤¤Mugurii prinşi se cunosc după peţiolul verde (îngălbenit) care pică la atingerea cu degetul¤¤Mugurii prinşi sunt bombaţi¤

¤Mugurii prinşi încep să creasc㤤Peţiolul este brunificat şi scoarţa care însoţeşte mugurele este zbârcită¤

¤Tema04¤¤Din câmpul 2 se realizează pomi altoiţi de un an bine ramificaţi de:¤¤Piersic, vişin, gutui, cais, prun¤¤Măr¤¤Păr¤ ¤Nuc, cireş¤

¤Tema04¤¤Tăierea tulpinii se face înainte de umflarea mugurilor şi constă în scurtarea portaltoilor:¤¤La 2 – 3 mm deasupra mugurilor altoiţi în cazul culturii fără cep şi la 12 – 15 cm când se lasă cep de palisare¤¤La 5 – 6 mm deasupra mugurelui altoit când portaltoii cresc strâmb¤¤La 7 – 8 mm deasupra mugurelui altoit¤¤Tăietura se execută oblic în faţa mugurelui altoit¤

¤Tema04¤¤Realtoirea portaltoilor neprinşi se face primăvara în fenofaza umflării mugurilor:¤¤Prin altoirea cu scutişor în mugure crescând sau cu ramură detaşată în tăietura oblic㤤Prin altoirea cu intermediar¤¤Prin altoirea în copulaţie simplă sau perfecţionat㤤Prin altoirea în semicopulaţie simplă sau perfecţionată¤

¤Tema04¤¤Plivitul lăstarilor – portaltoi se face:¤¤Pe măsură ce apar¤¤Când lăstarii ating lungimea de 4 – 5 cm¤¤Când lăstarii au 10 – 15 cm lungime¤¤Când lăstarii s-au lignificat la bază¤

¤Tema04¤¤Plivitul lăstarilor anticipaţi de pe trunchi se face:¤¤Fără a îndepărta frunzele din subsuara cărora ei au apărut¤¤Când lăstarii s-au lignificat la baz㤤Când lăstarii au 10 – 15 cm lungime¤¤În momentul proiectării coroanei¤

¤Tema04¤¤Ciupirea vârfului ierbaceu al lăstarului principal (altoiului) se face:¤¤Când el depăşeşte cu 35 – 40 cm înălţimea trunchiului¤¤Când ramurile anticipate s-au lignificat la baz㤤Când lăstarii anticipaţi ating lungimea de 20 – 25 cm¤¤Când el depăşeşte cu 15 – 20 cm înălţimea trunchiului¤

¤Tema04¤¤La defolierea artificială (chimică) se obţin rezultate bune prin stropirea cu:¤¤Etrel 0,15 % + CuSO4 1%, soluţie de CuSO4 3%, utilizând 900 – 1000 l /ha¤¤DNOC care se utilizează în cantitate 1 – 2 kg /ha substanţă activ㤤Roundup CS, în cantitate de 3 – 4 l /ha¤¤Simadon 400 SC (50 % Simazin) în cantitate de 8 – 10 kg /ha măr şi păr¤

¤Tema04¤¤Scosul pomilor se face mecanic cu plugul de scos pomi sau manual:¤¤In a doua jumătate a lunii octombrie după căderea frunzelor¤¤După formarea mugurelui terminal¤¤In fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤¤Când temperatura minimală a aerului constituie 5 – 10o C¤

¤Tema04¤¤Clasarea se face concomitent cu scosul:¤

4

¤Pomii se leagă în pachete câte 10 buc (vergi) sau câte 5 buc. (pomii cronaţi), se etichetează şi se stratific㤤Pomii de un an se leagă în pachete câte 10 buc. Se etichetează şi se stratific㤤Pomii de 2 ani (specii sămânţoase se leagă în mănunchiuri câte 10 buc şi câte 5 bucăţi specii sâmburoase se etichetează şi se stratific㤤Pomii legaţi în pachete a câte 50 buc. se etichetează şi se stratifică¤

¤Tema04¤¤Stratificarea pomilor se face în şanţuri săpate în teren uşor late:¤¤De 50 – 100 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤¤De 50 cm şi adânci de 25 – 50 cm¤¤De 100 – 150 cm şi adânci de 25 – 50 cm¤¤De 100 – 150 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤

¤Tema04¤¤Pomii scoşi se stratifică în aceiaşi zi, pachetele se aşează în şanţuri:¤¤În poziţie verticală sau puţin oblică spre sud. Printre rădăcini se introduce pământ se calcă bine acoperind rădăcinile şi 20 cm tulpină, apoi se ud㤤Mănunchiurile se dezleagă şi pomii se amplasează uniform. Rădăcinile se acoperă cu pământ mărunţit şi reavăn, care se tasează uşor, apoi se ud㤤Oblic sub un unghi de 45o spre sud, sud – vest. Rădăcinile se acoperă cu nisip de râu umed¤ ¤În poziţie verticală. Printre rădăcini se introduce pământ se calcă bine acoperind rădăcinile şi 50 cm de tulpină. Eventual se udă¤

¤Tema04¤¤Câmpul 3 se menţine pentru a obţine pomi:¤¤Altoiţi cu diametrul la colet nu mai puţin de 12 mm şi ramificaţi din pepinier㤤Viguroşi fără ramificaţii anticipate¤¤Viguroşi şi bine ramificaţi de piersic¤¤Altoiţi în vârstă de 3 ani bine ramificaţi¤

¤Tema04¤¤Altoiul se scurtează la înălţimea stabilită pentru trunchi (45 – 70 cm), plus:¤¤25 – 30 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤¤10 – 15 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤¤15 – 20 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤¤30 – 40 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤

¤Tema04¤¤Pentru a obţine pomi viguroşi cu coroana formată din lăstari anticipaţi altoiul se scurtează:¤¤La 20 – 30 cm de la locul de altoire¤¤La 20 – 30 cm de la colet¤¤La 50 – 60 cm de la locul de altoire¤¤La 50 – 60 cm de la colet¤

¤Tema04¤¤Alegerea lăstarilor necesari pentru formarea coroanei se face:¤¤Când lăstarii ating lungimea de 40 – 45 cm¤¤Când lăstarii îşi încetează creşterea¤¤Când lăstarii ating lungimea de 20 – 25 cm şi sau lignificat la baz㤤Când suprafaţa foliară a pomilor este optimă¤

¤Tema04¤¤Se aleg lăstarul de prelungire (axul) şi 3 – 5 lăstari pentru ramurile coroanei:¤¤Dispuşi uniform în jurul axului la distanţa 8 – 10 cm unul de altul¤¤Cu lungimea de 50 – 70 cm¤¤La 20 – 30 cm de la colet uniform în jurul axului¤¤Orientaţi în direcţii opuse de-a lungul rândului¤

¤Tema04¤¤La formarea sistemelor moderne de coroană se acordă un rol sporit ramurilor:¤

¤Anticipate¤¤De regenerare¤¤De semischelet¤¤Vegetative anuale¤

¤Tema04¤¤Unghiul de ramificare dintre ramurile de schelet şi axul central trebuie să fie de cel puţin:¤¤45 – 55o¤¤30 – 45o¤¤55 – 600¤¤60 – 65o¤

¤Tema04¤¤Unghiul de divergenţă dintre două ramuri de schelet vecine trebuie să fie de cel puţin:¤¤144o¤¤72o¤¤90o¤¤180o¤

¤Tema05¤¤Înfiinţarea câmpului I prin însămânţare directă se efectuează la speciile repede crescătoare:¤¤Piersic, migdal, corcoduş, mahaleb, zarzăr¤¤Piersic, migdal, vişin, cireş¤¤Piersic, migdal, corcoduş, vişinul, cireş¤¤Piersic, migdal, corcoduş, mahaleb, zarzăr, vişin, cireş¤

¤Tema05¤¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se realizează prin înfiinţarea câmpului I utilizând repicarea puieţilor proveniţi:¤¤Din răsadniţă, în ghivece nutritive¤¤Din şcoala de puieţi toamna după căderea frunzelor¤¤Din răsadniţă toamna după căderea frunzelor¤¤Din răsadniţă în fenofaza încetinirii creşterii lăstarilor ¤

¤Tema05¤¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se realizează prin:¤¤Înfiinţarea directă a câmpului II utilizând plantarea puieţilor altoiţi la mas㤤Înfiinţarea câmpului I prin însămânţare directă cu seminţe de mă, păr, gutui¤¤Înfiinţarea câmpului I cu puieţi portaltoi de un an şi marcote înrădăcinate¤¤Ocularea puieţilor şi marcotelor în câmpul I¤

¤Tema05¤¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se realizează prin:¤¤Altoirea direct în marcotier㤤Altoirea puieţilor în câmpul I, cu doi muguri dorminzi¤¤ Însămânţarea în şcoala pe puieţi a speciilor repede crescătoare (piersic, migdal, zarzăr, etc.¤¤Plantarea în şcoala de puieţi a portaltoilor prin oculaţie¤

¤Tema05¤¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤¤Plantarea în câmpul I a puiţilor altoiţi cu mugur de intermediar (M9, M26, M27, etc.)¤¤Folosirea portaltoiului generativ şi ocularea acestuia în câmpul I cu muguri de intermediar (M9, M26, M27 etc.)¤¤Dirijarea creşterii lăstarului altoi în câmpul II¤¤Plantarea în şcoala de puieţi a puieţilor altoiţi la masă¤

¤Tema05¤¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤¤Altoirea dublă la mas㤤Altoirea cu mugure crescând¤

5

¤ Altoirea cu mugure dormind¤¤Altoirea în copulaţie perfecţionată¤

¤Tema05¤¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤¤Altoirea la masă cu intermediar oculat¤¤Altoirea cu mugure crescând¤¤ Altoirea cu mugure dormind¤¤Altoirea în despicătură¤

¤Tema05¤¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se realizează prin:¤¤Plantarea în containere a marcotelor bine înrădăcinate şi dezvoltate, altoite cu soiul respectiv la înălţimea de 35 – 40 cm de la baz㤤Utilizarea pomilor din câmpul II¤¤Altoirea marcotelor cu mugur crescând¤¤Altoirea puieţilor cu mugur dormind¤

¤Tema06¤¤Pentru înfiinţarea stolonierei se utilizează material săditor:¤¤Elit㤤Baz㤤Superelit㤤Prebază, certificat¤¤Tema06¤¤Pregătirea terenului constă în dezinfecţia solului, administrarea câte 60 – 90 kg /ha fosfor şi potasiu şi aratul la adâncimea:¤¤De 30 – 35 cm¤¤De 18 – 20 cm¤¤De 20 – 25 cm¤¤De 35 – 40 cm¤

¤Tema06¤¤Plantarea se face în luna august început de septembrie în rânduri simple la distanţa:¤¤De 80 – 90 x 40 – 50 cm în cazul soiurilor cu filamente scurte (Zenga zengana) sau 120 – 180 x 30 – 40 cm în cazul soiurilor cu filamente lungi (Red Gauntlet, Gorella)¤¤De 70 x 40 cm¤¤De 100 x 30 cm¤¤De 50 x 50 cm ¤

¤Tema06¤¤Înainte de plantare stolonii se fasonează, în sensul ca se îndepărtează frunzele şi filamentele uscate, iar rădăcina se scurtează:¤¤La 12 – 13 cm¤¤La 2 – 3 cm¤¤La 5 – 7 cm¤¤La15 – 16 cm¤

¤Tema06¤¤La plantare rădăcina trebuie aşezată în poziţie verticală, iar mugurele principal să fie:¤¤La nivelul solului ¤¤Mai sus de nivelul solului¤¤Mai jos de nivelul solului¤¤La 5 cm mai sus de nivelul solului¤

¤Tema06¤¤Inflorescenţele se îndepărtează prin rupere sau tăiere:¤¤Pe măsură ce apar¤¤După legarea fructelor¤¤În momentul înfloririi¤¤După înflorire¤

¤Tema06¤¤Recoltarea stolonilor:¤

¤Se face în a doua jumătate a lunii august şi continuă în septembrie¤¤Se face în octombrie pentru asigurarea stolonilor necesari înfiinţării plantaţiilor de producţie din toamn㤤Se face toamna târziu prin defrişarea totală a plantaţiei –mam㤤Se face primăvara devreme în cazul obţinerii răsadului de calitate superioară¤

¤Tema06¤¤Fasonarea stolonilor constă îndepărtarea completă:¤¤A resturilor de filamente, a frunzelor uscate şi îngălbenite, a limbului frunzelor sănătoase, rămânând peţiolurile şi 1 – 2 frunze tinere din mijlocul plantei¤ ¤Aresturilor de filamente a frunzelor uscate şi îngălbenite¤¤A sistemului aerian¤¤A frunzelor, rămânând mugurele terminal bine dezvoltat şi un sistem radicular viguros¤

¤Tema06¤¤Producţia de stoloni la cultura anuală variază între:¤¤250 – 300000 buc /ha¤¤200 – 250000 buc /ha¤¤300 – 350000 buc /ha¤¤350 – 400000 buc /ha¤

¤Tema06¤¤Pentru obţinerea unui material de căpşun de calitate se recomandă înfiinţarea de plantaţii elită cu ciclul:¤¤De 2 – 3 ani¤¤De un an¤¤De 3 – 4 ani¤¤De 5 – 6 ani¤

¤Tema06¤¤Terenul destinat drajonierei se dezinfectează, se fertilizează şi se ară adânc la:¤¤35 – 40 cm¤¤40 – 45 cm¤¤45 – 50 cm¤¤50 – 55 cm¤

¤Tema06¤¤Plantarea drajonilor se face la distanţa de:¤¤2,5 – 3 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 m pe rând¤¤0,5 – 1 m între rânduri şi 0,3 – 0,5 m pe rând¤¤1 – 1,5 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 m pe rând¤¤1,5 – 2 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 pe rând¤

¤Tema06¤¤Plantarea drajonilor se face în şanţuri, având grijă ca zona coletului, unde sunt mugurii de tulpină să se afle la o adâncime de:¤¤2 – 3 cm¤¤4 – 5 cm¤¤6 – 7 cm¤¤8 – 9 cm¤

¤Tema06¤¤După plantare drajonii se muşuroiesc la:¤¤15 – 20 cm înălţime¤¤5 – 10 cm înălţime¤¤20 – 25 cm înălţime¤¤25 – 30 cm înălţime¤

¤Tema06¤¤In perioada anului doi:¤¤Toate tulpinile crescute în anul precedent, atât la planta-mamă cât şi la drajonii apăruţi¤ în Primul an se taie ras cu pământul¤ ¤Drajonii se scurtează la 15 – 20 cm¤¤Drajonii se răresc lăsând câte 10 – 12 la tuf㤤Plantele se scurtează la 40 cm pentru a favoriza scosul drajonilor¤

¤Tema06¤

6

¤Drajonii se fasonează, scurtând tulpina la:¤¤30 – 35 cm lungime¤¤20 – 25 cm lungime¤¤10 – 15 cm lungime¤¤5 – 10 cm lungime¤

¤Tema06¤¤Producerea materialului săditor în drajoniere cu ciclul de 2 – 3 ani are avantajul obţinerii unui material omogen, cu producţii de:¤¤200 – 300000 drajoni STAS la hectar¤¤100 – 150000 drajoni STAS la hectar¤¤150 – 200000 drajoni STAS la hectar¤¤350 – 400000 drajoni STAS la hectar¤

¤Tema06¤¤Plantaţia-mamă, din care se recoltează butaşi de coacăz se înfiinţează la o distanţă de cel puţin:¤¤1500 – 2000 m de plantaţiile comerciale¤¤500 – 1000 m de plantaţiile comerciale¤¤2500 – 3000 m de plantaţiile comerciale¤¤3000 – 3500 m de plantaţiile comerciale¤

¤Tema06¤¤Plantaţia-mamă de coacăz se înfiinţează cu material săditor:¤¤Elit㤤Baz㤤Prebaz㤤Certificat¤

¤Tema06¤¤Pregătirea terenului constă în dezinfecţia solului, administrarea îngrăşămintelor şi aratul solului la adâncimea de:¤¤35 – 40 cm¤¤18 – 22 cm¤¤25 – 30 cm¤¤30 – 35 cm¤

¤Tema06¤¤Plantarea butaşilor de coacăz se face la distanţele de:¤¤2,5 x 0,8 – 1,0 m¤¤1,5 x 0,8 – 1,0 m¤¤2,0 x 1 – 1,5 m¤¤3,0 x 0,8 – 1,0 m¤

¤Tema06¤¤Indiferent de modul de plantare butaşii de coacăz se sădesc:¤¤Cu 5 – 10 cm mai adânc de coletul convenţional¤¤Cu 5 – 10 cm mai sus de coletul convenţional¤¤Astfel ca coletul convenţional să fie la nivelul solului¤¤Cu 10 – 15 cm mai adânc de coletul convenţional¤

¤Tema06¤¤În primul şi al doilea an după plantare la coacăz toate ramurile anuale se taie:¤¤La 2 – 3 muguri bine dezvoltaţi¤¤La cep mai aproape de punctul de inserţie pe butuc¤¤La 30 – 40 cm pentru a forma verigi de rod¤ ¤La cep cu lungimea de 30 cm¤

¤Tema06¤¤Durata de exploatare a plantaţiei-mamă de coacăz este:¤¤De 6 – 7 ani¤¤De 3 – 4 ani¤¤De 8 – 10 ani¤¤De 10 – 12 ani¤

¤Tema06¤¤Producţia de butaşi lignificaţi de coacăz conform condiţiilor STAS este:¤¤De 70 – 100000 buc /ha¤¤De 50 – 60000 buc /ha¤

¤De 150 – 200000 buc /ha¤¤De 200 – 250000 buc /ha¤

¤Tema06¤¤La recoltare ramurile anuale de coacăz cu lungimea de cel puţin 25 cm se taie:¤¤La 2 – 3 muguri de la baz㤤La cep cu lungimea de 3 – 10 cm¤¤La 10 – 25 cm de la baz㤤Cu lemn de 2 ani¤

¤Tema06¤¤După recoltare ramurile de coacăz se fasonează în segmente:¤¤De 20 – 22 cm¤¤De 5 – 10 cm¤¤De 10 – 15 cm¤¤De 15 – 18 cm¤

¤Tema06¤¤Butaşii de coacăz legaţi în pachete, etichetaţi, trataţi cu biostimulatori şi fungicide sistemice se stratifică:¤¤Introducându-i complet în nisip umed la temperatura de 5 – 7o

C¤¤In brazde la locul ce urmează să fie plantaţi¤¤In pungi de polietilen㤤In şanţuri late de 50 – 100 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤

¤Tema06¤¤Primăvara plantarea butaşilor de coacăz se face:¤¤Pe biloane înalte de 30 – 35 cm modelate din toamn㤤În brazde de 18 – 20 cm adâncime¤¤În mecanizat cu ajutorul plantatoarelor SNŞ – 3, SLN –1¤¤În şanţuri adânci de 30 cm¤

¤Tema06¤¤Plantarea butaşilor de coacăz se face la distanţele de:¤¤80 – 90 x 10 – 12 cm¤¤40 – 60 x 20 – 25 cm¤¤60 – 70 x 15 – 20 cm¤¤100 – 120 x 5 – 7 cm¤

¤Tema06¤¤Producţia de butaşi înrădăcinaţi STAS constituie:¤¤90 – 100000 buc /ha¤¤70 – 80000 buc /ha¤¤140 – 190000 buc /ha¤¤190 – 210000 buc /ha¤

¤Tema06¤¤Butaşii verzi de coacăz se fasonează la lungimea:¤¤De 15 – 20 cm¤¤De 5 – 10 cm¤¤De 10 – 15 cm¤¤De 20 – 25 cm¤

