poetica elementelor in lirica lui lucian blaga ... elementelor in lirica...cuprins prefafi: poeticu...
TRANSCRIPT
L[crimioaraSolomonesteprofesordeLimbagiliteraturaromandlaC"i.gi"i N"fional Pedagogic ,,$tefatt cel Mate" Bacbu qi doctor in
nniJgi. (ZOOS). Dintre piincipalele domenii de interes enumerdm
ieoria"qi critlca literard, stilistica 9i poetica, didactica' A publicat
articole in reviste de specialitate.
Llcrf,mioara Solomon, Poetica elementelor in lirica lui Lucian Blaga
O 2008, Institutul EuroPean, Iaqi
INSTITUTUL EUROPEANiali, str. Lascdr Catatginr. 43, cod 700101 , OP 1' C'P' 161
euroedit@hotmail'com; http ://www' euroinst'ro
Edihra Institutul European este recunoscutd de Consiliul Nalional
CercetErii $tiin'tifice din invifim6ntul Superior
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei:
soLoMON, r,AcnAvuoARAPoetica elementelor in lirica lui Lucian Blaga lLdcrdmioara
Solomon ; pref. de Dumitru Irimia' - Iaqi : Institutul European' 2008
Bibliogr.ISBN 978-97 3 -61 l-536-3
L Irimia, Dumitru (Pref')
821.135.1.09 Blaga,L'929Blaga,L.
Potrivit Legii nr. 8llg96,a dreptului de autor, reproducerea (qu+1ta
,u" iotufal'u prezentei "i4i mriacordul Editurii constituie infracliune
qi se pedepseqte in conformitate cu aceasta'
Printed in ROMANIA
Ldcrdmioara Solomon
Poetica elementelorin lirica lui Lucian Blaga
Prefati de Dumitru Irimia
INSTITUTUL EUROPEAN2008
Cuprins
Prefafi: Poeticu elementelor - cale esenfiali de accesin lumea creafiei poetice a lui LucianBlaga I 17
Capitolul I: Esenfa mitici umani intre latenfi gi revelare / 35
Capitolultr: Focul.-principiu vital qi generator thanatic / 35
l. Focul primordial l3T2. ,,Focul" intre mit qi metafori / 603. Dimensiunile c6mpului semantico - poetic / 103
Capitolul III: Apa sau tentafia incognoscibilului / 103
1. Polaritatea conotaliilor I 1032. Apacare uxge I 1223. Apa care nu curge / l4l
CapitolullV: Din imagistica migcirii aeriene / 163
1. Despre migcare / 163
2. Stihialul I 167
3. inaltul / 1894. Ascensiunea I 1995. Ciderea qi cobodrea I 2076. Congruenle senzoriale I 210
Capitolul V: Congtiinta cadryl
Capitolul II
Focul - principiu vital qigenerator thanatic
1. Focul primordial
Dintotdeauna a existat in om tenta{ia de a descoperi,explica qi inlelege ceea ce se afld dincolo de limitele(congtientizate, de altfel) impuse de condilia umand. in filosofiaanticd sau in filosofia modemi - problemele sunt aceleaqi;intrebirile fundamentale pe care omul qi le pune astizi diferi decele de ieri la nivelul termenilor in care acestea sunt formulate,termeni care aparlin unor sisteme filosofice diferite de la oepoci la alta. Descoperirea esenfei umane i-a preocupat pefi losofi i tuturor timpurilor.
Pentru filosofii antici, la baza lumii stau unul sau maimulte din cele patru elemente socotite, de atunci, primordiale:ter, api, foc, p[mf,nt - deci elemente concrete. in schimb,pentru filosoful Lucian Blaga, geneza lumii este un proces carenu poate avea echivalent in lumea empiricd. Blaga in Trilogiucosmologicri aminteqte cAteva,,modele fenomenale" pentrugeneza lumii, printre care gi unul numit ,,procesul emanatiei"unui fenomen dintr-un izvor: ,,intelegem prin acest cuvAntprocese cum ar fi: impr[gtierea clldurii dintr-o vatr5, !6qnirea
35
POETICA ELEMENTELOR iN LIRICA LUI LUCIAN BLAGA
scanteii din cremene, sau a razel'ot din discul solar'"oo Este
cazul focului ca element primordial, idee pe care o intAlnim
dezvoltatd la anticii Anaximandru 9i Heraclit, care suslineau cd
\a baza lumii std focul. Pentru Blaga, insd, ,,centru7 metaftzic
absolut', este Marele Anonim. Esenla Universului este astfel
fErS echivalent in lumea empiricS.Filosofii ionieni au fost impresiona{i qi preocupali in
primul rdnd de problema unitAfi universului' Pentru^Anaximandru
cerul gi PamAntul formau in acel stadiu inilial un
tot ale carui limite nu puteau fr stabilite. Acest tot eta inzestrat
cu atributul miqcdrii. Datoritd acestei miqcdri contrariile au
inceput sd se separe; mai intAi s-a despdrlit elementul cald {eelementul ,".". S-u format astfel - spune filosoful - o sfer6 de
fldcdri care inv[luia centrul lumii, format din pimAnt 9i ap6'
G6nditoru1 din secolul al VI lea i.e.n. stabileqte mai intdi care
este centrul lumii; acesta este alcdtuit din pbmdnt qi ap6, dar
principiul pe care se intemeiaz| Tumea este cel al cSldurii'
emanatd de locul cosmic.
