Enuntat de GhiS

clNE ESTE PERSONOCRATIA?

Personocratia desemneazi orice persoani care igi reamintegte cine este eacu adevirat - Diezeea* , creatoare nelimitati - gi se comporti ca atare in cotidian.Iati povestea sa...

A fost odata o tinara femeie fericita. 'l-raia in belsug, find rilsJnpta si iubita desoyul sdu, un om bun care i-a daruit copii frumoSi. Cu tlrtte dcestea, ii lipsea ceua. Zi/nic,era obseddta de aceeasi intrebore. Ce cauta ed pe ace/lsttt p/aneta, olre se dfla aici penntL asfarSi sub pamdnt, mincata de uienni?

A inceput sa cerceteze sensul uietii. A studiat politica, Stiinye/e, teologia Si economia, Jara sagaseasc,i nitnic. S-a interesat de sanatate Si d.e ertergiile aherndtiue, d exPlorat chiar Si f'zica cuantica, yoga Si ezoterismu/, insn /ira succes. A exdminat injustiyia sociald, saracia Sirdzboiul, descoperind. conspirdlia Noii Ordini Mondiale. fn sfarSit, a inyeles cine conducepldnetd, ddr tot nu a aflat raspunsul la intrebarea sa. A descoperit cit de /iltsit de sens esteprogramnl MSIM: a Munci, a Suferi, a imbitrini si d Muri! Deceptionatd, s-a intrebatrlaca mai dre ureun sens sa aducd copii pe lume, /iindca tlceltitt nu ttr Aued a/ta Sansa decit sarepete ltcedstlt absurditate milenard. ingrijordtd de uiitorul intunecdt pe care i/ uor mostenicopiii sai, ttperseuerdt in acliuned sa,.fiind conuinsa defaptul cd trebuie sa existe Si altceua!

As{el, a descoperit cn finyrt umana este intemnitata intr-un Programbiologic animdlic ce o terorizeazd Jara Stirea sd. Este separata deadeuar Precum pestele in dcudriul sau. Acesta se inuirte in cerc SisftrSeSte prin a muri epuizat, jird a banui ureodata ca peretele desticla nu reprezintd altceua decit o iluzie Si ci realitatea se afd inafara acudriului. ,,Prin urml\re t7t ceed ce uad, aud, simt, gust {idting nu exista? SuJirinya, boala, bdtrinetea Si moartea nu suntdecit o minciuni? Atuncl, nu trebuie decit sd sar dfara din acuariupentru a regisi un pafttdis nelimitat pe Pamint!", d exclamdt ea.Prin urmare, s-d dui)ntat in necunoscut Si in cea mai mare auenturi atuturlr timpuri lor: diezeitatea*!

Iati povestca Personocratiei. Iati povcstea noastri... qi a ta de asemenea, Poatechiar trecerea de la animalitate, la diezeitate. l)erularea sa, se va scrie pe parcurs gi inmisura in care vom avansa pe acest drum {lra drum, improvizAnd comportamcntulnoii fiinte. impirtagim aceasti experienti cu tine, exact a$a cum o traim. Ea reprezintaadevarul nostru. Poate ci tu il vei gasi pe al tau. Lecturi placuta!

AI]TOARELE- CONSULTA C]I,OSAI].UL

crNE ESTE PERSONOCRATIA?

Personocratia desemneazd. orice persoani care igi reamintegte cine este eacu adevirat - Diezeea*, creatoare nelimitati - gi se comporti ca atare in cotidian.Iati povestea sa...

A fost odata o tinara femeie fericita. 'l-raia in belsug, find rnsJiyatn si iubitn desoyu/ sau, un lftt bun care i-a daruit copii frumoSi. Cu tlate dcested, ii /ipsea ceuo. Zi/nic,era obsedata de aceeasi intrehare. Ce crtuta ed pe ltce/lsttt planeta, o(lre se afa aici pentru asfarSi sub pamint, mdncata de uienni?

A inceput sa cerceteze sensul uietii. A studidt politica, Stiinyele, teologia Si economia, fttra sdgaseasca nimic. S-a interesat de sdnatate Si de ertergiile dbernatiue, d exPlordt chiar I f-zica cuantica, yoga Si ezoterismu/, insn Jira succes. A examinat injuxiTid sociali, saracia Sirdzboiul, descoperind conspiralia Noii Ordini Mondiale. fn sftr;it, a inleles cine conduceplaneta, dar tot nu a a;flat raspunsul la intrebarea sa. A descoy,erit L'it de liytsit de sens esteprogratnu/ MSIM: a Munci, a Suferi, a imbitrini si a Muri! Decepyionati, s-tt intrebatddci mai ttre areun sens sd aducd copii pe lume, findca acestia nu dr duell alti Srtnsa decit sarepete ttcedstlt absurditate milenara. ingrijordtri de uiitorul intunecdt pe care i/ uor moStenicopiii sai, d perseuefttt in actiuned sa, /iind conuinsa defaptul cd trebuie sa existe si altceua!

Astfel, a r/escoperit ca finyd umdna este intemnitata intr-un Prlgrambiologic anima/ic ce o terorizeaza Jara {tirea s/1. Este separata deadeuar, Precum peyele in acuariul sau. Acesta se inuirte in cerc ;i ,.sfarSeste prin a muri epuizdt, farn a banui ureodata ca peretele de jsticla nu reprezinti ahceud decit o iluzie Si ca realitdted se afa in ,lafara rtcuariului. ,,Prin urmdre tot ceed ce uid, aud, simt, gust {iating nu exista? SuJirinya, boa/a, bdtinetea Si moartea nu suntdeckt o minciuna? Atunci, nu trebuie decit sa sar afara din acuariupentru a regdsi un Parddis nelimitat pe Pamint!", a exclamat ea.Prin urmare, s-d dui)ntat in necunoscut Si. in cea mdi mare auenttni atuturo r timp uri /o r : di eze i tate a * !

Iati povestca Personocratiei. Iati povcstea noastrl... Ei a ta cie asemenea, poatechiar trecerea de la animalitare, la diezeirate. I)erularea sa, se va scric pe parcurs qi inmisura in care vom avansa pe acest drum {ira drum, improvizAnd comportat.ncntulnoii fiinte. impartaqim aceasti experienti cu tine, cxact a$a cum o rraim. Ea re;rrezintiadevarul nostru. Poate ci ru il vei gasi pe al tau. Lecturi plircutal

AUTOARELE- CONSULTA GI,OSAI{UL

v o LUM1L pRs ON O cR A\a aoJDE3Jo

?lilLTtnffihs p r e ... S $"* \s @ r & x'n X * ax * e a $ rx q$ $ ns & e$ xx m X &

KnxaNrNgat de &$x&s

Yext euxXes 6* r*dmetm* de Madm

Tiaducere: Laura Mandi-BekeCoordonator: Andrei Mandi-Beke

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a Rominiei

SAINT PIERRE LANCTOT, GHISIAINEVolumele personocratiei / Ghis ; text cules qi redactat de Mado ;

ftracl.: Laura Mandi-Beke]' - Sibiu : Evolulionism ' 2009'vol.ISBN 978-973-88738- I -0i"t. +.: Politica spre... Suveranitatea individu..lit' - 2012' - ISBN

978-973-88738-7 -2

L Mado (red)II. Mandi-Beke, Laura (trad')

159.922r59.96r

Dupi edigia originali in limba francezi:

La Politique vers... la Souverainet6 individuelleRedactat de: Ghis gi Mado

Eclitat de: GhisC.P 309 \flaterloo (QtLebec) CanadaJOE 2N0Tel.: I -45A-297 -3930; Fax : l-450-297 -0233infb6personocratia. com

O 201 2, Etlitura Evolurionisrn

lbate drepturile asupra prezentei e

edlfrlnr.

www.personoc r at i a. c o m

Nota cditoaneilndependent de genul gramatical, denumtrile aplicate personajelor vizeazaatat b6rbalii, cdt gi femeile.utilizarea {emininului are scopul de a facilita iectura acestui vojum, subliniind in acelagi timp prioritateaprincipiului feminin

- cel al sufletului gi al spirituiui.

Bunul pastor1- Introducere

10111)t3t4t51617181920

))-34-35-.)o-37-38-39-40-4r-42-4J-44-45-46-47-48-49-50-5t-52-53-54-55-

Programul Noii Ordini IUn plan de proPortii maMondializareaControlul religieiControlul politiciiControlul populalieiControlul seleclionariiControlul sanatiliiControlul aiimentatieiControlul mediului inccControlul miiloacelor mControlul educagieiControlul istorieiControlul divertismenteControlul Etiintei 9i teh:Controlul banilorCorrtr'.-'ltrl cl'imei organiControlul drogurilorControlul sexuluiControlul legilorControlul creierelorControlul armelorControlul armateior

Marea deziluzieO singura problcmi: se1O singtrra solutie: trnilitGhicitoareOaie rreagra. grabepte-teDa, daaar...Puterea falsa a animalitlPreiau adevarata mea PlSuveranitatea individuaEtapele succesive a1e su'Dc la su{letul colcctiv l;O necesitate evolutiviRobotii umaniHeil Rizboiul s-a slargiNu mai cred in Moq C

2-3-4-5-6-7,8-9-

10-11-12,

Ce este politica?Scena politicaGuvernul&minteAnimalitatea cu cravatiSclavi FericiliPuterea de a guvernaCline exercitl Puterea? tcralie)Cati dctin Pute rea? (-arhie)t.leologii Politice t -ism)Fascinantul fascismSetea de libertate

13-14-r5-r6-1-7,

18-19,20-21,22-

Rafinamentul minciunttMarionetiSti 9i marioneteSocictatile discreteSocictaqile semisecreteSocietatile secreteSocietatilc tlltrasecreteFamiliilc Je singe alLrrstluRrrctl 1.,olit i,- ian ul ui PcrFectCu plul Politici/religieExopolitica

2l))23232528293r3234

36J/3839404r42434445

23-24-25-26-27-28-29-30-31'32'

Trei puteri de StatCorporatismulMonoPolurileMariaiul Public-PrivatRanca centlalaDatoria nalionalaItroblemi-reactie-sol uq icInamicul comunRaotul unei tariNovus L)rdo Seclorum

56-57-5B-59-60-61-62-63-64-65-66-67-6B-69-70-

1011t2t3t4t516t7181920

))-34-35-36-37-38-39-40-41-42-43-44-45-46-47-48-49-50-51-

?OLITICAi:1-'.,, -ffi INTRODUCERE

Guvemul&minte' sitoate lumea, insi nimeni nusunt considerati a fi cei mai inoastre, banii nogtri, sinateintAmpli din cauza faptuluitimpul...

