Planee din beton armat

Plansee din beton armat

1. Scurt istoric al betonului

La piramidele de la Shaanxi, China, construite cu mii de ani in urma, s-a descoperit un amestec de var si cenusa vulcanica. In Egiptul Antic se folosea un ciment preparat din var si gips. In Imperiul Roman se folosea un material similar cu betonul, un amestec de var nestins, cenusa vulcanica si un agregat preparat din paitra ponce. Tot romanii au descoperit si ca daca adauga par de cal se reduce riscul ca la intarire compozitia sa devina prea casanta si sa se crape?

Secretul compozitiei betonului a fost uitat timp de aproape 13 secole, pana in 1756, cand un inginer britanic, John Smeaton, a amestecat pentru prima oara cimentul cu var, folosind ca agregat praf de caramida si piatra?Primul patent referitor la betonul armat ii apartine lui A. Berard si dateaza din 1874? Berard a incercat sa mareasca rezistenta materialului adaugand in compozitie resturi inegale de otel. In 1918 se introduceau in beton fibre mai lungi de otel, lemn sau alte materiale, marindu-i in acest fel rezistenta la intindere. Conceptul utilizarii actuale a armaturilor dateaza din 1945, fiind prezent in lucrarile inginerului roman Gogu Constantinescu, in Anglia si SUA.

2. Notiuni generale

Definitia si rolul planseelor.2.1.Definitie: Planseele sunt subsisteme structurale principale ale sistemului cladire. Planseele au alcatuire simpla medie sau complexa. Planseele sunt subsisteme orizontale. Uneori pot avea nclinari mici sau foarte mici.2.2 Rol: n sistemul cladire planseele ndeplinesc doua categorii de roluri:2.2.1. structurale 2.2.2. functionaleDin punct de vedere structural planseele contribuie esential la comportarea sistemului cladire la toate tipurile de actiuni.2.2.1.1. Planseele preiau direct ncarcarile din exploatare, corespunzatoare functionalitatii sistemului cladire;

2.2.1.2. Planseele transmit ncarcarile din exploatare mpreuna alte tipuri de ncarcari verticale si orizontale subsistemului structural vertical al peretilor.

Din punct de vedere functional planseele au mai multe roluri principale.2.2.2.1. Compartimenteaza pe naltime subsistemul spatiului interior al ntregului sistem cladire;2.2.2.2. Separa subsistemul spatiului interior de mediul exterior atunci cnd face parte din subsistemul anvelopei, ca planseu de acoperis terasa;2.2.2.3. Izoleaza termic, acustic, mpotriva apei etc. parti diferite ale subsistemului spatiului interior corespunzator cerintelor determinate de destinatia si importanta acestora;2.2.2.4. Asigura posibilitatea amplasarii subsistemului casa scarii, ceea ce permite circulatia pe verticala n sistemul cladire.2.2.2.5. Raspunde cerintelor estetice determinate de amplasamentul, destinatia, si importanta sistemului cladire.3. Tipuri de plansee Planseele se pot deosebi dupa mai multe criterii, printre care principale sunt urmatoarele:3.1. pozitia n sistemul cladire;3.2. materialul din care este realizat;3.3. conlucrarea cu elementele verticale.3.1. Dupa pozitia n sistemul cladire planseele pot fi:3.1.1. plansee intermediare sau plansee de nivel curent: 3.1.2. plansee peste subsol; 3.1.3. plansee de nchidere sau de terasa;3.1.4. plansee cu pozitii sau functiuni speciale: de balcon, carosabile, peste spatii de trecere, ganguri etc.3.2. Dupa materialul din care sunt realizate planseele pot fi:3.2.1. plansee din beton armat monolit sau prefabricat;3.2.2. plansee cu grinzi metalice si corpuri de umplutura;3.2.3. plansee din lemn;3.2.4. plansee cu bolti si arce de zidarie.3.3. Dupa conlucrarea cu elementele structurale verticale planseele pot fi:3.3.1. plansee care asigura conlucrarea cu elementele portante verticale pentru preluarea ncarcarilor orizontale din seism, vnt etc.3.3.2. plansee care nu asigura conlucrarea elementelor portante verticale. n fig. 1 sunt date n sectiune cteva tipuri caracteristice de plansee frecvent ntlnite n practica:a. plansee cu pardoseala simpla;b. plansee cu dala flotanta;c. plansee de terasa;d. plansee peste subsol. n raport cu pozitia pe care o are si cu rolul pe care l ndeplineste n acea pozitie, alcatuirea complexa a planseului la intrados si la extrados difera. Extradosul unui planseu terasa are o alcatuire complexa n raport cu planseul peste subsol al carui extrados este simplu dar are intradosul cu alcatuire speciala, n care trebuie prevazut stratul de termoizolatie.

