1. Notiuni introductive:Încã de la începutul civilizatiei, apa a fost folositã pentru a îndepãrta resturile nedorite. Râuri, fluvii, canale, lacuri sunt folosite în mod curent ca loc de depozitare pentru toate felurile de poluare. Apa are capacitatea sã distrugã sau sã dizolve multe materiale, în special compusii organici, care se descompun datoritã unui contact îndelungat cu bacteriile si cu enzimele. Deseurile care pot fi în acest fel descompuse se numesc biodegradabile. Ele nu sunt o amenintare pe termen scurt pentru mediul înconjurãtor asa cum sunt metalele, plasticurile si unele hidro-carburi. Aceste substante rãmân în apã si o pot face otrãvitoare pentru aproape toate formele de viatã. Chiar poluantii biodegradabili pot sã distrugã o sursã de apã potabilã pentru o perioadã lungã de timp. Cu cât se adunã mai multe forme de contaminare, viata din apã începe sã sufere. Lacurile în special sunt vulnerabile la poluare deoarece nu se pot curãta de la sine la fel de repede ca râurile.1.1. Def: Poloarea apei reprezinta alterarea calitatilor ei fizice, chimice si biologice si este produsa direct sau indirect in modul natural sau artificaial, devenind improprie utilizarii.Poluarea apelor continentale este cu atat mai importanta si mai semnificativa cu cat cursurile de apa, care reprezinta foarte putin din masa hidrosferei (0,01%), sunt in prezent principala sursa pentru alimentarea urbana. La aceasta se mai adauga neregularitatea regimului hidrologic (cu influenta asupra dispersiei sau concentrarii poluantilor), cantitatea de apa transportata de rauri si eficenta epuararii urbane.În multe cazuri poluarea lacurilor, iazurilor şi fluviilor se observă deodată, spre exemplu, după schimbări în culoare sau după nebulozitate, miros sau cazuri de pierire abundentă a peştilor, etc., pe când poluarea apelor subterane nu poate fi depistată tot atât de uşor (poluare în rezultatul păstrării materialelor la aer liber sau neprotejat; utilizării incorectă a fluizilor, cum ar fi combustibilul sau alte substanţe solubile; prezenţa terenurilor sau regiunilor insuficient de asfaltate; scurgerii substanţelor dăunătoare din instalaţiile de producţie şi transmitere; infiltrării cu ape reziduale în rezultatul lipsei unui sistem necesar de drenaj şi asanare, etc.). 1.2. Panza de apa freatica:Apa din unele zone de saturatie s-ar putea afla acolo de mii de ani. Inginerii petrolisti care lucreaza acolo in desertul Sahara, din Africa de Nord, au descoperit acvifere uriase care contin apa ce s-a acumulat in unele locuri in timpul si dupa ultima glaciatiune, pe vremea cand Sahara era o regiune ploioasa, cu rauri si lacuri. Aceste acvifere contin un volum estimate de 35000 km³ de apa freatica.Intre 1983-1991, Libia, utilizand banii proveniti din vanzarile de titei, a finalizat o prima faza a unui proiect de mare amploare numit “Marele rau artificial”. Acesta implica captarea imenselor resurse de apa freatica situate sub desert si transportul acesteia, prin intermediul unor conducte cu un diametru atat de mare incat permite trecerea unui automobile, pana in apropierea coastelor mediteraneene, unde traieste cea mai mare parte a populatiei libiene.Ecologistii au aratat ca o data utilizata, apa nu mai poate fi inlocuita si fantanile vor seca.Partea superioara a zonei de saturatie o reprezinta panza freatica care se inalta sau coboara, in functie de cantitatea apelor fluviale de la suprafata solului. Nivelul sub

1

care rocile raman intotdeauna saturate este numit panza permanenta de apa freatica. Panza de apa freatica variaza in functie de forma de relief: de exemplu, ea se inalta sub terenurile inalte si coboara sub cele joase. Ea este foarte apropiata de suprafata in regiunile de campie.In locurile in care apa freatica apare la suprafata, cum ar fi depresiunile, apa se ridica la suprafata formand lacuri, mlastini sau, in deserturi, oaze. Oazele sunt fie orificii naturale de apa in sol, fie lacuri in care oamenii au sapat fantani pana la nivelul panzei freatice. Terenul din jurul oazelor este adesea fertile, intens cultivat si dens populat.

