5 octombrie: De astăzi începe viata mea. Părinţii mei nu ştiu încă acest lucru, sunt mai micuţa decât seminţele unui măr, dar totuşi trăiesc. Voi fi o fetita cu parul blond si cu ochii albaştri. În mine sunt deja înscrise trăsăturile de mai târziu, chiar si faptul ca o sa-mi placa florile. 19 octombrie: Sunt unii care spun ca nu sunt o persoana reala, ca doar mama mea exista. Dar sunt o persoana reala, aşa cum o fărâmitura de pâine este tot pâine. Eu si mămica suntem doua persoane reale. 23 octombrie: Astăzi am deschis pentru prima oara guriţa. Ei bine, cam peste un an pe fata mea se va aşterne zâmbetul. Si mai târziu voi putea sa vorbesc... Si ştiu ca primul meu cuvânt va fi: MAMA. 25 octombrie: Inima mea a început sa bata de astăzi. Până la sfârşitul vieţii, în orice clipa se va auzi uşor ritmul ei. După mulţi ani ea va obosi, se va opri si voi muri. 2 noiembrie: Cresc în fiecare zi câte puţin. Mânutele si picioruşele mele au început sa se contureze. Dar va trebui sa mai aştept mult timp până când mă vor ajuta sa ajung în braţele mamei, până când voi putea sa vin cu bucheţelul de flori în mânute sa-l îmbrăţişez pe tata. 12 noiembrie: La mâini au început sa-mi apară degetele grăsuţe. Sunt grozav de caraghioase aşa mici! O s-o trag pe mama de par cu ele! 20 noiembrie: De-abia astăzi medicul i-a spus mamei ca va avea un copil. Ce fericita trebuie sa fie! Te bucuri, mămico? 25 noiembrie: Cred ca mama si tata îmi caută acum un nume. Dar ei nici măcar nu ştiu ca sunt fetita. As vrea sa mă cheme Maria. Sunt deja măricica acum. 10 decembrie: Mi-au apărut primele firişoare de par, moi si aurii. Mă întreb ce fel de par are mămica mea. 13 decembrie: Vad! Este totul întunecat în jurul meu, dar când mama mă va aduce pe lume vor fi numai raze de soare si flori, dar mai mult decât orice as vrea s-o vad pe mămica... Cum araţi, mămico? 24 decembrie: Oare mămica aude şoapta inimii mele? Unii copii se nasc puţin bolnavi. Dar inimioara mea este puternica si sănătoasa. Bate mereu: tam-tam, tam-tam. O sa ai o fetita sănătoasa, mămico! 28 decembrie: Astăzi părinţii mei m-au ucis.

COPII AVORTATI

CCaappuull ddeeccaappiittaatt aall uunnuuii ccooppiill oommoorraatt iinn ttiimmppuull uunnuuii aavvoorrtt iinnttaarrzziiaatt “Auzit-a din lăcaşul Lui cel Sfânt glasul meu şi strigarea mea, înaintea Lui, va intra în urechile Lui” (Ps. 17,8) “Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele…străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele” (Ps. 21,14,18)

OO ffeettiittaa ddee ppaattrruu lluunnii ssii jjuummăăttaattee oommoorrââttăă pprriinnttrr--uunn aavvoorrtt ccuu ssoolluuţţiiee ssaalliinnaa.. ((oo ssoolluuţţiiee ssaalliinnaa ddeennssaa eessttee iinnjjeeccttaattaa iinn fflluuiidduull aammiioottiicc ccaarree îîll îînnccoonnjjooaarrăă ppee ccooppiill.. CCooppiilluull rreessppiirraa iinn ssoolluuţţiiee.. SSoolluuţţiiaa iiii aarrddee ppllăămmâânniiii ssii ppiieelleeaa dduuppăă ccuumm ppuutteemm oobbsseerrvvaa iinn aacceeaassttaa ffoottooggrraaffiiee.. AArrddeerreeaa ppooaattee ffii aattââtt ddee iinntteennssăă îînnccââtt ppiieelleeaa ssee jjuuppooaaiiee ssii rrăămmâânnee ddooaarr ţţeessuuttuull ddeeddeessuubbtt.. CCooppiilluull mmooaarree ddiinn ccaauuzzaa aarrssuurriilloorr,, oottrraavveeii ssii aa ddeezzhhiiddrraattaarriiii)) “Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele”

(Ps. 50,15)

ACEASTA ESTE ACEASTA ESTE ACEASTA ESTE ACEASTA ESTE “LIBERTATEA DE A ALEGE”“LIBERTATEA DE A ALEGE”“LIBERTATEA DE A ALEGE”“LIBERTATEA DE A ALEGE”

Trebuie să aveţi tăria să spuneţi un NU hotărât oricărei persoane care încearcă să vă convingă că avortul este un lucru banal, o simplă operaţia care trece şi nu lasă nici o amprentă în conştiinţa voastră!

