planuri si harti topografice

Download Planuri Si Harti Topografice

Post on 03-Jan-2016

151 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CURS

TRANSCRIPT

Planuri si Harti Topografice

LUCRAREA NR. 2

PLANURI I HRI

TOPOGRAFICEDATA PREDARII STUDENT 2008-2009

PLANURI SI HARTI TOPOGRAFICE

Studiul,proiectarea, executia si exploatarea lucrarilor de constructii hidrotehnice presupune existenta unei documentatii topografice complete in care,ponderea cea mai mare il constituie hartile si planurile la diferite scari. Aceasta trebuie sa fie de data recenta sis a redea cu fidelitate suprafata de teren reprezentata.

In cadrul acestei lucrari se studiaza continutul hartilor si planurilor topografice si se prezinta modul de rezolvare a unor problem ingineresti.

Tema lucrarii Pentru studiul si proietarea unor constructii hidrotehnice este necesara cunoasterea continutului si a modului de rezolvare a unor problem pe harti si planuri. Datele problemei

1.O portiune de 9 de pe o harta la scara 1:25000,avand echidistanta curbelor de nivel e=5m. 2.Pozitia a doua puncte,M si N, de pe suprafata luata in studiu. Lucrarea va cuprinde:

1.Descrierea portiunii de teren,reprezentata pe harta,pe baza cunoasterii semnelor conventionale. 2.Determinarea cotelor punctelor M si N. 3.Determinarea distantei orizontale din teren dintre punctele M si N. 4.Determinarea pantei dreptei MN. 5.Intocmirea profilului longitudinal intre punctele M si N luandu-se scara lungimilor 1:10000 si scara inaltimilor 1:1000.Continutul hartilor si planurilor

Hartile si planurile topografice sunt reprezentari grafice a unor suprafete de teren.

Harta este reprezentarea conventionala, la scara mica, a unei suprafete mari de teren, care tine seama de curbura pamantului prin utlizarea unei proiectii cartografice si prezinta in mod generalizat detaliile planimetrice si nivelitice ale suprafetei topografice, redate cu ajutorul semnelor conventionale (fig.2.1). De regula, hartile se redacteaza la scari mai mici de 1:20000. Pana la scara 1:200000 hartile se numesc topografice iar cele la scari mai mici se numesc geografice. Scara hartilor nu este riguros constanta pe cuprinsul lor; variatia ei este in functie de marimea suprafetei reprezentate (cu cat scara este mai mica, cu atat variatia scarii este mai mare) si de sistemul de proiectie cartografice adoptat.

Planul topografic este imaginea micsorata si asemenea a proiectiei orizontale a suprafetei topografice care, prin detaliile ce le contine, permite cunoasterea cat mai exacta a planimetriei si reliefului terenului (fig.2.2). Reprezentand proiectia orizontala a unei suprafete mici de teren, la scara, la redactarea planului nu se ia in considerare efectul de curbura a pamantului.

Deoarece planul topografic se redacteaza la scari mari (1:500 1:10000), are un continut bogat de detalii, reprezentate cu multa exactitate.

Suprafata topografica nu poate fi reprezentata pe plan in marime naturala, fiind necesara reducerea distantelor masurate pe teren.

Scara metrica este raportul constant dintre valoarea numerica a unei distante de pe plan, d, si valoarea numerica a distantei orizontale corespondente din teren, D. Marimea scarii este data de marimea raportului. Dupa modul de prezentare scara metrica este de doua feluri: numerica si grafica.

Scara numerica este exprimata de formula:

In relatia scarii, trebuie ca distantele d si D sa fie in aceeasi unitate de masura. De exemplu, scara 1:25000 ca la d = 1mm de pe harta ii va corespunde pe teren D =2 mm = 25 m.

Formula scarii numerice permite calculul unui element fata de celelalte doua cunoscute.

Scara grafica este o reprezentare grafica a scarii r. Dupa modul de constructie, scara grafica este de foua feluri:

scara grafica liniara (simpla) care are precizia din valoarea bazei (fig.2.3).

scara grafica transversala (compusa), care are precizia de 1/100 din valoarea bazei (fig.2.4).

In mod curent, cu scara grafica se obtine direct distantei orizontale de pe teren, D, prin masurarea grafica a hartii sau planului, a omoloagei, d.

Scarile grafice se contruiesc in partea de jos a hartii topografice. Masurarea pe scara simpla se face luandu-se cu distantierul lungimea de pe harta, AB. Se aseaza aceasta lungime la scara grafica, astfel ca un brat al distantierului sa corespunda etalon (in B), iar capatul din dreapta sa se afle pe o gradatie a numerelor intregi de baza (in A). Se citeste valoarea corespunzatoare in teren, D=34,50 m (fig.2.3).