1.3. Raurile subterane:Uneori, apa freatica din straturile calcaroase se colecteaza si formeaza rauri subterane care pot creste atunci cand la suprafata cad ploi abundente. Cresterea nivelului apei din pesterile carstice pot pune in pericol vietile speologilor sau aventurierilor, care s-ar putea afla, in acel moment, in interiorul acelor pesteri.1.4. Lacurile:Lacurile reprezinta si ele bazine unde se acumuleaza substante poluante, iar posibilitatile de autoepurare sunt mai reduse decat in cazul raurilor datorita caracterului stagnat si constant al apei.

2. Modul de infestare al apei:Poluantii ajung in apa printr-o serie de surse, direct sau indirect, invariabil prin actiuni umane, fie ele accidente, deversari deliberate, reversari sau infiltrari.

2

Sursa cu cel mai mare potential de poluare este agricultura, care in Anglia si Tara Galilor ocupa aproape 80% din totalul uscatului. reziduurile netratate de la fermele zootehnice sunt imprastiate pe terenuri si o parte isi construiesc drum pana la cursurile de apa.Anual fermierii din Anglia si Tara Galilor imprastie pe terenurile lor 2,5 milioane de tone de azotati, fosfati si alte ingrasaminte si o parte din acesti fertilizatori ajung in apa. Unii sunt compusi organici care persista in mediu mai multi ani, patrunzand in lantul alimentar si cauzand probleme ecologice. Compusii organici clorurati, care au poroliferat in anii 1950, sunt astazi complet interzisi in Marea Britanie.Ecosistemele apelor curgatoare sunt tot mai amenintate de reziduurile care se scurg din fermele piscicole, din cauza produselor farmaceutice folosite aici pe scara larga pentru a preveni raspandirea bolilor.Silvicultura si sistemele de imbunatatiri funciare cauzeaza si ele deversarea unor substante toxice in apele curgatoare, mai ales fier, aluminiu si cadmiu. Cu imbatranirea padurii, solul devine mai acid, iar in timpul ploilor torentiale cantitati mari de acid se preling pe pante ucigand flora si fauna din jur.Rezidurile de la animale sunt de 100 de ori mai toxice decat apele reziduale tratate realizate din instalatiile de canalizare si, deversate in cursurile de apa, cauzeaza catrastofe ecologice majore. In Marea Britanie 95% din apele de canalizare sunt tratate dar restul este deversat in rauri, cauzand poliferarea bolilor.Poluarea aeriana a apelor curgatoare este deosebit de periculoasa. Poluantii sunt de doua tipuri: particule poluante, cum ar fi cenusa, funiginea, praful si suspensiile solide minuscule, sau gaze, ca bioxidul de sulf sau oxidul de azot. Acestea sunt emise de industrie sau de agricultura. Atunci cand gazele se combina cu apa din picaturile de ploaie se produc acizi concentrate (sulfurici sau azotici).

Poluarea apelor este deteminata de uramatoarele grupe de agenti : a) poluarea apelor datorata agentilor biologici (microorganismele) .Apa a fost

dinotdeaunam un purtator potential de agenti patogeni, care de multe ori au provocat epidemii catarstofale. In evul mediu in urma epidemii de holera a murit aproape jumatate din populatia Europei.