¤Tema06¤¤Butaşii verzi se plantează în substrat la 5 – 10 cm între rânduri, 4 – 5 cm pe rând şi:¤¤5 – 7 cm adâncime¤¤1 – 2 cm adâncime¤¤3 – 4 cm adâncime¤¤8 – 10 cm adâncime¤

¤Tema06¤¤Butaşii înrădăcinaţi de coacăz se scot toamna din sere sau solarii, se stratifică, iar primăvara butaşii:¤¤Se plantează în şcoala de butaşi pentru fortificare¤ ¤Se utilizează pentru înfiinţarea plantaţiilor industriale¤¤Se plantează la ghiveci¤¤Se folosesc pentru înfiinţarea plantaţiilor-mamă¤

¤Tema06¤

7

¤Pentru producerea de material săditor pomicol statul subvenţionează producătorii agricoli cu:¤¤20000 lei/ha pentru crearea pomilor altoişi de nuc şi măr la mas㤤15000 lei/ha pentru ocularea portaltoilor de măr în câmpul I¤¤15000 lei/ha pentru plantarea portaltoilor de nuc, altoişi la masă, în câmpul II¤¤20000 lei/ha pentru înrădăcinarea butaşilor de coacăz¤

¤Tema07¤¤Pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole statul subvenţionează producătorii agricoli cu:¤¤15000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de specii sămânţoase¤¤5000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de măr¤¤10000 lei/ha pentru plantarea livezilor de specii sâmburoase¤¤5000 lei/ha pentru plantarea livezilor de nuc¤

¤Tema07¤¤Pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole statul subvenţionează producătorii agricoli cu:¤¤7500 lei/ha pentru plantarea livezilor de specii sâmburoase¤¤10000 lei/ha pentru plantarea livezilor de măr altoite pe portaltoi de vigoare mic㤤20000 lei/ha pentru plantarea livezilor de nuc¤¤20000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de măr cu pomi Knip-baum¤

¤Tema07¤¤Plantaţiile pomicole constituie mijloace fixe de mare valoare, cu o rată de amortizare:¤¤Foarte ridicată faţă de celelalte sectoare agricole¤¤De 2 – 3 ani la arbuşti şi semiarbuşti¤¤De 4 – 5 ani la speciile sâmburoase¤¤De 6 – 7 ani la măr, păr şi gutui¤

¤Tema07¤¤O eroare de amplasare a pomilor se manifestă abia după:¤ ¤4 – 5 ani de la plantare¤¤1 – 2 perioade de vegetaţie¤¤Intrarea pomilor pe rod¤¤8 – 10 ani de la plantare¤

¤Tema07¤¤Mărimea livezilor moderne trebuie să fie de:¤¤30 – 50 ha¤¤10 – 15 ha ¤¤50 – 100 ha¤¤150 – 200 ha¤

¤Tema07¤¤Înfiinţarea plantaţiilor pomicole se face pe baza unor proiecte executate de către specialiştii:¤¤Horticultori, cadastrali, pedologi şi economişti¤¤În domeniul dezvoltării rurale¤¤În domeniul agriculturii ecologice¤¤Cadastrali¤

¤Tema07¤¤Terenul pentru înfiinţarea unei plantaţii pomicole se alege în funcţie:¤¤De asigurarea apei necesare pentru stropit şi pentru irigaţii¤¤De executarea mecanizată a lucrărilor de întreţinere a solului¤¤De sistemul de cultură preconizat şi mecanizare¤ ¤De vegetaţia naturală din zonă, de factorii climatici, edafici şi social economici¤

¤Tema07¤¤Vegetaţia lemnoasă spontană indică condiţii prielnice pomilor:¤¤Anin, sânger¤

¤Stejar, fag, tei, frasin, arţar¤¤Plop¤¤Salcie¤

¤Tema07¤¤Dintre elementele climei, la alegerea terenului pentru plantaţie interesează în mod determinant:¤¤Suma gradelor de temperatură, frecvenţa grindine, a îngheţărilor şi brumelor târzii de primăvar㤤Suma precipitaţiilor anuale¤¤Numărul orelor de insolaţie în perioada de vegetaţie¤¤Direcţia vânturilor dominante¤

¤Tema07¤¤Cultura pomilor reuşeşte pe solurile fertile:¤¤Cu calcar activ peste 8 – 12%¤¤Compacte, argiloase (peste 40 %)¤¤Puternic gleizate, salinizate, acide (PH sub 5,5) şi bazice (PH peste 7,8)¤ ¤Lutoase, luto-nisipoase, nisipo-lutoase şi cele nisipoase¤

¤Tema07¤¤Adâncimea pânzei de apă freatică faţă de suprafaţa solului va trebui să fie la minimum:¤¤2m pentru pomii altoiţi pe seminceri¤¤1,5 – 2m pentru arbuştii fructiferi¤ ¤1m pentru căpşun¤¤0,8 – 1m pentru pomii altoiţi pe portaltoi vegetativ¤

¤Tema07¤¤Pentru cultura pomilor sunt cele mai bune terenurile:¤¤Cu panta uniformă, până la 60 predabile la mecanizare¤¤Plan¤¤Cu panta mai mare de 6 – 150 predabile la mecanizare¤¤Cu pantă mai mare de 15 – 250 când pomii pot fi cultivaţi pe terase¤

¤Tema07¤¤Cele mai favorabile terenuri pentru pomii de măr, păr, vişin, cireş, nuc şi arbuşti fructiferi sunt:¤¤Terenurile în pantă până la 25 – 30 m pe verticală de la baza pantei¤¤Pantele nordice, nord-vestice mai bine asigurate cu apă şi cu soluri mai fertile¤¤Pantele vestice, estice, sud-vestice şi sud-estice¤¤Văile înguste mai bine asigurate cu apă şi cu soluri mai fertile¤

¤Tema07¤¤Plantarea pomilor se va evita:¤¤În imediata vecinătate a pădurilor şi a lacurilor¤¤În zone lipsite de livezi¤¤În apropierea căilor de acces¤¤În apropierea de pieţele de desfacere, de fabricile de prelucrare a fructelor, de centre de export¤

¤Tema07¤¤Defrişarea pomilor se face prin smulgere cu ajutorul tractorului cel puţin cu:¤¤Trei luni înainte de plantare¤¤2 – 4 ani înainte de plantare¤¤5 – 6 ani înainte de plantare¤¤7 – 8 ani înainte de plantare a speciilor sâmburoase¤

¤Tema07¤¤În procesul de descompunere rădăcinile eliberează substanţe inhibitoare pentru rădăcinile pomilor tineri:¤¤Amigdalină, florizină, taniruri¤¤Azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf etc.¤¤Carbonat de sodiu¤¤Humus¤

¤Tema07¤

8

¤Pentru aprovizionarea solului cu fosfor şi potasiu, pe solurile slabe, sub aratul de desfundare se introduce:¤¤120 t /ha gunoi de grajd şi P300 K600¤¤60 t /ha gunoi de grajd şi K300¤¤P150 K300¤¤P120 K200¤

¤Tema07¤¤În pomicultura modernă îngrăşămintele organice:¤¤Se utilizează prin împrăştiere pe terenul desfundat şi încorporat printr-o lucrare superficială la 10 – 12 cm¤¤Se încorporează în sol prin lucrarea de desfundare¤¤Se utilizează numai după intrarea pomilor pe rod¤¤Se introduc sub aratul de desfundare numai pe solurile slab erodate¤

¤Tema07¤¤Prin desfundare se mobilizează terenul:¤¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤La 30 – 35 cm adâncime¤¤La 35 – 45 cm adâncime¤¤La 70 – 80 cm adâncime¤

¤Tema07¤¤Pe pantele cu unghi de înclinare mare (15 – 25o), pe terenuri frământate pregătirea terenului se poate efectua prin:¤¤Simpla săpare a gropilor mari (80 – 120 x 80 – 120 x 60 – 80 cm)¤¤Desfundatul pe direcţia curbelor de nivel¤¤Aratul în benzi late de 20 – 30 m şi 2 – 2,5 m fâşii nedesfundate¤¤Scarificarea în cruce la adâncimea de 80 cm¤

¤Tema07¤¤Organizarea corectă a terenului livezii asigură:¤¤Zone de întoarcere a agregatelor cu lăţimea de 5 – 6 m, la capetele parcelelor¤¤Plantarea perdelelor contra vânturilor cu 10 – 15 ani înainte de plantarea livezii¤¤Coordonarea mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă în vederea obţinerii producţiei pomicole cu randament înalt¤¤Delimitarea şi construirea drumurilor consolidate între parcele¤

¤Tema07¤¤Parcelarea cuprinde împărţirea terenului:¤¤În trupuri, tarlale şi parcele¤¤În trupuri, perdele antierozionale şi perdele contra vânturilor¤¤În tarlale şi zone de întoarcere a agregatelor¤¤În parcele şi linii de protecţie¤¤Tema07¤¤Suprafaţa unei tarlale poate ajunge:¤¤La 15 – 20 ha pe teren plan¤¤La 1 – 2 ha pe teren în pantă uşoar㤤La 15 – 20 ha în livezile superintensive¤¤La 15 – 20 ha în cazul terenurilor în pantă¤

¤Tema07¤¤Pe terenurile în pantă rândurile de pomi sunt orientate:¤¤De-a lungul curbelor de nivel¤¤Pe direcţia nord-sud¤¤Pe direcţia nord-est¤ ¤Pe direcţia nord-vest¤

¤Tema07¤¤Lungimea parcelei se stabileşte în funcţie:¤¤De mărimea trupului¤¤De mărimea şi forma tarlalei¤¤De trasarea drumurilor secundare¤ ¤De sistemul de irigaţie şi de transportul ambalajelor utilizate la recoltare¤

¤Tema07¤¤Drumurile pot să ocupe până:¤¤La 5 % din suprafaţa amenajată¤

¤La 10 % din suprafaţa util㤤La 10 % din suprafaţa amenajat㤤La 15 % din suprafaţa amenajată în livezile superintensive¤

¤Tema07¤¤Perdelele antierozionale late de 3 – 5 m sunt alcătuite din:¤¤Sânger, nuc, salcâm¤¤Salcie, anin, boz¤¤Alun, coacăz, porumbar, zmeur¤¤Plop, cireş, stejar¤

¤Tema07¤¤Perdelele contra vânturilor se amplasează perpendicular pe direcţia vânturilor:¤¤La o distanţă de 150 – 200 m una de alta¤¤La o distanţă de 300 – 500 m una de alta¤¤În partea de vest a drumurilor principale¤¤La o distanţă ce depăşeşte de 20 – 25 ori înălţimea arborilor¤

¤Tema07¤¤Perdelele de protecţie marginale pot fi:¤¤Nepenetrabile, de ajur şi penetrabile¤¤Formate din 1 – 2 rânduri de arbori¤¤Formate din 1 – 2 rânduri de pomi viguroşi¤¤De 3 – 5 m lăţime alcătuite din măceş şi porumbar¤

¤Tema07¤¤Perdelele de ajur se compun din:¤¤Arbori (70 – 80 %) şi arbuşti (20 – 30 %)¤¤Arbori (50 %) arbustoizi şi arbuşti (50 %)¤¤Arbori¤¤Arbustoizi (50 %) şi arbuşti (50%)¤

¤Tema07¤¤Perdelele penetrabile se alcătuiesc din:¤¤Arbori cu coroana relativ deas㤤Arbori (70 – 80 % ) şi arbuşti (20 – 30 %)¤¤Arbori (50%) arbustoizi şi arbuşti (50%)¤¤Arbustoizi (50%) şi arbuşti (50%)¤

¤Tema07¤¤În calitate de specii de bază se recomandă:¤¤Nucul, plopul, cireşul, frasinul, părul¤¤Arţarul, teiul¤¤Prunul, vişinul, zarzărul¤¤Alunul, cornul, arţarul tătărăsc, coacăzul auriu¤

¤Tema08¤¤Stabilirea sortimentului de specii:¤¤Se caracterizează prin utilizarea la maximum a radiaţiei solare¤¤Este condiţionată de factorii ecologici şi economici¤¤Depinde de direcţia vânturilor dominante¤¤Se face în funcţie de sistemul de maşini aflate în fabricaţie¤

¤Tema08¤¤Pentru plantaţiile comerciale se aleg:¤¤2 – 4 specii¤¤5 – 7 specii¤¤8 – 10 specii¤¤Un număr mare de specii de pomi şi arbuşti fructiferi care să asigure un consum variat de fructe¤

¤Tema08¤¤Soiurile pentru noile plantaţii de pomi trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:¤¤Să asigure un raport raţional între creştere şi rodire şi să fructifice moderat în fiecare an¤¤Să fructifice pe lemn de 3 – 4 ani¤¤Să fie altoite pe portaltoi viguroşi¤¤Să aibă o vigoare de creştere şi o formă globuloasă de volum mare a coroanei¤

9

¤Tema08¤¤Cea mai mare importanţă în alegerea finală a soiului de plantat este:¤¤Calitatea fructelor¤¤Rezistenţa la boli şi vătămători¤¤Intrarea timpurie pe rod¤¤Plasticitatea şi buna acomodare pentru conducere, tăiere şi recoltare¤

¤Tema08¤¤Cel mai bine ca producătorul de fructe:¤¤Să facă o încercare de a satisface cerinţele pieţelor pentru soiuri¤¤Să utilizeze raţional forţa de munca din dotare¤¤Să propună consumatorului alegerile şi opiniile personale¤¤Să producă soiuri autohtone rezistente la ger, boli, vătămători şi secetă¤

¤Tema08¤¤Soiurile se aleg în funcţie:¤¤De valoarea lor economic㤤De productivitate¤¤De calitatea fructelor¤¤De rezistenţa la boli, vătămători şi ger¤ ¤Tema08¤¤Portaltoi se aleg în funcţie de:¤¤Condiţiile edafice şi climatice şi în raport cu sistemul de cultur㤤Intrarea pomilor pe rod¤¤Factorii social – economici¤¤Vegetaţia naturală existentă în zonă¤

¤Tema08¤¤În livezile comerciale se plantează la o specie:¤¤2 – 5 soiuri care se polenizează reciproc¤¤Câte un soi autosteril¤¤2 – 3 soiuri cu diferite termene de înflorire şi de coacere a fructelor¤¤Câte un soi interfertil¤

¤Tema08¤¤Soiurile după epoca de coacere trebuie concentrate:¤¤În rânduri continue pe lungimea parcelei¤¤În parcele separate¤¤În rânduri continue pe toată lungimea tarlalei¤¤În funcţie de aprovizionarea cu apă pentru irigaţie şi pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare¤

¤Tema08¤¤Soiuri care se grupează într-o tarla trebuie:¤¤Altoite pe un singur portaltoi şi să înflorească simultan, să se polenizeze între ele şi să necesite aceeaşi agrotehnic㤤Să aibă o bună afinitate cu portaltoiul pe care se altoieşte¤¤Să între devreme pe rod¤¤Să aibă o vigoare redusă de creştere şi o formă compactă a coroanei¤

¤Tema08¤¤Distanţa de la soiul de polenizat până la polenizator va fi:¤¤De 10 – 20 m la soiurile autohtone de măr şi păr¤¤De 50 – 60 m pentru vişin şi arbuşti fructiferi¤¤De 150 – 200 m la nuc¤¤De 40 – 50 m pentru măr, păr, prun şi cireş¤

¤Tema08¤¤Distanţele de plantare la plantele pomicole se stabilesc în funcţie de:¤¤Suprafaţa de plantare şi densitatea pomilor¤¤Schema de amplasare a soiurilor de bază şi polenizatoare¤¤Parametri structurii geometrice a rândurilor de pomi¤¤Vigoarea soiului şi a portaltoi, de condiţiile de climă şi sol¤

¤Tema08¤¤La nivel de plantă, potenţialul de producţie se manifestă mai deplin în cazul când suprafaţa de plantare are forma de:¤¤Pătrat şi cerc¤¤Dreptunghi¤¤Triunghi¤¤Triunghi echilateral¤

¤Tema08¤¤Pentru stabilirea distanţei optime dintre rânduri este necesar de calculat:¤¤Înălţimea şi lăţimea coroanei, şi de determinat zona geografică a localităţii¤¤Fertilitatea naturală a solului¤¤Unghiul de înclinare a pantei¤¤Densitatea pomilor¤

¤Tema08¤¤La calculul densităţii reale a pomilor se stabileşte:¤¤Tehnologia de cultură aplicat㤤Tipul de plantaţie pomicol㤤Sistema de cultur㤠¤Vigoarea relativă a pomilor¤

¤Tema08¤¤Vigoarea relativă a pomilor se calculă:¤¤În baza coeficienţilor fertilităţii naturale a solului, vigoarea soiului şi vigoarea portaltoiului¤¤În funcţie de sistemul de cultur㤤În funcţie de factorii climatici şi edafici¤¤În funcţie de parametrii coroanei¤

¤Tema08¤¤Pe solurile cu fertilitate naturală medie şi ridicată se plantează pomi:¤¤De vigoare mare¤¤Altoiţi pe portaltoi franc¤ ¤De vigoare slabă de specii sămânţoase¤¤De vigoare medie¤

¤Tema09¤¤Sistemul de cultură a pomilor este caracterizat printr-un număr mare de elemente, cele mai importante fiind:¤¤Numărul de pomi la hectar, modul de formare şi conducere a coroanei, precocitatea, productivitatea la hectar, calitatea şi regularitatea producţiei¤¤Suprafaţa foliară şi indicele foliar¤¤Concentrarea şi specializarea producţiei pomicole¤¤Asigurarea necesarului de forţă de muncă¤

¤Tema09¤¤Care este corelaţia dintre sistemul de cultură a pomilor şi mecanizare?¤¤Posibilitatea de executare mecanizată a lucrărilor de întreţinere¤¤E mai bine să se adapteze sistema de maşini la sistemul de cultur㤤În prezent este necesar să se adapteze sistemul de cultură la sistema de maşini aflate în fabricaţie¤¤Satisfacerea integrală a particularităţilor biologice ale pomilor¤

¤Tema09¤¤Structura plantaţiei pomicole este determinată de:¤¤Distanţa de plantare şi forma coroanei¤¤Distanţele de plantare dintre rânduri şi între pomi pe rând¤¤Distanţa de plantare, forma coroanei şi parametrii ei¤ ¤Amplasarea spaţială a macrostructurii vegetale şi a rândurilor pe teritoriul livezii¤

¤Tema09¤¤Se deosebesc următoarele categorii de plantaţii pomicole:¤¤Culturi pomicole pure şi asociate¤¤Clasice, intensive, superintensive şi “pajişte”¤

10

¤Industriale şi familiale¤¤Didactice şi experimentale¤ ¤Tema09¤¤Se deosebesc următoarele sisteme de culturi pomicole:¤¤Sămânţoase, sâmburoase, nucifere şi bacifere¤¤Extensiv, intensiv, superintensiv, ultraintensiv¤¤Agropomicol şi grădinile familiale¤¤Comerciale, de aliniament, didactice¤

¤Tema09¤¤Se deosebesc următoarele tipuri de plantaţii pomicole:¤¤Extensive, intensive, superintensive şi “pajişte”¤¤Plantaţii pure; plantaţii asociate¤¤Sămânţoase, sâmburoase, nucifere, bacifere, tropicale, subtropicale¤ ¤Plantaţii comerciale; plantaţii didactice şi experimentale; plantaţii de aliniament¤

¤Tema09¤¤Sistemul clasic de culturi pomicole este aplicabil pentru toate speciile pomicole:¤¤Altoite pe portaltoi generativi¤¤Amplasate pe terenuri în pant㤤În plantaţiile comerciale¤¤În unităţile specializate de producere a fructelor¤