Fig. 1.4. Exigentele planseelor. Exigentele la care trebuie sa raspunda planseele corespunzator destinatiei si importantei sistemului cladire din care fac parte sunt: 4.1.Exigente de rezistenta si stabilitate;4.2. Exigente functionale;4.3. Exigente economice;4.4. Exigente secundare.4.1. Exigentele de rezistenta si stabilitate se refera la:4.1.1. evitarea deformatiilor verticale;4.1.2. evitarea vibratiilor;4.1.3. rezistenta la socuri;4.1.4. durabilitate;4.1.5. rezistenta la foc.4.2. Exigentele functionale la care trebuie sa raspunda planseele sunt:4.2.1 confort termic;4.2.2. confort acustic;4.2.3. protectie mpotriva umiditatii; 4.3.Exigentele economice se refera la costurile materialelor puse n opera, la costurile de manopera si transporturi, respectiv la costurile de investitii n conditiile asigurarii unor performante tehnice corespunzatoare destinatiei si importantei sistemului cladire care se proiecteaza si se construieste.4.4. Exigentele secundare sunt:4.4.1. adaptare la utilizare;4.4.2. aspect estetic;4.4.3. accesibilitate la ntretinere si reparatii curente sau capitale.5. Plansee din beton armat monolit 5.1. Plansee din beton armat monolit cu placi simple fara grinzi.

Descrierea solutiei. Planseele din beton armat monolit fara grinzi se folosesc atunci cnd suprafata de acoperit nu depaseste S=25-30mp. Este o solutie care se adapteaza usor sistemului structural de tip fagure, cu pereti structurali desi, in aceasta solutie placa de planseu se aseaza direct pe peretii structurali prin intermediul centurilor. Corespunzator restrictiei date de suprafata si de sistemul structural fagure, dimensiunile traveelor si deschiderilor,L1si L2sunt relativ mici: 3,00 4,50 m.Planseul cu placi simple fara grinzi este descris n vederea n plan din fig.2 si n sectiunea verticala longitudinala din fig.3. Rezemarea placii planseului pe peretii structurali prin intermediul centurilor de exterior, termoizolate si centurilor de interior este expusa n fig.4 n detaliile A si B.Avantajele acestui tip de planseu sunt structurale si functionale. Avantajele structurale se refera mai ales la gradul nalt de continuitate al elementelor turnate monolit. Acest tip de planseu conlucreaza bine cu elementele structurale verticale, asigurnd transmiterea ncarcarilor orizontale.Avantajele functionale sunt legate de usurinta de finisare clasica uscata, de planeitatea usor de obtinut la executie, de ntretinerea si repararea accesibila.Totodata, executia este simpla, necesitnd cofraje simple, usor de confectionat.

Dezavantajul consta n executia direct pe santier, ceea ce conduce la costuri ridicate ale manoperei, comparativ cu folosirea elementelor prefabricate care sunt produse industrial.