A trecut timp indelisiu mai pulin evoluat, abanca incepe sa exploreze etapa slin inima fiecirui individ, pacoperiti de cea a lui ego, gu,gi fiinga diezeiascS., profund iirrreligenga umana in serviciranimilic inscris in celulele n

La inceput, fiinlelemari: cimpanzei, gorile, ur;restul grupului. Pe misura cpopulate, umanitatea a trebinigial, cei mai puternici i-atimp nu prea indeiungati, fgi cele mai mincinoase s-au aniscut guvernul&minte, egc

Rapid. au fosr invcrsupravietuirii animalice. Asttoate premisele pentru a pertvitale de bazi. Acest guvern rspiritual servea, in primul ridbminan t/ do m i nat, viitti/ mrirlrpr..rni, spiritualitatJa qi 1a aiestei specii foarte intel\programul tipic animalic al r

in conrecinta, pe npi a solicitat o autonomie ractioneze pentru binele turmA inventat cuvinte noi precde secol )C(I, a devenit clarcprezentat niciodata soluqirMere (Mirra Alfassa). acearatiunii cu un guvern sPirittr Gurernul&miDI: r'lrr',lrrI !.ltc t( /Llm

Introd,urnr-e,

INTRODUCERE'u cfeeste

tife Sirce fatuttciwvorfdnci

-[e scii estezntrttle [or.

cuvernul&'inter simbolizeaza fiara oribiii gi nronstruoasi de care se temej:l'*T,"j:,:li: l'-:"i 1y vrea 't;;;G; i;;il.',1i'ap,"rui ci poriticie'ii;;;il;;;;ii';:;il:';'#,:i:i',iH#:;:[*f "j*m.".,ru]$f,fji"fl;|nf.', di" '""'" dp;;ili';;"ffi,'pri.i;;;;;r;d;u'i"ul,". gi totuei, a sosit

A rrccur rimp indcrurrgar crc cand Homo srrpicnsr-a inrocuir pc stramopulsiu mai putin cvoruri..ban.rofr;,,J t.'airruut';;i.;':;i;:ri'u"ri'rp..i.i. in scopur dea irrcepc si explorczc crrpa.uflerurui ind'iui,rurr. A.;; r;fr.,',enrr,,..uns proFundrr rrrnrr ricci'ui indivitr, parca ricu,r 1i rinifLir. a,;ig;;;,rii, ,n* vocea sa craacopcriti dc c..'rt a lui cg"t-r' guve'nrtorul clc rranzirie d;'.,ir. nmri prl-itiv de elradara::lli'].,_1'r'ciasca-. p'Jfr"? ing.;;;;r;b ricrurirc paroase are acesruia. Esour a uus:l:ili;:';, j:TlT; :: :::tl:i:upravicruirii .o,.r,ui;i,";;1,tu;;.:i,;rl? ,ii,r,.iH

La inceput, fiintere umane au functi.onar precum toate cerelarte maimuternrrri: r'impanzei, qor-ilc.. trrarrgutani. M.r.ulil dominenri crarresrul grupului. pc rnisrrra.,'c fiinrr u'r-,rna-"'inJ.irrr'.'";i'^r1.il;,U !,tti:,i:populate, umanirarea a tr:ebuir J'r..,-,rgi r" ;;l,t'il; j" i"-,""gie. In stadiul:T:1. cci mri prrrernici i-r, a"rrli"l, "o. ..i mai slabi. i*Ji"p; o perioada detrmp,u prca indclurrgati, fiin1cr. u..i.,...1.

-.i i",.iig;",.. cere rnai qmecheresicele mai nrirrcinoasc s-au rsociar l)cnrru,.""J"i.'i';;,ilii,.a umana. Apa s_anascut guvernul&rninre, cgoul .ol..rlu "i p.pr.l.,i.ri.Rapic{, :ru fost invcnrare rcguii mult mai precise decdr ceie aflate Ia bazasul)raviefuirii arrimrrliec. Atr[el' l;-"i ftcuL aprriria binerc pi riul, dualirlrea creindIoate p'cmise le p,.'rrrrrr ,r pcrmirc

-",,,,,rrr,,iT;(.i.;;;;l;;i.. r]'don,inc i.srincrerevitale de baza. Accsr guvcrn r-a bazar 1r" do,,, brare penrru a_'i dirija rurma. Bratulspiritual \crv(.r. irr u'rarnur 'i',1. ;;;rl-; l',.,.'"n,in" crcdirta in dualirarea hine/rau,domirrarrt/do-i't'tl uir,a/,tturi,"i ii':"irr ,.,"poralgcsrirna dcrariirc vietiicoricricnc.ImPrgLr111i, spirirualirarca 5i p"ir,i., r, p*.-rir,rrigirare, u*i'ru'prr"iequir.i prcclr.ca rccstei s'ccii loarre irrrcligcnrc,i r"ir" i"ai"i?".rir""0.",i; a sc restrirrge raprogrumul ripic rnirnalic alirranrogilor ral.

i' consecinri, pe rnasuri ce sufletul incrividual a evoruar, s-a emancipat;i a solicitat o ",r,or-,nrr-ri. ";"i l;;; cir'ri-p.rt, animarul Lrman a incetat si n.raiactionezc penrru binclc rrrrrrrei 5i a incepur si viseze.ra rih"r;,;:.;rirare. solidarirare.A invenrar cuvinte ttoi precrrm i.;;i;t;,...l.rirn-', r""ri'.1.. Irr accsr irrcepurde secol XXI' a devenit .r"'. l";.;;;.';;"rive, mai

-"i; J;;;; necesare, nu aureprezentar niciodatr solutia perfecti. A sosit timp.ul ;;-;;;i schimbir.i. DupiY:::,l"iria Atthssr), aceasra corespurrde.,., ..l,ll..u'i';.;';;;.r"rtui menrat alratrunu cu un guvcl.n .spir.irual al conptienter ..r Guvernul&rninte: crrvjnr (.rr-c rcz_unl:i ccle doLr:i fiinctiirlc guvcrnrrlui

ffi

I

POLITICA

CE ESTE POLITICA?Cuvintul ,,politici' provine din cuvintul grecesc polis., ora$ul-stat: Itli:l:i

.rr. F.ri],a Ji" Ja*inisrraEia de Star pi funcqloneaza. prin..in_termediul unui;A;;;' ;;.fr.- ",'.1. ..suvern-- ,p:l'll:':'1"^fi1:!r9,'-':"'^T,'ll,:.1' t1::'j.::li:'orgartisnt complex numit ..guvern . polltlclenll lllno .gesrlonarrr.it3"i". ar" u.iuut gr* krfrrnaz qi i'nseamTu,,"i.i1l,:t-:.1^d'ilt'-;I :::::::ll. o..rpi .,, org"rlr"rea gi exercitarea puterii in societatea in care acponeaza-

Sarcinj guv.rn.riui .rt. "..."

de a asiguri siguranga qi proteclia tuturor cetatentlorSarcina guvernului este aceea de a astgura slguranla iStatului]in schimb, acegtia din urmi au obligagii.qi iisarii ii indatoriri impuse pentru buna

,ir. d.rul.rza altlel. ftoluI guvernuluiStaruluilin schimb. acegria din urma au obligalii_qi indatoriri impusepentru buna

Func.tionare a socicta;ii."ori, in realirare. rotul se deruleaza altlel. R:l"i g"SiYlll;;;#'i;;ir." *ira inc1t minoritatea (elita) si domine 9i si exploatezemaj oritatea (populalia)

=g=F: scENA POL|T|CAnPrecum nigte mario

actioneazi" manipulati de citin spatele cortinei de pe ,,scspectacolului tine de un sinlsp,ectatorilor convingi de fapadevi"rat. De ce? Pentru ciar deveni conqrienri de faprro povesre fabricata, gi-ar par:acest caz, marionetele gi mzpropria lor ratiune de a fi, iar

Prin natura sa, fiintaarbitru gi aspiri la libertatdominarea turmei umane, elici. aceasta din urmi rimAne ieste bine, arira timp cir popla vor gi votind fie penrru o rpolitici', participAnd la o ,,cogi pe care mijloacele mass-npoliticienii. tin discursuri cerezultat: o mondializare ce sprivilegiilor, gi o cregrere a cautorititile nu lucreazi niciodrputerii lor.

in Roma antici, cuvutilizate penrru a denumi pode activitare politica. Prinrrerepublici. 22 de monarhii saPrin urmare, republica esre cerepublica socialisra (Vietnam,(Iran), federali (Germania) etttptanifirat. (FrattWino Roote,ve.lt)in politic:i, intocdcau-na captiga cer mai mincinosr cu car perso:rna ocupa unpost mai ridicirt in ierar-hia poritica. c'-u atir *,.: f&f";4 ;i

-ri,i',-,.'"i rnurt pentru a_pimendre postul. '.in*-adeuar potf.minriri rnilioan'e ;r;;;';;-;)': D". il;;i;;;;i;de cincl elita controleaza

.toate -ij[o"..i.'mass-media gi .urr*y.^exrrem de profunclpsihologia oii. uma'e. Fiecare dJtajiu .ri. "''"lirr, ;; ;;i;;i"rp inainte. odatievenimenrele declansare, politicienii se prefac