¤Tema09¤¤Sistemul intensiv de cultură a pomilor de măr se caracterizează prin:¤¤Formarea unui schelet solid, fapt ce permite realizarea unor producţii ridicate¤¤Folosirea portaltoilor M9, M4, M7, MM 106¤¤Utilizarea unui număr redus de pomi la hectar¤¤Utilizarea la maximum a radiaţiei solare datorită coroanelor globuloase de mare volum¤

¤Tema09¤¤Potenţialul de producţie mare la unitate de suprafaţă asigură coronamentul:¤¤Cu lăţimea bazei în limitele 1,5 – 2,5 m, care se micşorează spre vârf până la 0,8 – 1,2 m cu înălţimea până la 2,3 – 3,5 m¤ ¤Structurat din coroane globuloase de mare volum, care ating 5 – 10 m înălţime şi 4 – 8 m lăţime¤¤Condus după piramida etajată, piramida neetajată şi piramida mixt㤤Condus după cupa ameliorată formând coroane de 3 – 4 m înălţime şi 3 – 3,5 m grosime la baz㤠¤Tema09¤¤Durata rentabilă a unei plantaţii intensive este de:¤¤14 – 15 ani la piersic¤¤25 – 30 ani la cais¤¤35 – 40 ani la măr şi prun¤¤50 – 55 ani la vişin şi cireş¤

¤Tema09¤¤Sistemul superintensiv se caracterizează prin:¤¤Forma de coroană aplatizată sau globuloasă cu înălţimea de 1,5 – 2,5 m şi grosimea de 1,5 – 1,8 m la bază şi 0,8 – 1,2 m la vârf¤¤Durata de exploatare destul de lungă a pomilor, 25 – 30 ani¤¤Realizarea unei densităţi de plantare de 500 – 800 pomi / ha¤¤Forme de coroană care permit o dezvoltare destul de voluminoasă a pomilor¤

¤Tema09¤¤Investiţiile, deşi sunt mari, se recuperează:¤¤După primele 2 – 4 recolte¤¤După 5 – 6 ani de rodire¤¤Începând cu al 3-lea, al 4-lea an de la plantare¤¤După 15 ani în sistemul superintensiv, 25 ani în sistemul intensiv şi 40 ani în sistemul clasic¤

¤Tema09¤¤Sistemul superintensiv se înfiinţează cu soiuri care formează mugurii de rod:¤¤Pe bursa de rod şi vatra de rod¤¤Pe ramurile anuale¤¤Pe lăstarii în creştere¤¤Pe ramuri de rod în devenire (pintenul şi smiceaua)¤

¤Tema09¤¤Rodirea economică deplină intervine după cca.:¤¤7 – 8 ani de la plantare în sistemul intensiv ¤¤15 – 20 ani de la plantare în sistemul clasic¤¤6 – 7 ani la plantare în sistemul superintensiv¤¤3 – 4 ani de la plantare în sistemul ultraintensiv¤

¤Tema09¤¤Sistemul agropomicol se promovează:¤¤Pentru obţinerea producţiei de fructe şi a unei producţii agroalimentare¤ ¤Pentru obţinerea producţiei de fructe calitative¤¤Pentru a satisface aspectul estetic în jurul locuinţelor¤¤Pentru satisfacerea consumului familial de fructe¤

¤Tema10¤¤Pichetajul este o lucrare prin care:¤¤Se stabileşte pe teren poziţia fiecărui pom¤¤Terenul se împarte în tarlale şi parcele¤¤Tarlalele se delimitează între ele prin drumuri, zone de întoarcere şi perdele contra vânturilor¤¤Se trasează rândurile pe curbe de nivel¤

¤Tema10¤¤În livezile superintensive de măr se recomandă pichetajul:¤¤În dreptunghi¤¤În pătrat¤¤În triunghi echilateral¤¤Pe curbele de nivel¤

¤Tema10¤¤Pentru încadrarea terenului sunt necesare:¤¤Aparate geodezice, panglică de oţel, triunghi echilateral şi dreptunghic, ţăruşi de lemn, lungi de 60 – 70 cm¤¤Scândură de repicat, picheţi lungi de 40 cm¤¤Cabluri din sârmă pentru plantare pe care sunt marcate distanţele dintre rânduri şi dintre pomi pe Rând, picheţi lungi de 40 cm¤¤Cadru din lemn prevăzut cu boloboc, picheţi lungi de 40 cm¤

¤Tema10¤¤La încadrarea terenurilor plan:¤¤Se trasează mai întâi o linie de bază pe aliniamentul drumurilor¤¤Linia de bază se trasează de la vest la est¤¤Linia de bază trebuie să fie perpendiculară pe drumul principal¤¤Linia de bază se trasează de la nord la sud¤

¤Tema10¤¤Repichetarea terenului se face:¤¤În baza distanţei dintre rânduri de pomi în baza picheţilor de control fixaţi la 1 m distanţă de picheţii marginali ai fiecărui rând¤¤Cu ajutorul sârmei pentru plantare pe care sunt marcate distanţele dintre rânduri şi dintre pomi pe rând¤¤În baza sistemei de pichetare a pomilor¤¤Întocmirea registrului plantaţiei¤

¤Tema10¤¤Pomii destinaţi plantării trebuie să fie:¤¤Autentici şi bine dezvoltaţi ¤¤Altoiţi pe portaltoi vegetativi devirozaţi¤¤Cu sistemul radicular fasciculat şi bine dezvoltat¤¤Pe rădăcini proprii fără altoire, pentru a reduce investiţiile la înfiinţarea livezilor¤

¤Tema10¤

11

¤Pentru plantaţiile moderne de măr şi păr se folosesc pomi:¤¤În vârstă de doi ani viguroşi cu ramuri anticipate¤¤În vârstă de 2 ani, cronaţi¤¤Din câmpul 2 fără anticipaţi¤¤Sub formă de vargă¤

¤Tema10¤¤Ramurile anticipate:¤¤Cu unghiurile de inserţie mai mari comparativ cu cele normale¤¤În majoritatea cazurilor sunt slab dezvoltate şi se taie în timpul formării coroanei¤¤Formează muguri floriferi slab dezvoltaţi¤¤Compromit calitatea materialului săditor¤

¤Tema10¤¤Pomii în vârstă de 2 ani trebuie să aibă minimum:¤¤5 – 6 ramuri în coroan㤤3 – 4 ramuri în coroan㤤6 – 7 ramuri în coroan㤤4 – 5 ramuri în coroană¤

¤Tema10¤¤Pomii se plantează toamna:¤¤Până la 15 – 20 septembrie¤¤În faza repausului facultativ sau forţat¤¤După căderea frunzelor¤¤La începutul fazei repausului prealabil¤

¤Tema10¤¤Pomii se plantează primăvara:¤¤În fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤¤Când temperatura aerului este pozitivă şi solul nu este îngheţat¤¤Înainte de a începe umflarea mugurilor¤¤Când terenul s-a zvântat şi a început să înflorească porumbarul¤

¤Tema10¤¤Pregătirea pomilor pentru plantare include:¤¤Tăierea rădăcinilor rupte, rănite sau necrozate¤¤Alegerea ramurilor pentru formarea viitoarei coroane¤¤Scurtarea vergii la înălţimea de proiectare a trunchiului (45 – 70 cm) plus 25 – 30 cm¤¤Aprobarea, inventarierea, clasarea conform condiţiilor STAS şi transportarea pomilor¤

¤Tema10¤¤Pomii parţial dehidrataţi se introduc în bazine cu apă, unde se ţin:¤ ¤24 – 48 ore pentru rehidratare¤¤4 – 6 ore pentru rehidratare¤¤10 – 12 ore pentru rehidratare¤¤15 – 20 ore pentru rehidratare¤

¤Tema10¤¤După fasonare şi rehidratare pomii se introduc cu rădăcinile într-o mocirlă pregătită:¤¤Din pământ galben, baligar de vită proaspătă în părţi egale şi ap㤤Din lut, torf, substanţe biologic active şi ap㤤Din pământ galben, mraniţă în părţi egale şi ap㤤Din sol fertil, baligă de vită proaspătă în părţi egale şi apă¤

¤Tema10¤¤Pe terenurile desfundate gropile se sapă mecanizat sau manual cu dimensiunile:¤¤60 x 60 x 40 cm¤¤20 x 20 x 25 cm¤¤35 x 35 x 25 cm¤¤80 x 80 x 60 cm¤

¤Tema10¤¤La plantare în gropi se administrează câte:¤

¤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g superfosfat şi 30 – 40 g sare potasic㤤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g sulfat de amoniu şi 15 – 20 g azotat de sodiu¤¤20 – 30 kg compost¤¤200 – 300 g superfosfat şi 60 – 80 g sare potasică¤

¤Tema10¤¤Pomii se repartizează la gropi şi se aşează în gropi cu vârful:¤¤Spre intervalul dintre rânduri în direcţia opusă începutului plantării¤¤Spre nord sau sud¤¤Pe direcţia rândului¤¤În direcţia opusă vânturilor de primăvară¤

¤Tema10¤¤Coletul în momentul plantării este aşezat:¤¤Cu 3 – 5 cm deasupra nivelului solului¤¤Cu 10 – 15 cm mai sus de suprafaţa solului¤¤Cu 3 – 5 cm mai jos de suprafaţa solului¤¤La nivelul solului¤

¤Tema10¤¤La pomii altoiţi pe portaltoi vegetativi este necesar ca locul altoirii să se afle:¤¤Cu 3 – 5 cm mai sus de suprafaţa solului în livezile intensive şi cu 10 – 15 cm în livezile superintensive¤¤La nivelul solului pentru a exclude formarea rădăcinilor pe altoi¤¤Cu 3 – 5 cm mai jos de suprafaţa solului pentru a mări rezistenţa pomilor la vârf¤¤Pe direcţia rândului din partea de sud pentru a preveni ruperea pomilor de vânturile dominante¤

¤Tema10¤¤Pe terenurile situate în pantă, adâncimea de plantare a pomilor este diferită:¤¤În partea de sus a pantei coletul se introduce în groapă cu 3 – 5 cm¤¤În partea de mijloc coletul se află la nivelul solului¤¤La baza pantei coletul se amplasează mai sus de nivelul solului cu 1 – 2 cm¤¤Pe porţiunile uniforme a pantei coletul în momentul plantării este aşezat cu 10 – 15 cm mai sus de suprafaţa solului¤

¤Tema10¤¤La plantarea pomilor:¤¤Se foloseşte scândura de plantat, unde pichetajul pe rând s-a făcut cu 3 picheţi, repicatul se face concomitent cu plantarea¤¤Repichetatul se face cu ajutorul panglicii de oţel pentru măsurarea distanţelor dintre pomi¤¤Se utilizează scândura de repicat pentru a stabili poziţia fiecărui pom pe rând¤¤Se folosesc jaloane pentru trasarea aliniamentelor, ţăruşi din lemn, picheţi, maiuri de lemn¤

¤Tema10¤¤După tasarea solului din groapă:¤¤În jurul pomului se face un lighean, în care se toarnă 20 – 30 l de ap㤤În jurul pomului se face un muşuroi înalt de 30 – 35 cm şi larg la bază de 50 – 60 cm, pentru apărarea sistemului radicular de ger şi deshidratare¤¤Pomii se îndreaptă şi se corectează adâncimea de plantare¤¤Pomul se mocirleşte pentru a reduce evaporarea apei din sol¤¤Tema10¤¤La plantarea livezilor cu ajutorul hidroforatului rădăcinile pomilor la fasonare se taie până:¤¤La 10 cm¤¤La 5 cm¤¤La 15 cm¤¤La 20 cm¤

¤Tema10¤

12

¤Îngrijirea pomilor după plantare include:¤¤Tasarea solului în jurul pomilor de la marginea gropii spre pom¤¤Corectarea adâncimii de plantare a pomilor¤¤Întocmirea registrului plantaţiei¤¤Tăierea pomilor, înainte de pornire în vegetaţie¤

¤Tema10¤¤Ramurile anticipate din zona de proiectare a coroanei:¤¤Se subordonează axului central¤¤Se scurtează la 2 – 3 muguri bine dezvoltaţi¤¤Se suprim㤤Se scurtează la 30 – 40 cm lungime pentru stabilirea echilibrului dintre rădăcină şi tulpină¤

¤Tema10¤¤Ramurile anuale se scurtează¤:¤La 2 – 3 mm deasupra unui mugure terminal situat spre interior¤¤La 2 – 3 mm deasupra unui mugure terminal situat spre exterior¤¤La 2 – 3 mm sub un unghi de cea 45o din partea mugurelui¤¤La cep de 2 – 3 cm¤

¤Tema10¤¤Lucrările de îngrijire a pomilor în primul an de vegetaţie se încheie:¤¤Cu învelirea trunchiului cu diverse materiale de protecţie împotriva rozătoarelor¤¤Cu aratul la 18 – 22 cm adâncime cu 10 – 12 zile înainte de căderea frunzelor¤¤Cu facerea, în jurul pomilor, a unui muşuroi înalt de 30 – 35 cm şi larg la bază de 50 – 60 cm¤¤Cu irigarea de toamnă sau de aprovizionare¤

¤Tema10¤¤Registrul plantaţiei va include următoarele date:¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, eroziunea solului, oboseala solului expoziţia, înclinarea pantei¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, grosimea stratului de sol, textura solului, structura solului, porozitatea şi aeraţia solului¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, data plantării, specia, soiul, portaltoiul, vârsta pomilor, distanţa de plantare¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, adâncimea apei freatice, conţinutul de humus, conţinutul de elemente minerale, reacţia solului¤

¤Tema10¤¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de măr şi păr de tip intensiv:¤¤50 – 60 mii lei¤¤80 – 100 mii lei¤¤60 – 80 mii lei¤¤30 – 40 mii lei¤

¤Tema10¤¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de vişin şi cireş:¤¤20 – 25 mii lei¤¤25 – 30 mii lei¤¤30 – 35 mii lei¤¤35 – 40 mii lei¤

¤Tema10¤¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de cais şi piersic:¤¤20 – 25 mii lei¤¤25 – 30 mii lei¤¤30 – 35 mii lei¤¤35 – 40 mii lei¤

¤Tema10¤

¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de arbuşti fructiferi:¤¤50 – 60 mii lei¤¤40 – 50 mii lei¤¤60 – 70 mii lei¤¤70 – 80 mii lei¤

¤Tema10¤¤Durata de fructificare a plantaţiilor de măr şi păr de tip intensiv:¤¤20 ani¤¤15 ani¤¤25 ani¤¤30 ani¤

¤Tema10¤¤Durata de fructificare a plantaţiilor de piersic, cais şi vişin:¤¤20 ani¤¤15 ani¤¤25 ani¤¤30 ani¤

¤Tema10¤¤Durata de fructificare a plantaţiilor de căpşun în cultura multianuală:¤¤2 ani¤¤3 ani¤¤4 ani¤¤5 ani¤

¤Tema10¤¤Durata de fructificare a speciilor pomicole:¤¤Nucul – 50 ani¤¤Zmeurul – 10 ani¤¤Coacăzul 15 ani¤¤Prunul – 30 ani¤

¤Tema10¤¤Indicii eficienţei economice a exploatării plantaţiilor pomicole:¤¤Toate cele enumerate sunt corecte¤¤Preţul de comercializare şi valoarea producţiei¤¤Cost unitar, beneficiu şi nivelul de rentabilitate¤¤Productivitatea, cheltuieli directe şi indirecte¤

¤Tema11¤¤Trecerea repetată a agregatelor de maşini pe intervale:¤¤Duce la o tasare în adâncime a solului¤¤Favorizează aeraţia şi capacitatea pentru ap㤤Provoacă creşterea conţinutului de materie organică din sol¤¤Favorizează pătrunderea rădăcinilor¤

¤Tema11¤¤Alegerea sistemului de întreţinere şi lucrare a solului se face în funcţie:¤¤De condiţiile climatice şi edafice, dotarea tehnică, factorii biologici, tehnologici şi economici¤ ¤De vegetaţia spontană, perioada de maturare a fructelor¤¤De structura şi fertilitatea solului¤¤De sistema de conducere şi tăiere a pomilor¤

¤Tema11¤¤Lucrările de întreţinere a solului din livezi trebuie să asigure:¤¤Afânarea şi prevenirea tasării solului, menţinerea fertilităţii solului şi asigurarea umidităţii necesare pomilor¤¤Tasarea solului numai în stratul 0 – 20 cm¤¤Reducerea densităţii aparente a solului în stratul 0 – 20 cm¤¤Îmbunătăţirea structurii, ce se manifestă prin mărirea bulgorozităţii şi micşorarea conţinutului de agregate hidrostabile¤

¤Tema11¤¤Ogorul lucrat se caracterizează prin:¤

13

¤Menţinerea afânată şi fără buruieni a solului prin lucrare repetată cu ajutorul mijloacelor mecanizate şi manual¤¤Erbicidarea terenului pe întreaga suprafaţ㤤Executarea unei arături de toamnă, iar în primăvară terenul se însămânţează cu amestecuri de graminee şi leguminoase¤¤Executarea a 1-2 cultivări în prima jumătate a verii şi îmburuienarea naturală a solului în ultima jumătate a verii¤

¤Tema11¤¤Arătura de toamnă se execută la următoarele adâncimi:¤¤Pe solurile grele şi mijlocii, la 20 – 22 cm¤¤În plantaţiile tinere, la 10 – 15 cm¤¤Pe solurile uşoare, la 22 – 25 cm¤¤Pe solurile cu stratul arabil subţire, la 20 – 22 cm¤

¤Tema11¤¤Arătura de toamnă trebuie efectuată:¤¤Cu două săptămâni înainte de căderea frunzelor¤¤După căderea frunzelor pentru a încorpora frunzele în sol¤¤După recoltarea fructelor de maturare târzie¤¤În momentul încetării creşterii lăstarilor şi formării mugurelui terminal¤

¤Tema11¤¤Ogorul lucrat prezintă o serie de avantaje:¤¤Distruge buruienele, împiedică drajonarea la prun şi vişin, nu poluează mediul înconjurător¤ ¤Are efect pozitiv asupra structurii şi tasării în profunzime a solului¤¤Intensifică procesul de eroziune a solului a terenurilor în pant㤤Reduce ritmul de mineralizare a substanţelor organice¤

¤Tema11¤¤Ogorul negru se practică pe terenuri:¤¤Care nu sunt supuse eroziunii, în zone cu precipitaţii scăzute¤¤Plan în livezile intensive şi superintensive pentru a asigura o creştere cât mai bună a pomilor¤¤Frământate cu sol greu, profund¤¤În pantă de până la 5 – 60 în plantaţiile comerciale şi grădinile familiale¤

¤Tema11¤¤Ogorul combinat cu erbicide include:¤¤Lucrarea solului dintre rânduri şi aplicarea erbicidelor pe rând¤ ¤Utilizarea erbicidelor odată cu semănatul culturilor agroalimentare printre rândurile de pomi¤¤Utilizarea erbicidelor preemergente şi postemergente în perioada de repaus relativ a pomilor¤¤Administrarea erbicidelor pe întreaga suprafaţă a plantaţiei¤

¤Tema11¤¤Suportă mai bine erbicidele:¤¤Mărul şi părul¤¤Prunul şi corcoduşul¤¤Caisul şi piersicul¤¤Coacăzul şi agrişul¤

¤Tema11¤¤Dintre portaltoi sunt mai sensibili la erbicide:¤¤Cireşul, migdalul, piersicul, corcoduşul¤¤Mărul şi părul sălbatic¤¤Mărul franc¤¤Părul franc¤

¤Tema11¤¤Cele mai importante erbicide sistemice postemergente sunt:¤¤Raundup CS, Gallant super¤¤Caragarde 50 PV, Simanex 50 WP (50% simazin)¤¤Divrinol¤¤Simadon 400 SC (50% simazin)¤