$i Heraclita5 a afirmat legdtura indisolubilS dintre
materia primordialS - care este un foc cosmic - qi migcarea ei
ca atribut esenlial. Filosoful a fost atras in primul rAnd de
procesele moUiiltalii gi transformdrii neintrerupte a lucrurilor
din univers. Acesta este motivul care l-a determinat sd considere
cd focul ar fi elementul primordial din care ar deriva tot ceea ce
exist6. Focul este, spn* H.tu.lit, elementul care genereazd qi
oo L.r"iun Blaga, Trilogia cosmologicd, in Opere vol' Il'
Editura Minerva, Bucureqti, 1987 , p. 6l .
" Aprrd Ernest SIere, Istoria filosofiei antice si medievale'
EDP, Bucure Sti, 197 6, P. 7 5 .
36
Focul - principiu vital qi generator thanatic
consumi totul. Av0nd la origine qi in esenla ei focul, pe carefilosoful l-a considerat elementul cel mai mobil, lumea i se
infEligeazd ca materie in perpetud miqcare, atribut care line deinsdqi fiinla ei intrinsecd qi nu este rezlltat al unor dependelesau influenle exterioare. Datoritd focului, totul se transformd qi
se afld intr-un proces de continui prefacere. Focul are, astfel,dupi Heraclit, o triplS func{ie: este, mai intdi, substanlamaterialS din care provin lucrurile, este esenla actuald,, comunituturor lucrurilor gi este motorul, principiul activ care face calumea materiald sd fie in necontenitd miqcare, asemeni unuimdnunchi de fldcbri.
Cd lumea este in continud miqcare este o teorieimplrtdqitd de mulli filosofi de la Heraclit incoace, ideeteoretizatd in filosofie qi fructificatd in literaturS. in lumeacreatd. de poetul Blaga focul este un element esen{ial, ddtdtor delumin[ gi c61dur[, generdnd via{a gi moartea in acelaqi timp.
2. ,,Focul" intre mit qi metaforl
in universul poetic blagian focul, simbol gi motivtotodatd, devine mai mult dec6t atAt: este un mit, st6nd la bazalumii, ddnd posibilitatea reconstituirii procesului apariliei fiin{eiumane. in termenii Alexandrei Indrieqou, focul este in versurileblagiene un simbol, adicd ,,un semnificant cu mai multesemnificalii" gi un motiv - ,,o semnificalie cu mai mul1isemnificanli". Semnificantul foc, devenit semnificant doi in
Alexandra Indrieg, Corolq de minuni a lumii, Editura Facla,Timiqoara, 1975,p.20.
37
POETICA ELEMENTELOR iN LIRICA LUI LUCIAN BLAGA
perceperea simbolic6 a sensului poetic foc' ate doui
i.-ttintulii principale: viald qi moqrte' de unde deriv6
r.-*n"uiii secrrndare, naqtere, iubire,.luminare' stingere etc'
Motivul focului semnifica viala qi atunci poate avea
semnificanli precum: foc, fl'acdrd, a arde, Iamind' u aprinde'
culrl, vdpuie etc' sau" poate semnifica moartea qi atunci se
"*pti-a ptln semnificanli ca: vattda.clnu$d'' scrum' a stinge'
fum. Toate aceste cuvinte fac parte din lexicul poetic esenlial al
poeziilor lui Blaga.Dac6 e sb considerim ,,motivul" in sensul pe care i-l
acordd Mariana N"1ot, acesta face parte - dintre figurile poetice
- din clasafigurilor de compozilie, fiind dominant al unui text
sau al universului unui poet 9i - mai ales -"emblematic" pentru
acestunivers.Autoareacons-iderac6,,studiulmotivelorpermiteanaliza modului in care se genereazd un limbaj poetic
pu*i""fut". in poezia lui Lucian Blaga motivul focului este'
intr-adevdr, unul dintre coordonatele -fundamentale' impreund
cu celelalte trei: ap[o aer, pimf,nt, focul formeaz| scheletul
unei construclii cu o arhitecturd aproape des6vArqit6' Modul in
care se dezviluie, succesiv, semnifica{iile motivului focului
este unul dintre elementele pe care se irftemeiazd originalitatea
lumii semantice din poezialui Lucian Blaga'
Foc,luat drept centru al cAmpului semantic pe care il
deschide, poate fi considerat unul dintre "cuvintele primordiale"
aC*"; hachelard) sau ,,cuvintele fundamentale" (Marlin
2000.