"

fi ,.,,pri"9i "il"

..rm';H.* iiC.w. il'hIallseprenrbric200l.Fii constienri de faptul ca cei rnai rnari specialipti dc pe planeta, din toatedomeniile, ,.r,-r, ,..r.,,"1i a.',i..ri- J.'".i*^iuti ienru'irc. AJegri experti ra[\neaz.d,minciun.ile pi orgarrizerz:i,nrijroaccre,.,.,rrr-..dlr'lr

..r".ri;r;,,.;:r" asemcnea modincat oria rimirrc inc.pahiii de a inle.rcge cc se intimpra'i" l;;rr "i."b;';;;h,.ne spa'g in pcrmartcnta trrechile cu ualon:le dcmoc.ariei. in rimp ce sisrcmul p"iiii.actual estc o lcocrrric sirrarhici..ia'ideologia r.a""i,al',,"'f;;.i;,-f,l1""dial. Ne fac sasrrigim pe srrrrzi ..l.ihcrtar.. Egalirarc. Frar?,'nirarc" r"" rr"gr" irancnrasorr). in timpce saracii nu au fost niciodata itit dc saraci si q"g"1ii,

"r"it. u.gagi, iar genocidr-rrileau pcrmis moarrca a miliorrrre .lc pcrsorrre r" ii","j;'r'riii..r"li?..,,iiStr'ilucigii nogtri consilieli experli (telrnocratie) or:ganizrazi lucruriie intr-oasemenca m:Inieri incrit eli.la scct'cta icliprocrlrie),.e. crrJii

-lnipulerra o. ai.rilno5tri,(dcmocrrric). p.oare Irtce cir rurnra irmrrra si eccepre i"r...;;r'tlii;1. li#j":)imcrodic pe o.pc'ioada d. unrrl ,au de nrai mtrlre a..'."ri. D. ir...n... conditiile:::::,,::"]r"f;1:,._ r" ?o, dereriora subst.rnrial rro_"i-.ona"iiii"a"'",r;.;,';i;;,';:t.giillii mcdicale. pcohrizare. inrrcrinerc dc'drumLrri ii a..Jin.irj. ftrr ru.rr;;;I(volutle pc (are o asclnenca aplicalic brurali cu acele.rpi resrricrii rr gener.a-o in modincvirabil. De ascmcnca, p,r facc si fi. ecceprara o decizic

".p.pri.re. prczenrand-odrcpr , nccesilare durcroasi. x. ru.,l ;.-i,a in auanl .i-i,iii"r..,r vr fi sumbru,merrtinrnd in acelasi rirnp sperrnla ca l.crur.il. ,; tr;;,.;.;;.'l;..r_incet, oaia vaacceprr cu rcserlr nr'c dcgrada'ca c,rrdiriilor salc .lc uiari. fiiiar..i prlr-,.i"girl

corrinei de pe scena politici.

,,Mi se pdre greu de crezutfdPtul ctt sitwa1ia politicd afost organizata, d'e sutent nt,4la wi-nutinzitate ,i'*ttrhi.arcli.em.'Cim a fost oosibil ca ooDulatia sdde ani, cu atkia mituliozitate Si'mhchiauelism.'Cim a fost-posibi[ ca popula1ia s.i

AAffinufle informata?"Mai intd.i, tiebuie si ingelegi ci tot ieea ie ai citit in cartile deistorie, ceea ce paringii gi profesorii tAi t -"itl"iig"t,..." ce mijloacel.

-"rr--.di,au vehiculat, to",.

"..ri." rut-rt o mare farsi. Si-i observim pe cei ascungi in spatele

.dA1t secnere/

lwtAtruq

in primul rAnd,pentru ca cineva sa obli-na un post de marione-ta, rrebuie sa Faca partedintr-un grup special.Cele mai cunoscute senumesc societif dis-crete. Numele lor suntmen tionate adeseori,iar membrii lor suntcunosculi. Sunt gru-puri care atrag simpariaii respecrul ceratenilor.

?OLITICA

14 MARIONETISTI $l MARIONETEffi*1S SOCTETATTLE DtSn

Organizatiile discrer,mediului, sociali. polirici, rele: Cavalerii lui Columb,Club, Greenpeace, Conservof Chariry Pdres Oblats, CeRhodes Scholar, ONU, ONetc. Cei mai multi dintre nintentionate care doresc si-rorganizagiei lor. De exempluColumb nu binuiegte faplulde binefacere va fi folosif in runor experiente de clonare u

Membrii societi"tilorturmei umane ,rrnt aaaornpa,primegte un os mare gi frumortitluri), poziqii cheie (ambasa(studii, proiecte), publicitateajura la accelerarea procesulude exemplu, la doi locuiroricelebra Legiune de onoare: PzCruce) 9i C6line Dion, cAnti

Un alt exemplu evidclaureati cunoscuti care au sllinstigator al razboaielor din (fonduri derurnare qi vaccin,al Ordinului Maltez - milirexecutive antidemocratice),schimbirile climaterice).ffit\1s* soctETATtLE SENn

Masa Rotundi este csemisecrete. Fondati in 1891are rolul de a organiza evenirresponsabili de Declaratia BzA organizat primulgi al doilerOMC.

Iati principalele socimai importanti membri se afl

\\I\

soctETATr ULTRASEcRETE \tcapt \' \ runRtourrtgtt

/ Ao",.rAr, ,rt,.EcRErE -

i )MART.NETEsocrrrATt otscnere/

cETATENT -J> sPEcrAToRt

Activitltile lor nu devin ermetice decAt la niveluriie cele mai inalte aleierarhiei lor, niveluri pe care membrii lor le pot atinge numai in cazui in carepanicipa la initieri cu'grad inalr de dificulrare, bineinleles cu conditia sa ramanahJ.L T%t;aniului lor in ceea ce privepte Jir.r.;i". 'Este evaluati'loialitatea 9idorinta ior de a ajunge mai departe i., ori.. pret. Cind sunt gata sa-gi vAndi tatilgi mama, r,rtrt

"pii p.irtr.t a deveni marionete puternice gi celebre in interiorul unei

societili semisecrete. Degi aceste societiti sunt suficienr de cunoscute, o marep"rt. din deciziile lor sunt"clandestine.

Cei mai promititori dintre ei, sunt promovari_ intr-o buni zi la rang deucenici marionetilti, devenind asfel realizatorii piesei de teatru. Aceasti putere seexerseazi in interiorul societitilor secrete ale ciror denumiri sunt cunoscute, insi aleciror activitigi rimin misterio'ase. in cele din urma, directorii marionetelor iau deciziicare au repercuslunr asupra performangei celorlalgi. Acegtia igi exerseazi puterea ininteriorul iocietitilor uitr""..r"t", a ci.ror existenti este ignorati de p.ublic. Estevorba despre marii marionetigti din lumea noastri. In politici, personajele popularesunt inroideauna executanli (marionete), niciodati nu iau decizii (marionetigti).

Aceste societiti prezinti trei puncte comune: 1) ierarhia secreti: cei de labazi cunosc intotdeauni mai putin decAt cei aflagi mai sus; 2) ierarhia supunerii:cei de la bazl trebuie si se supuna'orbegte celor aflali mai sus; 3) compartimentarea:fiecare societate se ocupi dbar de o parte a conipiratiei gi nu posedi niciodatimarele portret, cu excepfia nivelului ultrasecret.

a, de suteruldtia sdcirtile deLss-mediain spatele

rulri.nd,a si obli-marione-aca parte

special.lscute setiti dis-lir sunt

adeseo ri,lor suntlnt gru-simpatiatitenilor.inalte alerl in carea riminialitatea gi

wl1llda tataliorul uneil, o mafe

a rang deputere se

te, insa aleiau deciziiruterea inib1ic. Este: popularexiqti).: cei de lasupuneriilmentarea:niciodati

i w xp atol"e' sce,n eO poWrcnz

J.O._ SOCTETATTLE DTSCRETEX&Organizatiile discrete irfiqeazl o misiune spiritr-rala, educativa, de ocrotire a

mediului, sociali, politici, mediatici, gtiintifica sau umanirari. Iata citeva dintreele: Cavalerii lui Columb, Daughters of isabella, Shriners, Lions Club, Rotaryclub, Greenpeace, conservatori Liberali, Socialigti, verzi, Dominicani, Sisteisof Charity, Pdrcs C)blats, Centriridc, Crucea Rogie, Mcdicii lumii, Premiul Nobel,Rhodes Scholar, ONU, OMS, OMC, UNESCO, UNICEF, Uniunea Artiptiloretc. Cei mai multi dintre mcmbrii accstol' socictati cliscrete sunt persoane bineintentionate.care doresc sa-qi ajute semenii, fiind inconqtiente de icopul real alorganizatiei lor. Dc exemplu, directorul de la nivel local al societi.tii Cavalerii luiColumb nu banuieptc faptul ci o parte din slngele recolrat in timpul unei actiunide binefacere va fi fblosit in cadruL unor .ete-onii satanice, ;,t...rn'' Ei ia realiiareaunor experiente cle clonare umani, desfhgurate in laboratoare secrete.

Membrii societitilor discrete care contribuie la programul de dominare alturmei umanc sunt recompensati. Clinele care ghicleaza turma de oi direct la stina,primepte un os mare gi frumos. Aceste oase reprezinta orroruri (recompense, rnedalii,titluri), pozitii cheie (a.mLrasador, director general, judecitor, guvernitor), subventii(studii, proiecte), pr-rblicitatc i. Putere, bani gi prestigiu pentru cei carc

ltie exercitat de citre elita. Si ne sindim.(stuoll, prolecter, pllDllcltatc zgomotoasa. l'utere, banl $1 prestlgtu pentru cel carcajuti la accelerarca procesului_de dominatie exercitat d..itre elita.-Si ne gindim,aJuta la accetetarca procesulul de clomlnatle exercltat de catre elrta. 5a ne gindrm,de exemplu, lir doi iocuitori din Quebec t"..

