plan management nge

1

Plan de Management

pentru Aria de Interes Comunitar

Nordul Gorjului de Est

ROSCI0128

2

Cuprins:

Capitolul I - Introducere şi context 3

1.1. Introducere 3

1.2. Scurtă descriere a planului de management 4

1.3. Scopul şi categoria ariei naturale protejate 4

1.3.1. Scopul şi încadrarea generală 4 1.3.2. Ariile naturale protejate incluse în situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est 5 1.4. Bazele legale 5

1.5. Procesul de elaborare a planului de management 6

1.6. Aprobarea şi revizuirea a planului de management 6

1.7. Procedura de implementare a planului de management 6

Capitolul II Descrierea ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est 7

2.1. Informaţii generale 7

2.1.1. Localizare şi acces 7 2.1.2. Drepturile de proprietate de folosinţă şi de administrare 8 2.1.3. Resursele de management şi infrastructura 9 2.1.4. Limitele şi zonarea internă a ANP Natura 2000 9 2.2. Biotopul 10

2.2.1. Geografia 10 2.2.2. Geologia şi geomorfologia 11 2.2.3. Hidrologia 11 2.2.4. Solurile 11 2.2.5. Clima 13

2.3. Biocenoza 13

2.3.1. Flora şi vegetaţia 13 2.3.2. Fauna 14 2.3.3. Habitatele 16 2.3.4. Consideraţii generale privind situaţia actuală a speciilor şi habitatelor din sit 17

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale 18

2.4.1. Comunitatea locală 18 2.4.2. Factorii interesaţi 18 2.4.3. Utilizarea terenurilor 19 2.4.4. Activităţile din interiorul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est şi din vecinătate 19 Capitolul III Evaluarea stării actuale a ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est

20

Capitolul IV Obiective şi măsuri de conservare ale planului de management 23

4.1 Obiective generale 23

4.2 Plan de măsuri de conservare 24

Capitolul V Acţiuni 28

5.1. Reglementarea activităţilor în situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est 28

5.2. Monitorizarea şi controlul activităţilor în situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est 32

Capitolul VI Dispoziţii finale 33

Capitolul VII Anexe 33

3

Capitolul I

Introducere şi context 1.1. Introducere Reţeaua Natura 2000 este constituită din situri pentru protecţia naturii, acoperind aproximativ 17%

din teritoriul României. România are un peisaj natural extraordinar, fiind singurul stat membru din Uniunea Europeană cu cinci regiuni biografice. Două dintre regiunile biogeografice, cea stepică şi cea pontică nu au fost prezente în Uniunea Europeană până la momentul aderării României şi Bulgariei în 2007.

Fiind un sistem de arii naturale protejate care nu exclude oamenii şi activităţile lor tradiţionale, reţeaua Natura 2000 reprezintă o modalitate de coexistenţă a oamenilor cu natura.

În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din interiorul şi din vecinătatea ariei, ţinând cont totodată de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice zonei.

Scopul ariilor naturale protejate ce fac parte din reţeaua Natura 2000 este de a proteja şi a administra speciile şi habitatele care, în general, sunt vulnerabile în mediul lor natural în Europa, fără însă a neglija necesitatea comunităţilor locale de a desfăşura în continuare activităţi pe aceste teritorii. Supravieţuirea speciilor va depinde de continuarea acestor activităţi în viitor. Deşi în ultimul timp s-a observat o degradare constantă, multe dintre speciile şi habitatele din România s-au menţinut datorită modului de administrare al terenurilor şi de desfăşurare a unor activităţi.

Administrarea ariilor Natura 2000 se face ţinând cont în primul rând de natură, fără a uita însă de necesităţile oamenilor. Există avantaje evidente ale acestei abordări. În primul rând habitatele şi speciile vulnerabile supravieţuiesc datorită faptului că administrarea terenurilor este asigurată în parteneriat cu utilizatorii de terenuri. Se încearcă menţinerea acelor practici de utilizare a terenurilor care s-au dovedit benefice pentru existenţa speciilor şi a habitatelor. Pentru activităţile şi practicile ce dăunează menţinerii pe termen lung a speciilor şi habitatelor se încearcă oferirea de soluţii alternative, prin accesarea de fonduri şi finanţări de proiecte care vizează dezvoltarea zonei rurale prin diversificarea activităţilor economice.