38
o' lriruriunuNe!, Eminescu altfel, Editura Minerva' Bucuregti'
39
- principiu vital Si generator thanatic
Buber - citat de $tefan Aug. Doinaqot: ,,c.rvintele fundamentalenu exprimd un lucru care ar exista in afara lor, ci odatd rostiteintemeiazd o stare" - la Lucian Blaga starea de arderepermanentS, sinonimd pentru,,viat6"). Revelarea substratuluimitic al cuvdntului ,,foc" se realizeazd,inpoezia blagiand, prinmetafore, in special prin metafore revelatorii, ca transcendere a
lenomenalului qi incercare de recuperare a timpului sacruoriginar - prin iubire qi crealie.
in versurile lui Blaga focul este metafori - a vielii qi amorlii, a iubirii qi crealiei, in fond, metafor[ a cunoaqterii. Dara$a cum metafora nu este - pentru Lucian Blaga - doar figuride stil, ci un principiu al crealiei sale poetice, focul trebuieinteles ca principiu al existenfei umane creatoare. Fiinla umand,ir$a cum apare ea in universul acestui creator, ia naqtere dinclldura focului (,,1a totul scdnteie din toate. Tdmpld s-aprinde /dc tdmpld Si piatrd de piatrd" - Cfrntecul focului), iqi triieqteviala intr-o continud ardere (,,$i-i dureros tn mqreq trecere sd te/ aprinzi visdnd. Mai tare tnsd arzi in schimb" - Arheologie) qi
slhrqeqte prin a fi cenuqd (,Jes viirstele Si-mi pun pe cap /lureold de cenasd" - Asfinlit). Focul devine o cale insprelcvelarea esen{ei mitice a fiinlei umane.
Aceastd revelare nu este insd posibilS dec6t in cazulturoi congtiinle mitice qi al unei transcenderi a timpuluirrlonologic - istoric qi social. Un ,,model" de transcendere illiiisegte omul in flac[ri - una dintre formele pe care le ia foculirr lumea fenomenald. Pentru visitor, verticalitatea fldcdriiirrscamnb aspiralie spre transcenden
POETICA ELEMENTELOR iN LIRICA LUI LUCIAN BLAGA
anumite reprezentlri ale focului - cum ar fi lumflnarea sau
vatra - qeeazd stare poeticd. Visdtorul trdieqte in imaginalie
fenomenele originare. ,,1n acest fel - scrie poeticianul francez
Gaston Bachelard- o reverie la gura sobei, cAnd flacdra strdmbd
ramurile rtdt de subliri ale mesteacdnului, este de-ajuns pentru a
evoca lT rlcanul qi rugul. Un pai care dispare in fum este de-
ajuns pentru a ne impinge spre destinul nostru' Cum se poate
dovedi mai bine c5 actul de contemplare a focului ne duce la
insdqi originea gAndirii filosofice? Dacd focul, fenomen inesenlb de-a dreptul excep{ional qi rar, a fost considerat ca un
element constitutiv al Universului, aceasta nu se datoreqte oare
faptului cd el este un element al gAndirii, iar pentru reverie un
element predilect?"in teoretizdrile filosofilor care au considerat focul
element constitutiv al Universului (qi i-am amintit pe
Anaximandru gi Heraclit) nu intAlnim elementul gdndire. Focul
nu a fost atunci considerat element primordial pentru cd era un
element de g6ndire; el era ,,detonatorul" care a fEcut ca din
nimicul primordial si izbucneasci lumea. Purtdnd in sine
puterea de a crea, prin izbucnirea sa, lumea, focul a declanqat,
in acelaqi mod, gAndirea uman6; scdnteile 1ui au aprins spiritul
uman, iar omul qi-a dezvdluit ,,omenia" (Lucian Blaga) din
momentul in care a inceput si gAndeasci. Adevdrat este, totuqi,
revenind la Bachelard, cd reveria in fa\a focului cteeazd acea
stare poeticd ce dA posibilitate subiectului visdtor s6-qi
alcdtuiascd o noud lume de sensuri.