",, fost decorati recent, in 2008, cu

c^elebra Legiune de onoare: Paul Desrnarais, miliardar, mentor al lui Sarkozy (MareaCruce) pi C6line Dion, ci.ntirearr recunoscura pe plan internagio'al (Cavaler)..

Un alt exemplu evident este cel al premiului Nobel pentnl pace. Iati citivalaureati cunoscuti care au slujit planurile ilitei mondiale: Henry Kissinger (197.3,in5ligaror al rizboaielor din ioli din Afganistan gi din lr"kj, M"i." Te.Er" itgZg,fonduri deturnate gi vaccinari in orfelinate), Nelson Mandela (1993, Cavaleral Ordinului Maltez - militia Papei), Jimmy Carter (2002, numeroase ordineexecutive antidemocratice), Al Gore (2007, minciuni neruginate cu privire laschimbirile climaterice).

*;lfu soctETAT|LE SEMISECRETEwMasa Rotundi este o societate secreti care controleazi mai multe grupuri

semisecrete. Fondati in 189I de citre Cecil Rhodes gi finantata de familia Rotschild,are rolul de a organiza evenimente politice la nivel mondial. A fost, printre altele,responsabili de Declaratia Balfour - care a permis evreilor sa fondeze statul Isracl.A organizat primul gi al doilea rizboi mondial. A infiintat Liga Natiunilor, oNU giOMC.

Iati principalele societiti semisecrete dependente de Masa Rotundi. Ccimai importanti ntembri se afli in primele trei grupuri:

?OLITICA

, ; Consiliul pentru Extertrc (CFR - Council on Foreign Rclations)' gtlPj'reflcxie fondat de Statele Unite in 1921'Reunegte lideri din politici' din sistemulb"r-t."r, din trusturi 9i companii' din mi-11.,r..1. mass-media' din agenlii de s'''r-vicii scclere 5i din armati'

Pe lAngi politici gi informatiipurile bancare (Rezerva Fedecomerciale (FEM, OMC),Trust) gi religioase (Vatican, Jdespre o veritabili pinza delungi gi cleioase.

*J&* SOCIETAT|LE SE(IE Anumrte nre rle asocietitile secrete, ale ciror a,tor organizatii sunt legate dr,,Opus Dei gi o multime dein asasinate, spilare de banirizboi mondial, detumare dactivitigi ilegale. Se pare ciramAni bastionul spiritual alcuvantul .,catolic" provine tmai cunoscute dintre aceste

@ Opus Dei, numit adestorganizatie a Bisericii Catol2004, avea 85000 de memlnumeroase uneltiri politice ginimi: Biserica, Statul gi Mal

''A Ordinul Cavalerilor dinIoanili), infiinlat in jurul srspune ci ei controleazi Fo(FMI) qi lumea financiari intmami. se afla la Roma, iar leVaticanul sunt foarte strensl(la std"nga) este investit cu IIoan, de catre ducele de Glo

'' -t Francmasoneria este o so(

arrtica. Astazi, Francmasoniipretutindeni in intreaga lum,V/ashington 9i pXni la ObaLincoln, asasinati amXndoi. .Marele Orient (Franga), Ritrservesc, in secret, dr:ept guve

. Crtrpul Rilde rberg' Fondrr, in^ 1nt1dc loseph Retirrger ('rczuir) 9i de Prinlulg""rLria al !-Eiil"r de Jos (fo't ofiqerSS qi spior-r l. G. Farben)' Reprezinti.."

'r't-r"'i importanta 9i mai cunoscutirctea de influerrta' r'eunirrd imporratrtcpersonalitali internaqionale cu 1'utcrc dedecizie.,.6' Comisia Trilaterali (CT), infiingati ini'glZ a, David Rockefeller impreuni cuZbisniew Brzezirrski. Reunelte Pcrsoano,oJ.in.n,e dirr Americe dc Nord''Europt Occidentala 5i JePonia'

'ofrIrrstitutulll.egalpentruAfacerilnternal.ionale(RIIA),londatlaLorrdrairrl9l9.personalitat." ,"

-"ri"'ri,l'*i.- t.jltt" Elir"b.t" a ll-a' Lista membrilor sai estesecreri, iar intreaga ,".".iitio.. .r. fin"r-tg"il de binci, de multinalionale qi de di-ver.se mirrisrcrc. l-iccar'.'1ari din comntt,nw,.'lltlr potedl tln gru.P tlt'rcHexic

echiva-

lcrrt ce scrvclrc a. g"".r[;rt,,i.i'"' ..,atut .arui.'t. iau' irr frod'p"' icular' deciziilecu privire la afacerilc ;filti:,-i:"c-"""J.,, .r.. vorba desp,e lnstitutul Canadianpentru Afaceri t,-r,.r,-r"iu,."lc (CIIA - Canedian lnstitute oTlnternationalAffairs)''It Clubul de la Ron'ra, lormat din lidcri politici q;i economici' m1)9rit5:::P-t::i f..i f".iat in 196b, de italianul prn-V.ti."'t Aurelio Peccei, iar cea '''ar mareparre a mernbriior ,"i'..,n. f."n.-"rn,ti ;i-.",oti.i in acelaqi timp' Clubul de

la

Roma arc un rePrezentant papal, care intotdeauna este un iezuit'

,1-g.in ceea ce privegte francmasoneria, existi loii de stinga (socialiste) si de dreapta(religio.rsc). Frigiilc eorrtrolcrza,nr,. -.r..riit. 1l ,ptohsiilc. Fieclre lucreaza 6!1]ir3;;;

",r..'1-,.oi.... dc lege ce scrvesc i'teresele francmasonice' Formeazi o

retea foartc complicati de lobby corporativ'4 Agenriilede inlrcrrnretii secrete, din toatc rarile' lucreaza pctrtru

acelcaSi organizatii

inrernariorr:rl. din ,..1i';;;;;l;. i;,;.;,.u" cxcnrple din statcle Unitc: CIA' JIA'il;,"frix:ii&,iib' xii, oxi,-FBr, INR.^din RysilFSB' FSo' FAPSI'GRU, SVR; din rr"n* bC-sE, DCRI, DRM' dpso' din Canada: SCRS' cSTMDN, SCRC, CnC,tSid"6.

"ff"t., -ir,.riortAdeseori, aceste gruputl ll t:

tr". '"r.gr"n,;.Jin

guut'"ul&ti'rte' 6ind finarrqare ;i controlatc' parlial sru lnintregi-.lde itrtcrese dirr slcra privata'

i w *p a.tdn' s

?OLITICA

Gr skull & Bones (Craniu gi Oase) esre o societate secreti a mediului universitar dinStatele Unite. Scopul siu esre de a recruta o eliti financiari gi/sau intelectuala. Pelista sa de membri figureazi nume ale celor mai prestigioase fbmilii americane.

@, Prioria din Sion, creati de Godefroy de Bouillon. Acesta a fondat o abatie pemuntele Sion c5.tre 1099, la Ierusalim, pentru a-i proteja pe presupu$ii descendenti ailui Iisus in interiorul liniei merovingiene. IncepAnd cu I 1BB, trece in clandestinitatesub conducerea unor mari maeptri precum Flan-rel, Botticelli, Leonardo da Vinci,Nostradamus, Newton, Hugo, Debussy qi Cocteau. Renagte in 1956, cu ajutorullui Pierre Plantard.

@ Ordinul Cavalerilor'lemplieri, fondat in aceeagi perioadi cade aceiagi cavaleri. Se scindeazi definitiv in 1 1BB. Influenta samod extraordinar pini in zilele noastre, intrucAt s-ar afla ladespre care vom vorbi in curA.nd.

@ Ordinul Regal al Jartierei, cel mai inalt ordin cavaleresc britanic. A fost instituitin anul 1348, de citre regele Eduard al III-lea al Angliei. Cavalerii 9i doamneleordinului sunt numire de citre Regini, lira consultarea primului ministru. Estevorba despre cea mai mare onoare a Ilegatului Unit. Printre membrii sii figureaziintreaga nobilime britanica gi multi politicieni.

fr Societatea Thule, fondati in anul 1918, in Germania. Este un amestec de ocultism,misticism, alchimie, nationalism, antisemitism gi cunogtinle de roscrucianism, defrancmasonerie gi de societiti secrete asiatice (lamaism). Este foarte cunoscuti,fiindci se afli la originea Partidului Nazist gi a trupelor SS ale lui Hitler. Ceea ce secunoa$re mai pugin-este faptul ca, dupi cel de-al doilea rizboi mondial, societateaThule gi-a continuat activitatea in Stitele lJnite, mulgumita operatiunii Paperclip(,,Agrafi de birou").

6' Ordinul Roza Cruce (AMORC) este un ordin secret cregtin, mentionat pentruprima data la inceputul secolului XVII, in Germania. Originea acestui ordin,pr...r- gi cea a fondatorului sau Christian Rosenkreutz sunt controversate, probabilli ordinul succeda Ordinul Cavalerilor Templieri, iar invatiturile sale dateazi dintimpuri faraonice.