Fig. 2. Plansee cu placi

Fig. 3. Plansee cu placi. Sectiune verticala longitudinala 1-1

Fig. 4. Plansee cu placi. Detalii. Notatii.5.2. Plansee din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie. Descrierea solutiei. Planseele cu placi si grinzi dispuse pe o singura directie se folosesc atunci cnd suprafata de acoperit depaseste 25 30 mp. Comparativ cu tipul de planseu cu placi simple, se admite ca, n aceasta solutie, latura de pe directia scurta ramne comparabila, n timp ce cealalta latura are o lungime mai mare. Se poate preciza astfel ca, n acest caz, suprafata de acoperit are o latura scurta si o latura lunga. Paralel cu latura scurta a suprafetei, si deci cu peretele structural de pe directia scurta, se dispun grinzi paralele ntre ele. n aceasta situatie dimensiunea interax ntre peretii structurali de pe directia scurta creste considerabil. Planseul din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie este prezentat n vedere n plan n fig. 5 si n sectiunea verticala longitudinala 2-2 n fig. 6. Detaliile de rezemare pe centurile exterioare si grinzile interioare sunt date n fig. 7, A si C. Solutia acestui planseu este recomandata n cazul sistemelor structurale cu pereti structurali portanti rari de tip celular. Avantajele structurale sunt aceleasi ca n cazul planseelor cu placi simple fara grinzi. Solutia prezinta dezavantaje de natura functionala si economica. Executia, ntretinerea si repararea este mai putin simpla ca n cazul precedent. Costurile manoperei sporesc.

Fig. 5. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie.

Fig.6. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Sectiune verticala longitudinala 2-2.

Fig. 7. Plansee cu placi pe o singura directie. Detalii. Notatii.5.3. Plansee din beton armat monolit cu placi, grinzi principale si grinzi secundare.Aceasta solutie de planseu este reprezentata n fig.8, fig. 9 si fig.10.Atunci cnd dimensiunile interax ntre peretii structurali sunt mai mari dect n cazul precedent, pe directia lunga L1, care, n acest caz, are o dimensiune mare, se introduc grinzi cu sectiuni relativ mici denumite grinzi secundare, paralele cu peretii structurali de pe aceasta directie, fig.8.Solutia se foloseste, ca si cea precedenta, n cazul sistemelor structurale cu pereti portanti de tip celular.

Fig. 8. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. Dispunerea n plan a grinzilor.

Fig. 9. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. Sectiune verticala longitudinala 3-3.Fig. 10. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare.Detalii. Notatii.5.4. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri. 5.4.1. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie.Descrierea solutiei. Planseele cu nervuri se folosesc n cazul dimensiunilor mari pentru ambele laturi ale suprafetei de acoperit. n mod deosebit latura scurta L1< L2are dimensiuni sporite L=6,00-12,00m. Nervurile sunt grinzi cu sectiune redusa. Dispunerea nervurilor n planseul cu nervuri dese pe o singura directie se face paralel cu latura scurta, pe directia axelor transversale 1 si 2. Distantele ntre nervuri sunt mici: n literatura de specialitate se recomanda cm n fig.11, fig.12 si fig.13. este descrisa solutia acestui tip de planseu: dispunerea nervurilor n plan, sectiunea longitudinala 4-4 prin planseu n care sunt amplasate nervurile la distante cm. Detaliul D precizeaza configuratia amplasarii nervurilor sub placa de planseu.

Planseul cu nervuri dese distribuite pe o singura directie poate prelua ncarcari mari, peretii de compartimentare putnd fi repartizati n orice mod, corespunzator functionalitatii sistemului cladire.

Spatiul de acoperit poate avea functionalitatea de sala, dimensiunile mari pe care le poate avea acest tip de planseu permitnd utilizarea lui n acest scop.

Fig. 11. Plansee cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie. Dispunerea nervurilor n plan.

Fig. 12. Plansee cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie.Sectiune verticala longitudinala 4-4.

Fig.13. Plansee cu nervuri dese. Detalii. Notatii.5.4.2. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe doua directii. n cazul acestui tip de planseu distributia nervurilor se face pe ambele directii si . Aceasta este deosebirea ntre cele doua solutii. Distantele ntre nervuri se recomanda sa fie aceleasi cm. Solutia de planseu cu nervuri dese pe ambele directii este expusa n fig.14., fig.15. si fig.16. Detaliul E pune n evidenta ambele nervuri, pe cele doua directii.Placa de planseu are dimensiuni reduse cm.Acest planseu, ca si precedentul, are dezavantajul unei manopere sporite ceea ce conduce la un pret ridicat de investitie.