Apa transporta microorganisme ce pot transmite hepatita, ganstroenterite,etc..Industriile alimentare, industria hartiei sunt factori de poluare din acesta categorie. De exemplu o fabrica de hartie de dimensiune medie produce aceasi poluare ca un oras de 500.000 de locuitori.

b) poluarea chimica prin deversarea in apa a diferite produse : azotati, fosfati, insecticide, reziduri ce contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur ; cauza majora de poluare o reprezinta hidrocarburile prezente in toate fluviile lumii.De exemplu pe Dunare se transporta zilnic aproximativ 10.000 de tone de produse petroliere ; cel mai mic accident naval poate deveni o sursa majora de poluare.

c)Poluarea apei cu substante organice de sinteza datorita industrilor detergentilor, insecticidelor si pesticidelor.

d) agenti fizici de poluare : -substante solide care infecteaza apele prin deversarea materialalor minerale insolubile provenite de la carierele sau minele unde se extrag anumite substante  -poluarea termica a apei datorita centralelor electrice construite in apropierea apelor, si a deversarii apelor industriale calde. Ridicarea temperaturii apei aduce daune

3

intolerabile florei si faunei acvatice, scade continutul de oxigen dizolvat si implicit scade capacitatea apei de autoepurare. -poluarea radioactiva care apare in prezenta unor materiale sau a unei atmosfere radioactive legate de industruiile ce folosesc energia atomica.;

e) Substantele organice care polueaza apele sunt :De origine naturala: titei, hidrati de carbon, biotoxine marine;De origine artificiala din industria chimica organica sau petriochimica : hidrocarburi (benzen, eteri din petrol, acetona , cloroform, esteri, benzina), hidrocarburi halogenate (pesticide) ,detergenti, substante aromatice (vopsele de anilina)Detergentii au devenit substante aproape indispensabile vietii oamenilor si totusi 75% dintre acestia sunt poluanti.Bineinteles ca pe termen scurt cel mai mult au de suferit fauna si flora acvatica Poluarea râurilor si lacurilor, daca este suficient de toxica, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumuleaza in oase si dinti, prea mult fluorid in apa putând cauza probleme ale oaselor si dintilor. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili in grasimi decât in apa. Astfel, aceste substante se gasesc in concentratii mici in apa, insa in concentratii mai mari in insecte si alge si in concentratii si mai mari in pesti, pasarile si oamenii care se hranesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase.Chiar si poluarea care nu este toxica poate omori. Fosfatii si nitratii, de obicei inofensivi, pot fertiliza algele care cresc in lacuri si râuri. Când algele cresc, in prezenta luminii solare, produc oxigen. Insa daca algele cresc prea mult sau prea rapid, consuma mari cantitati de oxigen atunci când soarele nu straluceste si când au inceput sa decada. In final, lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viata; unele creaturi putând fi otravite de toxinele continute de alge. Acest proces de supracrestere a numarului de alge, numit eutrificatie, poate omori viata din lacuri si râuri. In unele cazuri, anumite alge pot otravi apa potabila.

4

3. Tipuri de poluanti: Exista putini poluanti naturali. Solul contine anumiti fertilizatori, cum ar fi nitratii care in timpul aratului pasunilor sau in decursul iernilor pot iesi la suprafata. In sol, se mai gaseste si aluminiu care poate ajunge in apele curgatoare prin diferite reactii chimice. In timpul inundatiilor luncilor, in apa poate patrunde magneziul care provoaca dezastre in randul pesterilor. Insa aceste scurgeri naturale sau semi-naturale de poluanti sunt insignifiante in comparative cu cele produse de om. Fermierii introduce in mediu o gama intreaga de substante chimice si deci si in rezervele de apa potabila. Printre acestea se numara erbicidele, insecticidele, acaricidele, fungicidele si deparazitantii pentru ovine care, luate laolalta, contin 450 de substante numite biocide. Fermierii imprastie fosfati si nitrati pe terenuri pentru a stimula dezvoltarea plantelor si exista scurgeri semnificative de lichide toxice din silozuri sau din fermele de porcine sau cele avicole. Produsele farmaceutice utilizate in agricultura, cum ar fi antibioticele, hormonii sau cele ce impiedica cresterea, pot si ele polua alaturi de dezinfectanti. Preparatele pe baza de hormone pot si ele sa patrunda in rezervoarele de apa prin retelele de canalizare urbane.