¤Tema11¤¤După modul de acţiune erbicidele se împart în:¤

¤De contact şi sistemice¤¤Preemergente şi postemergente¤¤Erbicide pe bază de simazin şi pe bază de atrazin¤¤Soluţii uleioase şi soluţii apoase¤

¤Tema11¤¤Avantajele utilizării ogorului erbicidat sunt:¤¤Reduce numărul de lucrări mecanice, are efect pozitiv asupra structurii solului¤¤Materia organică se mineralizeaz㤤Se măreşte productivitatea pomilor, cheltuielile şi riscul poluării¤¤Se măreşte rezistenţa la ger a pomilor¤

¤Tema11¤¤În primii ani după plantare, printre rândurile de pomi pot fi cultivate:¤¤Soia, fasolea, mazărea, ceapă, usturoi, sfeclă roşie, morcovul, pepene verde, pepene galben, Varză, dovlecei, cartofi timpurii etc.¤¤Mărar, pătrunjel, leuştean, ţelin㤤Grâu, orz, secară, ovăz, porumb, floarea soarelui¤ ¤Lucernă, esparţet, trifoi¤

¤Tema11¤¤Avantajele culturilor intercalate sunt:¤¤Se valorifică eficient terenul, reduc eroziunea solului, reduc cheltuielile aferente plantaţiilor¤¤Necesită un volum suplimentar de forţă de muncă manual㤤Împiedică lucrările de întreţinere a pomilor şi de combatere a dăunătorilor¤¤Împiedică îmburuienirea terenului¤

¤Tema11¤¤Culturi pentru îngrăşământ verde se utilizează:¤¤Măzărichea, secara, orz de primăvară, rapiţa, facelia, borceag alb şi negru etc.¤¤Lucerna, trifoi, esparţet¤¤Porumb, floarea soarelui, mălai¤¤Mărar, chimen, topinambur¤

¤Tema11¤¤Culturile siderale se încorporează în sol ca îngrăşământ verde:¤¤În momentul când tulpinile plantelor sânt bine lignificate¤¤În momentul înfloririi¤¤În momentul în care evapo - transpiraţia potenţială depăşeşte cantitatea de apă provenită din precipitaţii şi începe să fie folosite rezervele de apă din sol necesare pomului¤¤În fenofaza creşterii intense a plantelor¤

¤Tema11¤¤Dezavantajele culturilor de acoperire:¤¤Plantele folosite ca îngrăşământ verde pot concura pomii în consumul de apă şi elemente minerale, costul de producţie al fructelor este mai mare decât la ogorul lucrat¤¤Reduc eroziunea solului, facilitează migrarea în adâncime a fosforului şi potasiului¤¤Îmbogăţesc solul cu materie organic㤤Îmbogăţesc structura solului şi favorizează înmulţirea microorganismelor¤

¤Tema11¤¤Înierbarea solului constă din menţinerea terenului din plantaţii cu diferite ierburi perene în special:¤¤Pentru plantaţiile amplasate pe pante, în zonele cu suficiente precipitaţii (peste 600 mm) sau în cele irigate¤ ¤În cazul plantaţiilor extensive (clasice)¤¤Pentru plantaţiile didactice şi experimentale¤¤Pentru plantaţiile pe rod de specii sâmburoase¤ ¤Tema11¤¤Dintre speciile indicate înierbării artificiale amintim:¤¤Golomăţ, reigras, păiuş de livadă, firuţă, trifoi, sparcetă etc.¤

14

¤Lucerna, seradela¤¤Iarbă de Sudan, muştarul alb şi muştarul negru¤¤Lupinul galben, lupinul albastru¤

¤Tema11¤¤Înierbarea artificială poate fi:¤ ¤Permanentă sau temporară, totală sau parţial㤤Obţinută prin semănarea culturilor intercalate¤¤Pentru cultivarea unor plante pentru îngrăşământ verde¤¤Utilizată pe terenuri plan în condiţii insuficiente de umiditate¤

¤Tema11¤¤Cerinţele faţă de speciile de ierburi:¤¤Să reziste atât la secetă cât şi la umiditate, la umbră, la cosirea repetată cât şi la călcare etc.¤¤Să crească repede şi să producă o masă organică cât mai mare¤¤Să aibă o înrădăcinare puternic㤤Se pot cultiva ierburi în amestec cu leguminoasele cu condiţia ca acestea să fie pentru masă verde în luna mai¤

¤Tema11¤Norma de însămânţare a ierburilor la hectarul efectiv semănat, în funcţie de amestec, este de:¤¤40 – 60 kg¤¤60 – 80 kg¤¤80 – 100 kg¤¤100 – 120 kg¤

¤Tema11¤¤După înţelenire iarba se coseşte anual de cca.:¤¤4 – 5 ori¤¤2 – 3 ori¤¤6 – 7 ori¤¤8 – 9 ori¤

¤Tema11¤¤Iarba se coseşte:¤¤Când are înălţimea 15 – 20 cm¤¤În momentul lignificării tulpinii¤¤Când are înălţimea 30 – 40 cm¤¤În momentul înfloririi¤

¤Tema11¤¤Dintre avantajele înierbării menţionăm:¤¤Oprirea eroziunii, este ieftină, reduce tasarea solului, îmbogăţeşte solul cu substanţe organice etc.¤¤Determină o insuficientă aprovizionare cu apă a pomilor¤¤Mineralizarea substanţelor organice este lent㤤Iarba favorizează înmulţirea şoarecilor şi a multor boli şi insecte dăunătoare¤

¤Tema11¤¤Mulcirea solului sau ogorul cu mulci constă din:¤¤Acoperirea solului din plantaţie cu diferite materiale denumite mulci¤¤Menţinerea terenului din plantaţie cu diferite ierburi perene, iarba se coseşte repetat şi se lasă pe sol în formă de mulci¤¤Cultivarea printre rândurile de pomi a unor plante agroalimentare anuale sau perene: paiele, cocenii tocaţi, fânul se lasă pe sol în formă de mulci¤¤Folosirea terenului din livadă pentru cultivarea unor plante pentru îngrăşământ verde: pentru o mai bună încorporare în sol cultura prealabil se tăvălugeşte¤ ¤Tema11¤¤Criteriile după care se stabileşte sistemul de întreţinere şi lucrare a solului din plantaţiile pomicole:¤¤Cerinţele biologice ale speciilor pomicole, valorile factorilor ecologici şi edafici, cadrul social-economic, baza material㤤Sisteme de culturi pomicole¤¤Tipuri de plantaţii pomicole¤¤Productivitatea plantaţiilor pomicole¤

¤Tema12¤¤Obiectivul fertilizării în pomicultură îl constituie:¤¤Menţinerea sau sporirea fertilităţii solurilor şi a activităţii lor biologice¤¤Plantaţiile pomicole amplasate cu precădere pe terenurile amplasate în pantă, cu fertilitatea naturală mai slab㤤Pomii şi arbuştii fructiferi¤¤Cultura pomilor ce reprezintă o monocultură îndelungată¤

¤Tema12¤¤Fertilizarea în pomicultură implică folosirea, în principal:¤¤A îngrăşămintelor organice provenite din fermă şi adăugarea suplimentară de îngrăşăminte minerale¤¤Întreţinerea solului cu plante pentru îngrăşăminte verzi¤¤A îngrăşămintelor organice¤¤A îngrăşămintelor minerale¤

¤Tema12¤¤Consumul de elemente nutritive, pentru a forma 1000 kg fructe la hectar, este cel mai mare:¤¤La arbuşti fructiferi¤¤La plantele sămânţoase¤¤La plantele sâmburoase¤¤La plantele nucifere¤

¤Tema12¤¤În perioada de tinereţe, când predomină procesele de creştere vegetativă, pomii reacţionează pozitiv:¤¤La mangan prin favorizarea legării florilor, acumularea hidraţilor de carbon, maturarea fructelor şi a lăstarilor¤ ¤La fosfor prin diferenţierea mugurilor de rod şi sporirea calităţii fructelor¤¤La calciu ca element constructiv al pereţilor celulelor cu rol important în timpul păstrării merelor¤¤La azot şi potasiu prin formarea micro – şi macrostructurii coroanei¤

¤Tema12¤¤Cantitatea de elemente nutritive extrase din sol şi fixate în lemnul plantelor şi recoltă:¤¤Indică necesarul de elemente fertilizante pentru a evita sărăcia solului¤¤Se elimină din plantaţiile la tăiere şi cu recolta de fructe¤¤Indică cantitatea totală de elemente nutritive, extrase anual din sol¤¤Se întorc în sol cu ramurile tăiate şi cu recolta de fructe¤

¤Tema12¤¤Pentru menţinerea stării de fertilitate a solului şi a productivităţii plantaţiilor pomicole:¤¤Este necesară aplicarea îngrăşămintelor¤¤Se calculă cantitatea de elemente nutritive extrase din sol şi fixate în frunze, fructe şi lemnul plantelor¤¤Îngrăşămintele organice se încorporează în sol la 50 – 60 cm adâncime¤¤Este necesară aplicarea fertilizării extraradiculare¤

¤Tema12¤¤Efectul îngrăşămintelor este mai lent pe solurile:¤¤Argiloase¤¤Nisipoase¤¤Luto-argiloase¤¤Luto-nisipoase¤

¤Tema12¤¤Azotul mineral (N) se află în sol sub formă:¤¤Nitrică (NO3) şi amoniacală (NH4)¤¤De sulfat de amoniu (NH4)2SO¤4¤¤De azotat de sodiu NaNO3¤¤De azotat de calciu Ca(NO3)2¤¤Tema12¤¤Fosforul (P) constituie elementul de bază:¤¤În procesul de diferenţiere a mugurilor de rod şi fructificare¤¤Care intensifică procesul de creştere a lăstarilor¤

15

¤În procesul de creştere a ţesuturilor¤¤A clorofilei ¤

¤Tema12¤¤Cerinţele pomilor faţă de azot sunt mai mari în fenofaza:¤¤Creşterea intensă a lăstarilor¤¤Dezmuguritul¤¤Încetinirea şi încetarea creşterii lăstarilor¤¤Maturarea lemnului¤

¤Tema12¤¤Cerinţele pomilor faţă de fosfor sunt mai mari în fenofaza:¤¤Maturarea lemnului¤¤Dezmuguritul¤¤Creşterea intensă a lăstarilor¤¤Încetinirea şi încetarea creşterii lăstarilor¤

¤Tema12¤¤Cerinţele pomilor faţă de potasiu sunt mai mari în fenofaza:¤¤Încetinirea şi încetarea creşterii lăstarilor şi maturarea lemnului¤¤Formarea mugurilor¤¤Dezmugurirea şi începutul creşterii lăstarilor¤¤Creşterea intensă a lăstarilor¤

¤Tema12¤¤Principalele metode de apreciere a gradului de fertilitate a solurilor şi de stabilire a dozelor de îngrăşăminte sunt:¤¤Analiza agrochimică a solului şi analiza foliar㤤Însuşirile fizico-chimice a solului¤¤Dezvoltarea sistemului radicular a plantelor¤¤Starea creşterilor anuale¤

¤Tema12¤¤Analiza agrochimică a solului este obligatorie:¤¤Înainte de înfiinţarea plantaţiilor pomicole¤¤O dată in an¤¤De executat în fiecare perioadă de viaţă a pomilor¤¤Pe fenofaze de vegetaţie¤

¤Tema12¤¤Gradul de fertilitate slab se consideră când concentraţia în frunze de substanţe nutritive este:¤¤Cu 20 – 30 % sub cea optim㤤Cu 5 – 10 % sub cea optim㤤Cu 10 – 25 % sub cea optim㤤Cu 15 – 20 % sub cea optimă¤

¤Tema12¤¤Gradul de fertilitate insuficient se consideră când concentraţia în frunze de substanţe nutritive este:¤¤Cu 15 – 20 % sub cea optim㤤Cu 5 – 10 % sub cea optim㤤Cu 10 – 15 % sub cea optim㤤Cu 20 – 25 % sub cea optimă¤

¤Tema12¤¤Gradul de fertilitate mare se consideră când concentraţia în frunze de substanţe nutritive este:¤¤Cu 15 – 20 % peste cea optim㤤Cu 5 – 10 % peste cea optim㤤Cu – 10 – 15 % peste cea optim㤤Cu 20 – 25 % peste cea optimă¤

¤Tema12¤¤Gradul de fertilitate foarte mare se consideră când concentraţia în frunze de substanţe minerale este:¤¤Cu 20 – 30 % peste cea optim㤤Cu 5 – 10 % peste cea optim㤤Cu 10 – 15 % peste cea optim㤤Cu 15 – 20 % peste cea optimă¤

¤Tema12¤

¤Metoda morfologică şi fiziologică de apreciere a gradului de fertilitate a solurilor pomicole include:¤¤Modul de creştere a pomilor, culoarea frunzelor, grosimea şi lungimea lăstarilor etc.¤ ¤Vârsta plantaţiei şi potenţialul de producţie¤¤Nivelul asigurării solului cu forme mobile de substanţe nutritive¤¤Culoarea şi maturarea fructelor¤

¤Tema12¤¤Metoda bilanţului elementelor nutritive include:¤¤Calcularea şi bilanţul cantităţilor de elemente nutritive extrase din sol de diferite organe ale fructelor şi producţia de fructe¤ ¤Fertilizarea cu îngrăşăminte organice¤¤Fertilizarea mineral㤤Analiza foliară¤

¤Tema12¤¤Cel mai recomandat este gunoiul de grajd:¤¤De bovine, de păsări¤¤De ovine¤¤De porcine¤¤De cabaline¤ ¤Tema12¤¤Concentraţia în substanţe uscate este mai mare în gunoiul de grajd:¤¤De găini şi raţe¤¤De ovine¤¤De porcine¤¤De cabaline¤

¤Tema12¤¤Gunoiul de grajd se recomandă să fie folosit după:¤¤6 luni de păstrare¤¤3 luni de păstrare¤¤9 luni de păstrare¤¤12 luni de păstrare¤

¤Tema12¤¤În agricultura biologică principala formă de îngrăşăminte organice este:¤¤Compostul şi îngrăşămintele verzi¤ ¤Dejecţiile lichide¤¤Gunoiul de grajd de păsări¤¤Gunoiul de grajd de bovine¤

¤Tema12¤¤Gunoiul de grajd se utilizează prin administrare toamna şi încorporare:¤¤Printr-o lucrare superficială a solului¤¤La 30 – 35 cm adâncime¤¤La 25 – 30 cm adâncime¤¤La 35 – 40 cm adâncime¤

¤Tema12¤¤Îngrăşămintele minerale pot fi aplicate:¤¤În sol sub formă solidă sau lichid㤤În sol numai în formă solid㤤Numai prin stropiri foliare¤¤În sol numai în perioada de repaus relativ a pomilor¤ ¤Tema12¤¤Coeficientul de folosire al N este mai mare din:¤¤Îngrăşămintele chimice¤¤Gunoi de grajd¤¤Compost¤¤Îngrăşăminte verzi¤

¤Tema12¤¤Coeficientul de folosire al P şi K este mai mare din:¤¤Gunoi de grajd¤¤Îngrăşăminte chimice¤¤Compost¤

16

¤Îngrăşăminte verzi¤

¤Tema12¤¤Nivelul asigurării pomilor cu elemente nutritive din sol se determină:¤¤Prin metoda agrochimică, metoda experimentală şi diagnosticare foliar㤤Prin metoda morfologic㤤După creşterile anuale¤¤După productivitate¤

¤Tema12¤¤Stabilirea dozei de îngrăşăminte se face diferit, în funcţie:¤¤De sistemul de cultură, fertilitatea solului, productivitatea livezii etc.¤¤De textura şi structura solului¤¤De compoziţia chimică a îngrăşămintelor¤¤De expoziţia terenului şi înclinarea pantei¤

¤Tema12¤¤Aplicarea în profunzime a fosforului şi potasiului este justificată:¤¤Pe toate solurile slab aprovizionate cu fosfor mobil şi potasiu¤¤In plantaţiile de măr şi păr¤¤În plantaţiile de specii sâmburoase¤¤La înfiinţarea plantaţiei-mamă de căpşun¤

¤Tema12¤¤Dozele de îngrăşăminte de fosfor şi de potasiu, pentru fertilizarea de aprovizionare:¤¤Este raţional a se calcula prin metoda stabilirii unui anumit nivel de aprovizionare a solului cu elemente nutritive¤¤Se calculă pentru toată perioada de exploatare a livezilor intensive¤¤Se calculă pentru a asigura cerinţele plantelor în primii 1 – 2 ani¤¤Se calculă pentru stratul de sol 0 – 20 cm adâncime¤

¤Tema12¤¤Fertilizarea o dată cu plantarea include repartizarea, la fiecare groapă:¤¤Câte 10 – 15 kg gunoi de grajd bine descompus¤¤Câte 2 – 5 kg gunoi de grajd bine descompus¤¤Câte 20 – 25 kg gunoi de grajd bine descompus¤¤Câte 200 – 300 g P2O5 şi 400 – 500 g K2O¤

¤Tema12¤¤În livezile tinere, până la intrare în perioada de plină fructificare, orientativ se vor aplica:¤¤45 – 60 kg / ha azot¤¤15 – 30 kg / ha azot¤¤30 – 45 kg / ha azot¤¤60 – 75 kg / ha azot¤

¤Tema12¤¤În livezile tinere îngrăşămintele chimice cu azot se introduc în sol:¤¤Primăvara după legarea fructelor, la o distanţă de 0,8 – 1,0 m de la trunchi la adâncimea de 10 – 12 cm¤¤Toamna după căderea frunzelor, la o distanţă de 0,8 – 1,0 m de la trunchi la adâncimea de 10 – 12 cm¤¤Primăvara devreme, la o distanţă de 0,8 – 1,0 m de la trunchi la adâncimea de 10 – 12 cm¤¤Primăvara devreme pe întreaga suprafaţă¤

¤Tema12¤¤În livezile pe rod îngrăşămintele trebuie folosite:¤¤Cu regularitate¤¤dată în 2 ani¤¤Odată în 3 ani¤¤Odată în 4 ani¤

¤Tema12¤

¤Orientativ în livezile de măr pe rod se aplică pentru fiecare tonă de fructe estimate câte:¤¤2 Kg azot, 1 kg fosfor, 3 kg potasiu¤¤1 Kg azot, 0,5 kg fosfor, 1,5 kg potasiu¤¤4 Kg azot, 2 kg fosfor, 6 kg potasiu¤¤6 Kg azot, 3 kg fosfor, 9 kg potasiu¤

¤Tema12¤¤Orientativ în livezile de prun pe rod se aplică pentru fiecare tonă de fructe estimate câte:¤¤4 Kg azot, 2 kg fosfor, 5 kg potasiu¤¤2 Kg azot, 1 kg fosfor, 2,5 kg potasiu¤¤6 Kg azot, 3 kg fosfor, 7,5 kg potasiu¤¤8 Kg azot, 4 kg fosfor, 10 kg potasiu¤

¤Tema12¤¤Nivelul de aprovizionare a solului cu azot se determină:¤¤Anual¤¤Odată în 2 ani¤¤Odată în 3 ani¤¤Odată în 4 ani¤

¤Tema12¤¤Nivelul de aprovizionare a solului cu fosfor şi potasiu se determină:¤¤O dată în 3 ani¤¤Anual¤¤O dată în 4 ani¤¤O dată în 4 ani¤

¤Tema12¤¤În pomicultura biologică toamna se aplică:¤¤Gunoi de grajd 20 – 40 t / ha, la 2 – 3 ani¤¤40 – 60 kg / ha azot¤¤60 – 90 kg / ha fosfor¤¤90 – 120 kg / ha potasiu¤