6' Clubul Bohemian esre o societate secreta din Statele lJnite, fondati in anul 1872.Organizeazi ceremonii satanice pe o proprietate privati., aproap_e de San Francisco.Printre membrii sai se afli: pregedinti, membri din diverse cabinete gi din mass-media, directori generali de mari societili (banci, petrol, atmament de rizboi),arti$ti, scriitori, oameni de gtiingi.

gi Prioria din Sion,se ramifici intr-unoriginea Coroanei,

McCartney fl- Cl.\il Bush 12- Papa Bcnedi

SERVILITATEA LUI SARKOSY

i w tp atdece^,ej/ p d,6'Lcp/,rersitar dinectuali. Pe'icane.

r abatie pe:endenti aidestinirateda Vinci,

u ajutorul

. din Sion,ci intr-unCoroanei,

st instituitdoamneleistru. Estei figureazi

:ocultism,anism, de)unoscuti,Ceea ce sesocietateaPaperclip

rat pentrurui ordin,r, probabiirteazi din

nuI1872.Francisco.Cin mass-e rizboi),

Din cauza secretului, pentru a se putea recunoa$teintre ei, nrembrii acestor sncietiti ,..r.',. gi semisecreteutiliz.eazi, anumite sernne care indici servilitatea lor:ruttno czrnutd (mAna cornuti sau incornorati), strXngerispeciale de mlini, inele, insigne, cifre 113,, )3, 33, 66G,999), veqminte (jartieri, rogijmantie, pid.lJ. Iati cAtevapersoane cunoscute care. utilizeazi, mr)na cornutdpentru aafipa supunerea lor fagi de Sarana:

lvlcCarmey f l- G.\V llush 12- papa BencdiitIruur 5- Spidemrar 6- y fuafirt 7- (.hcL g_ AhrnedincirdE M. Jackson lO_ l?XVI 13- Il.intui \X/illiam l4- Bell si Canralupo ci" H,1. fj.lr,.iai, ii_ n. Olror.

I

SERVILITATEA LUI SARKOSY

ri_{:x{3r*-Je* soclETAT|LE ULTRASECRETEro

,,Am auzir ca lluminayii ar Ji adeuarayii stapini .ai lumii. cine sunt ei?"Versiunea moderni

"

ff"-i""1ifo, "

dr, fond"ti in 7i76, de citre Adam \Teishaupt(evreu, educat de Iezuiti, francmason) impreunl cu patru prieteni: Irancis Dashwoodi.a".", d. I.r.ri1i, ft.llfir. Ciub), Marquis Francois de Sade (educat de Iezuiti,i;;;;), Koilmer (probabil tot un iezuit) pi Meyer Rothschild (evreu, om.definantc). Din Bavaria $i;a^e i" Zurich, rub porrt" biroului.cenrral al Iluminaliloril;;;;iolJr "rr.tt"i (o.ai"ea provine iin haos). Vechiul truc

consti in a creadezordinea gi a acapara puterea, pretrnzand ci restabilegti ordinea. Elita cunoagtefaptul ci-, pentru ,ig;t"ifl, popil"gi" este gata sl sacrifice o parte din libertateasa. Iati citeva dir'ra." gr"ir"r'il.'.r1tr"r..r.,.".".. ordoni haosul din culise qi suntIluminali adevirali:

1AComitetulcelor300,infiinlatinanullT2g,decitreBritishEastlndiaMerchant Company (BEIMC), pentru a se ocupa de afacerile bancare 9i-comercialei,r..-"gion"l., ii p.,-ttr,, a sprijini.comergul cr-r opiu' Include cele mai bogate 300de familii din lume $t;;; dtii", de Coroana briianici-. Reprezinti intregul sistembancar mondial, cuprinzindu-i pe cei mai importanli reprezentanli ai .stateloroccidentale. Prir ,.Cto;i;;ui..tJr -fOO , toate bancile'au ligatura cu Rothschild'Doi membri ..rnor.,r1ir""i Henry Kissinger gi Paul Volcker (Reterva federali)'

.@ B'nai B',rith (Fiii Alianlei/Fiii Legamintului) este cea mai veche organizalieevreiascl, acriva gi

"r.5,iln'ir-,rr."g" li-.. A fosi fondati in 1943la New York, de

citre evreii fr"r.-"r-*i. prin inftrmediul Ligii Anti-De{iimare, se strlduiegte ^sidisrrusa ori.. p.rrorn"."t. vorbe;te despre fi]i ei' acutindu-i de antisemirism' In;I"ji;ili'"l.

';;;;oi.""iii c"b"l'l evreieeti' niscuti din magia vechiului

Babilon gi a EgiPtului faraonic.

@ Supremul consiliu de grad 33 al Rituiui scolian. reprezinti,elita francmasoniciii' i,i-.u politici, econorii.i, b"n."ri, industriala qi reiigioasa. f)eciziile membriiorsii au la bazi o."";;;;;;. ;rofu"dl a magiei negtt' ctl mai cunoscut membru al,i"Tf*, g.r,r.r"trrt Alt.rt Pik., pro..rror, ioldat,*s.riitor, pontif al francmasoneriei;;;di"l;:t f al Iluminalilor, mare preot al Bisericii r"t",'ti..9i fondator al clubuluiKu Klux Klan.

6 consiliul celor 13 Iluminati din Bavaria reprezinti,YT.l: consiliu al druizilor'in numi.r de 13,

"..gti" form"azi preolia p.irrata a lui Rothschild 9i controleazl

lumea financiari mondiali. Au o viziune mondiali asupra conspiraliei, de care sunt,.rf""."Urtf, ni"a 9i cei mai inflicirali promotori ai sii in acelagi timp.

=g FAMtLilLE DE SANGEi-tToti membrii din toate

satanice, adica din familiile ale cioriginare caracteristice unor speca pastra pur ,,singele" (gene) delor pentru genealogie. In cadrulsunt aranjate cu minugiozitate decaracteristicile dorite. Iata de ce partigti, sportivi, conduci.tori relilindepartati, provenind din aceeag

;ESTRYCOM 9t C

astral. Acestea din urmi pot pun,unui mare politician, unui barmultinationali, unui papi sau da

Posesiunea este un fenorrmeu ,,poseda" corpul meu de la nmeu, adeviratul suveran. Prin intde forge niscute din lumiie invizitle prezenta in timpui ritualurilorcanibalism. Aceste ceremonii se darhitecturale speciale (biserici, ter

mt ei?"shaupthwoodIezuiti,om de

LnagilorI a crearnoa$te)ertateagi sunt

t Indianercialeate 300I sistemstatelorrschild.ala).

anizatielork, deriegte

^sarism. Inechiului

rasonici:mbrilormbru al"soneriei;lubului

lruiziior.rtroleazilare sunt

i w s'p atele' rcpn eo p ol,ttf,ce

FAMILIILE DE SANGE ALBASTRUToti rnembrii din toate societiitile secrete provin din aga-zisele lamilii

satanice, adici din familiile aie caror ADN contine o concentratie puternici de geneoriginare caracteristice r-rnor specii cxtraterestre reptiliene (Volumul 3). Dorinqa dea pastra pur,,sAngele" (gene) descendentilor acestor linii satanice explici obsesialor pentru genealogie. In cadrul aga-ziselor familii de ,,singe albastru", cisitoriilesunt aranjate cu minutiozitate de mii de ani, pentru ca descendengii si dobindeascicaracteristicile dorite. Iata de ce principalii politicieni, oameni de finante, bancheri,artigti, sportivi, conducltori reiigiogi, oameni de gtiinli sunt cu totii veri sau veriindepartati, provenind din aceeagi familie:

Se spune ca lumea estecondusi de 13 familiisatanice. Este vorbadespre liniile de ,,singe"Astor, Bundy, Collins, DuPont, Freeman, Kennedy,Li, Onassis, Van Duyn,Reynolds, Rockefelier,Rothschild 9i Russell.Accsrca se adauga Ia liniade,,singe" merovingiani,car:e rS.mlne izolata. Suntnumite satanice pentruci membrii lor posediun ADN cu un continutrepdlian peste medie, faptce le inlesrreqte comuni-carea cu entitatile repri-liene de labaza nivelului

astral. Acestea din urma pot pune stipinire (temporari sau permanenti) pe corpulunui mare politician, unui bancher mondial, unui conducitor de companiemultinationali, unui papa sau dalai lama.

Posesiunea este un fenomen prezent la toate fiingele umane, deoarece egoulmeu,,poseda" corpul meu de la nagterea gi pini la moartea mea, inlocuind sufletulmeu, adevaratul suveran. Prin intermecliul egoului, sunt manipulati de o infinitatede forge niscute din lumile invizibile. Liderii nogtri cunosc aceste forte, solicitindu-le prezenta in tirnpul ritualurilor satanice ce includ violuri, torturi, omucideri gicanibalism. Aceste ceremonii se desflgoari in locuri inzestrate cu energii telurice giarhitecturale speciale (biserici, temple).

sURSA: www.ANcESTRYCOM St CBS NEWS 29i10/07

I ?OLITICA

in realitate, lidcrii mondiali sunt niste satanigti posedagi de entitagi diabolice.De la nastere, sunt pregitigi prin abuzuri sexuale sistematice si torturi psihice, emo-tionale si rnentale pentrLl r:olul 1or de marioneta. Aceste abuzuri sunt perpetuate dingenerarie in generatic, asigurind o descendengi supusi total programului satanic.

Famiiia Merovingienilor este speciala gi servegte ia ,,insimintarea" celorlalte13 familii. A fost formati din descendenti directi aitibului lui Dan (evrei). ThtilMerovech, cel care a dat numele acestei linii de ,,singe", a fost un extraterestru rep-tilian autentic. Prin urmare, ADN-ul liniei sale poseda mai multe gene reptilienedecit al celorlalti. itrtr."g" regalitate europeana, togi pregedingii Statelor Unite gimajoritatea gefilor de Stirt provin din aceasta linie de ,,singe". Dupa cum afirmaIosif Stalin: ,,Pot vota pentru cine vor, intotdeauna ne voteazi pe noi."