Pentru a se afla ce distanta corespunde, in teren, marimii luata cu distantierul pe harta, folosindu-se scara grafica transversala (fig.2.4), se procedeaza astfel:

Se aseaza distantierul de pe scara grafica simpla de sus, ca in cazul precedent, astfel ca unul din brate se aseaza pe valoarea 20 m, pana cand cel de al doilea brat, intalneste linia ce uneste diviziunea 2 m, de pe scara de sus, cu diviziunea de 3 m, de pe scara de jos. Intalnirea se face intre liniile orizontale de 20 si 30 cm, estimandu-se a zecea parte a intervalului dintre linii. In cazul de fata, fiind la jumatate, se estimeaza 5 cm. Distanta din teren, va fi, deci, D=22,25 m.

La fel se procedeaza pentru distanta 45,82 m.

Cadrul geografic este desenat pe conturul fiecarei harti sub forma unor linii pline, negre si albe, si reprezinta reteaua de meridiane si paralele ce imparte suparfata elipsoidului terestru in trapeze(fig 2.5). Liniile cadrului geografic delimiteaza pe verticala cate de latitudine iar pe orizontala cate un minut de pe longitudine.

Deoarece proiectiile folosite in tara noastra,de trecere a suprafetei elipsoidului pe plan,sunt conforme (proiectia cilindrica transversala Gauss-Kruger si proiectia stereografica pe plan unic 1970) pastrand in proiectie unghiurile din teren dar deformand distantele si suprafetele , lungimea liniei ce delimiteaza pe latitudine nu este egala cu lungimea ce delimiteaza pe longitudine.In cele patru colturi ale cadrului sunt trecute marimile latitudinii si longitudinii.

Cadrul geografic permite determinarea coordonatelor geografice, latitudinea si longitudinea , ale unui punct de pe harta ,prin interpolare liniara .

Un trapez de pe glob avanad laturile de pe latitudine si pe longitudine , in proiectie pe plan , la scara de 1:1.000.000 se numeste harta internationala si constituie baza nomenclaturii hartilor. Teritoriul tarii noastre este reprezentat de doua astfel de trapeze, notate L 34 si L 35 si,cate putin, pe trapezele K 34, K 35, M 34 si M 35 .In continuare trapezul la scara 1:1000.000 se imapte in trapeze la scari mai mari : 1:500.000 , 1:200.000 , 1:100.000 , 1:150.000 , 1:25.000 , 1:10.000 , 1:5000 si 1: 2000 .Pozitia fiecarei foi de harta (a unui trapez) la o anumita scara este data de nomenclatura hartii. De exemplu , pentru foaia de harta considerate, la scara 1:25.000 , nomenclatura este trecuta in partea de sus, fiind L 35 -73 D d .

Caroiajul kilometric(geometric) este reprezentat de o retea de patrate trasate pe harta obtinuta prin ducerea paralelelor la axele de coordinate , din kilometru in kilometru(fig 2.5) . Pe margine, in sensul celor doua axe, sunt trecute valorile in kilometri pentru fiecare patrat al caroiajului. In raport cu liniile acestui caroiaj se determina coordonatele rectangular palne ale punctelor de pe harta.

Orientarea hartii se executa cu ajutorul unui grafic trasat in partea stanga , sub cadrul geografic(fig 2.5) si care cuprinde trei directii : directia nordului geografic, directia nordului magnetic si directia nordului geografic a centrului de protectie si care corespunde cu axa abscise sistemului rectangular de axe.

Intre aceste directii sunt notate pe graphic, unghiul de convergenta a medianelor, , format de meridianul geografic al locului hartii cu meridianul geografic al centrului de protectie(nord Fagaras) si unghiul de declinatie magnetic, ,format de meridianul geografic cu meridianul magnetic al locului hartii.

Orientarea aproximativa a hartii se face prin asezarea busolei cu linia N S pe directia meridianului trasat pe harta dupa care, se roteste harta pana cand acul magnetic al busolei vine in prelungirea meridianului trasat pe harta.

Orientarea precisa a hartii se face prin asezarea busolei cu linia N S pe directia axei abscisei a caroiajului kilometric dupa care, se roteste harta pana cand acul magnetic indica valoarea sumei unghiului de convergenta a meridianelor si de declinatie magnetica , indicate pe grafic, si care va da directia nordului magnetic. De exemplu,.

In lipsa busolei, orientarea hartii se poate face si dupa linii de teren astfel: se identifica pe teren o linie corespunzatoare pe harta , cum ar fi axa unei portiuni de drum , cale ferata etc. si se roteste axa in plan orizontal pana cand linia din teren devine paralela si de acelasi sens cu directia corespunzatoare de pe plan.

Semnele conventionale sunt semen grafice caracteristice care ajuta sa se reprezinte pe harti si planuri detaliile planimetrice si relieful terenului. Intelegerea si folosirea hartilor si planurilor presupune cunoasterea semnelor conventionale.

Se cunosc semen conventionale pentru planimetrie (de contur, de scara si explicative) si pentru nivelment (relief). In general, semnele conventionale pentru harti la scara mica nu reprezinta forma adecvata si dimensiunile obiectului din natura, reduse la scara, ci arata numai locul si natura obiectului. Ddimensiunile semnelor conventionale pentru planimetrie sunt diferite, in functie de scarile la care se redacteaza hartile. In figura 2.7 se prezinta cateva semne conventionale.

Relieful terenului