¤Tema12¤¤De regulă gunoiul grajd, compostul, îngrăşămintele chimice de fosfor şi potasiu se administrează în solul livezilor:¤¤Toamna o dată cu arătura de baz㤤Primăvara înaintea primei lucrări a solului la adâncimea de 10 – 12 cm¤¤Vara după căderea fiziologică a fructelor¤¤Vara după recoltarea fructelor timpurii pentru a favoriza diferenţierea mugurilor de rod¤

¤Tema12¤¤Azotul se încorporează în sol:¤¤Primăvara devreme sau în două reprize: două treimi din doză se aplică cu 2 – 3 săptămâni Înainte de înflorire, iar cealaltă parte la 30 – 40 zile de la data înfloritului¤¤Toamna după căderea frunzelor¤¤Toamna cu 20 – 30 zile înainte de căderea frunzelor¤¤Vara după recoltarea fructelor timpurii¤

¤Tema12¤¤În livezile moderne îngrăşămintele organice:¤¤Se împrăştie uniform pe toată suprafaţa¤¤Se administrează local în zona de maximă densitate a rădăcinilor¤¤Se împrăştie uniform pe proiecţia coroanei¤¤Se repartizează la o distanţă de 0,8 – 1,0 m de la trunchi la 10 – 12 cm adâncime¤

¤Tema12¤¤Pentru buna gospodărie, îngrăşămintele utilizate la fertilizarea extraradiculară se amestecă:¤¤Cu pesticide¤¤Cu erbicide preemergente¤¤Cu erbicide postemergente¤¤Ce erbicide de contact şi sistemice¤

¤Tema12¤

17

¤La fertilizarea foliară se administrează:¤¤600 – 800 l soluţie la hectar¤¤200 – 300 l soluţie la hectar¤¤400 – 500 l soluţie la hectar¤¤1000 – 1200 l soluţie la hectar¤

¤Tema12¤¤Substanţele folosite, la fertilizarea foliară, în mod obişnuit sunt următoarele:¤¤Uree, în concentraţie de 0,3 – 1,0 %; sulfat de potasiu 0,5 %, superfosfat 0,5 %; borax – 0,5 %; sulfat de fier 0,4 %; sulfat de zinc 0,1 %; sulfat de magneziu 2 %¤¤Cragarde 50 PV, Caragarde Combi A 50, în cantitate de 17 – 20 kg / ha pentru măr şi păr¤¤Simanex 50 WP, Simanex 80 WP în cantitate de 6 – 8 kg / ha pentru măr şi păr¤¤Raundup CS, Fusilage super EC în cantitate de 3 – 4 l / ha în livezile pe rod¤

¤Tema13¤¤Lipsa de apă din sol:¤¤Determină înrăutăţirea proceselor chimice şi microbiologice din sol¤¤Prelungeşte perioada de vegetaţie a pomilor până toamna târziu¤¤Determină asfixierea radicular㤤Determină crăparea şi putrezirea fructelor¤

¤Tema13¤¤Excesul de apă din sol:¤¤Scade rezistenţa pomilor la ger şi la boli, diminuează calitatea fructelor¤¤Provoacă ofilirea trecătoare, apoi cea persistentă a frunzelor¤ ¤Provoacă uscarea vârfurilor lăstarilor şi a ramurilor¤¤Provoacă căderea frunzelor¤

¤Tema13¤¤Cantitatea de apă reprezintă până la 75 %:¤¤În frunze¤¤În fructe¤¤În rădăcin㤤În tulpină¤

¤Tema13¤¤Pentru a elabora 1 kg de substanţă uscată, o plantă pomicolă transpiră:¤¤300 – 500 l ap㤤100 – 200 l ap㤤200 – 300 l ap㤤500 – 600 l apă¤

¤Tema13¤¤Consumul zilnic de apă variază la plantele pomicole între:¤¤4 – 7 mm (40 – 70 m3/ha)¤¤2 – 4 mm (20 – 40 m3/ha)¤¤7 – 9 mm ( 70 – 90 m3/ha)¤¤9 – 11 mm (90 – 110 m3/ha)¤

¤Tema13¤¤În Republica Moldova valoarea medie a precipitaţiilor anuale este:¤¤Sub 500 mm¤¤250 – 300 mm¤¤300 – 400 mm¤¤600 – 700 mm¤

¤Tema13¤¤Principala sursă de acumulare a apei în sol:¤¤Sunt precipitaţiile atmosferice¤¤Este apa ridicată prin capilare¤¤Este apa higroscopică absorbită din aer¤¤Este apa folosită la irigarea de toamnă sau aprovizionare¤

¤Tema13¤¤Necesarul de apă al pomilor este influenţat:¤¤De factorii climatici, pedologici, biologici, tehnologici¤¤De densitatea aparentă a solului¤¤De grosimea stratului de sol explorat de sistemul radicular al plantelor¤¤De coeficientul de ofilire a plantelor¤

¤Tema13¤¤Grosimea stratului de sol la care este necesar să pătrundă apa administrată prin udare este de:¤¤0,6 – 0,8 m la pomii pe portaltoi clonali¤¤0,8 – 1,2m la zmeur şi coacăz¤¤0,7 – 0,8 la căpşun¤¤0,9 – 1,4 la prun şi corcoduş¤

¤Tema13¤¤Greutatea volumetrică a solului constituie:¤¤1,3 – 1,4 % pe solurile lutoase¤¤0,5 – 0,7 % pe solurile nisipoase¤¤2,1 – 2,3 % pe solurile lutoase¤ ¤2,4 – 2,5 % pe solurile argiloase¤

¤Tema13¤¤Capacitatea de câmp pentru apă a solului are valori de:¤¤4 % pe solurile nisipoase¤¤32 % pe solurile lutoase¤¤50 % pe solurile argiloase¤¤60 % pe solurile argiloase¤

¤Tema13¤¤Coeficientul de ofilire are valori de:¤¤12 % pe solurile lutoase¤¤16 % pe solurile lutoase¤¤5 % pe solurile nisipoase¤¤30 % pe solurile argiloase¤

¤Tema13¤¤Coeficientul de higroscopicitate are valori de:¤¤6 % pe solurile lutoase¤¤1 % pe solurile nisipoase¤¤5 % pe solurile nisipoase¤¤20 % pe solurile argiloase¤

¤Tema13¤¤Intervalul umidităţii active pentru majoritatea speciilor pomicole se situează în intervalul:¤¤50 – 80 % din intervalul umidităţii active¤¤10 – 20 % din intervalul umidităţii active¤¤20 – 30 % din intervalul umidităţii active¤¤30 – 40 % din intervalul umidităţii active¤

¤Tema13¤¤Irigaţia trebuie aplicată în momentul în care umiditatea din sol atinge plafonul:¤¤De 70 – 80 % din capacitatea de câmp pentru apă a solului¤¤De 50 – 60 % din capacitatea de câmp pentru apă a solului¤¤De 60 – 70 % din capacitatea de câmp pentru apă a solului¤¤De 80 – 90 % din capacitatea de câmp pentru apă a solului¤

¤Tema13¤¤Norma de udare, în cursul perioadei de vegetaţie, constituie:¤¤25 – 60 m3/ha la irigarea prin picurare¤¤80 – 100 m3/ha la irigarea prin aspersiune ¤¤120 – 150 m3/ha la irigarea prin brazde¤¤150 – 200 m3/ha la irigarea prin bazine individuale¤

¤Tema13¤¤Norma de udare la irigarea de aprovizionare se determină pentru stratul de sol 100 – 120 cm şi constituie:¤¤1000 – 1200 m3/ha¤¤400 – 500 m3/ha¤¤600 – 800 m3/ha¤

18

¤800 – 900 m3/ha¤

¤Tema13¤¤Norma de irigaţie pentru măr şi păr de soiuri târzii în condiţii de 450 – 500 mm precipitaţii constituie:¤¤3000 – 4000 m3/ha¤ ¤2000 – 3000 m3/ha¤¤1000 – 2000 m3/ha¤¤500 – 1000 m3/ha¤

¤Tema13¤¤Numărul de udări la pomi şi perioadele în care se aplică depinde de:¤¤Umiditatea din sol¤¤Nivelul productivităţii livezilor¤¤Coeficientul de higroscopicitate¤¤Greutatea volumetrică a solului¤

¤Tema13¤¤În plantaţiile pe rod brazdele se deschid la 1,0 – 1,5 m de la rând şi 0,8 – 1,0 m între ele la adâncimea:¤¤De 15 – 20 cm¤¤De 5 – 10 cm¤¤De 10 – 15 cm¤¤De 20 – 25 cm¤¤Tema13¤¤Lungimea brazdei constituie:¤¤100 – 120 m pe solurile grele¤¤50 – 60 m pe solurile grele¤¤80 – 100 m pe solurile uşoare¤¤100 – 120 m pe solurile uşoare¤

¤Tema13¤¤După irigare brazdele se astupă peste:¤¤3 – 4 zile¤¤1 – 2 zile¤¤5 – 6 zile¤¤Nu se astupă¤

¤Tema13¤¤Irigarea prin bazine individuale este indicată:¤¤Pentru pomii tineri în primii 2 – 3 ani după plantare¤¤Pentru pomii în plină producţie¤¤Pe terenuri cu pantă de 5 – 6 %¤¤Pe soluri grele¤

¤Tema13¤¤Are metode de irigare corespund cerinţelor pomilor în livezile intensive şi superintensive?¤¤Udarea prin aspersiune şi prin picurare¤¤Udarea prin bazine individuale sau colective¤¤Udarea prin brazde¤¤Udarea prin conducte subterane¤

¤Tema14¤¤Pomii lăsaţi să crească liber:¤¤Se supraîncarcă cu fructe, care sunt mari şi de calitate inferioar㤤Permit captarea maximă a R.F.A.¤¤Permit menţinerea echilibrului de creştere între partea bazală şi cea terminal㤤Devin mult mai productivi decât cei conduşi după anumite forme de coroană¤

¤Tema14¤¤Cerinţele biologice faţă de coroane:¤ ¤Să asigure un raport raţional între creştere şi rodire¤¤Să necesite o tehnică de formare simplă ¤¤Să nu necesite sistem de susţinere¤¤Să permită efectuarea economică a lucrărilor de întreţinere¤

¤Tema14¤¤Cerinţele agrotehnice faţă de coroane:¤

¤Utilizarea la maximum a factorilor ecologici şi edafici¤¤Să permită utilizarea efectivă a pesticidelor¤¤Să permită circulaţia agregatelor pentru mecanizarea lucrărilor de întreţinere în livad㤤Reducerea perioadei neproductive a plantaţiei¤

¤Tema14¤¤Cerinţele inginereşti faţă de coroane:¤¤Înălţimea trunchiului şi amplasarea şarpantelor în spaţiu trebuie să permită lucrarea solului pe rândul de pomi¤¤Să permită circulaţia aerului, pentru a nu favoriza răspândirea bolilor¤¤Să asigure o suprafaţă mare de fructificare¤¤Obţinerea unei suprafeţe optime de frunze şi a unui regim solar raţional¤

¤Tema14¤¤Cerinţele economice faţă de coroane:¤¤Să asigure o productivitate mare a muncii la efectuarea tuturor lucrărilor de întreţinere în livad㤤Să asigure un raport raţional între macrostructura vegetativă şi microstructura roditoare¤¤Să valorifice condiţiile climatice din zon㤤Să asigure o suprafaţă mare de fructificare¤

¤Tema14¤¤În condiţii concrete de mediu va fi aleasă acea formă de coroană care asigură:¤¤Cele mai mari recolte de fructe de calitatea 1¤¤Obţinerea celui mai mare beneficiu¤¤Utilizarea la maximum a factorilor ecologici¤¤Obţinerea fructelor de calitate superioară¤

¤Tema14¤¤Unghiul de inserţie a şarpantelor trebuie să fie de cca.:¤¤45 – 60o¤¤15 – 30o¤¤30 . 45o¤¤65 – 70o¤

¤Tema14¤¤Unghiurile mici de ramificare al şarpantelor:¤¤Ifluienţiază pozitiv creşterea în detrimentul intrării pomilor pe rod¤¤Temperează creşterile şi stimulează rodirea¤¤Permit captarea maximă a R.F.A.¤¤Asigură o bună concreştere cu axul central¤

¤Tema14¤¤Unghiul de divergenţă dintre două şarpante vecine nu trebuie să fie mai mic de¤¤20o¤¤72o¤¤120o¤¤144o¤

¤Tema14¤¤Echilibrul în plan orizontal se realizează prin:¤¤Scurtarea ramurilor la acelaşi nivel, sau prin schimbarea poziţiei lor în spaţiu¤¤Schimbarea unghiului de ramificare al şarpantelor care trebuie să se mărească de la bază spre vârful coroanei¤¤Amplasarea şarpantelor simetric în jurul axului¤¤Schimbarea unghiului de divergenţă în cazul amplasării corecte a trei şi patru şarpante¤

¤Tema14¤¤Echilibrul între şarpantele succesive, neetajate şi distanţate pe ax, este satisfăcut când:¤¤Acestea sunt descrescând ca vigoare şi complexitate de ramificaţii, de la bază către vârful pomului¤ ¤Scheletul este format numai ca suport pentru ramurile de rod¤

19

¤Acestea sunt uniform garnisite cu ramuri de semischelet şi de rod axul central, prin poziţia sa¤ ¤Verticală, poate asigura hrănirea omogenă a întregului schelet¤

¤Tema14¤¤Echilibrul în cadrul fiecărei şarpante:¤ ¤Se bazează pe principiul subordonării ca vigoare şi lungime a ramurilor de ordin superior celor de ordin inferior¤¤Se realizează prin tăieri în verde şi uscat¤¤Se realizează prin eliminarea din coroană a ramurilor de schelet de prisos¤¤Se bazează pe principiul că scheletul trebuie format numai ca suport pentru ramurile de rod¤

¤Tema15¤¤Practic tăierea constă din:¤¤Scurtarea sau suprimarea de la bază a unor lăstari sau ramuri¤¤Operaţii chirurgicale şi agrotehnice cu ajutorul cărora se realizează forma de coroană preconizar㤤Verigi agrotehnice ce asigură menţinerea echilibrului fiziologic în coroan㤤Tăieri de formare a coroanei şi tăieri de fructificare¤

¤Tema15¤¤Factorul agrotehnic decisiv în obţinerea recoltei constante mari de fructe şi de calitate superioară reprezintă:¤¤Tăierea pomilor¤ ¤Sistemul de cultur㤤Sistemul de întreţinere a solului¤¤Utilizarea raţională a pesticidelor şi insecticidelor¤

¤Tema15¤¤Tăierea pomilor după plantare:¤¤Restabileşte parţial corelaţia dintre tulpină şi sistemul radicular diminuat în urma scoaterii din pepinier㤤Asigură menţinerea echilibrului fiziologic în coroan㤤Creează posibilitatea de a forma şi a menţine o densitate optimă a structurii coroanei¤¤Menţine forma de coroană la parametrii proiectaţi¤

¤Tema15¤¤Tăierea pomilor:¤¤Este o operaţie negativă – necesară care trebuie utilizată numai în cazuri obligate¤¤Asigură stagnarea procesului natural al degarnisirii ramurilor¤¤Poate înlocui o serie de verigi agrotehnice: fertilizarea, irigarea etc.¤¤În perioada de plină rodire intensifică periodicitatea de rodire a pomilor de măr, păr şi prun¤

¤Tema15¤¤Efectul tăierilor asupra pomului se poate observa prin:¤¤Stimularea creşterii lăstarilor pe porţiunea rămasă a ramurii scurtate¤¤Mărimea volumului coroanei¤¤Înrăutăţirea situaţiei fitosanitare în livezi¤¤Îndesirea puternică a coroanei¤

¤Tema15¤¤Pomii tineri cărora li se aplică tăieri:¤¤Încep să fructifice mai târziu decât pomii netăiaţi¤¤Sunt mai rezistenţi la ger şi secet㤤Au dimensiuni mai mari decât pomii netăiaţi¤¤Se supraîncarcă cu fructe comparând cu pomii cărora nu li se aplică tăieri¤

¤Tema15¤¤Tăierea pomilor pe rod:¤¤Asigură menţinerea echilibrului fiziologic în coroan㤤Stimulează creşterile şi întârzie formarea mugurilor pe rod¤¤Înrăutăţeşte regimul de iluminare şi de aerisire în interiorul coroanei¤

¤Contribuie la răspândirea rapidă a bolilor şi vătămătorilor¤

¤Tema15¤¤Scurtarea este slabă când se înlătură:¤¤Până la 1/5 din lungimea ramurii anuale¤¤Până la 1/4 din lungimea ramurii anuale¤¤Până la 1/3 din lungimea ramurii anuale¤¤Până la 1/2 din lungimea ramurii anuale¤

¤Tema15¤¤Scurtarea este puternică când se taie:¤¤La 1/3 – 1/2 din lungimea ramurii anuale¤¤mai mult de 1/2 din lungimea ramurii anuale¤¤La cep de 4 – 5 muguri¤¤La cep de 2 – 3 muguri¤

¤Tema15¤¤Reducţia în lemn de 2 – 4 ani este numită tăiere:¤¤Slab㤤Mijlocie¤¤Puternic㤤Severă¤

¤Tema15¤¤Atât scurtarea cât şi reducţia provoacă o ramificare:¤¤Care duce la îndesirea coroanei, înrăutăţirea condiţiilor de iluminare a interiorului ei¤¤Echilibrată de-a lungul ramurilor de schelet şi semischelet¤¤Care stimulează garnisirea ramurilor cu formaţiuni de rod¤¤Puternică la pomii tineri, care favorizează formarea ramurilor de rod¤

¤Tema15¤¤Scurtarea slabă sau tăierea lungă are ca efect în mod obişnuit:¤¤Formarea unor lăstari vegetativi de vigoare mijlocie sub punctul de tăiere, la bază rămâne o zonă cu muguri dorminzi, iar restul mugurilor formează lăstari scurţi – ramuri de rod¤¤Provocarea apariţiei lăstarilor lacomi¤¤Micşorarea zonei de muguri care nu pornesc în vegetaţie de la baza ramurii¤¤Transformarea unor ramuri degarnisite în ramuri de rod¤

¤Tema15¤¤Efectele scurtării la pomi sunt mai evidente în perioada:¤¤Juvenial㤤De creştere şi rodire¤¤De rodire şi creştere¤¤De rodire¤

¤Tema15¤¤Inducţia (scurtarea pe lemn vechi) are efect:¤¤De formare a noi ramuri de mărimi variate şi de înviorare şi creştere a ramificaţiilor rămase în urma tăierii¤¤La reechilibrarea ramurilor anuale¤¤La formarea coroanei¤¤La formarea mugurilor de rod şi legarea fructelor la pomii tineri, în primii 2 – 4 ani de producţie¤

¤Tema15¤¤Suprimarea (rărirea) ramurilor are efect:¤¤De stimulare a creşterii ramurilor învecinate¤¤De îndesire a coroanei¤¤De înrăutăţire a condiţiilor de iluminare şi de aerisire a interiorului coroanei¤¤Similar scurtării ramurilor anuale¤

¤Tema15¤¤Suprimarea (plivirea) lăstarilor se utilizează pentru:¤¤Eliminarea concurenţilor, drajonilor a lăstarilor ce cresc pe latura superioară a ramurilor de schelet şi pe trunchi¤¤Stimularea diferenţierii mugurilor de rod la speciile sămânţoase¤¤Suprimarea dominantei apicale a lăstarilor la pomii propriu zişi¤¤Formarea ramurilor de rod în pomicultura ornamentală¤

20

¤Tema15¤¤La scurtarea ramurilor anuale, tăierea se efectuează sub un unghi de cca.:¤¤45o din partea opusă a mugurelui la 2 – 3 mm deasupra bazei acestuia¤¤45o la 2 – 3 mm deasupra unui mugur¤¤60o la 2 – 3 mm deasupra unui mugur¤¤90o la 5 – 10 mm deasupra unui mugur¤