,,Din fericire, cdyiua lic/eri se afa pe ca/ea cea buna. Obama este ajutat defortrl, ange/ice si ua putea contracdra aceste planwri diabo/ice. "Bunl Se pare ci dezin-formarea mijloacelor mass-media gi-a flcut munca. $tiai ci Obama este francmasonde gradul 32 gi ci in2007, a fbst numit printre cei mai corupti 10 sena-tori? Printre altele, a cumpirat acliuni de 50000 de dolari de la douicompanii care au contribuit din plin la campania sa electorali. MaitA.rziu, dupa ce Obama a inaintat dosarele lor in cadrul Congresului,valoarea acgiunilor a urcat brusc. $tii in ce a investit? In vaccinuripentru gripa aviari (AVI Biopharm) pi in circuite integrate subcu-tanate (Sky Terra), doui domenii de mare interes in anii urmi.tori.Remarca lui Kissinger, indeamni la reflectare: ,,Conflictele existentepretutindeni pe planeti gi un respect international pentru BarackObama au creat ocazia perfectl pentru instaurarea unei noi ordinimondiale." Poate ar trebui mentionat faptLrl ci acest ,,respect" tine,in parte, de o campanie mediatica de i00 de milioane de dolari.

Este inreresant si facem o paralela intre Hitler gi Obama. Cei doi au fost nigtenecunoscuti, care au inaintat rapid pe scara puterii. Au fost alegi in mod corect, dupice un lider nepopuiar (Briining/Bush) a trecut cu forga ia misuri de urgenta in timpulunei crize economice majore, perioada in care populagia era marcata de fr-ica cu privirela viitor. Adeseori, Hitler era invitat in casa Baronului Rothschild, deoarece era nepo-tul sau nelegitim (sXnge regal). Probabil ci Obama este fiul nelegitim al lui Malcorn X(El-Hajj Malik El-shabazz) de singe legal giAnn Dunham, agent de infiltrare al ClA.A urmat presrigioasa Facultate de Drept de la Harvard, in pofida originii sale modeste(oficial). Dupi alegerea sa la putere, a ficut praf- toate promisiunile sale electoraie,promisiuni care i-au asigurat votul popular. Mai mult, oamenii pe care i-a ales in nouasa administrarie sunt cu rolii membri in cadrul grupurilor elitiste mentionate anterior:Bilderberg, Comisia Trilaterali qi Consiliul pentru Relagii lnternationale.

SFANTUL oBAMA

&ggsq3!e

*& RETETA POLtTlCl,nImagineaza-ti ci egti

puternice. In cazul in care carpentru un posr important dde cineva cu sange albastru,Trebuie sa fie un Eun orator,societiti secrere in interioruicede rangurile superioare aledegradanre de-a lungul caror,

Apoi, deoarece va fiingelegeri care ingradesc drelva rrebui sa-gi ,,inghe!e" confinvirat sa participe la orgii urjocurile de noroc qi pedo-filia rimplicind copii rorrurari gi arasemenea activititi (filme, forsupuni, repuraria sa va fi disrrboala sau la amenintarea ca vabacteria mAncitoare de carneinjectie in gamba in timpul u

in schimb, daci pers*JUDICIAR

r pi plecarilor:ic, formi dertere Carhie).leagi interesefi a politicii.

i judiciare.e luat in griji

este Reginar reprezinti,rtie apolitic:iiata. Puterc:rdin senatori: lege pentru:meaza sa fie,a), Sistemulr Canada scrl in numele

oana, reginaqini, de cineDuruuezett?

a mafcanti :retatc privati

VATICAN S,A. SOCITrnt

ITTEMPLIERII S,A. \COROANA S,A.

/ CANADA S.A. \/-QUEBEC S.A, \

cETATEAN S,A.

,*,24., CORPORATISMULw,,Guvernclc trebuie inlocuite cu ceva, iar puterea privati. mi sc par-e cntitatea

adecvarii in acest sens", spunea David Rockefeller. C) intreaga structuri corporativ:ra Fost instirlatli in numele acestei puteri private. Ce este o societate? Este o entitatefictiva, o persoanli lcgala distincta cle persoanele in carne gi oase ce o ctrnstittrie qide care apartilre. Socict:rtea are toate drepturile gi responsabilitarile unei persoane incarne gi oasc. Proprietarii siri pot lilce ce vor cu eir, r:ir-ninind intru totul la aclapostde urmiririlc pc care intrigile le-ar putea provoca. ,,De ce /tcest clncept este ati)t depopuldr in zl/ele noltstre?" Pentru ca el garanteazii nepedepsirea proprietarilor sai.Societatea nLl are decAt un singur scop: a deposeda cetateanul/sclavr,rl de bur-rurilesale gi ir le transfera bancherilor prin intermediul Starului, ai cirui n.rernbri se bucuride o imunitate total:i.

Dupii Mr-r.ssolini, ,,fascisrrul ar trebui numit rnai degrabicorporatism, fiindca nu este altceva decit incorporarea

puterilor de stat gi a celor de piaga'. C)rage, provincii, state,societati, asociagii gi religii, toate sunt societati inclusc

-r-o ierarhie precisa intir.rsii pe intregul Pamint qiralgata pXna la cer. C)ricine poseda un certificat dcna$tere este un ,,Cetatean S.A.", adica o societate

,,incorporata" (intr-un corp), dependenta de Statgi caruiir ii apartine.

Pr-ecum toate cclcl:rlte gari din Commonwealth, Canadir apargine Maiestilii saleReginei, figura procmirrcnta in cadrul ,,Coroana S.A.". Aceasta din urma este o societatcprivata alcituiti din bancheri gi procurori, al carei secliu este situat intr-un mic Statprivat, r.rumit City. City-ul se afla ir-r mi.ilocul Londrei, iar primarul gi consilierii sai suntintotdeauna francmasoni. (loroan:r depinde de societatea secreta a Gmplierilor (OrdinulCavalerilor'Ibrnplicri din lertrsalim), ea insagi proprietatea Vaticanului.

incepind cu City-ul londonez, Ternpiierii S.A. controleaza sistemele monetar gilegal de pe intreaga planctri. Unul dintre tentaculele lor ajunge pina in Elvefa, clc undeadministreazi. FMI-ul (Ilorrdul Monetar Intemational) gi BIS-ul (Banca ReglemcutelorInterr.rationale). Bincile ccntralc din toate lirile depind in mod clirect de lJlS: ILezervaFederala a Statelor Unitc, Banca Car-r:rdei, Banca Frantei. Cu ajutorul Bincii Mondialedin New York, 'Ibmplicrii imprumuta lari dir-r intreaga lume, care acumule:rzi astftldatorii enorme. L)ircct din Ciry acegtia dirljeazamai rnult de 500 de binci internationale,Bursir clin Lonclra, marilc companii de asieurare, de intreprinderi mari;i cle ziare.'lbt aicise afli ;;i Baroul 'Jbmplierilor, cel care controleaza intregul sistern legirl prin intermediulasociatiilor barourilor dirr intreaga lume (avocati, procr.rrori).

!.1''

r

?OLITICA

1Q.,,,,,, MONOPOLURILEAi jucat vreodati Monopoly? l{cprezinti. jocul perfectffii{&

.39.,:r MARIAJUL PUBLI(w,,cu tn sc l'ot ot'T"tttiz't$i cuttt pttt t'ittdc poliricimii

l,z uiitorul copiilor /ar?" Nu upL'rso.urele cclc nr.ri (lcternlirlPentru a-Ei atingc scopul lagratie rnariajului c{intre sector

Plul Dcsmat'lit, ()ldirector general al Power Csrangi) erte dc rrrult tirnp nt,Sarkozy, preqcdintele Frangei Ial globalismului (centru).alaturi dc prinr-ministrul (Charest. Asemerrea intilniriinsignifiante. Sarkozy a mirttsunt prcEedinte, o d:rtorcz iprietcniei $i devotamcntului h

Mariiriul se ef'ectucazisecretcr semisecrete qi discretsectorul privat, ;i invcrs. Despe.'illizat in relrtii 5i rrcgociePosedi clienqi precum AmeMartin, Banca Naziorrale delMai nrulrc pertonalirili poEricn ne Dlvigrrorr. l:r,st vicecadrul Socidtd G6n6rale de Bt

PPP-ul (p,rlrcneriatude asociere financiari intre 5vindr-rti cetaqenilor precum rtoate ilcestea, societitile privrci rezultatelc vor Ii in favoaredin buget, fvrniz.eazi. adeseorpierderi. Aqadat, se poatc vopierderi qi sector privat - prof

Lunrc,r p.,litica rru e,reprezinta global izarealmondmod proglcsiv Jirr loate etrsateliri. servicii rlc in[ornrarii.acord stabilit in mod secrct drAcordul Multilateral de lnvestArasci un Stat in faga unei cu

pentru a iirtelcge cum Functitttteazir prclgramul de birz:r al.iupravictuirii r-Lrnanitirtii. Se spr:iiinii pc frica de moarte. Estenaicut din dualitate:i anirnaiir funclamcntali: sau donlin, sausunt dorninat. Ca ;;i Monopoly, sr-rpravictuirea cste utr joc alnrortii. Cel c:rrc cigtigri, mo.lrc ultimul. ,,Competilia esteun pircat", spllnca Jolin D. Rockefbller. Intr-adevar, elita sestradr-ricq;te de dccenii si trirtrsfonne piata concurelltiali intr-turrnonopol privat planetar aflat in miiniie unui nu.n'rar mic de birnchcri.

Iata un rezumat al strategiei lor: de lunga durata. Mai int.ii, trebuie convinsipopulalia de necesitatca nationalizarii serviciilor_publice, in.scopul de a devenigr,ituit. Ei accesibile tutLrror (educatic, sanatate, drumuri, raclio, televiziur"re). AqaI-a ni....rt monopolul public care forteazi Statul si fhca legi severe pcntrll fiec:rrcclomcniu. Cei c:rri iau clecizii guvernamentale:ru intrat in circlirgic cu rnarile societirti,singurele capabile de a furniza produsele Ei scrviciile imptLse. Aceste societati rnariplaicsc campanii elector',rle, nrite, lobtry, sFrirpind prin a rascunrpirra toatc cornpaniilcmici din fi..".e clorncniu. ir-r ...rt tim1... i.,oliticienii striei in mass-media cir,,public= bun pentrti propor".