'n Gurton Bachelard, Psihanaliza focului,Bucuregti, 1989, pp. I 7- 1 8.
40
Focul - principiu vital Si generator thanatic
Vorbind despre geneza metaforei (in{elegdnd modulmetaforic qi ca modalitate de gAndire), Lucian Blaga o pune inrelalie cu insdqi geneza omului: ,,metafora s-a iscat deodatd cuomul. Modul metaforic nu este ceva ce ar putea sd fie sau sd nulie; din moment ce omul qi-a declarat <<omenia>>, ca structurdstatornicd qi ca mod existenjial imutabil, felul metaforic existdcu aceeagi persistentd intensitate, cu aceeagi stringen!5 declaratdca qi omul insuqi. Geneza metaforei coincide cx geneza omului,li fa;ne parle dintre simptomele permanente ale fenomenului
orn."Metafora s-a ivit in lume odatd cu omul, dar o condilie
a prezenlei ei neintrerupte este existen{a omului intru arderepcrmanentd: ,,metafora s-a ivit in clipa cdnd s-a declarat inlurne, ca un miraculos incendiu, acea structurl qi acel mod decxistenli numite impreund <<om>> gi se va ivi neanmat atdtatimp cAt omul va continua sd ardi, ca o feqtild fbrd creqtere qi
5llird scidere." Pentru cineva care afirmi un asemenea mod decxistenfi, focul este principiul suprem, parte integrarrtd a fiinleiunrane qi condilie a existenlei ei. Focul creator de lume este mit,ilr focul existent in fiinla umand devine, odatd intrat subincidenla viziunii poetice, metaford. in om existd sc6nteia,t:ontinuare a focului originar. De aceea, a$a cum apare invcrsurile lui Blaga, omul se defineqte prin ,,a arde": ,,Cdt eittlinsul, cdt e inaltul, / noi ardem qi nu ne iertdm, / noiurdem, ah, cu cruzime-n vdpdi / mistuindu-ne unul pe altul."(('iintecul foculai )
Lucian Blaga, Geneza metaforei Si sensul culturii, EdituraI lrrrrranitas, Bucuregti, 1994, p. 40.
5lIdem.
Editura Univers,
4t
POETICA ELEMENTELOR iN LIRICA LUI LUCIAN BLAGA
Focul inseamnd ardere - ardetea elementelor sau
combustie interioard. Prin contemplarea arderilor exterioare'
omul este participant la o lume in transformare, in devenire; 9i
in acele momente se poate produce transferul: procesul arderii
lumii exterioare (a unor elemente ale acesteia) este interiorizal,
visitorul vizdndu-;i propria devenire' Attaclia pentru foc-!i1
diferitele sale realizdri: flacdrd, cdldard, Iumind) se explicS
prin faptul cd acesta inseamnd schimbare, transcendere;
dirttug"."u prin foc inseamnd innoire'Reunind in sine via{a qi moartea, focul este locul de
intAlnire qi al altor contrarii; in el se regisesc binele qi rdul'
puritatea qi impuritatea. Focul Infernului din reprezentdrile
tiutl".se-desfEqoarisubformaflicirilor;inParadisarderead6luminl-imagineaspiritualizatlaflilcdrilor.Puritatease;g;r;;t" in vdrtuIflacdri-i, acolo unde se sfarqeqte arderea qi
inlepe'lumina; impurd este consideratb cenuqa' materia arc6'
rdmasd ca semn al stigmatului efemeritSlii lucrurilor' Principiu
vital qi generator tianatic, focul este, deci, unul dintre
principiile dinamicii universale'GAndirea mitici este cea care descifreazd semnele' care
poate actualiza ,,laten\ele mitice" ale unui obiect' fiin
POETICA ELEMENTELOR iN LIRICA LUI LUCIAN BLAGA
miturile cunoscute (qarpele, Potopul, Apocalipsa' Iisus' SfAntul
Gh.orgh", pasdrea Fhoeni", Ulise q'a'), de fiecare dat6' ins6'
r eor ganizate in manierb p ersonald'" Astfel, poezia ii lo*"o lui Heruclit conduce' prin titlu'
spre un plan de semnifica{ii secundar - acela al concep{iei
ntosof.rt.ri din antichitate despre geneza soarelui, in timp ce
.r.n1" L*rlui se afla intr-un ult plur, - iubirea mereu innoindu'