¤Tema15¤¤La reducţia unei ramuri:¤¤Planul de tăiere trebuie să reprezinte continuarea liniei duse de-a lungul laturii exterioare a ramurii la care se face transferul¤¤Tăierea se face sub un unghi de cca. 45o¤¤Tăierea se execută la 5 – 10 mm deasupra unghiului de inserţie¤¤Tăierea se execută cu briceagul¤

¤Tema15¤¤La suprimarea unei ramuri:¤¤Tăierea se face tangent pe inelul de creştere¤ ¤Se practică tăieri lungi şi adânci pentru a provoca creşterea lăstarilor¤¤Se admite tăierea cu cepuri de 5 – 10 cm lungime¤¤Se permite tăierea cu cepuri de 5 – 10 mm lungime¤

¤Tema15¤¤La suprimarea unei ramuri groase tăierea se face cu ferestrăul:¤¤In trei etape: 1.ramura se taie, cât e posibil, pe dedesubt la 30 – 40 cm de la baza ei; 2.la 5 – 10 cm mai sus de prima tăietură ramura se taie până ea cade; 3.cepul rămas se taie la inel¤¤Tangent pe inelul de creştere¤¤La început ramura se taie la 30 –40 cm de la bază, apoi cepul rămas este tăiat de la inel¤¤La început ramura se taie pe dedesubt, de la bază, apoi deasupra, la inel până ea cade¤

¤Tema15¤¤În pomicultură se utilează mai frecvent următoarele operaţii tehnice secundare:¤¤Extirparea mugurilor (orbirea)¤¤Strangularea ramurilor¤¤Creşterea şi inelarea ramurilor¤¤Torsionarea şi frângerea ramurilor anuale¤

¤Tema16¤¤În funcţie de proiecţia coroanei pe sol coroanele se împart în:¤¤Rotunjite şi aplatizate¤¤Sferice şi conice¤¤Coroane cu ramuri orizontale, verticale oblice, arcuite şi mixte¤¤Fusiforme, cilindrice şi aplatizate, piramidale şi sferice¤

¤Tema16¤¤Un sistem de coroană se defineşte prin următoarele caracteristici:¤¤Forma conturului coroanei, prezenţa axului central, numărul şarpantelor şi modul de aşezare a lor pe ax, prezenţa sau lipsa subşarpantelor¤¤Scheletul coroanelor trebuie să fie format cât mai repede şi numai de dimensiunile strict necesare, pentru a ocupa spaţiul destinat¤¤Să se stimuleze acele părţi ale coroanei care cresc mai slab şi să se tempereze creşterea ramurilor cu vigoare exagerată, în vederea realizării echilibrului vertical şi orizontal al pomului¤¤Prin intervenţiile de formare se preferă conducerea în vegetaţie a pomilor faţă de operaţiile în uscat¤

¤Tema16¤¤Realizarea (formarea) unui sistem de coroană presupune:¤

¤Aplicarea unui şablon, în sensul că trebuie respectate anumite reguli în conducerea pomului¤¤O relaţie reciprocă între vigoarea pomilor, distanţele de plantare şi solul¤¤Structurarea ei intern㤤Conducerea ramificaţiilor în funcţie de destinaţia stabilită¤

¤Tema16¤¤Prezenţa axului central al coroanei presupune¤:¤Aşezarea şarpantelor în etaj, solitar sau combinat¤¤Ramificarea bilaterală altern㤤Formarea ramurilor de schelet¤¤Ramificarea simpodială¤

¤Tema16¤¤Pomii formaţi după sistema piramida etajată rărită prezintă un trunchi de 0,7 – 0,8 m înălţime şi un ax puternic pe care se înserează:¤¤6 – 10 şarpante după schema 4-3-2-1 sau 3-2-1¤¤6 – 7 şarpante în spirală distanţate la 35 – 40 cm¤¤7 – 8 şarpante după schema 3-1-1-1-1- ¤¤3 – 4 şarpante la bază cu lungimea de 40 – 50 cm formând un etaj şi 8 – 10 ramuri de semischelet mai sus de etaj.¤

¤Tema16¤¤Pomii conduşi după fusul subţire au un trunchi de 0,4 m şi un ax în formă de zigzag limitat la înălţimea de 2,5 – 3m deasupra unei ramuri:¤¤De semischelet¤¤Anuale¤¤De schelet¤ ¤De rod ¤

¤Tema16¤¤Cea mai reuşită formă de coroană în culturile superintensive pentru pomii de măr este:¤¤Fusul subţire¤¤Fusul subţire şerpuit¤¤Piramida mixt㤤Coroana natural – ameliorată cu volum redus¤

¤Tema16¤¤Vasul ameliorat se caracterizează printr-un ax scurt de 25 – 30 cm lungime pe care sunt înserate:¤¤3 – 4 şarpante distanţate la 12 – 15 cm între ele¤¤5 – 6 şarpante amplasate după schema 3-2-1 şi 2-2-1¤¤3 – 4 şarpante amplasate bilateral – altern – exterior¤¤3 – 4 şarpante la bază în spirală cu lungimea de 40 – 50 cm la 8 – 12 cm una de alta¤

¤Tema16¤¤Palmeta etajată cu braţe oblice constă din axul central bine dezvoltat pe care sunt înserate:¤¤3 etaje formate din câte 2 şarpante, orientate în direcţii opuse de-a lungul rândului, cu distanţa între ele de 10 -–15 cm¤¤6 – 7 şarpante de-a lungul rândului, primele două şarpante sub formă de etaj, iar celelalte 4 – 5 – se formează solitar la distanţa de 30 – 40 cm una de alta¤¤2 – 3 etaje formate din câte 2 şarpante dirijate sub un unghi de 15 – 30o faţă de direcţia rândului¤¤6 şarpante de-a lungul rândului după schema 3-2-1¤

¤Tema16¤¤Pomii conduşi după forma de coroană Tatura Trellis au un trunchi de 0,3 – 0,4 m înălţime şi un ax scurt, pe care sunt înserate:¤¤2 şarpante orientate în direcţii opuse sub un unghi de 60 – 70o

faţă de orizontală, perpendicular pe rândul de pomi¤¤4 şarpante cu un unghi de ramificare de 40o orientate câte 2 în intervale dintre rânduri¤¤2 şarpante încrucişate şi orientate orizontal în direcţii opuse de-a lungul rândului¤

21

¤în spirală 4 şarpante pe care sunt amplasate numai ramuri de garnisire¤

¤Tema17¤¤La măr suprafaţa foliară constituie 20 mii m2/ha. Pentru a obţine un fruct de 150 g avem nevoie de 35 frunze. Suprafaţa unei frunze constituie 27 cm2. Care va fi roadă de fructe la hectar?¤¤31,7 t¤¤27,4 t¤¤39,6 t¤¤21,7 t¤

¤Tema17¤¤Suprafaţa foliară optimă, menţinută într-o stare fiziologică activă, în funcţie de specie constituie:¤¤30 – 40 mii m2/ha¤¤10-20 mii m2/ha¤¤15-20 mii m2/ha¤¤45-60 mii m2/ha¤

¤Tema17¤¤Suprafaţa foliară la soiul de măr Idared, constituie 20 mii m2/ha. Distanţa de plantare a pomilor 4x2 m. Valorificarea suprafeţei de nutriţie 50%. De calculat indicele foliar pe suprafaţa acoperită de proiecţia coronamentului?¤¤F=4¤¤F=2¤¤F=3¤¤F=6¤

¤Tema17¤¤Suprafaţa foliară la soiul de măr Renet Simirenko, constituie 40 mii m2/ha. Distanţa de plantare a pomilor 4x2 m. Valorificarea suprafeţei de nutriţie 50%. De calculat indicele foliar pe suprafaţa acoperită de proiecţia coronamentului?¤¤F=8¤¤F=2¤¤F=4¤¤F=6¤

¤Tema17¤¤Suprafaţa foliară la soiul de măr Golden Delicious, constituie 30 mii m2/ha. Distanţa de plantare a pomilor 4x2 m. Valorificarea suprafeţei de nutriţie 50%. De calculat indicele foliar pe suprafaţa acoperită de proiecţia coronamentului?¤¤F=6¤¤F=3¤¤F=2¤¤F=4¤

¤Tema17¤¤Razele solare vizibile (400 – 760 nanometri) nu pot traversa un ecran de frunze mai gros de:¤¤1 – 1,2 m¤¤2,0 – 2,7 m¤¤2,5-3 m¤¤1,5 – 2,5 m¤

¤Tema17¤¤Necesarul de lumină pentru desfăşurarea proceselor de fotosinteză este asigurat în cazul în care frunzele primesc cel puţin: ¤¤25 – 30 % din lumina totală solar㤤10-15 % din lumina totală solar㤤40-45 % din lumina totală solar㤤50-55 % din lumina totală solară¤

¤Tema17¤¤Randamentul utilizării radiaţiei fotosintetice active RFA se consideră mediu între: ¤¤1,0 – 2, 0 %¤¤0,5 – 1,0 %¤

¤2,0 – 3,0 %¤¤3,0 – 4,0 %¤

¤Tema17¤¤Pentru ridicarea nivelului de utilizare a energiei solare în energie chimică legată, coronamentul unei plantaţii trebuie să acopere solul la:¤¤65 – 75 % din suprafaţa de nutriţie¤¤35 – 45 % din suprafaţa de nutriţie¤¤45 – 55 % din suprafaţa de nutriţie¤¤55 – 65 % din suprafaţa de nutriţie¤

¤Tema17¤¤Pentru ridicarea nivelului de utilizare a energiei solare în energie chimică legată coronamentul unei plantaţii trebuie să permită interceptarea a cel puţin:¤¤70 % din intensitatea radiaţiei solare¤¤50 % din intensitatea radiaţiei solare¤¤60 % din intensitatea radiaţiei solare¤¤80 % din intensitatea radiaţiei solare¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 230 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimea coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 102 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm¤¤425 cm¤¤450 cm¤¤465 cm¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimea coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 94 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm¤¤425 cm¤¤450 cm¤¤465 cm¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimea coroanei în partea bazală 190 cm, iar în partea de sus 84 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm¤¤425 cm¤¤450 cm¤¤465 cm¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimea coroanei în partea bazală 150 cm, iar în partea de sus 65 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤322 cm¤¤350 cm¤¤365 cm¤¤400 cm¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 172 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm¤¤425 cm¤

22

¤450 cm¤¤465 cm¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 165 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤¤450 cm¤¤465 cm¤¤400 cm¤¤350 cm¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei în partea bazală 150 cm, iar în partea de sus 115 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm¤¤425 cm¤¤450 cm¤¤465 cm¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei în partea bazală 150cm, iar în partea de sus 122 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤¤350 cm¤¤365 cm¤¤400 cm¤¤425 cm¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 190 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea coroanei în partea bazală 200cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm¤¤425 cm¤¤450 cm¤¤465 cm¤

¤Tema 17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea coroanei în partea bazală 200cm. De calculat distanţa dintre rânduri: în cazul latitudinii geografice 470 (tg 470 = 1,0724)¤¤465 cm¤¤450 cm¤¤425 cm¤¤400 cm¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea coroanei în partea bazală 140cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm¤¤425 cm¤¤450 cm¤¤365 cm¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea coroanei în partea bazală 150 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 470 = 1,0724)¤¤365 cm¤¤350 cm¤

¤322 cm¤¤400 cm¤

¤Tema 17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 230 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimea coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 102 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm; 14300 m2/ha; 8682 m3/ha¤¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤460 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimea coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 94 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm; 15150 m2/ha; 9187 m3/ha¤¤450 cm; 14300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤450 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤460 cm; 16300 m2/ha; 12682 m3/ha¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimea coroanei în partea bazală 150 cm, iar în partea de sus 65 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤322 cm; 14687 m2/ha; 6675 m3/ha¤¤350 cm; 11300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤300 cm; 14900 m2/ha; 6682 m3/ha¤¤460 cm; 16300 m2/ha; 9682 m3/ha¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 172 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. 470 (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm; 14350 m2/ha; 9300 m3/ha¤¤430 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 8682 m3/ha¤¤450 cm; 15300 m2/ha; 10682 m3/ha¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 165 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤¤450 cm; 14820 m2/ha; 10137 m3/ha¤¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤460 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤¤400 cm; 16300 m2/ha; 8281 m3/ha¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei în partea bazală 150 cm, iar în partea de sus 115 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm; 16300 m2/ha; 8281 m3/ha¤¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤460 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤

23

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei în partea bazală 150cm, iar în partea de sus 122 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤¤350 cm; 14970 m2/ha; 7771 m3/ha¤¤350 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤400 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 190 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea coroanei în partea bazală 200cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 470 = 1,0724)¤ ¤400 cm; 14500 m2/ha; 9500 m3/ha¤¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤450 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea coroanei în partea bazală 200cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 470 = 1,0724)¤¤465 cm; 15050 m2/ha; 10750 m3/ha¤¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤460 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea coroanei în partea bazală 140cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm; 16000 m2/ha; 8750 m3/ha¤¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤450 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤

¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea coroanei în partea bazală 150 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 470 = 1,0724)¤¤365 cm; 15064 m2/ha; 8217 m3/ha¤¤350 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤450 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤

¤Tema18¤¤Tăierea de formare a coroanei are drept scop:¤¤Formarea coroanei preconizate prin provocarea ramificării, stabilirea destinaţiei ramificaţiilor apărute, conducerea ramificaţiilor în funcţie de destinaţia stabilit㤤Obţinerea unor recolte de fructe superioare cantitativ şi calitativ prin menţinerea echilibrului fiziologic dintre creştere şi rodire în coroan㤤Menţinerea formei de coroană la parametrii proiectaţi pentru a obţine recolte mari de fructe calitative¤¤Redresarea coroanei care nu a fost formată şi întreţinută aşa cum trebuie¤

¤Tema18¤¤Tăierea de restabilire are drept scop:¤

¤Readucerea în stare normală a pomilor vătămaţi de calamităţi naturale – ger, grindină, chiciură etc.¤¤Schimbarea formei de coroan㤤Îngrijirea pomilor prin lucrări de igienă cultural㤤Stimularea creşterii pomilor prin înlocuirea ramurilor vechi cu lăstari noi cu potenţial biologic ridicat¤

¤Tema18¤¤Scurtarea ramurilor anuale constituie un rău necesar în cazul tăierii:¤¤De formare a coroanei¤¤De fructificare¤¤De întreţinere¤¤De corectare¤

¤Tema18¤¤Tăierea de fructificare începe să se aplice:¤¤Când secţiunea transversală a coroanei este mai lăţită spre vârf decât la baz㤤Pentru a menţine echilibrul vertical şi orizontal în coroană şi a îmbunătăţi regimul de lumină din interiorul ei¤¤Pomilor bătrâni pentru stimularea puterii vegetative şi reproductive¤¤Când se constată diminuarea de creştere a pomilor, iar formaţiunile de rod sunt în curs de epuizare¤

¤Tema18¤¤Pentru asigurarea unui echilibru favorabil creşterii şi fructificării, lungimea însumată a ramurilor anuale trebuie să depăşească:¤¤De 2 – 3 ori pe cea a scheletului¤¤De 3 – 4 ori pe cea a scheletului¤¤De 4 – 5 ori pe cea a scheletului¤¤De 5 – 6 ori pe cea a scheletului¤

¤Tema18¤¤Pentru obţinerea unor recolte de fructe constante cantitativ şi calitativ, raportul optim dintre mugurii vegetativi şi cei roditori trebuie să fie de:¤¤0,5 - 1 : 1¤¤1-2 : 1¤¤2-3 : 1¤¤3-4 : 1¤

¤Tema18¤¤Esenţa tăierii ramurilor de garnisire cu ciclul de reînnoire de 3 – 4 ani constă în aceia că:¤¤În fiecare an sunt tăiate o parte din ramurile mai bătrâne de 2 ani în lemn de 3 – 4 ani¤¤Anual una din 3 – 4 ramuri de garnisire se elimin㤤Anual se taie toate ramurile mai bătrâne de 3 ani în lemn de 4 ani¤¤Anual se taie toate ramurile mai bătrâne de 4 ani în lemn de 5 ani¤

¤Tema18¤¤Tăierea de fructificare la pomii de măr se aplică:¤¤Anual¤¤Odată la 2 ani¤¤Odată la 3 ani¤¤Odată la 4 ani¤

¤Tema18¤¤Tăierea de corectare se efectuează în decurs:¤¤De 2 – 4 ani¤¤De un an¤¤De 1 – 2 ani¤¤de 4 – 5 ani¤

¤Tema18¤¤Care tipuri de tăieri se aplică simultan?¤¤Fructificare, de întreţinere şi de reducţie¤¤De formare a coroanei şi de reducţie¤¤De reducţie şi de fructificare¤¤De fructificare şi de transformare a coroanei¤

24

¤Tema18¤¤Tăierile în uscat se execută:¤¤După căderea frunzelor, când temperatura coboară sub –5o C, până la umflarea mugurilor pentru pornirea în vegetaţie¤¤În timpul repausului adânc (obligatoriu)¤¤După trecerea gerurilor mari şi până la pornirea în vegetaţie¤¤În faza repausului prealabil şi a repausului facultativ (forţat)¤

¤Tema18¤¤Atât pomii de migdal, cais, piersic şi cireş cât şi cei tineri de măr, păr şi gutui se taie:¤¤În lunile martie, aprilie¤¤Faza repausului prealabil şi a repausului adânc¤¤În zilele favorabile ale iernii, când temperatura nu coboară sub 5o

C¤¤În faza apariţiei butonilor florali¤

¤Tema18¤¤Tăierile în verde bazate pe scurtare şi suprimare se aplică:¤¤În fenofaza încetinirii şi încetării creşterii lăstarilor¤¤După înflorirea mugurilor¤ ¤După dezmugurire¤¤După formarea mugurelui terminal pe lăstar¤

¤Tema18¤¤Soiurile existente de măr sunt grupate în următoarele tipuri de fructificare:¤¤Spur, Reine des Reinettes, Golden Delicious, Grannу Smith, Wijcic¤¤Soiuri de vară, de toamnă, de iarn㤤Soiuri locale (aborigene) şi soiuri ameliorate¤¤Ramuri de rod propriu-zise sau florifere (ţepuşa, nuieluşa şi mlădiţa) şi ramuri de rod în devenire (pinteni şi smiceaua)¤

¤Tema18¤¤Soiurile standard (Golden Deliciuous) fructifică:¤¤Pe ramuri scurte (pinteni – ţepuşe) şi nuieluşe situate pe lemn de 2 – 3 ani¤¤Pe ramuri scurte (pinteni – ţepuşe – burse – ţepuşe etc.) care se formează pe lemnul de 2 ani şi continuă fructificarea pe lemn vechi (5 – 7 ani)¤¤În majoritate pe nuieluşe şi mlădiţe amplasate pe ramuri tinere de 1 – 2 ani¤¤Pe ramuri scurte (pinteni – ţepuşe – burse – pinteni – ţepuşe etc.) situate pe lemn în vârstă de 2 – 5 ani¤

¤Tema18¤¤Pentru soiurile de tipurile I (spur) şi II (Reine des Reinettes) de fructificare mai corespunzătoare sunt formele de coroană:¤¤Globuloase¤¤Aplatizate cu ax¤¤Artistic – palisate¤¤Aplatizate fără ax¤

¤Tema18¤¤Pentru soiurile de tipul III (Golden Delicious) şi IV (Grannу Smith) de fructificare se utilizează formele de coroană:¤ ¤Globuloase şi aplatizate¤¤Numai globuloase cu ax¤¤Numai globuloase fără ax¤¤Cu poziţia şarpantelor orizontală¤