Actualn.rentc, este suticientir rispilndirca clezorclinii in fiecalc sistctn.sistcntatic, gr:ventul reclucc personalui, cregtc taxelc, limitcirz-it corlditiilc det:ric dir-r bugcte. Mijloacelc nrass-i-ncdia cicnr-u'rta aceste realitagi ;i prczintaincvitabiia, lrrivirtizat'ca. Multinationalcle curnpiri proprietilile St:rtr.rlui lacie nirnic. Li liinta ultirnul oLriectiv, monopolul privat. Populaqia acceprrirescnrnilre, flri ir se rcvolta. Mctoda estc simpli q;i eficace:

in rnodmunci,solugiir

un Prettotul cu

PIATANATIONAL!ZARE

I HBERA '

___

MONOPOTPUBLIC

PRIVATIZAREMONOPOL

PRIVAT

indemnari de marionetistii lor, in prezent, politicienii noEtri proccdeaza lanationillizarea. unor teritorii ellorme, justificindu-se prin faptr-rl ca habitatelc fragilc aispeciile aflate pe cirle dc ciisparilic treltuic protej:rte, chiar daci_acest ltrcru antrencaziid.pl"."..,. populariilor critre tabercle de rif.reiati preocupate dc protciarea mediuluiinior-rjuritor. Acclea;;i socictati care au contribuit la distrugcrea sistcn'ratici a habitatelorfragile, striga acr-Lm pentru a le protcja, finangind {ilme precuntAn Inconaenient Trutlt(Ui ade"ai supiraior) ;i Home (Acasa). $coli internationale private t_rec sub egidaorgarizariei UNIISCO ;i ofer:r un curriculum reclrnoscut la nivcl mondiirl. Paralel, sedeiuleaza privatizarea ruturor resurselor naturale: api, petrol, mine, gaz, electricitate 9ia oriciror sursc care pot avea o v:rlo:rre cle pia1i.

f a^ctwil,e, p ol,til,c.e, 39

i nivelurile ascunse.gratie mariajului dintre secroarele public gi privat. r","

"" .".-pli .urror.rr,,

*re u MARTAJUL PUBLTC _ PRTVATrx;l:f,::,!':.,i:f::':::::1"r: t"',ruri,iy Lt:,ans, pr o perioad,i dtdt de lunga?gi cum por uinli polii.c.ienii nosrri bunur priliir"irrrr){r)"ii'i,'ri,ii Kii',i'r':;f:;la utjroru,l cop.iilor lor?" Nu uira ca .i r". pirr. ir" ,".",iiir:';;.;.r.. unde nrrmrila uiiroru,l cop.iilor'lor?" Nu .uira ca .i r"; p'r;,."ir""r".",rii("r*'r[,r!,'(r'jrti.,i,7_ril^1,persoanele cele mai determinate, crude pii""-"".";;"j#iriu.i'ril. ascrrnsepersoanele cele mai determinate, crude pi'ir,,r-"rr. .r."Pentru a-pi atinge scopul la nivel

-olrji"l, insraureaz.jnivel mondial, instaure azd. mat i",ei S;;;.i. ar.irt.,

ie convinsie a devenidune). Apartru fiecareIe societiti,ietiti mati;ompaniileci ,,public

n. in modJe munci,rti solutia[. un pi.ti totul cu

:edeazi la: fragile 9intreneazimediuluiabitatelorznt Truth;ub egida)aralel,

se

ricitate gi

Paui Desmarais, om de finante gidirector general al_ power Corporation -ip""."stnngi) este de mult timp m.niorul lul ff,.olasSarkozy. preqedinrele Franrei qi adepr ,..u,ror.u,al- globa.lismului (ccnrru). por 'fi observatialaruri de prim-minisrr.ul euebec_ului, IeanLharesr. Asemenea inrilniri nu sunr nicioiarainsignifiante. Sarkozy a mirturisit: ,,Daci astazisunt preqedinre, o i"ror", in parte sfaturilor,prieteniei gi devotamenrului lui paul Desmarais.,;

Mariajul se efectueazi utilizdnd marionerele niscute in interiorul societitilorilillii;,'::i::.::.: pi discrere care se plinrba, flra.r.uqine, J" i;r;;"i;;;ji.';;sectorul prlvat' 5i invers' De exemplu, socierarea lHenry) Kissinger Associares s-aspecializar in rclatiisi negocieri de conrracte in,r. nr-.i.'-"i,i"rti."ale gi guverne.Poseda clienri o...,,- imerican E;;;"s. D..*oo,- Hj H;i";, rrr LockleedMarrin. Banca i\azio""l. l.l a;"";.tC;a-cora. Fiat. Revron pi Union Carbide.Mai mul:e personaliragi poririce .un, ..,-,''ur. r;;;j;l' KiJring.. Associares:Lrienne Davisnon. losr,uiceprepedinre ,t Con,ir;"i il;;;";,'-fb;i;..i;;;;;l;cadrul sociereten.rale d. Big;q;; iil.rrrr prepedi're ar grupurui Birderberg., .PPP;ul {parreneriarul sec.ror public -.secror privat) reprezinra o for-mide asocierc financiara inrre srar qi o iirrreprind... prrfi.ulrla.'1a.". de ppp esrcvandura cetatenilor precrrm un mod ideal'de. di-inur.".-rir. proiecteror. Curoare ecestea. socierarile privare decid scopul proiecrelor, .rig".a"iu-r. d. f- rJci rezultarete vor fi in tavoarea i..ii.;

""i;;.: ;;;-C;;i. s,riiiri.iiil"";, ;:::Jdin buger' fur nizeaza adeseori i n frrrr ru.t u rr r::Ti':r; ;;r-o'.ir'."' mare pa. e d i npierderi' Apadar' se poare vorbi desprc "n

ppppp, ,;;;;r.*;;;r secror pubric _pierderi qi secror privar - profituri.

Lumea politici nu esre artceva decdt o mare afacere, ai carei unic scop ilreprezi n ta global izarealmond ializar.a. in r r" rin'p, fi ,-.1. ', "ri"rgrrnale preiau inmod. progresiv din toate atributele de putere ii. s,"r.toi, ;;i;il de comunicare,sateliti, servicii de informarii, carroteci pi .rri", T;diiij;t;ij.:ne exemplu, unacord stabilir in mod secrerde carre organiratia Mondirld; a;;;rrului toMC) 5iAcordul Mulrilareral de Irrvesrigii tnMlipermire. in preze",, un.l .LIri";r;;1". J;tarascS. un Stat i'faga unei curii intern"t'ionai",p..iir. a.l;il.

POLITICA

BANCA CENTRALAEste foarte cunoscut faptul cii banii concluc lunrea. insa de cine sunt

conduqi banii? De fbartc multi ani, politicienii l'ecunosc ca puterea bancarar:eprczinti in:imicul lor ccl mai rnare. "lhomas Jeflerson spunca: ,,Sunt convins c5.amenint:rrea sistetnelor Lrancare este mu.lt nrai gr:rvi pentru libertatea noastri decA.tcea rcprezentata de armclc inamicilor noqtri." Razboiul dintre politici pi bani are locaproape pretutincleni in lume. Cincl politicienii refuza de a sc mai supune voinreibanchcrilor, sunt asasin:rti, aga cllm s-a procedat cu Lincoln, Kcnnedy, Harrisor.r,Taylor qi Garfield.

,,Drtr de ce dcest razboi? Ce uor acesti bancheri?" Dupi Caroll Quigley,consilicr financiar irl lui Clinton: ,,Ei nu vor cu nimic mai putin dccAt si creeze unsistem mondial privat dc control financiar, capabil sa clon'rine sistemul politic dinfiecarc lara gi economia de pe intreaga planeta." Nicaieri, acest plan nll esre atit deconfirmat cllm este pe dolarul Statelor: Unite, pasionat de rresaje oculte proveninddin societati secrete gi magie babiloniani.

ANNUTT COEPTIS OCHIUL NOVUS ORDO E PLURIBUS UNUM 13 stete ituminate in form; de hexagrama(A incuviinlat ATOTVAZATOR SECLORUM (Noul (Unul pornind de la l3 cotonii originate unice sub hexag"ramnplanul nosrru) (Lucifer, satana, ordin secular) mai mulli, 13 lite.e)

13 dungi

s.?9.,*: DATORIA NATIOIwConfonn unui rapr

trei persoane din lume echilmai bogate 84 de persoane cmai bogate 225 dc persoaneal unui procenr de 47o/o indliarde de persoanc. Ce pot f

P;n la9B. sirurriaputernic incAt, atunci cAndruina gi anihila tlrile care nr-rDin acest motiv, este atit din care harrchcrii privati dpribr15i. Irrceparrd cu anul 2vi cu privire la ce s-a intinmultiplicati acest impact la rnostru apropiat (daci nu s-a

Datoria narionali rin toate tarile din iume. Sr(2009): iir pr.r.rt, in Canade 723 miliarde de dolari.reprczintl 1324 miliarde de edatoreaza suma de 20584 euin Statele Unite, cifrele surpeste 10570 miliarde dolari1,5 miliarde de dolari pe iedificator in acest serrs (wwv

John Adarn a rezusituatie: ,,Existi doua modaprin srrbie. Ccalelri esre prirtarile se afla la picioarele barde altaderi au votat lcgi ceStatului, creind bani ex nihIa curent cu acest lucru pastr

,,$i datoria nayionalanicio suma de bani. Vorbe irtaxele. fructul muncii noastrbanii fiind dirijagi direct in bvalabili. Este timpul si ne rrnostru de cetitean spectatorl

13 randuri de ceramizi(13 colonii originale)72 de car66i2i

= 72puteri divine (cabala)

in fiecarc tari, drepul cle a crea bani a fost cedirt bancherilor privati. Bincilecentrale din intreaga lume sunt socictiti private gi nu dau socoteala Starului. Pr:inurmare, Banca Canadei nu apirrtine Canadei, Banca Frantei nu cste dirijata de Franta, iarStatcle Unite nu sunt proprietarii Rezcrvci Federale. Adeviratii proprietari sunt familiileRothschild, Lazard, Seiff, Warburg, Lehman, Kuhr.r, I-oeb, Goldman, Sachs, Ch:uc,Morgan 9i a11ii.