Trebuie evitate activităţile dăunătoare, mai exact cele care afectează într-un mod semnificativ speciile sau distrug habitatele datorită cărora au fost desemnate ariile naturale protejate.

Acolo unde este cazul, trebuie luate măsuri pentru menţinerea sau readucerea speciilor şi habitatelor într-un stadiu favorabil de conservare, în mediul lor natural.

Lista termenilor, prescurtărilor şi a abrevierilor utilizate în textul Planului de Management al Ariei naturale protejate de interes comunitar Nordul Gorjului de Est:

PM Plan de management

Plan de management Actul de reglementare prin care sunt stabilite obiectivele şi acţiunile de reglementare monitorizare şi control al activităţilor antropice din situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est - arie naturală protejată de importanţă comunitară

Custode Persoanele delegate din partea S.C Butterfly Effect S.R.L. pentru exercitarea custodiei ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est

ONG Organizaţie Non Guvernamentală IUCN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii ANP Arie Naturală Protejată

4

1.2. Scurtă descriere a planului de management Planul de management este documentul oficial care stabileşte cadrul general

de desfăşurare a acţiunilor din cadrul ANP Nordul Gorjului de Est. Prin intermediul acestuia sunt stabilite obiectivele şi acţiunile de reglementare, monitorizare şi control al activităţilor antropice, în scopul îmbunătăţirii şi menţinerii stării de conservare favorabile a speciilor şi habitatelor.

Planul de management va sta la baza activităţii custodelui şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea acţiunilor desfăşurate atât de către custode, cât şi de deţinătorii/administratorii de terenuri şi de cei ce doresc să iniţieze planuri, programe, proiecte şi/sau să desfăşoare activităţi pe acest teritoriu. Este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare şi protecţie a mediului natural şi cultural cu cele care vizează dezvoltarea socio-economică durabilă. Este conceput ca un document de definire a principalelor direcţii de acţiune în vederea atingerii pe termen lung a obiectivelor pentru care a fost desemnată aria.

Planul de management cuprinde un set de prevederi/recomandări pe domenii de activitate/obiective majore, recomandări care iau în considerare, pe cât posibil, factorii care pot schimba situaţia curentă, permiţând astfel flexibilitate în procesul de decizie.

Managementul ariei naturale protejate de interes comunitar Natura 2000 Nordul Gorjului de Est asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, planul de management fiind elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea scopului, respectiv protecţia şi conservarea speciilor şi habitatelor.

Datorită faptului că în interiorul ANP Nordul Gorjului de Est se află mai multe arii naturale protejate de interes naţional, planul de management include unele acţiuni şi reglementări specifice acestora.

Planul de Management al ANP Nordul Gorjului de Est sintetizează informaţia existentă la data întocmirii acestuia şi stabileşte domeniile şi obiectivele de management.

Totodată din cauza influenţelor factorilor antropici şi naturali, se impune adoptarea unui management adaptiv, planul de management fiind astfel conceput încât să permită revizuirea în caz de necesitate. Este realizat într-o manieră flexibilă, datorită fenomenelor naturale imprevizibile şi a unor activităţi antropice. Acestea pot determina modificări care obligă reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversităţii sau de exploatare a resurselor naturale.

De asemenea, importanţa turistică în continuă creștere a zonei poate genera unele schimbări în aplicarea acţiunilor din planul de management.

Revizuirile impuse de anumite schimbări de situaţie se efectuează conform prevederilor din subcapitolul 1.6.

Planul de management cuprinde de asemenea o serie de anexe ce fac parte integrantă din acesta. După avizare, planul de management constituie act de reglementare conform şi obligatoriu cu

aplicabilitate pe teritoriul ANP Nordul Gorjului de Est.

1.3. Scopul şi categoria ariei naturale protejate 1.3.1. Scopul şi încadrarea generală Conform prevederilor OUG Nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est face parte din categoria siturilor de importanţă comunitară.

ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est are ca scop conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat.

Managementul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est urmăreşte aplicarea măsurilor legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care a fost desemnat.

Pentru derularea oricărui plan, program, proiect sau activitate care nu are o legătură directă cu, sau nu este necesar pentru managementul ANP Natura 2000, este necesară obţinerea avizului din partea custodelui.