¤Tema18¤¤La soiurile de tipurile III şi IV de fructificare principala verigă în tăierea de rodire sunt:¤¤Ramurile de semischelet¤¤Şarpantele¤¤Ramurile de schelet¤¤Ramurile de rod¤

¤Tema18¤

¤La soiurile de tipurile I şi II de fructificare principala verigă în tăierea de rodire sunt:¤¤Subşarpantele¤ ¤Ramurile de schelet¤¤Ramurile de semischelet¤¤Şarpantele¤

¤Tema18¤¤Pentru păr mai corespunzătoare sunt formele de coroană:¤¤Globuloase şi aplatizate cu ax bine dezvoltat¤¤Rotungite fără ax¤¤Aplatizate fără ax¤¤Columnare şi arbustiforme¤

¤Tema18¤¤La soiurile de păr standard tăierea de bază constă în reînnoirea:¤¤Semischeletului cu ciclul de 3 – 4 ani¤¤Semischeletului cu ciclul de 4 – 5 ani¤¤Burselor şi vetrelor de rod¤¤Şarpantelor deasupra unei ramificaţii din treimea bazală¤

¤Tema18¤¤La soiurile de păr cu fructificare pe ramuri scurte tăierea de bază constă în reducţia:¤¤Mijlocie¤¤Slab㤤Puternic㤤Axului central deasupra primului etaj¤

¤Tema18¤¤La soiurile de păr ramurile anuale destinate fructificării:¤¤Nu se scurteaz㤤Se scurtează slab¤¤Se scurtează mijlociu¤¤Se scurtează puternic¤

¤Tema18¤¤Pentru gutui mai adecvate sunt formele de coroană:¤¤Globuloase cu axul central redus¤¤Aplatizate fără ax¤¤Aplatizate cu ax¤¤Globuloase cu ax central bine dezvoltat¤

¤Tema18¤¤La gutui ramurile anuale destinate fructificării:¤¤Se scurtează la 1/3 din lungime¤¤Nu se scurteaz㤤Se scurtează la 1/4 din lungime¤¤Se scurtează la 3 – 4 muguri¤

¤Tema18¤¤Pentru cultura prunului mai pretabile sunt coroanele:¤¤Rotunjite cu ax şi fără ax¤¤Aplatizate cu ax¤¤Aplatizate fără ax¤¤Artistic palisate şi arbustiforme¤

¤Tema18¤¤La prun ramurile anuale lungi destinate fructificării:¤¤Se scurtează la ½ din lungime¤¤Se scurtează la 1/3 din lungime¤¤Nu se scurteaz㤤Se scurtează puternic¤

¤Tema18¤¤La prun mărirea unghiului de ramificare a şarpantelor se realizează prin:¤¤Formarea şarpantelor din ramuri anticipate scurte (6 – 7 cm)¤¤Aplicarea tăierilor de transfer ale creşterilor terminale¤¤Tăierea repetată a lor¤¤Înclinarea lor¤

25

¤Tema18¤¤La cais formarea şarpantelor pe ax se admite:¤¤Solitar¤¤Din muguri consecutivi¤¤În etaj din 3 ramuri¤¤În etaj din 4 ramuri¤

¤Tema18¤¤La pomii tineri de cais ramurile mixte cu lungimea de peste 60 cm:¤¤Pot fi scurtate cu1/4 - 1/3 din lungime¤¤Nu se scurteaz㤤Se scurtează la 1/2 din lungime¤¤Numai se răresc¤

¤Tema18¤¤La cais ramurile mixte, dacă nu depăşesc 45 cm:¤¤Ele nu se scurtează, ci numai se răresc¤¤Se scurtează slab¤¤Se scurtează mijlociu¤¤Se scurtează la 3- 4 muguri pentru a forma ramuri viguroase de rod¤

¤Tema18¤¤La cais în perioada de plină rodire:¤¤Ramurile mixte se scurtează la 60 cm, când depăşesc lungimea de 70 cm¤¤Se suprimă 1/4 din ramurile de schelet¤¤Se suprimă 50 % din ramurile de semischelet mai în vârstă de 4 ani¤¤Ramurile mixte de vigoare mijlocie se răresc la 50 – 60 cm şi nu se scurtează¤

¤Tema18¤¤La pomii de cais se va evita tăierea ramurilor cu diametrul mai mare:¤¤De 5 cm¤¤De 2 cm¤¤De 3 cm¤¤De 7 cm¤

¤Tema18¤¤După tăiere ramurile mari se vor dezinfecta:¤¤Cu soluţie de var de 20 %¤¤Cu vopsea pe bază de ulei¤¤Cu soluţie de piatră vânătă de 3 %¤¤Cu var de grădină (mastic)¤

¤Tema18¤¤Dacă în coroana pomilor de cais lungimea ramurilor anuale nu depăşeşte 15 – 20 cm şi recolta scade evident se aplică tăieri de reîntinerire pe lemn:¤¤De 4 – 5 ani¤¤De 2 – 3 ani¤¤De 6 – 7 ani¤¤8 şi mai mulţi ani¤

¤Tema18¤¤Pentru piersic cele mai adecvate pot fi coroanele:¤¤Rotunjite fără ax¤¤Rotunjite cu ax bine dezvoltat¤¤Aplatizate fără ax¤¤Aplatizate cu ax¤

¤Tema18¤¤După plantarea pomilor de piersic ramurile anticipate, alese pentru formarea şarpantelor se scurtează:¤¤La 2 – 3 muguri¤¤La inel¤¤La 4 – 5 muguri¤¤La 25 – 30 cm lungime¤

¤Tema18¤

¤La piersic, de regulă, ramura de prelungire a şarpantei:¤¤Se scurtează la 40 – 50 cm¤¤Nu se scurtează, dacă este bine garnisită cu ramuri anticipate bine dezvoltate¤¤S scurtează la 60 – 70 cm¤¤S scurtează la 20 – 30 cm¤

¤Tema18¤¤Tăierea clasică, la piersic, constă:¤¤În scurtarea ramurilor mixte, necesare pentru rodire la 6 – 8 grupuri de muguri de la baza lor. Se lasă un cep (la 2 – 3 muguri de la bază) la 2 – 3 ramuri mixte¤¤În reţinerea pentru rodire a ramurilor mixte cu o lungime de 40 – 60 cm şi la interval de 20 – 30 cm una de alta, fără a fi scurtate¤¤În scurtarea ramurilor mixte la 10 – 12 grupuri de muguri pentru rodire, şi la 4 – 5 muguri de la bază pentru cep de înlocuire¤¤În reţinerea pentru fructificare a ramurilor salbe şi a buchetelor de mai¤

¤Tema18¤¤În mod natural din ramurile de rod ale unui piersic trebuie să se suprime:¤¤50 – 70 %¤¤10 – 20 %¤¤20 – 30 %¤¤30 – 40 %¤

¤Tema18¤¤Tăierea în verde la piersic include:¤¤Suprimarea lăstarilor de pe elementele de schelet şi a anticipaţilor cu poziţie necorespunzătoare¤¤Suprimarea lăstarilor anticipaţi de la baza lăstarilor de prelungire a şarpantelor¤¤Plivirea lăstarilor de pe elementele de schelet cu poziţie oblic㤤Reducerea suprafeţei foliare mai mult de 30 % ¤

¤Tema18¤¤Conducerea coroanei la cireş se realizează sub formă:¤¤De piramidă etajat rărit㤤De piramidă neetajat㤤De fus subţire şerpuit¤¤De vas ameliorat¤

¤Tema18¤¤La cireş se recomandă scurtarea ramurilor anuale de prelungire a elementelor de schelet, pentru a obţine o mai bună garnisire a lor:¤¤Cu 1/3 – 1/2 din lungime¤¤Cu 1/4 din lungime¤¤La 3 – 4 muguri¤¤La 20 – 30 cm lungime¤

¤Tema18¤¤La pomii pe rod de cireş cu creşteri reduse sub 10 cm sunt necesare tăieri de reducţie pe lemn:¤¤De 4 – 5 ani¤¤De 2 – 3 ani¤¤De 6 – 7 ani¤¤De 8 ani şi mai mult¤

¤Tema18¤¤La cireş reducţia ramurilor, în punctul de tăiere, se face în lemn nu mai gros:¤¤De 6 cm¤¤De 4 cm¤¤De 5 cm¤¤De 7 cm¤

¤Tema18¤¤Tăierile la cireş în verde trebuie făcute de preferinţă:¤¤După recoltarea fructelor¤¤Către sfârşitul primăverii în timpul umflării mugurilor¤¤Toamna după căderea frunzelor¤

26

¤În timpul înfloririi¤

¤Tema18¤¤Cele mai adecvate forme de coroană pentru vişin sunt:¤¤Piramida mixt㤤Piramida etajată rărit㤤Fusul tufă ameliorat¤¤Palmeta etajată cu braţe oblice¤

¤Tema18¤¤Dacă ramurile anuale la pomii tineri de vişin nu depăşesc lungimea de 80 cm, ele¤¤Nu se scurteaz㤤Se scurtează la 1/4 din lungime¤¤Se scurtează la 1/3 din lungime¤¤Se scurtează la 1/2 din lungime¤

¤Tema18¤¤Ramurile plete de vişin se scurtează:¤¤Deasupra unui mugure vegetativ sau a unei ramificaţii apărute la baz㤤La cep de 2 – 3 cm lungime¤¤La 2 – 3 muguri vegetativi, de la baz㤤La 1/3 din lungime¤

¤Tema18¤¤Pletele prea dese se răresc:¤¤La 15 – 20 cm¤¤La 20 – 25 cm¤¤La 25 – 30 cm¤¤La 30 – 35 cm¤

¤Tema18¤¤Epoca optimă de tăiere a vişinului corespunde fenofazei:¤¤Începutul umflării mugurilor¤¤Repausul adânc¤¤Repausul prealabil¤¤Maturarea fructelor¤

¤Tema18¤¤Pentru plantaţiile de nuc comerciale mai pretabile sunt coroanele:¤¤Vasul ameliorat şi piramida neetajat㤤Axul vertical şi tufa ameliorat㤤Piramida etajată rărită şi palmeta liber aplatizat㤤Fus subţire şi fus subţire şerpuit¤

¤Tema18¤¤La nuc ramurile anuale de prelungire ale şarpantelor şi subşarpantelor se scurtează dacă depăşesc lungimea:¤¤De 100 cm¤¤De 60 cm¤¤De 80 cm¤¤De 120 cm¤

¤Tema18¤¤Tăierile la nuc se aplică:¤¤După necesitate¤¤Anual¤¤Odată în 2 ani¤¤Odată în 3 ani¤

¤Tema18¤¤Reîntinerirea pomilor de nuc se aplică prin tăierea şarpantelor pe lemn:¤¤De 5 – 6 ani¤¤De 3 – 4 ani¤¤De 7 – 8 ani¤¤De 9 – 10 ani¤

¤Tema18¤¤În cultură forma de coroană mai adecvată pentru migdal este:¤¤Vasul ameliorat¤

¤Piramida neetajat㤤Piramida etajată rărit㤤Piramida mixtă¤

¤Tema18¤¤În timpul formării coroanei la migdal ramurile de prelungire a şarpantelor:¤¤Nu se scurteaz㤤Se scurtează la 1/4 din lungime¤¤Se scurtează la 1/3 din lungime¤¤Se scurtează la 1/2 din lungime¤

¤Tema18¤¤Operaţiile în verde la migdal constau în:¤¤Plivirea lăstarilor concurenţi, lacomi şi a celor amplasaţi pe latura superioară a şarpantelor¤¤Suprimarea ramurilor de 2 – 3 ani¤¤Scurtarea ramurilor mixte la 1/2 din lungime¤¤Scurtarea ramurilor mixte la 1/3 din lungime¤

¤Tema18¤¤Ramurile mixte la migdal:¤¤Nu se scurteaz㤤Se scurtează la 1/3 din lungime¤¤Se scurtează la 1/2 din lungime¤¤Se scurtează la cep de 3 – 4 cm¤

¤Tema18¤¤Tăierea de reîntinerire la migdal se face prin reducerea scheletului pe lemn:¤¤De 3 – 4 ani¤¤De 5 – 6 ani¤¤De 7 – 8 ani¤¤De 9 – 10 ani¤

¤Tema18¤¤Forma de conducere a alunului mai adecvată poate fi:¤¤Vasul ameliorat şi tufa ameliorat㤤Piramida etajată rărit㤤Piramida mixt㤤Palmeta etajată cu braţe oblice¤

¤Tema18¤¤La alun drajonii se suprimă:¤¤La nivelul rădăcinii pe care se afl㤤La nivelul solului¤¤La cep de 2 – 3 cm¤¤La cep de 8 – 10 cm¤

¤Tema18¤¤Normarea producţiei de fructe la alun se realizează prin tăierea a:¤¤10 – 15 % din ramuri¤¤15 – 20 % din ramuri¤¤20 – 25 % din ramuri¤¤25 – 30 % din ramuri¤

¤Tema19¤¤Învălătucirea trunchiului se realizează:¤¤Cu peliculă, hârtie, stuf sorg şi a.¤¤Contra arsurilor solare¤¤Contra leziunilor mecanice pe care le cauzează uneltele pentru lucrarea solului¤¤Pentru a apăra pomii de şoareci de câmp¤

¤Tema19¤¤Lăstarii din rădăcină se suprimă de la baza lor:¤¤Pe măsura apariţiei lor în cursul perioadei de vegetaţie¤¤Când sunt etiolaţi¤¤Când ating înălţimea de 20 – 30 cm¤¤În perioada coacerii ţesuturilor şi pregătirii plantelor pentru iernat¤

¤Tema19¤

27

¤Arsurile solare de pe scoarţa trunchiului şi ramurilor de schelet apar:¤¤Mai ales în a doua jumătate a iernii şi începutul primăverii când ţesuturile scoarţei ies din repaus¤¤În perioada repausului prealabil¤¤În perioada repausului obligatoriu¤¤În perioada de vegetaţie când insolaţia este puternică¤

¤Tema19¤¤Plantele cu rezistenţă slabă la iernare vor fi amplasate pe pantele:¤¤Cu expoziţie nordică şi nord-vestic㤤Cu expoziţie sudic㤤Cu expoziţie sud-estic㤤Cu înclinare până la 5 – 6 %¤

¤Tema19¤¤Pentru a preveni arsurile solare trunchiurile şi bazele ramurilor de schelet trebuie văruite toamna cu soluţie de var:¤¤De 20-25% + 4-5% sulfat de cupru¤¤De 5-10% + 5-10% sulfat de cupru¤¤De 10-15% + 4 -5% sulfat de cupru¤¤De 15-20% + 1-2% sulfat de cupru¤

¤Tema19¤¤Porţiunile mari de scoarţă adunată se curăţă, se dezinfectează (4 – 5 % sulfat de cupru) şi se ung:¤¤Cu ceară de livadă sau cu mastic din baligă proaspătă de vacă şi lut (proporţia I:I)¤¤Cu baligă proaspătă de vac㤤Cu vopsea pe bază de aceton¤¤Cu lut galben + acidul beta indolilacetic¤

¤Tema19¤¤Îngheţurile târzii de primăvară pot fi¤¤Radiante, advective şi mixte¤¤De scurtă durat㤤De lungă durat㤤Odată în doi ani¤

¤Tema19¤¤Îngheţurile radiante au loc:¤¤În nopţile senine şi fără vânt¤¤După ploi abundente¤¤În nopţile cu ploi şi fără vânt¤¤În nopţile senine şi vânt puternic¤

¤Tema19¤¤Îngheţurile advective au loc în cazul:¤¤Pătrunderii maselor reci de aer¤¤Nopţilor senine şi fără vânt¤¤Confruntării fronturilor atmosferice polare şi locale¤¤Lipsei perdelelor de protecţie¤

¤Tema19¤¤Îngheţurile advectiv – radiante:¤¤Prezintă cel mai mare pericol pentru speciile pomicole¤¤Se intensifică la umiditate înaltă a aerului şi a solului¤¤Sunt frecvente pe elementele de relief deluros¤¤Nu sunt studiate¤

¤Tema19¤¤Metode de prevenire contra îngheţurilor tardive de primăvară pot fi:¤¤Metoda fumigaţiei , încălzirea aerului , umezirea solului¤¤Metoda altoirii la colet¤¤Crearea soiurilor cu rezistenţă genetică la boli şi dăunători¤¤Înierbarea intervalelor dintre rânduri şi lucrarea solului pe rând¤

¤Tema19¤¤Grămezile fumigene cu diametru de 1-1,5m şi înălţimea până la 1m se amplasează în număr:¤¤De 80 – 100 la hectar¤

¤De 100 – 200 la hectar¤¤De 200 – 300 la hectar¤¤De 300 – 400 la hectar¤

¤Tema19¤¤Lumânările fumigene şi grămezile fumigene se aprind la temperatura:¤¤De 1,5 –2.0o C¤¤De 2.0 –3.0o C¤¤De 3.0 –4.0o C¤¤De 0.0 –0.5o C¤

¤Tema19¤¤Irigarea prin aspersiune:¤¤Ridică temperatura aerului cu 2 – 40 C¤¤Continuă până când plantele formează un strat de gheaţă ,care împiedică răcirea ramurilor¤¤Asigură protejarea pomilor până la răciri ale aerului de până la –7 – 8o C¤¤Continuă timp de 8 – 10 ore¤

¤Tema19¤¤Pentru protejarea plantaţiilor intensive şi superintensive de grindină se folosesc:¤¤Plase antigrindină din material plastic , rachete şi proiectele antigrindin㤤Îngrăşăminte chimice cu azot, care împiedică cristalizarea apei¤¤Îngrăşăminte chimice cu azot şi potasiu, care împiedică cristalizarea apei¤¤Îngrăşăminte complexe, care împiedică cristalizarea apei¤

¤Tema19¤¤Albinele trebuie aduse în livadă când:¤¤Plantele abia încep să înfloreasc㤤Au înflorit peste 50 – 70 % din muguri¤¤Timpul este noros şi fără vânt¤¤Au apărut bobocii florali¤

¤Tema19¤¤În livezile mari stupii trebuie ţinuţi pe un teren cel mult:¤¤3 – 4 zile¤¤5 – 6 zile¤¤7 – 8 zile¤¤9 – 10 zile¤

¤Tema19¤¤Distanţa între locurile de schimb a stupirilor trebuie să fie cel puţin:¤¤3000 m¤¤1000 m¤¤2000 m¤¤4000 m¤

¤Tema19¤¤Pentru înflorirea moderată se consideră suficient de avut câte:¤¤1 – 1,5 familii de albine la hectar¤¤2 – 3 familii de albine la hectar¤¤3 – 4 familii de albine la hectar¤¤5 – 6 familii de albine la hectar¤

¤Tema19¤¤Pentru asigurarea unei recolte destul de mari este necesar de polenizarea încrucişată a:¤¤7 – 10 % din flori¤¤2 – 3 % din flori¤¤4 – 5 % din flori¤¤12 – 14 % din flori¤

¤Tema19¤¤Rărirea chimică a florilor se aplică:¤¤În a 2 – 3 zi a înfloritului, când florile din centrul inflorescenţei sunt fecundate¤¤În a 4 – 5 zi a înfloritului¤

28

¤Când au înflorit cel puţin 50% din muguri¤¤Cu 2 – 3 zile înainte de înflorit¤

¤Tema19¤¤Rărirea manuală a merelor trebuie făcută:¤¤Peste 35 – 40 zile după înflorirea primelor flori¤¤La distanţă de 25 – 30 cm între fructele rămase la soiurile cu fructele mari¤¤La distanţa de 5 – 7 cm între fructele rămase la soiurile cu fructele mici¤¤Numai pe pintenii inelaţi unde au legat mai multe fructe¤