Fig.14. Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Dispunerea nervurilor n plan

Fig.15. Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Sectiune verticala longitudinala 5-5

Fig.16. Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Detalii. Notatii.5.5. Plansee din beton armat monolit cu placipe retele de grinzi.5.5.1. Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.Descrierea solutiei. Grinzile, care pot avea aceeasi naltime, se dispun la distante sensibil mai mari ca n cazul planseelor cu nervuri dese, si anume 0,70 2,00 m. Solutia, descrisa n fig.17., fig.18. si fig.19., se caracterizeaza prin capacitate portanta mare. Peretii de compartimentare pot fi amplasati fara restrictii, corespunzator functionalitatii impuse de partiul de arhitectura.Acest tip de planseu are o buna comportare mecanica, putnd sa distribuie ncarcarile n mod aproximativ uniform pe ambele directii.Planseele pe retele de grinzi au un consum mare de materiale si manopera. Din acest motiv costurile acestei solutii sunt ridicate. Din punct de vedere estetic planseele pe retele de grinzi sunt deosebite si de aceea sunt indicate sa fie folosite la sali de expozitii, spatii de nvatamnt, sali de spectacole etc.

Fig.17. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.

Fig.18. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.Sectiune verticala longitudinala 5-5

Fig.19. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.Detalii. Notatii5.5.2. Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic. Deosebirea ntre cele doua solutii consta n distributia oblica a grinzilor sub placa.Spre deosebire de planseul cu retea ortogonala de grinzi, care are o buna comportare la un raport al laturilor de 1,5, acest planseu are o buna comportare la rapoarte mai mari, pna la 3, ceea ce nseamna suprafete de acoperit mai alungite.Solutia de planseu cu grinzi dispuse oblic este prezentata n fig.20. si fig. 21.

Fig.20. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic.Caseta cu laturi inegale.

Fig.21. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic. Caseta cu laturi egale.5.6. Plansee din beton armat monolit fara grinzi.5.6.1. Plansee din beton armat monolit fara grinzi, cu capiteluri.Descrierea solutiei. Planseele cu capiteluri se mai numesc plansee ciuperca. Acest tip de planseu se poate folosi la deschideri si travee de aceleasi dimensiuni, care pot fi destul de mari m. Stlpul se evazeaza la partea sa superioara sub forma de capitel, ceea ce da numele acestei solutii: planseu cu capiteluri. Latimea evazarii stlpului este de:

Evazarea se face cu aceeasi dimensiune pe ambele directii, obtinndu-se un capitel patrat.Solutia planseului cu capiteluri este descrisa n fig.22., fig.23. si fig.24. Sectiunea care precizeaza alcatuirea capitelului este data n detaliul G. si fig.25., unde sunt prezentate alte doua variante: - capitel cu doua pante;

- capitel cu placa de reazem. Planseele cu capiteluri se folosesc atunci cnd sunt de preluat ncarcari din exploatare mari si foarte mari. Din acest motiv, dar si datorita capitelului de la partea superioara a stlpului, planseele cu capiteluri se folosesc mai ales n domeniul industrial sau la constructii speciale.Planseul fara grinzi cu capiteluri are o buna comportare la ncarcari din exploatare, distribuind aproximativ uniform ncarcarile pe ambele directii. Pozitia peretilor de compartimentare poate fi oarecare. Placa acestui planseu este de grosime mica, asemenea planseului pe retele de grinzi.