O data cu epurarea apei prin care aceasta devine potabila se fac anumite masuratori chimice care lasa si ele anumite resturi de apa. Trihalometanul, o substanta chimica compusa care se presupune ca provoaca cancerul, este un produs rezultatin urma clorurarii apelor. Utilizarea sulfatului de aluminiu pentru curatirea apei a fost in centrul atentiei in 1988 cand mai multe tone au fost deversate in retelele de alimentare din Camelford Cornwall (Anglia), cauzand diverse boli printre localnici.Industria produce alti factori poluanti printre care cei mai importanti sunt metalele grele, cum ar fi cadminul, plumbul si zincul. Ploile acide cauzate de arderea combustibililor fosili sunt un alt poluant important.Metalele grele:

Plumbul este un metal greu care se gaseste in apa sub forma de solutie. O sursa a poluarii cu plumb a apelor sunt greutatile pescarilor abandonate in apa. Plumbul are efect puternic asupra lebedelor care ingera greutatile de plumb in timp ce se hranesc cu alge. Plumbul ramane in pipota pasarii, transformandu-se intr-o solutie si ucigand-o. Un simptom al otravirii cu plumb este boala “gat frant”, care apare atunci cand muschii pasarii nu mai pot sustine gatul lung. Cadminul este alt metal care patrunde in apa afectand pestii si astfel si oamenii care-l consuma.

3.1. Poluarea industriala:Poluarea industriala provine din rafinarii, din centre ale industriei metalurgice (unde, pe langa poluanti, este deversata in apa calda, care duce la poluare termica), din termocentrale (de asemenea, cu poluare termica), din industria ingrasamintelor chimice, industria de clorosodice, din ramuri ale industriei alimentare, textile. In general, fiecare intreprindere mai importanta are o statie proprie de epurare a apelor.Cele mai poluante sunt industriile: alimentara si chimica. Abatoarele consuma o medie zilnica de 500 de L de apa pentru fiecare animal sacrificat, care apoi este deversata poluata. Cercetarile facute la un abator in Paris au indicat 300 de milioane de bacterii aerobe si 20 de milionae anaerobe pe cm3 de apa uzata.

3.2. Poluarea agricola:Poluarea agricola provine din substantele incluse in circuitele solului: piscide, ingrasaminte chimice, diferite reziduri ale industriei zootehnice.

5

Pesticidele sunt utilizate cu scopul de a distruge activitatea insectelor daunatoare, rozatoarelor si a ciupercilor. Ele au adus servicii imense distrugand insecte care transmit microbi sau care consumau pana la 50% din recolte. Cu toate acestea folosirea lor masiva a dus la otravirea apelor. Si unele ingrasaminte pot fi daunatoare : de exemplu azotul in surplus se poate uni cu materiile organice si in fermentatie dand azotati care distrug fauna acvatica.

3.3. Poluarea urbana:Poluarea urbana provine din acumularea si deversarea retelei de canalizare in reteaua hidrografica naturala.Poluarea urbana se manifesta prin evacuarea apelor menajere , fie prin canale , in rauri sau in ocean, fie infiltrate in panza freatica. Canalele colecteaza continutul apelor sanitare , al bucatariilor incarcate cu reziduuri organice, cu bacterii patogene, etc. Exista inca zone in care mortalitatea infantila produsa de boli transmise prin apa depaseste 40% iar statisticile arata ca pe golb 25% din bolnavii spitalelor sunt victime ale poluarii apelor.