5

1.3.2. Ariile naturale protejate incluse în ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est

În interiorul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est se află mai multe arii naturale protejate de interes naţional şi judeţean, redate în tabelul de mai jos.

Categoriile de arii naturale protejate de interes naţional şi judeţean incluse în ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est

Denumire Localizare Suprafaţa

(ha) Categoria

Anul declarării/acte de declarare locale/naţionale

Peştera Muierii Baia de Fier 19

Monument al naturii şi

rezervaţie ştinţifică

Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean Gorj nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000

Peştera Iedului Baia de Fier 1 Monument al

naturii


Pădurea Polovragi

Polovragi 10 Rezervaţie

naturală


Peştera Polovragi

Polovragi

suprafaţă inclusă în

Cheile Olteţului

Rezervaţie naturală


Cheile Olteţului Polovragi 150 Rezervaţie

naturală


Pădurea de molid Măcăria

Novaci 400 Rezervaţie

naturală

Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean Gorj nr. 82/1994

Pădurea de fag Măcăria


naturală

Decizia Cons. Popular Judeţean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judeţean Gorj nr. 82/1994

Pădurea Bărcului


naturală


Managementul ariilor naturale protejate de interes naţional incluse în ANP Natura 2000 se face diferenţiat în funcţie de categoria de arie naturală protejată, planul de management al ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est incluzând unele acţiuni şi reglementări specifice pentru acestea.

1.4. Bazele legale ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est a fost declarat ca arie naturală protejată cu statut de sit

de importanţă comunitară prin Ordinul Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Ariile naturale protejate de interes naţional incluse în sit au fost declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului naţional, secţiunea a III-a, zone protejate.

Ariile naturale protejate de interes judeţean ce se suprapun total sau parţial pe teritoriul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est au fost înfiinţate în baza Deciziei nr. 82/1994 a Consiliului Județean Gorj.

Elaborarea şi aprobarea Planului de Management se face în baza următoarelor acte de reglementare:

6

- OUG Nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, Art. 21, alin (2) şi (3);

- Metodologie din 17 noiembrie 2010 de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare, Anexa 1, Art. 3, lit. i).

De asemenea, trebuie menţionat că prezentul plan de management a fost elaborat şi în temeiul convenţiei de custodie nr. 0058 încheiată între S.C. Butterfly Effect S.R.L. şi Ministerul Mediului şi Pădurilor la data de 24.02.2010.

Managementul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est se desfăşoară în concordanţă cu legislaţia română în vigoare, fiind totodată armonizat cu principiile rezultate din conferinţele, convenţiile şi protocoalele internaţionale, precum şi cu Directivele Uniunii Europene.

Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru custode precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care derulează planuri, proiecte, programe şi desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est.

Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est, vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management.

1.5. Procesul de elaborare a planului de management Elaborarea planului de management a fost realizată de către custode. La realizarea planului de management au fost consultaţi membrii comunităţii locale ce deţin

terenuri în interiorul ANP Natura 2000, autorităţile publice locale şi alţi factori interesaţi. Elaborarea planului de management al ANP natura 2000 Nordul Gorjului de Est constituie o

componenta majoră a procesului de fundamentare şi dezvoltare a sistemului de management. Implicarea celor care sunt afectaţi sau pot influenţa acest plan şi respectiv realizarea obiectivelor, s-a asigurat prin:

- implicarea în procesul de elaborare al planului a reprezentanţilor unor organizaţii de mediu; - solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diverse

domenii în perioada de lucru pentru elaborarea planului; - analiza observaţiilor factorilor interesaţi înainte de a solicita aprobarea planului de

management conform prevederilor legale.

1.6. Aprobarea şi revizuirea a planului de management Planul de management al ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est se aprobă prin ordin al

autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate. Aprobarea planului de management se realizează în conformitate cu prevederile Art. 21, alin. (2)

şi ale Art. 56 alin. (1) din OUG Nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

Revizuirea planului de management se face după cum urmează: - la 5 ani după publicarea în monitorul oficial a aprobării acestuia prin ordin al autorităţii

publice centrale pentru protecţia mediului, în caz de necesitate; - la propunerea custodelui, în caz de necesitate, cu respectarea procedurii de aprobare; - atunci când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor

modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia.