Fig.22. Plansee cu placi fara grinzi, cu capiteluri

Fig.23. Plansee fara grinzi, cu capiteluri. Sectiune verticala longitudinala 6-6

Fig.24. Detaliu de capitel fara placa

Fig. 25. Tipuri de capitel: a. Capitel cu doua pante; b. Capitel cu placa de reazem5.6.2. Plansee din beton armat monolit fara grinzi. Dala groasa.Descrierea solutiei. Acest planseu are n general aceleasi caracteristici cu cel precedent. Se deosebeste prin absenta capitelului. Din aceasta cauza, planseul tip dala are un aspect mai deosebit.Solutia este descrisa n fig.26. si fig. 27. n vedere n plan si n sectiune longitudinala. Se remarca simplitatea acestui planseu, care totusi are o capacitate portanta mare. Datorita acestor caracteristici estetice deosebite, precum si bunei comportari mecanice la ncarcari si gabarite mari, planseul de tip dala se foloseste la cladiri social culturale: sali de spectacole, cladiri administrative etc.Ambele solutii de plansee fara grinzi au costuri de investitie mari. Planseele ciuperca si planseele dala groasa sunt usor accesibile lucrarilor de ntretinere curenta si reparatii periodice.Fig.26. Planseu dala groasa

Fig.27. Planseu dala groasa. Sectiune verticala longitudinala 7-7

Fig.28. Detaliu planseu dala groasa.6. Plansee din elemente prefabricate din beton armat

Planeele prefabricate au urmtoarele avantaje, respectiv prin utilizarea lor se reduce manopera pe antier, se scurteaz durata de execuie, se elimin cofrajele i sunt necesare lucrri reduse de finisaj pe antier. Au ns i unele dezavantaje cum sunt :

- se pierde parial avantajul monolitismului i al rigiditii orizontale i de ansamblu a cldirii, comparativ cu planeele din beton armat monolit.

- necesit lucrri de volum mic pe antier, dar mai pretenioase ca precizie i calitate privind pozarea, fixarea, monolitizarea etc;

- uneori ridic dificulti la transport i montaj ;

- necesit spaiu de manipulare i depozitare pe antier ;

- domeniul de utilizare este condiionat de producia prefabricatelor, deci planeele prefabricate se pot utiliza numai la cldiri modulate ca deschideri;

- necesit msuri speciale de monolitizare a planeelor prin suprabetonri, centuri etc, n cazul construciilor amplasate n zone seismice;

Din punct de vedere constructiv, planeele prefabricate pot fi din fii prefabricate, panouri mari, grinzi prefabricate, corpuri de umplutur, grinzi alturate etc.

6.1. PLANEE DIN FII PREFABRICATE

Sunt planee integral prefabricate, alctuite dintr-un singur tip de elemente aezate alturat i solidarizate ntre ele i elementele pe care reazem (grinzi sau perei). Pn la deschideri de circa 2,0 m fiile pot fi plci din beton armat cu seciunea plin. Pentru deschideri de 26 m sau mai mari, fiile se realizeaz cu goluri longitudinale de form circular.

Aceste planee se realizeaz prin dispunerea alturat a fiilor dup latura scurt a ncperilor, acestea fiind simplu rezemate pe pereii portani ai cldirii, pe grinzi sau pe riglele cadrelor (fig.6.10.)

Fiile prefabricate cu goluri longitudinale sunt tipizate n funcie de deschidere i ncrcare astfel:

a. pentru cldirile civile cu ncrcri pn la 300 daN/m2 se utilizeaz fii nguste cu limea nominal de 40 sau 60 cm (limea de fabricaie fiind mai mic cu 0,5 cm) i lungimi nominale de 2,00; 3,00; 3,60; 4,00 i 5,00 m, lungimile de fabricaie fiind mai scurte cu 8 cm.

Grosimea fiilor este de 14 cm pentru lungimi mai mici sau egale cu 4,00 m, respectiv de 19 cm pentru lungimi de 4,60 i 5,00 m

b. la cldiri social-administrative i industriale cu ncrcri mai mari de 300 daN/m2 i deschideri care depesc 5,00 m se utilizeaz fii din beton precomprimat cu limea de 1,00 m i lungimea nominal de 6,00 m, grosimea fiind de 22 cm pentru ncrcri de 500-750 daN/m2, respectiv 26 cm, pentru ncrcri de 1000-1500 daN/m2.