3.4. Poluarea apelor continentale datorita unor accidente tehnologice:Poluarea apelor continentale datorita unor accidente tehnologice completeaza nefericit poluarea “sistematica”.3.5. Deplasarea poluantilor:Termenul care descrie modul in care poluantii patrund in rezervele de apa este “percolare”. Poluantii pot fi sub forma solida sau lichida. Atunci cand pe uscat se depoziteaza resturi, o cantitate mica este dizolvata de ploaie si se infiltreaza in apa freatica. In cele din urma aceasta patrunde in cursurile locale de apa. Daca reziduurile sunt lichide, patrund mai repede in rezervele de apa potabila. Substantele aplicate pe plante devin inactive in contact cu solul si patrund in sistemul hidrologic local, sau se infiltreaza in sol amestecandu-se cu apa freatica. Pana la 80% din substantele cu care se trateaza plantele se pierd imediat dupa aplicare deoarece ele nu pot fi aplicate direct pe planta si patrund asfel in sol.Timpul necesar poluantilor (nitrati sau fosfati) pentru a patrunde din sol in panza de apa freatica nu este cunoscut cu exactitate, dar in multe cazuri pare a fi de la zeci pana la cateva mii de ani. Poluantul este in aceste cazuri considerat un derivat al unei industrii, care este deversat in mediu.

6

3.6. Masurarea poluarii:Semne precum aparitia pestilor morti pot fi si un indiciu asupra poluarii, dar exista si metode mai sofisticate de determinare a acesteia. Poluarea apelor curgatoare se masoara in Cererea Biologica de Oxigen - BOD – o masura a calitatii de oxigen preluate de poluant. De aici se poate determina necesarul de oxigen pentru vietati deoarece acesta este elemental esential care sustine viata animala acvatica.Standardele europene pentru apele nepoluate sunt de 5mg/l de BOD, in comparatie cu apele reziduale umane care sunt de 350mg/l. Deversarea supraproductiei de lapte poate fi daunatoare, deoarece este de 400 de ori mai poluat decat reziduurile umane.3.7. Legislatia:Legislatia este o unelta utila pentru prevenirea poluarii, dar aplicarea ei este uneori dificila. Ca urmare, noua initiativa internationala care prevede “poluatorul plateste” este ideala ca teorie dar rareori efectiva. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) prevede articole in functie de nivelul poluarii cum ar fi cel referitor la metalul greu cadmiu.Probabil ca Marea Britanie a fost prima tara care a legiferat poluarea raurilor. Astazi exista normative privind calitatea apei reglementate de Comunitatea Europeana. Guvernele europene sunt destul de incite in aceasta problema. De exemplu, in 1992, 9 din cele 12 state membre depaseau in apele lor zonale nivelul de referinta. Noua legislatie va cere tuturor membrilor ca pana in 2002 sa aplice tratamente specifice apelor urbane sau industriale pentru a preveni contaminarea raurilor.Curatirea Tamisei:Pe vremuri, fluvial Tamisa din Anglia era printre cele mai murdare din lume, fara nici un peste in secolul trecut. Astazi, dupa o campanie indelungata, au reaparut aproape 100 de specii de pesti printre care si pastravul migratori de mare si somnul. Succesul campaniei se datoreaza mai ales monitorizarii exacte a deversarilor

7

industriale si a poluatorilor care au fost deferiti justitiei. In cazul unui fluviu cu mare, care este si cazul Tamisei, o “urma de materie poluanta” ramane active saptamani intregi, deplasandu-se in aval 16 km la reflux si intorcandu-se 15,3 km la flux.Apa din Tamisa este utilizata in scopuri casnice de-a lungul intregului curs. De fiecare data este adusa la standardele cerute, utilizata, infestata, epurata din nou si reintrodusa in Tamisa. Deoarece acest ciclu este continuu, se poate spune ca o buna parte din apa ce curge in Tamisa in apropiere de Palatul Parlamentului a trecut prin numerosi rinichi. Curatirea spectaculoasa a Tamisei a reprezentat o mare realizare care nu s-a repetat in cazul Rinului din Germania sau a unui rau din Ohio, Statele Unite, care a luat foc si a aprins un pod din cauza substantelor petrochimice care plateau la suprafata acesteia.

