Bazinul hidrografic Siret are pe teritoriul Romniei o suprafata de 42.890 km2 care reprezinta 18 % din suprafata Romaniei (238.391 kmp) Pe teritoriul Romniei, n bazinul hidrografic Siret sunt 1013 cursuri de ap, nsumnd o reea hidrografic n lungime de 15.157 kilometri care reprezinta 19.2 % din lungimea total a reelei codificate din ar.

Trotusul izvoraste de pe versantul nordic al Muntelui lui Petru. In cursul superior, din dreptul localitatii Izvoru Trotusului, valea capata un caracter longitudinal, strabatand depozitele panzei de Ceahlau. In acest sector, valea Trotusului este intens populata, iar localitatile Lunca de Sus si Lunca de Jos se numara printre cele mai pitoresti asezari, cu vechi traditii folclorice si etnografice.

Resursele de ap de suprafat din spaiul hidrografic Siret reprezint cca 17% din volumul total al resurselor de ap ale rii sunt formate, n principal, de rul Siret i afluenii si i ntr-o msur foarte redus din lacuri i bli naturale. In bazinul hidrografic. Siret exista un numr de 30 acumulari cu folosinta complexa cu un volum util de 1.847,63 mil. m3. n cadrul resurselor de ap de suprafa din s.h. Siret se afl i 2 lacuri naturale, unul cu ap dulce i unul cu ap srat, apa acestora nefiind utilizat pentru satisfacerea cerinelor consumatoare de ap. Resursele de ap subterane freatice si de adncime cele mai importante sunt localizate n luncile rurilor Siret, Suceava, Moldova si Bistria, apa freatic estimndu-se la cca. 28 mc/s din care 16,7 mc/s sunt resurse de bilan.

Spre deosebire de alte cursuri de ap, Siretul dispune de mai multi aflueni importani, fapt ce se exprim mai pregnant prin variaia debitului mediu multianual n lungul cursului su (Suceava cca 9 %, Moldova cca 17,6 %, Bistrita cca 35 %, Trotu cca 18 %).

Poluarea biologic a apelor este produs de diveri ageni biologici (microorganisme i substane organice fermentescibile). Aceti poluani ajung n ap odat cu deversrile industriale sau menajere care conin detritus organic, detergeni, reziduuri de produse alimentare. Contaminarea cu pesticide se poate produce prin consumul direct al unor materii vegetale care au fost tratate, prin intermediul dozelor reziduale din sol, ap, aer sau prin transferul pesticidelor la animale, direct sau prin intermediul furajelor i a apei. Efectul asupra mediului este la fel de duntor: pesticidele ajunse n sol pot duna faunei ce contribuie la ncorporarea materiei organice n sol. Dintre acestea, cel dinti sufer rmele, care au rol primordial n asigurarea fertilitii solului. Efecte directe ale tratamentelor cu pesticide provoac pieirea unui mare numr de indivizi ai populaiilor animale i vegetale din zonele tratate.

Presiunile care influeneaz caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafa produc un impact asupra strii ecosistemelor acestora. Construciile hidrotehnice cu barare transversal (baraje, stvilare, praguri de fund) ntrerup conectivitatea longitudinal a rurilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrrii biotei. Lucrrile n lungul rului (ndiguirile, lucrri de regularizare i consolidare maluri) ntrerup conectivitatea lateral a corpurilor de ap cu luncile inundabile i zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea strii. Prelevrile i restituiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar i asupra biotei.

Se remarc insuficienta cunoatere i la nivel european a relaiei dintre presiunile hidromorfologice i impactul acestora, de multe ori variatele tipuri de presiuni acioneaz sinergic, fcnd dificil decelarea efectului fa de tipul de presiune

Lucrari hidrotehnice pe raul Trotus

1 Baraj PRIZA TROTUS

2. Pod rutier la Ciobanus

3. Stvilare si deversor la ONESTI

Profile longitudinale pe raul Trotus

ASU COMNESTI

TRGU OCNA

PLANUL GENERAL AL POLDERULUI DRMNEASCAAcesta este un mic polder care ar putea fi amplasat n Drmneasca, pe malul drept al Trotusului. Ar fi situat n spatele unei ndiguiri existente care n prezent evit extinderea apelor pe malul stng. Aceast ndiguire se ntindede la confluenta cu rul Malul n amonte, pn la podul 12A n aval.

Unele case sunt construite n partea superioar a acestei zone, n apropierea podului. Pentru a evita pagubele asupra caselor n cazul inundatiilor majore care umplu polderul pn la un nivel ridicat, ar fi necesar o ndiguire interioar.De asemenea, sugerm realizarea unor stavile pentru controlul influxurilor n timpul inundatiilor: dac nivelul apei din polder creste prea mult, stavilele vor fi nchise. Aceste stavile pot fi utilizate att pentru umplere, ct si pentru golire. Polderul ar acoperi 30 ha, cu o capacitate de stocare de 600000m3.