;;, ;" principiu al viefii. Conceplia anticd amintitd in prima
,tion u po. ziei (,,aEa c:redea-n7eleptul din Efes' / S-ar pldmddi
solarul trup din nou tnfiecare zi, / din aburiifosforescenli care
din mare i'es.") este doar pretext pentru semnificalia centrald'
aceea care reiese din urmitoarele douS strofe' Iubita este' "cQ
soarele antic",mereu alta, generdnd dragoste de via!6: "$tiu cd
iubita mea-i aSa' pe care o sldvesc / Mereu e alta' alta e' tot
alta, / ,o ,oor"iu antic, un rod al fiecdrei dimineli' / S-
alcdtuieSte din lumini pe care nu le-nveli'" Prin compararea
iubitei cu soarele (astru care condilioneazd existenla umanS ) se
obline nu atdt un portret al femeii ( care aproape cd igi pierde
atributele umane - ,fdpturd fdrd ieri", linAnd de 1cum. {edomeniul sacrului), cai o irrcercare de definire a iubirii inseqi. In
acelaqi timp, soarele insuqi capdtd atribute umane' prin
asociir"a substantivulti trap (,,solarul trup") 9i a verbului a
ptA*dai (la diateza reflexiv-pasiv[ "s-ar pldmdd!" .-:it.t"p""a"a acliunea unei iorle din exterior' amintind
fxplicalia biblicd a modului in care a fost ,,pldmddit" omul de
cair" dumnezeu). E o relalie care se stabileqte intre uman
il"tir"l gi cosmic (soarele). Iubita ,,s-alcdtuieqte din lumini"
ifotrnu superioard de manifestare a focului) 'pe care nu -le-
)we1i" (cunoaqtere intuitivd, diferitd de cea pe cale ralionalS)'
nui po"tic, piir, ..".r".rirea permanentd a iubitei' redescoperd
trrUir.u ca principiu al vielii' Focul solar' cu multe alte
44
Focul - principiu vital qi generator thanatic
dezvoltdri qi semnificalii in poeziile lui Blaga, rdmdne aicimetafori a cunoaqterii prin iubire.
O alta poezie care are doar ca punct de plecare un mitconsacrat este cea intitulatd Lumina. Cunoscutul tablou biblical genezei (,,2. Pdmdrrtul era fdrd formd qi gol; qi intuneric erape fa[a addncului qi Duhul lui Dumnezeu Se miqca pesteintinderea apelor. 3. $i Dumnezeu a zis: <Sd fie lumind!> $i afost lumind." - Biblia, Vechiul Testament, Geneza) este
valorificat de poet, de aceasti datd la mijlocul textului(,,Nimicul zdcea-n agonie, / cdnd singur plutea-n intuneric qidqt-ct / un semn Nepdtrunsul: / <<Sd fie lumind!>>"), pentru caprima gi ultima strofr sd contureze, din nou, tema iubirii.CuvAntul-titlu este rcprezentat in text de alte opt aparifii.Semnificajiile, insd, sunt doar doui: lumina generatd in sufletuluman de trdirea profundd a sentimentului iubirii (,,Luminu, ce-osimt ndvdlindu-mi / tn piept cdnd te vdd - minlrnato" ) este ourmd a luminii originare (,,lumina creatd in ziua dintdi").S6mdn{a de divinitate din om poate fi scoasi la iveal5 priniubire; puritatea, ingenuitatea inceputurilor poate fi reiteratlprin refacerea cuplului originar. Iubirea capdt6, astfel, proporliicosmice prin asocierea cu momentul originar, aeela al creiriilumii, dar, mai mult decdt atdt, importanla sentimentului se
contureazd prin altemanla intuneric / luminfl, cdreia iicorespunde o alta : nemigcare / miqcare. Structura circulard apoeziei, care incepe qi se termind cu imaginea invaziei luminii(ca manifestare a sentimentului iubirii) asupra eului, ?ncadreazd,rnedian, tabloul cosmogonic * momentul care precede geneza-,caracterizat prin nemiqcarc ( nimic, agonie, zdcea, platea ) qi
intuneric (,J{imicul zdcea-n agonie; / cdnd singur plutea-nintuneric ...") $i momentul credrii lumii - caracterizat prinlLrmind (,,O mare / Si-un vifor nebun de lumind / fdcutu-s-a-n
45