Pentru realizarea golurilor pentru instalaii, precum i n cazul cnd pe o tram nu intr un numr ntreg de fii, se prevd fii monolite dispuse , dup caz, lng pereii structurali sau n cmpul tramei. Se admit goluri realizate prin spargerea fiilor dar numai dac acestea nu depesc diametrul unui gol longitudinal din fie (care este mai mic cu 5 cm fa de grosimea fiei) . Spargerea i n acest caz se realizeaz numai n zona golurilor din fii.

Pereii de compartimentare din crmid plin pe cant (muchie) de 7,5 cm sau pe lat (de 12,5 cm), precum i alte tipuri de perei cu grosimi i greuti similare, reazem direct pe fii, cu precizarea c n cazul pereilor de 12,5 cm din crmid plin sau alte materiale dar similari ca i greutate, dispui paraleli cu fiile, se prevd fii monolite sub perei.

Pentru cldiri de locuit, din considerente economice, pentru aceleai dimensiuni geometrice fiile sunt tipizate n tipul F i FU.

Fiile uoare FU se utilizeaz cnd pe planeu nu intervin ncrcri din perei despritori purtai.

6.2. PLANEE DIN PANOURI MARI

Panourile mari prefabricate au dimensiunile unei trame obinuite

(pentru cldiri de locuit), fiind destinate pentru a nlocui planeele monolite de tipul plcilor plane. Dimensiunile nominale coincid cu cele modulare, iar dimensiunile de fabricaie rezult n funcie de elementele pe care reazem (perei de zidrie, din beton armat, panouri mari sau rigle de cadre).

nbinrile care se realizeaz pe antier ntre panourile de perei i planee asigur realizarea continuitii aproape de monolit a ntregii structuri, n cadrul crora planeele se comport ca diafragme orizontale rigide.

Panourile mari care alctuiesc planeele cldirilor de locuit se realizeaz, de obicei din plci pline de 10 ...14 cm grosime i mai rar sub form de plci chesonate, casetate sau cu goluri care ridic o serie de probleme la prefabricare, la realizarea nbinrilor pe antier i la finisarea tavanelor. n general panourile mari se utlizeaz la trame obinuite cu suprafaa pn la 25 m2.

In cazul n care ncperea este mai mare sau nu se dispune de utilaje de ridicat corespunzatoare, se utilizeaz doua panouri pentru aceeai tram, care se numesc semipanouri. Pe contur panourile sunt prevzute cu praguri, precum i cu armturi sub forma de musti sau bucle necesare pentru realizarea nbinrilor i rigiditii palneului, pentru a asigura efectul de aib rigid i conlucrarea elementelor portante verticale sub aciunea ncrcrilor orizontale (fig.6.11).

Planeele din panouri mari se utilizeaz la cldiri de locuit, la cldiri administrative (birouri) etc., n general la cldiri civile cu structura integral realizat din panouri mari cu o dezvoltare pe nlime de pn la 8...10 etaje.

Planeele din panouri mari se pot utiliza i la cldiri cu structura de rezisten din perei din zidrie sau cadre din beton armat, cu condiia adaptrii formei geometrice de contur a panourilor la condiiile de rezemare i montaj respective.

Eficiena tehnico-economic a panourilor pari de planeu se obine numai pentru un raport ntre laturi mai mic de 2, panoul n acest caz lucreaz i se armeaz pe ambele direcii.