L=322m; h=2m; Debitul de intrare=5 m3/s; Grad de umplere = 18000m3/h; Timp de umplere totala = 34h; Dimensionare dig polder: Latime coronament = 5m; Panta(m) = 1:3 Scara 1:25000

VARIATIA DE UMPLERE A POLDERULUI IN TIMP IN FUNCTIE DE DEBIT

DIMENSIONAREA VANELOR DE CONTROL Umplerea polderului ar putea fi realizat cu o conduct cu dou vane cu dimensiunea de 1,6 m h x 2 m, dar deschiderea unei singure vane ar fi suficient pentru golire. REZERVE PRIVIND FEZABILITATEA ACESTEI ZONE DE RETENIE A APEI Mai multe conducte si apeducte traverseaz rul n acest loc si sunt ngropate n zona potential de retentie.

Propunere pentru reconstructia ecologica folosind cutii de gabioane a raului Trotus pe tronsonul Comanesti-Targu Ocna Situatia actuala la Comanesti

Situatia actuala la Targu Ocna

Aprare de mal cu gabioane n Comnesti

Plasa metalic este din srm hexagonal torsadat simpl. Bare de otel cu diametrul de 12 mm consolideaz muchiile si mijlocul cutiei, dup cum se arat n urmtoarea imagine.

Dimensiunile geometrice ale aprrilor de mal se bazeaz pe sectiunile transversale medii observate pe teren, precum si pe proiectarea curent a peretilor de gabioane. Pentru nltimi de aprare mai mari de 2 metri se furnizeaz o saltea de gabioane pentru protectia piciorului zidului de gabioane. Pentru reintegrarea in peisajul natural al acestor aparari de mal se va utiliza, pe langa amplasarea prorpiu-zisa a cutiilor de gabioane, acoperirea acestora cu un strat vegetal pe toata lungimea acestora. Astfel, se va imbunatati semnificativ apararea impotriva inundatiilor, dar si aspectul acestui tronson de rau.

Profile transversale ale apararilor de mal cu geotextil si cutii de gabioane

CONCLUZII Chiar dac se vor face modificri ale corpurilor de ap din zona Trotu, impactul major va fi unul pozitiv. Se vor elimina meandrele braului vechi al Trotuului iar lucrrile sunt dimensionate la un debit de calcul de 2%. De asemenea, s-a avut in vedere ca lucrrile efectuate s se conecteze la albia natural. Caracterizarea apelor subterane

Apele subterane, principala sursa de alimentare cu ap potabil a zonelor Vrancea, Galai si Brila; de asemenea se observ o concordan ntre repartiia apelor freatice i principalele uniti morfologice. Apele de adncime se afl la adncimi de la 60 la 300m si au o mineralizare puternic. Sensul de curgere a apelor subterane este de la vest, nord-vest la sud, su-est, spre Siretul inferior. Volumul de apa de suprafa potential este de 840 mil.mc din care tehnic utilizabile sunt numai 210 mil. mc. Resursele de ap subterane poteniale au un volum de 345 mil. mc dar si acest volum de ap este utilizabil din punct de vedere tehnic sunt doar 156 mil.mc.

Masuri pentru implementarea legislatiei europene

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (M.M.G.A.) a inceput pregatirea unui nou Program de Reducere a Poluarii cu Nutrienti, estimat la circa 50 milioane euro. Programul va fi implementat in cele 255 de zone vulnerabile identificate la nivelul intregii tari, in conformitate cu prevederile directivei Uniunii Europene nr. 91/676/EEC (Directiva Nitrati). Decizia lansarii acestui program s-a bazat pe analiza angajamentelor externe asumate de Guvernul Romaniei in domeniul protectiei mediului si a apelor. Noul proiect va prelua masurile de succes testate in cadrul proiectului-pilot "Controlul Poluarii in Agricultura", finantat de Guvernul Romaniei si Banca Mondiala si aflat in derulare, din anul 2002 pana in vara lui 2007. Proiectul pentru Controlul Poluarii in Agricultura isi propune sa sprijine intarirea cadrului de reglementare la nivel local si national (Directii de Ape, Agentia Nationala "Apele Romane" si Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor), sa intervina pentru a reduce poluarea cu nutrienti din surse punctuale si difuze si sa ofere informatiile necesare pentru a mari gradul de constientizare publica a problemei.

Masuri pentru protejarea surselor de apa pentru potabilizare

Pentru a proteja sursele de ap pentru potabilizare s-au luat o serie de msuri printre care:

*staia de epurare Focani, principala surs de poluare cuape uzate menajere din jude, este in curs de modernizare , retehnologizare i extindere.

*prelevarea si verificarea periodica a probelor de ap, atatde suprafa ct i subterane

*eliminarea ori diminuarea volumului de pmnt pierdutprin eroziune; acest fenomen poate produce direct poluare a resurselor de ap dac nu este controlat. respectndu-se normativele n vigoare care reglementeaz aceste proceduri.

*o bun organizare a antierelor n perioadele de lucru,

In urma analizelor ,calculelor si lucrarilor propuse anterior,cel mai mare bazin hidrografic din tara,Siret, va beneficia pe o suprafata semnificativa de urmatoarele imbunatatiri:

1) Suprafata apararilor de mal cu gabioane se mareste cu osuprafata de 22 km(Comanesti-Targu Ocna)

2)

Pe aceeasi suprafata, raului Trotus i se va renatura albia prin reincadrarea in peisajul natural al suprafetei malurilor. retine o cantitate de 600.000 mc in cazul unor inundatii majore cu debite maxime,fapt ce va reduce cu mult debitul Trotusului in aval .

3) Comuna Darmanesti va beneficia de un polder ce va

Va multumim pentru atentie!!!