“Dummnezeule, călcătorii de lege s-au sculat asupra mea şi adunarea celor tari a căutat sufletul meu si nu Te-au pus pe Tine înaintea lor” (Ps. 85,13)

MMaaiinniillee ssii ppiicciiooaarreellee uunnuuii ccooppiill oommoorraatt ccuu aavvoorrtt pprriinn aabb--ssoorrbbttiiee

RRaammaassiitteellee ttrraaggiiccee aallee uunnuuii ccooppiill oommoorraatt pprriinn ddeezzmmeemmbbrraarree.. DDeezzmmeemmbbrraarreeaa eessttee cceeaa mmaaii ffoolloossiittaa mmeettooddaa ccaanndd ccooppiilluull eessttee pprreeaa mmaarree ccaa ssaa ffiiee ""ssuupptt"" pprriinn aavvoorrttuull pprriinn aassppiirraattiiee.. CCooppiilluull eessttee ssffaarrtteeccaatt iinn ppaanntteeccee ssii ssccooss aaffaarraa bbuuccaattaa ccuu bbuuccaattaa iinn ttiimmpp ccee eessttee iinnccaa vviiuu..

Jurnalul unui copil nenăscut

Dumnezeu a spus: „ Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul”

LUAŢI AMINTE!!!

Nici cea mai sălbatică fiară nu-şi ucide progenitura. Şi totuşi fiinţele umane o fac. Mame, nefericite mame, opriţi-vă. Oricare ar fi legitimarea voastră: că statul vă permite avortul, că nu aveţi condiţii materiale să creşteţi copii, că sunteţi prea tinere, că sunteţi încă pe băncile şcolii, că aveţi prea mulţi copii, că nu aveţi spaţiu, că nu vă permite sănătatea şi câte se mai pot invoca, OPRIŢI-VĂ. Nu mai ucideţi vieţi nevinovate. La noi la români se nasc 1-2 copii sau chiar niciunul într-o familie, la ţigani se nasc 5-6 sau chiar mai mulţi; în mod tacit şi fără luptă se intenţionează să fim înlocuiţi. Chiar sintagma romi (România) nu este întâmplătoare. Mame, nefericite mame care aţi ucis copii, OPRIŢI-VĂ. Nu deznădăjduiţi. Dumnezeu este iubire şi iertare, este bunătate şi lumină, este bucurie şi armonie. EL ştie tot, aude tot, vede tot şi judecă drept. Şi sentinţa voastră va fi mai blândă dacă veţi regreta păcatul, de-l veţi mărturisi şi nu-l veţi mai repeta. Preotul duhovnic vă va îndemna pe calea cea bună. Dacă este greşeală este şi pocăinţă. În aceasta constă minunea credinţei noastre creştine. Nu deznădăjduiţi, acesta este păcatul cel mai mare. Cădeţi înaintea Maicii Domnului, în inima ei curg toate lacrimile lumii şi toate îşi găsesc alinare; vărsaţi lacrimi fierbinţi şi sincere şi veţi afla iertare. O lacrimă de căinţă de mulţumire a unui suflet curat, în faţa lui Dumnezeu preţuiesc cât toată teologia

Avortul întreruperea voită, la cerere a unei sarcini nedorite.

Urmările întreruperii vieţii unui copil nenăscut: 1. Urmările fizice asupra mamei (din care unele

pot provoca moartea): leziunea colului uterin, perforaţia uterului, hemoragii, lezarea intestinelor sau a altor organe abdominale ale mamei, inflamaţia uterului, a trompelor, a pelvisului şi a întregii cavităţi abdominale, tromboembolie (cheaguri de sânge care blochează vasele sanguine),

2. Urmările psihice. Depresii, sentiment de vinovăţie, tristeţe, insomnii şi visuri grele, atacuri de anxietate, frustraţie, pierderea respectului faţă de sine, distrugerea psihicului propriu, apariţia răcelii emoţionale şi a pesimismului, pierderea motivaţiei, dereglări sexuale, pierderea memoriei, dificultăţi de concentrare, pierderea interesului pentru activităţile desfăşurate, predispoziţie pentru bolile de dependenţă, schimbări dramatice ale persoanei, predispoziţie pentru plâns. Dacă şi tatăl a participat la omorârea copilului, aceste urmări apar şi la el.

3. Urmări asupra familiei. Datorită urmărilor fizice sau psihice care apar la părinţi, apar evident dereglări ale relaţiilor dintre membrii familiei. Pierderea motivaţiei, „răceala” emoţională, dezamăgirile şi alte stări nevrotice sau psihotice cauzate de omor, simt şi copiii născuţi.

4. Urmări asupra societăţii. Societatea ar fi mult mai fericită dacă membrii ei nu ar fi răniţi de traumatismul uciderii copiilor nenăscuţi. Uciderea copiilor nenăscuţi a dus la o scădere dramatică a natalităţii.

6. Urmările întreruperii vieţii copilului nenăscut asupra celor care au participat la îndeplinirea acestui act. Persoanele care au făcut această crimă, cum ar fi unii doctori, surori medicale sau farmacişti, sunt afectaţi de tulburările psihice deja enumerate. Toate acestea se răsfrâng negativ şi asupra familiilor lor, după cum recunosc ei înşişi.

7. Întreruperea vieţii unui copil nenăscut vine în contradicţie cu normele etice. Porunca lui Dumnezeu este: „Să nu ucizi!”. Această poruncă este întipărită în însăşi conştiinţa omului. Fiecare medic, înainte de a primi în mână diploma, a depus un jurământ public. Formularea de la Geneva a jurământului lui Hipocrate conţine următoarea expresie: „Voi respecta în mod absolut viaţa umană încă din momentul concepţiei sale… declar aceasta liber şi în deplină cunoştinţă de cauză, făcând apel la onoarea mea!”

AVORTUL