Avantajele panourilor mari prefabricate de planeu sunt urmtoarele:

- se elimin cofrajele i susinerile;

- lucrrile pe antier sunt minime datorit gradului de prefinisare a tavanelor i prin montarea instalaiilor n panouri la prefabricare ;

- productivitatea lucrrilor pe antier este bun i darea n exploatare a cldirii se face rapid ;

- planeele din panouri mari asigur o bun comportare la preluarea i transmiterea ncrcrilor verticale de pe planeu, fiind plci armate pe dou direcii i, n general, ncastrate pe contur, respectiv elemente continue pe reazemele intermediare ;

Dezavantaje :

- utilizarea panourilor mari de planeu reclam tipizarea partiurilor cldiriilor, care este posibil mai uor la cele de locuit, dar mai dificil la cele de alte categorii de cldiri;

- necesit utilaje i dispozitive mai pretenioase pentru transport i montaj ;

- comportarea mecanic a planeelor ca aibe orizontale rigide este condiionat de calitatea i precizia execuiei lucrrilor de pozare i a nbinrilor pe contur a panourilor de planeu, respectiv de gradul de monolitism, rezisten i rigiditate a conlucrrii cu panourile verticale de rezisten ale cldirii .

6.3. PLANEE DIN GRINZI I CORPURI DE UMPLUTURGrinzile se realizeaz din beton armat, beton precomprimat sau corpuri ceramice speciale asamblate prin precomprimare. Grinzile se monteaz paralel cu latura scurt a ncperilor la distane de 40 - 60 cm, putnd ajunge pn la 1,20 m n cazul folosirii unor corpuri speciale de umplutur. Deschiderea grinzilor poate ajunge pn la 12 m, dar la deschideri mari grinzile trebuie rigidizate ntre ele prin turnarea unor nervuri monolite dispuse n planul grinzilor i perpendiculare pe acestea la treimile deschiderii.Elementele de umplutur sunt corpuri ceramice sau din beton uor, realizate cu goluri i nlimea egal cu a grinzilor. Reazem la partea inferioar a grinzilor, care au seciunea n form de T ntors.n regiuni seismice, pentru a crea efectul de aib orizontal rigid a planeului, se realizeaz suprabetonri cu grosimea de cel puin 6 cm armate cu plas de oel beton cu aria 250 mm2/m (de exemplu, 5 8/m);

Pe lng grinzile cu seciunea n form de T, se folosesc i cele n form de U, jgheab etc.).

6.4. PLANEE DIN GRINZI ALTURATEAceste planee se folosesc n special pentru ncrcri mari .Pentru construcii civile se folosesc grinzi cu deschideri pn la 6 m cu seciuni care formeaz suprafee netede att la partea superioar (unde urmeaz pardoseala), ct i la partea inferioar (tavanul).Pentru cldiri social-culturale (sau industriale) se folosesc, grinzi cu seciunea n form de T, sau chesonat, cu deschideri de 6-18 m.Grinzile se realizeaz din beton armat sau din beton precomprimat - la ncrcri peste 500 daN/m2 sau deschideri de peste 6 m.

n zone seismice, avnd n vedere c grinzile alturate nu conlucreaz, este necesar o suprabetonare general a planeului.Golurile pentru instalaii se realizeaz la turnarea grinzilor, iar dac aceasta nu e posibil, se realizeaz prin montarea distanat a grinzilor i monolitizarea cu beton turnat la faa locului.

6.5. PLANEE DE TIP PREDAL CU SUPRABETONARE

Acest tip de planeu reprezint o soluie eficient din beton parial prefabricat, care prezint avantajul eliminrii cofrajelor, rolul acestora fiind ndeplinit de predala prefabricat care include i armturile necesare pentru zona ntins a plcii. Avnd o grosime de 5-7 cm, predala necesit susineri pn la ntrirea betonului ce se toarn deasupra, care npreun cu predala formeaz placa de rezisten. Asigurarea conlucrrii dintre predala i betonul monolit se face prin conectori sub form de bucla sau ferme de otel-beton plane sau spaiale.

Dimensiunile n plan a predalei sunt egale cu o tram obinuit, avnd suprafaa pn la 25 m2 .

Prin suprabetonri cu grosimi de 6-8 cm se realizeaz planee cu o rigiditate mare n plan orizontal, similar planeelor monolite.

Golurile in planee trebuie lsate de la nceput n predala, respectiv n betonul de monolitizare. Realizarea ulterioar a golurilor prin spargere pune aceleai probleme ca i n cazul panourilor mari sau a plcilor monolite .

PAGE 35