1.7. Procedura de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui şi se realizează

conform obiectivelor stabilite şi a măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor. În vederea implementării planului de management custodele poate încheia protocoale ori contracte de colaborare, parteneriat sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate, organizaţii neguvernamentale, etc…

Planurile, programele, proiectele şi/sau activităţile ce revin în responsabilitatea altor instituţii sau a specialiştilor, vor fi supravegheate de către custode, asigurându-se în acest fel că acestea se încadrează în prevederile planului de management.

Respectarea planului de management este obligatorie pentru custode, precum şi pentru

7

persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care derulează planuri, proiecte, programe şi desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est.

O dată cu aprobarea planului de management, planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri, proiecte, programe, activităţi de exploatare/utilizare a resurselor naturale din situl natura 2000 Nordul Gorjului de Est vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management.

Implementarea planului de management se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. Planurile detaliate de acţiune se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător. Activităţile din planul de lucru anual se implementează/organizează:

- în mod direct de către custode (prin responsabilii de activitate din cadrul personalului angajat);

- prin implicarea unor parteneri pe bază de contracte de colaborare sau de voluntariat; - pe bază de protocoale încheiate cu organizaţii neguvernamentale, servicii publice sau

voluntari; - pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice

specializate, organizaţii neguvernamentale, etc. Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către

custodele ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor ariei naturale protejate.

Capitolul II – Descrierea Ariei Naturale Protejate de Interes Comunitar

Nordul Gorjului de Est

2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizare şi acces Din punct de vedere

administrativ situl se află pe teritoriul a 2 judeţe, 96% din suprafaţă fiind localizată în partea de nord-est a judeţului Gorj, restul de 4% în partea de vest a judeţului Vâlcea. Teritoriul este în cea mai mare parte lipsit de localităţi cu excepţia celor dispuse de-a lungul limitei sudice şi a zonei Rânca. Situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est este situat pe teritoriul administrativ al localităţilor Vaideeni din judeţul Vâlcea şi Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Crasna, Muşeteşti şi Bumbeşti-Jiu din judeţul Gorj.

Din punct de vedere geografic, Situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est este situat în Carpaţii Meridionali, ocupând partea sudică a munţilor Parâng şi partea de vest a

8

munţilor Căpăţânii. Amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, cu un ecart

altitudinal de 2.319 m dezvoltat pe o distanţă transversală de sub 25 km, se situează în regiunile biogeografice alpină şi continentală, în ecoregiunea Carpaţilor Meridionali pe versantul sudic al sectorului de vest al acestora, între interfluviul Olteţ-Cerna la răsărit, Parcul Naţional Defileul Jiului la apus şi între cumpăna apelor la nord şi drumul submontan Apa Neagră - Bumbeşti - Racoviţa, la sud.

Accesul spre situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est se face: - prin partea de sud din drumul naţional DN 67 Târgu Jiu - Vâlcea, din care se ramifică spre

nord drumuri judeţene şi comunale care duc în localităţile situate pe limita sudică a ANP; - prin partea de nord pe drumul naţional DN 67C Novaci – Sebeş, drum care duce în zona

turistică Rânca şi care traversează situl, ajungând până la limita sudică a acestuia în localitatea Novaci.

Punct de intrare Drum de acces

(categorie, număr) Localitate de acces

Drum comunal Polovragi

Drum Judeţean Baia de Fier

Drum judeţean Novaci

Drum Naţional Novaci

Drum Judeţean Crasna

DN 67 Târgu Jiu - Vâlcea

Drum Judeţean Muşeteşti

DN 67C Novaci - Sebeş DN 67C Novaci - Sebeş Rânca (localităţile Novaci şi Baia de Fier)

2.1.2. Drepturile de proprietate de folosinţă şi de administrare Proprietatea este în majoritate de tip privat, datorită retrocedărilor de terenuri. Situl Natura 2000

se situează în cea mai mare parte a sa pe raza a două ocoale silvice şi anume: Ocolul Silvic Polovragi şi Ocolul Silvic Novaci. Cea mai mare parte a terenurilor care aparţin locuitorilor din zonă au fost cuprinse în obşti, dar există şi proprietăţi individuale.

Există încă în interiorul ANP suprafeţe de teren însemnate ce aparţin domeniului public al statului. În zona Rânca, terenurile au fost parcelate şi concesionate pentru construirea de cabane, pensiuni, hoteluri, sau pentru ale investiţii.