¤Tema19¤¤Aprecierea producţiei de fructe:¤¤Permite o bună organizare a valorificării fructelor¤¤Are un rol important în combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor¤¤Dă posibilitatea să se aprecieze din timp necesarul de pesticide, de apă, de îngrăşăminte¤¤Permite stabilirea intensităţii răririi fructelor, cu scopul de a mări capacitatea de valorificare a fructelor rămase şi de a reduce tendinţa pomilor de a rodi periodic¤

¤Tema19¤¤Estimarea producţiei de fructe se efectuează:¤¤Toamna, după căderea frunzelor; primăvara după gradul de înflorire a pomilor; după căderea fiziologică a fructelor; la începutul Intrării în pârgă a fructelor¤¤Primăvara după gradul de înflorire a pomilor; după căderea fiziologică a fructelor; la începutul intrării în pârgă a fructelor¤¤După căderea fiziologică a fructelor; la începutul Intrării în pârgă a fructelor¤¤La începutul Intrării în pârgă a fructelor¤

¤Tema19¤¤La determinarea productivităţii se aleg pomi tipici de fiecare soi pomicol din diferite locuri ale parcelei, în medie câte:¤¤1 pom la hectar¤¤2 pomi la hectar¤¤3 pomi la hectar¤¤4 pomi la hectar¤

¤Tema19¤¤Coeficientul de scuturare a fructelor constituie în medie:¤¤0,7 – 0,8¤¤0,2 – 0,3¤¤0,4 – 0,6¤¤1,4 – 1,6¤

¤Tema19¤¤Estimarea producţiei de fructe permite asigurarea din timp:¤ ¤A mijloacelor necesare pentru recoltarea, transportarea, depozitarea şi comercializarea fructelor¤¤A cantităţii medii de îngrăşăminte pentru fiecare parcel㤤A stabilirii momentului şi necesarului de apă pentru irigaţie¤¤A sistemului de întreţinere şi lucrare a solului în funcţie de sol, portaltoi, vârsta pomilor şi productivitatea plantaţiei¤

¤Tema19¤¤Momentul recoltării fructelor este condiţionat:¤¤De destinaţia lor¤¤De condiţiile climatice, pedologice, orografice¤ ¤De sistemul agrofitotehnic¤¤De subsistemul social – economic¤

¤Tema19¤¤Cel mai sigur şi constant criteriu de stabilire a momentului de recoltare a fructelor de măr, păr, prun şi alte specii este:¤¤Numărul de zile de la înflorirea deplină până la recoltare¤¤Forma, mărimea, culoarea fructelor şi a seminţelor¤¤Aroma, consistenţa, suculenţa, gustul şi culoarea pulpei¤¤Prezenţa amidonului în pulpă la sămânţoase¤

¤Tema19¤¤Mărul şi părul pădureţ, măceşul, zarzărul, mahalebul, pentru reproducere se recoltează la stadia de maturitate:¤¤Fiziologic㤤De recoltare¤¤De consum¤¤Tehnologică¤

¤Tema19¤¤Merele şi perele de vară, cireşele, vişinele, prunele, caisele, nucile se recoltează la maturarea:¤¤De consum¤¤Fiziologic㤤De recoltare¤¤Tehnologică¤

¤Tema19¤¤Soiurile de mere şi pere de toamnă şi iarnă şi piersicile pot fi recoltate înainte de a ajunge la maturarea deplină adică la maturitatea:¤¤De recoltare¤¤Fiziologic㤤De consum¤¤Tehnologică¤

¤Tema19¤¤Care culoare este un indice mai sigur al maturităţii?¤¤Culoarea de fond¤¤Culoarea roşie¤¤Culoarea de acoperire¤¤Culoarea galbenă¤

¤Tema19¤¤Gradul de maturitate al fructelor prin prezenta amidonului în pulpă este specific pentru:¤¤Mere şi pere¤¤Vişine şi cireşe¤¤Prune şi corcoduş¤¤Piersice şi caise¤

¤Tema19¤¤Pentru determinarea amidonului în fructe se utilizează iod în iodură de potasiu în concentraţie de:¤¤0,5 – 1,0 %¤¤0,2 – 0,3 %¤¤1,5 – 2,0 %¤¤2,0 – 2,5 %¤

¤Tema19¤¤După testul amidonului, pe fructul secţionat, momentul optim de recoltare a merelor destinate păstrării de scurtă durată este când culoarea albastră pe suprafaţa fructului tratat:¤¤Este intensă în vecinătatea pieliţei şi foarte slab în celelalte zone¤¤Este slabă, numai în zona vecinătăţii pieliţei¤¤Este intensă în vecinătatea pieliţei, spaţii necolorate în suprafaţa pulpei¤¤Este intensă pe toată suprafaţa pulpei cu excepţia camerei seminale¤

¤Tema19¤¤Perioada de maturitate optimă de recoltare:¤¤Cuprinde numărul de zile în care fructele pot fi culese, pentru cea mai perfectă manipulare şi calitate de depozit¤¤Permite asigurarea din timp a transportării depozitării şi comercializării fructelor¤¤Permite maturarea fructelor în timpul transportării sau a depozitării¤¤Nu se poate de determinat¤

¤Tema19¤¤Căpşunile, zmeura, coacăza, agrişele se recoltează la maturitatea:¤

29

¤De consum¤¤Fiziologic㤤De recoltare¤¤Cu 4 – 5 zile înainte de maturitatea de consum¤

¤Tema19¤¤Determinarea momentului optim de recoltare poate fi stabilit:¤¤Calculând zilele de la înflorire¤¤După consistenta ţesuturilor şi a pieliţei fructelor cu ajutorul (penetrometrulul)¤¤După cantitatea substanţelor uscate solubile în fructe (cu ajutorul refractometrului)¤¤Nici una din aceste metode nu este cu totul sigură în toate condiţiile¤

¤Tema19¤¤Administratorul acordă o atenţie deosebită:¤¤Spre a reduce la minimum manipularea neglijentă a fructelor de către culegători¤¤Recoltării eşalonate a fructelor¤¤Recoltării integrale a fructelor¤¤Metodelor de recoltare¤

¤Tema19¤¤Recoltarea integrală se realizează la o singură trecere şi se practică la:¤¤Soiurile de iarnă de măr şi păr¤¤Piersic şi cais¤¤Căpşun şi zmeur㤤Cireş şi vişin¤

¤Tema19¤¤Merele şi perele se culeg:¤¤Cu peduncul¤¤Fără peduncul pentru industrializare¤¤Cu peduncul, pentru consum în stare proaspătă, iar pentru prelucrare fără peduncul¤¤Cu 7 – 10 zile înainte de maturitatea de consum¤

¤Tema19¤¤Cireşele, vişinele, caisele, prunele, zmeura, murele:¤¤Pentru consum în stare proaspătă se culeg cu peduncul¤¤Pentru industrializare se culeg cu o porţiune de peduncul¤¤Se sortează după recoltare¤¤Se recoltează prin scuturare cu vibratoare, scuturare cu mâna a fiecărei ramuri¤

¤Tema19¤¤Gutuile se culeg:¤¤Fără peduncul¤¤Cu peduncul¤¤Până la căderea frunzelor¤¤După căderea frunzelor¤

¤Tema19¤¤Valorificarea producţiei pe destinaţie:¤¤Export, consum intern, păstrare îndelungată, industrializare¤¤Ambalare, prerăcire, încărcare şi transport¤¤Depozitare de scurtă durară, sortare, ambalare¤¤Încărcare, transport, livrare, comercializare¤

¤Tema19¤¤Necesarul de forţă de muncă:¤¤Lucrători pentru aprovizionarea de ambalaje, culegători de fructe, lucrători pentru manipularea, sortarea, ambalarea şi depozitarea fructelor¤¤Saci de recoltat, scări şi platforme, tractoare dotate cu vibratoare cu furcă ridicătoare¤¤Utilaje şi instalaţii pentru condiţionarea fructelor¤¤Instruirea formaţiilor de lucru şi tehnica securităţii muncii¤

¤Tema19¤¤Asigurarea necesarului de ambalaje:¤

¤Lăzi de diferite tipuri şi dimensiuni¤¤Coşuri de recoltare, găleţi, saci de recoltare cu fundul mobil¤¤Scări şi platforme de recoltare (LS– 2, LSP–2, LSU-3,5 LP-4)¤¤Containere cu o capacitate de 250 - 300 kg (COP – 250, COP – 300)¤

¤Tema19¤¤Stabilirea şi asigurarea mijloacelor de transport pentru fructe:¤¤Remorci 1PTS-4, VPTS-4M-785A, 2PTS-4-887, 2PTS-5, tractoare pentru acţionarea remorcilor, autocamioane, PVSV-0,5, AVN-0,5¤¤Maşinile VUM-15A, MPU-2A, MRU-1A şi PSM-55¤¤CSG-5 cu secţie mobilă, CRC-60¤¤SZ-3,6, SON-2,8, SL-4A, SLN¤

¤Tema19¤¤Numărul culegătorilor se determină în funcţie de:¤¤Roadă globală, norma de lucru, durata recoltării¤¤Recoltă, lungimea rândului în parcelă, distanţa între stive, volumul lăzii¤¤Recoltă, intervalul dintre rânduri distanţa dintre containere, greutatea fructelor într-un container¤¤Roadă globală, capacitatea unei lăzi, capacitatea containerului, masa fructelor de pe un suport¤

¤Tema19¤¤Numărul de încărcătoare (PVSV-0,5; AVN-0,5) se determină în funcţie de:¤¤Durata recoltării şi randamentul încărcătorului¤¤Recoltă, lungimea rândului în parcelă, distanţa între stive, volumul lăzii¤¤Recoltă, intervalul dintre rânduri distanţa dintre containere, greutatea fructelor într-un container¤¤Roadă globală, capacitatea unei lăzi, capacitatea containerului, masa fructelor de pe un suport¤

¤Tema19¤¤Numărul de lăzi în stive se calculează în funcţie de:¤¤Recoltă, lungimea rândului în parcelă, distanţa între stive, volumul lăzii¤¤Roadă globală, norma de lucru, durata recoltării¤¤Recoltă, intervalul dintre rânduri distanţa dintre containere, greutatea fructelor într-un container¤¤Roadă globală, capacitatea unei lăzi, capacitatea containerului, masa fructelor de pe un suport¤

¤Tema19¤¤Numărul de lăzi, containere şi suporturi se determină în funcţie de:¤¤Roadă globală, capacitatea unei lăzi, capacitatea containerului, masa fructelor de pe un suport¤¤Roadă globală, norma de lucru, durata recoltării¤¤Recoltă, lungimea rândului în parcelă, distanţa între stive, volumul lăzii¤¤Recoltă, intervalul dintre rânduri distanţa dintre containere, greutatea fructelor într-un container¤

¤Tema19¤¤Sortarea, calibrarea, constă în separarea fructelor după mărirea lor şi se face:¤¤Din ochi sau cu şabloane speciale conform STAS- ului¤¤Cu maşini sofisticate, care separă fructele după calitate exterioar㤤Cu ajutorul unor dispozitive electrice (fotoelemente), care separă fructele după culoare¤¤O dată cu culesul la mere şi pere, fie ulterior la cireşe şi vişine¤

¤Tema19¤¤Pentru condiţionarea marfară a fructelor se folosesc liniile de diferit randament:¤¤LTO – 3A, LTO – 6¤¤LS – 2, LSP – 2, LSU – 3,5, LP – 4¤¤COP – 250, COP – 300¤

30

¤SLN – 4A, SLN, SON – 2,8, SZ – 3,6¤

¤Tema19¤¤Indicii de calitate se modifică permanent în funcţie:¤¤De mărimea producţiei, de destinaţia fructelor şi preţurile beneficiarului¤¤De portaltoi, de soi¤¤De sistema de formare a pomilor¤¤De factorii climatici, pedologici, orografici¤

¤Tema19¤¤Ambalajele utilizate în pomicultură trebuie să îndeplinească câteva condiţii esenţiale:¤¤Să păstreze integritatea fructelor, să asigure robusteţe, rigiditate, să fie uşor manipulate¤ ¤Să fie confecţionate din specii lemnoase, numai tari¤¤Să asigure manipularea fructelor pe ciclul recoltare – transport¤¤Să permită sortarea manuală şi mecanizată a fructelor¤

¤Tema19¤¤Principalele caracteristici ale lăzilor din lemn folosite pentru mere şi pere sunt:¤¤Lungimea 590 cm, lăţimea 398 cm, înălţimea 183 – 201 cm, capacitatea 25 kg¤¤Lungimea 580 cm, lăţimea 398, înălţimea 148 cm, capacitatea 15 kg¤¤Lungimea 590 cm, lăţimea – 390, înălţimea 140 cm, capacitatea 15 kg¤¤Caracteristicile optime nu sunt determinate¤

¤Tema19¤¤Ambalarea fructelor în lăzi este condiţionată:¤¤De specie şi modul de valorificare¤¤De aranjarea fructelor¤¤De calitatea fructelor¤¤De proprietăţile fizice ale fructelor¤

¤Tema19¤¤Aşezarea fructelor prin aranjare constă în repartizarea fiecărui fruct:¤¤În ordine de dreptunghi, de şah sau pe diagonal㤤În vrac¤ ¤În semiaranjare¤¤A unui loc şi a unei poziţii în ladă în ordinea calităţii exterioare şi mărimii lor¤

¤Tema19¤¤Pentru aranjarea fructelor în lăzi se utilizează:¤¤Ambalarea manuală şi ambalarea cu ajutorul vibroinstalaţiilor¤¤Hârtie de ambalaj, carton gofrat, hârtie pelur¤¤Strujitură de lemn¤¤Membrane din materiale plastice¤

¤Tema19¤¤Preambalarea în ambalajele consumatorului este o metodă de prezentare modernă, igienică şi estetică şi se practică:¤¤În coşuleţe de plastic de 0,5 – 1,0 kg pentru căpşuni, zmeură, coacăze, mure¤¤Plase cu capacitatea de 10 – 15 kg pentru preambulare a merelor şi perelor¤¤Pungi de polietilenă de 8 – 10 kg pentru valorificarea merelor de calitate superioar㤤În saci din material plastic pentru mere, pere şi gutui¤

¤Tema19¤¤Merele, perele şi gutuile sunt:¤¤Perisabile¤¤Puţin perisabile¤¤Foarte perisabile¤¤Excesiv de perisabile¤

¤Tema19¤

¤Valorificarea (comercializarea, marketingul) fructelor:¤¤Toate cele enumerate sunt corecte¤¤Preţul merelor şi perelor, în timpul unui sezon normal de păstrare va creşte proporţional, pe măsură ce sezonul avanseaz㤤Primul şi cel mai important pas în valorificare este de a produce fructe de calitate superioar㤤Banii care îi obţinem în urma vânzării să depăşească toate cheltuielile de formare a lor¤

¤Tema19¤¤Producătorul de fructe trebuie să urmărească fructele:¤¤Pe parcursul canalelor de desfacere spre consumator¤¤Până la vânzarea lor agenţilor economici¤¤Pe ciclul recoltare – transport – depozitare¤¤Până la pieţe de desfacere şi întreprinderi de prelucrare¤

¤Tema19¤¤Legea organizării şi cererii este condiţionată:¤¤De preţurile propuse de vânzătorul cu amănuntul în funcţie de numărul de concurenţi pe piaţa angro şi de volumul produsului disponibil¤¤De calitatea fructelor¤¤De specie, soi şi calitatea fructelor¤¤De a obţine un produs de calitate în schimbul banilor¤

¤Tema19¤¤Realizarea producţiei de fructe suficient de mari este indicată prin:¤¤Desfacerea prin cooperative¤¤Comercianţii de piaţă angro¤¤Agenţii de comisie¤¤Pieţe de vânzare a mărfurilor cu ridicata¤

¤Tema19¤¤Activitatea de recoltare şi valorificare a fructelor presupune:¤¤Cunoaşterea din timp a pieţei de desfacere şi a principalelor categorii de lucrări¤¤Sortarea, ambalarea şi păstrarea fructelor¤¤Utilizarea calitativă a resurselor ecologice¤¤Obţinerea unor recolte de fructe mari, de calitate superioară, în condiţii de eficienţă economică ridicată¤

¤Tema19¤¤Condiţionarea producţiei de fructe include:¤¤Sortarea, calibrarea, ambalarea sau preambalarea¤¤Încărcarea, transportul şi manipularea ambalajelor goale, a fructelor în ambalaje, a uneltelor şi utilajelor folosite la recoltare¤¤Distribuirea fructelor la magazine şi la pieţe (vânzarea angro, vânzarea cu amănuntul)¤¤Categoriile de lucrări de la recoltarea propriu-zisă până la comercializarea fructelor¤

¤Tema19¤¤În condiţiile economiei de piaţă:¤¤Producătorul este cel care determină cu adevărat producţia de fructe¤¤Comercianţii sunt o verigă de legătură între producător şi distribuitor, majoritatea fiind antreprenori care determină producţia de fructe¤¤Cerinţele pieţei privind producţia sunt determinate de fermier, care influenţează în mare măsură asupra preţurilor¤¤Producătorul individual poate să ţină un contact strâns cu brokerii săi pentru comercializarea producţiei¤

¤Tema19¤¤Rezultatele aprecierii complexe (calitativă) a unei livezi servesc pentru:¤¤Întocmirea planurilor de trecere la pierderi a plantaţiilor pomicole şi înfiinţării de noi livezi¤¤A determina dinamica procesului de fructificare la măr şi păr¤¤A stabili relaţia de interdependenţă între creştere, diferenţiere, rodire şi degarnisirea ramurilor¤¤A menţinerea pomilor în stare de echilibru fiziologic¤

31

¤Tema19¤¤Inventarierea şi taxarea pomilor se face:¤¤În fiecare rând aparte¤¤Peste 2 - 3 rânduri¤¤La 24 – 48 pomi la hectar¤¤În funcţie de sistemul de cultură pe toată suprafaţa sau parţial¤

¤Tema19¤¤Starea calitativă a fiecărui pom se apreciază din ochi după:¤¤Starea trunchiului, axului central, şarpantele, mărimea lăstarilor, gradul de uscare a ramurilor, productivitatea pomilor etc.¤¤Lungimea medie şi însumată a ramurilor anuale, roadă anuală şi global㤤Numărul ramurilor de semischelet şi de rod, modul de fructificare, calitatea şi cantitatea recoltei¤¤Starea fitosanitară a frunzişului şi mărimea lui, intensitatea fotosintezei şi productivităţii fotosintetice¤

¤Tema19¤¤Registrul de taxare a plantaţiilor pomicole include:¤¤Trupul, tarlaua, parcela, anul plantării, specia, portaltoiul, soiul, numărul rândului, numărul pomului şi aprecierea pe puncte¤

¤Suprafaţa, specia, portaltoiul, soiul, anul plantării, distanţa de plantare¤¤Procentul de pomi cu nota 3, 2, 0+1¤¤Clasa de bonitare a plantaţiei, indicatorul de bonitare golurile din plantaţie şi pomii neproductivi, fără valoare în %¤

¤Tema19¤¤Plantaţiile cu categoria de bonitare:¤¤Medie, de obicei, sunt tratate pentru a prelungi perioada exploatării lor economice¤¤Înaltă urmează a fi defrişate¤¤Joasă pot fi trecute la pierderi numai după 4 – 5 ani de exploatare intensiv㤤Foarte joasă de obicei, sunt înalt productive şi în condiţii de bună îngrijire agrotehnică, asigură o înaltă productivitate de fructe¤

¤Tema19¤¤La întocmirea actului de trecere la pierderi se înscrie în el:¤¤Indicatorul de bonitare şi clasa de bonitare a plantaţiei pomicole¤¤Tratamentele fitosanitare aplicate, recolta de fructe¤¤Fertilizarea de aprovizionare şi dozele de îngrăşăminte care au fost administrate¤¤Originea şi calitatea materialului săditor utilizat la plantare¤

32