4. Efectele asupra florei si faunei:Unul dintre cele mai obisnuite semen ale poluarii apelor este vegetatia verde de la suprafata, cunoscuta ca eutrofie. Plantele acvatice si algele se dezvolta la suprafata apelor, atuci cand apa este imbogatita cu un amestec de compusi care s-au infiltrat din solurile din apropiere. Fosfatii sunt mai degraba vinovati de aparitia eutrofiei decat nitratii. Amestecul format din cele doua substante este ideal pentru dezvoltarea plantelor, inclusiv algele de adancime, lintita si alte alge, da si pentru bacterii.In ultimii 20 de ani situatia a devenit alarmanta deoarece 500 din marile bazine din Marea Britanie sunt astazi verzi si toxice datorita poluarii. Apa potabila a devenit un mediu propice pentru dezvoltarea diverselor specii de bacterii, protozoare si ciuperci. Specii de bacterii, cum ar fi salmonella si lesteria sau de protozoare, cum ar fi cryptosporidium si giardia, sunt foarte periculoase pentru om, la fel cum, in secolul XIX, a fost holera in Europa.Stratul verde de la suprafata apelor actioneaza ca un invelis gros prin care razele soarelui nu pot patrunde spre straturile din adancuri. Astfel, plantele acvatice care produc oxigenul necesar nevertebratelor sau vertebratelor acvatice mor. In plus, anumite specii de alge albastre produc substante toxice care omoara pestii si alte organisme acvatice. Ca urmare, multe activitati de agreement pe lacuri sunt interzise

8

in lunile de vara din cauza algelor si a toxicitatii. Poliferarea algelor, apare in lacuri si bazine din alte doua cauze: defrisarea padurilor si aplicarea de fertilizatori arborilor din paduri, in urma carora apar infiltratii de substante chimice in apa.Ploaia acida a cauzat catastrofe ecologice majore in Canada, Statele Unite si in nord-vestul Europei. Din cele 85000 de lacuri din Suedia, 16000 au devenit acide si 5000 sunt complet depoluate de pesti. Din 1976, 400 de lacuri au fost tratate cu apa de var pentru a neutraliza acidul si a restaura echilibrul.

Efectele poluarii sunt deosebit de grave:

-moarte lacurilor prin poliferarea planctonului datorita cresterii fertilizarii prin aport de fosfati si azotati. ;

9

-moartea pestilor (si a altor animale acvatice ) sub actiunea detergentilor, pesticidelor lipsei oxigenului etc.

5. Metode de reducere a poluarii apelor continentale:Caile de reducere a poluarii apelor sunt:

-adoptarea de tehnologii cu efecte poluante scazute;-scoaterea din uz a unor produse cu potential poluant ridicat

-favorizarea actiunii ecologice de autoepurare (prin curatirea periodica a namolului organic)

-intarirea legislatiei care sa protejeze apele, de poluarea agentilor industriali si

10

casnici.Folosirea de materiale biodegradabile. Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante inofensive.In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati,substantele biodegradabile nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor chimici, ele formeaza depozite dupa urare. Pentru aceste materiale artificiale, chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor, a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt arse si folosite la incalzitul urban. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile, care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. Poloarea poate fi indepartata si prin tratarea apelor. Apele reziduale sunt tratate in statii de tratare a apei, numite statii de epurare (epurarea este eliminarea impuritatilor din gaze sau ape reziduale). Dupa ce se analizeaza compozitia acestora, tratarea lor presupune trei etape : eliminarea particulelor solide prin strecurare, apoi prin decantare ; dupa aceasta se adauga oxigen ; apoi se elimina produsele toxice cu ajutorul unor microorganisme. Apa este retrimisa spre utilizare dupa ce se face o analiza chimica a gradului ei de puritate.

In concluzie poluarea apelor continentale , ca de altfel poluarea in general trebuie oprita , in caz contrar ea avand consecinte dezastroase asupra faunei, florei acvatice cat si asupra omului.

11