Rezervele dc aur ale bancilor ccntrale apartin de trccut. Atirzi, aceste bincigenereazi bani pornind de la nimic. in realitate, fac bani din aer. Banii sunr creati inmomentul in care un cetalean sau cl societate solicita un inrprumut pi se angajeazi si ilramburseze. Banii se m.t"-orforeazi in bani - datoriel (Volurnul (r) '

33 de pene pe fieca.earipa (33 de grade

francmasonice)MDCGLXXVI = 1776 13 sigeti! 13 masline 9 pene, I tumi detoslndependenta SUA Si fondarea 13 frunze de hislin (mayagi)Ordinului lluminatilor 13 cifra lui LuciterdDccLxxvl

= 666

lne suntbancari

rnvins citri decitni are loce vointei{arrison,

Quiglcy,tleeze unrlitic din:e atet derovenind

13 dunoi

-

pe btaz;n

:

i. BancileJui. Prin:ranta, i:rrt tamlll11es, Chase,

:ste bancir creali injeaza sa il

Tarfwilz,poL{tkp,

*?9,,, DATORTA NATTONALAwConfbrm ur.rui raporr al ONU datind din 1998, averea celor n-rai bogate

trei persoane din lume echivaleaza cu averea celor mai sarace 48 dc tiri; averile cilormaiiogate 84 de persoane dcpasesc PIB-ul Chinei cu I,2miliarde de locuitori; celemai bogate 225 de persoanc dispun de o avere echivalenti. cu venitul anual cr-rrnulatal untri procent de 47o/o indivizi, cei nrai siraci de pe planeta, mai mult de rrei mi-liarde de persoir.nc. Ce pot face poiiticienii impotriva unei asemenea forte de atac?

Din 1998, situatia nu s-a ameliorat. Controlul bancar privat este atAt deputernic in.cit, atur.rci clnd va sosi mon'ientul, vor fi de ajuns citeva ore pentru aruina.si anihila tirile car:e nu_dispun cle o rezervi suficienti de aur (marea maj^oritate)!Din acest motiv, este atet de importanti datoria nationali a fiecirei tiri. In cazulin care banchcrii privali decid sa rechcme imprumuturiie acordate, totul se vapribu,si. Lrcepind cu anul 2000, acest lucru s-a fntimplat in clteva tiri. Inforrnati-vi cu privire la cc s-a intimplat in Argentina, Tirrcia, Islanda pi Grecia, dupa caremultiplicati acest inpact la nivel mondial. Vi vcgi forma o idee cu privire la viitorulnostru apropiat (daca nu s-a intirnplat dejir).

xagram,e

Datoria nationalii nu face decit sa creasciin toate tari]e din lume. Si cxaminim cAteva cifre(2009): in p..r.rrt, in Canad:r datoria nationala estede 723 miliardc de dolari. Datoria publici francezareprezinta 1324 rriliarde de euro. Adic:r, fiecar:e francezdatoreazi suma de 20584 euro bancherilor mondiali.in Statelc Unite, cifrcle sunt gi rnai inerijoritoare:peste 10670 miliarde dolari gi o cr:egtcre prezenti. dc1,5 miliarde de dolari pc zi. Graficul aliturat esteedificator in acest sens (wwr,v.brillig.com).

John Aclam a rezlllnat foarte bine aceastasituatie.: ,,Existi douir modalitili cle a cucer:i pi de a subjuga o natiune. Una csreprin sabic. Cealaltir cstc prin datoric." Totugi, in reaiirare, nu existi datorie. Toatetarile se afli la picioarclc bancherilor: mondiali deoarece, in fiecare tari, politicieniide altiidati:1Ll vot:lt legi cc:ru permis intereselo^r private sa cor.rtriolezc economiaStatului, creind bani ex nihilo, adica din nimic. In-zilelc noastre, politicienii :rflatila curent cu acest lucru pS.streaza o tiicere cornprlice.

.$i datoria ndtiona/i canddidna?"llici micar nu exista. Nu a fost imprumutatinicio sun-ri de bani. Vorbe in vintl Si devenim con$tienti de faptul ci impozitele gitaxele, fructul muncii noastre, servesc l:r plata dobXnzilor acestei d:rtorii-minciuna,banii fiind dirijati direct in buzunarele bancherilor: mondiali, flra nicio compensarievalabila. F.stc timpul si ne trezim gi si incetam a mai pliti. Sa renuntim la-fbtoliulnostru de cetitean spectatorl

d'.ooz

jF

i"ir..

ry

DATORIA STATELOR UNITE

?OLITICA

,',29,-:.,:, PROBLEMA -

REACTIE * SOLUTIE#sr*d,*6

Incepind cu Hitlcr, :rrta cle a obtine acceptarca inacceprtabilului s-a rafinat.Acesta spunea cir ,,terorismul cstc cea mai grozavi armi politicii deoarecc ninric nu-ifacc pe oameni sa reiictionczc rnai bine cir frica de o moarte brusci'. Atita timp cito fiinti umana se remc, clita poilte face cu ea tot ceea ce doregte. lat:i dc ce metodanumii:i de lJavid icke ,,problern:i -reactie - solutie" cstc atit de eficace. inaintea lui,Hegcl vorbea clespre ,,tezl - antitezi - sinteza". Se crceazi rniri intAi o problema,un cvcniment dramatic nea$tcptat, organizat de eliti pentru a cleclanqa o reactieputernica clin partea publicului. C)data ce peptclc a mlrgcat ntonteala, nrijloacelemass-meclia sugereaza solutia pcrftcta (petrtr,-r eliti) pcntru a pLlne capit problemei.Popr-rlagia inghite momeala, cirligul gi unclita. C)a ulrnarc, solicita solutia propusa demcdia, ie;;ita din gura politicicnilor carismatici pi :'r. cxpertilor cu titluri polnpoase.

Precum la o tricicleti, frica pune in miqcare (Protecti:r gi Plevcntia. F.xista o mulfme il. *.upf. i.g"r. 'Vde aceasta trilogic. f)istrugerea navei de lupti USS Maine inportul Havana in anul 1898, anunga inccputul razboiuluidintre Spania ;i Statele Unite. Asasinarea arhicluceluiaustro-Lurgar Franz Fcrdinancl rnarca debutul primuluirazboi rr-rondial cu p:irticipilrea a 1(r milioanc de solciirti.In 1933, clistrugcrea edificiulLri parlamcnt:rr gerrnirn iill1 lyJJ, dlstrugcfea eolnclutlu parlamcntar germiLn 1l rRpennitea lui Hitlcr si instaureze legm rnartiali gi sii declangeze al doilea rizboi mor-rdial.Pesre 100 cle milioane de soldagi au luptat in accst rizboi din cauza unor chestiur-ri fo:rrtebine orchestr:rtc: invadarea Poloniei de citrc Germania ir.r 1939 li, in cazul Statelor Unite,irrircul asupra Pcar-l Harbour in 1941. Evcnimentele petrecute ir-r Statele Unite la clatade 1 1 septembric 200I , au perrnis elitei no:rstrc si ocupe Aftanistanul (opiur.r.r) ,si Irakui(perrol, comori Lrabiloniene), impugcind astfcl trei iepuri dintr-o lovitur:i, deoarece acesteveniment a flcilitat acloptarea legii antiteroriste gi a pregatit terenul pcntru instaurrrrealegii margialc. De asemenea, trebuie mcntionat fapul ca toate masacrele din gcoli suntorg:rnizatc de citre elita, in scopul cic :r sc obline adoptarea legilor cr-r privire ia controlulachiz.itionirii si cletinerii armelor dc foc.

Care va 6 urmatorul scena.riu cc va permite instaurarca dictaturii rnondialc?O crizi econonrici. plirnet:rrir? O gripi porcina devastatoare? Un al treilea razboimondial? Un arac exrrareresrrLl? Numai elita il crlnoagte, ca qi data cind vor avealoc cvcnimentele orchestrate pies:i cr-L piesi. Cilrd va sosi tnomentul, totul va fiprcgitit pentru marea finala. Estc ccca ce l-a lacut pe David l{ockefbller sa spuni:,,'lbt ceea ce trebuie este o crizi major:i perfccta gi natiunile vor accepta noua ordincmoncliala." Aceasta criza bate la uqilc noastrel

539,:;, TACTICILE POLIwwCondoleezza ltice,

fost prima persoanii care a acomun." Acest truc vechi esrinar-nicul il corrstituiau cresAstizi poarti numelc de reameric:rr.rii s-ar indigr"ra daciinstaura ordinea. Miine, ar fnr ella ci un ptricol crtcrior'.ar solicita elibcrarea de ace,CU Ull .lselll(ne.l \(cllaliU, llsch i m bul garantarii securita

l)espre ce pcricol erStatelor Unite in caclrul OIrin acest monlcnr irsupra figprezent, exirminim posibilirirzboir-rl clin G:rza poatc fi pStatele Unite sau/gi Israei. Ldi[criri s,ru chiar'() emcninlr.lport publicat in 1991, de,.Ciur:rrr.l un Ilou inlrrrir crci poiuarea, :rnenintarea urlucruri cle accst gen ar plltcauzate cle interventia uman

Apoi s,a strig:rt ca rencccsiti inst:rur.rrca unei putci gi o administrarc mai bucuvinte: ,,Daca anr avea o disi fiu dictatorul." D:rr in serexercitata? Cc puteri contrarcunosc deja rlispunsul la ircesocietitilor: ior secretc, au oLputernic. S-au asociat cu nc