Obştile care deţin terenuri în situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est: - Obştea Cerbul; - Obştea Bumbeşti; - Obştea de Moşneni Mândra şi Ţăpuşorul; - Obştea Pleşa-Porceni; - Obştea Banca Gilortului; - Obştea Ceata Bărleşti; - Obştea Crasna; - Obştea de Moşneni-Aninişeni-Radoşeni; - Obştea Plaiurile Muşeteştilor; - Obştea Rădeiu.

În acest sit sunt întâlnite categorii funciare reprezentate de păduri, pajişti, stâncării, abrupturi, chei şi poieni, prezentate în tabelul următor:

Clasă Procent

(%)

pajişti naturale, stepe 9

păşuni 2

Terenuri arabile 2

Păduri de foioase 48

Păduri conifere 10

Păduri de amestec 23

Alte terenuri 3

Păduri de tranziţie 3

9

2.1.3. Resursele de management şi infrastructura Sediul S.C Butterfly Effect S.R.L. este în judeţul Dolj, Municipiul Craiova, Str.

A.I. Cuza, Bl. 156, sc. 2, ap. 7. Sediul în care se desfăşoară activitatea custodelui este situat în Municipiul

Târgu Jiu, str. Comuna din Paris, nr. 5. Structura de administrare este constituită de către custode conform legislației în vigoare.

2.1.4. Limitele şi zonarea internă a ANP Natura 2000 Limitele ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est sunt materializate cu marcaje realizate printr-un

patrat de culoare verde cu marginile galbene. Limitele ANP Natura 2000, la scara 1:100 000 sunt cuprinse in anexa nr. 3 a Ordinului ministrului

mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/ 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Limita nordică porneşte din culmea Polatiştei. Apoi limita se deplasează spre est pe limita de judeţ pînă la Cordonul Prisloapelor, apoi spre Culmea Prisloapelor coboară Culmea Mîndra spre Creasta Craiului, pînă la vf Molivişul. Apoi traversează UP III Gilort, pe limitele ua 74, 75, 76, 77, 84, 85, 86, 87, până la drumul forestier ce străbate limitele ua 81 la nord şi 43 la sud, după care urcă pe pârâul Dâlbanul până în DN67C Bengeşti-Novaci-Sebeş. Din DN 67C limita urcă spre vârful Păpuşa, după care urmează limita de judeţ înspre est, traversând Curmătura Olteţului până la culmea ce desparte judeţele Gorj şi Vâlcea.

Limita estică porneşte din culmea ce desparte judeţele Gorj şi Vâlcea şi se îndreaptă spre sud, traversând vârful Funicel, apoi coboară pe pârâul Cerna până în satul Cerna. Aici traversează satul şi urmăreşte limita dintre judeţele Gorj şi Vâlcea până în satul Racoviţa.

Limita sudică străbate drumul judeţean 665 din localitatea Racoviţa, trecând prin localităţile Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Crasna, Stănceşti Larga. Din Stănceşti Larga limita intră pe drumul comunal ce străbate Localităţile Stănceşti Larga, Stănceşti şi Arşeni.

Limita de vest pleacă din culmea Polatiştei, coboară aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu şi Sadu şi intră în pădure (bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV O.S. Bumbeşti), apoi traversează alternativ zone împădurite şi goluri montane prin vf. Trântor (991 m), se continuă cu Culmea şi vf. Bâlbea (bornele silvice 15, 184, 2/UP IV, O.S. Bumbeşti, 2 şi 1/UP V, O.S. Bumbeşti), traversează pârâul Sadu până în dreptul oraşului Bumbeşti-Jiu.

Situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est va avea o zonare internă funcţională ce va avea ca scop protejatea speciilor şi habitatelor pentru care situl a fost desemnat.

Prin zonare internă a ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est a nu se înţelege zonarea internă ce se aplică ariilor naturale protejate de interes naţional. În interiorul ANP Natura 2000 ariile naturale protejate de interes naţional vor avea o zonare făcută în conformitate cu prevederile din OUG Nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

Suprafeţele din sit ce se află în afara acestora vor avea o zonare ce are la bază criteriile ce privesc conservarea, menţinerea şi acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Acest tip de zonare nu va fi una bazată întotdeauna pe limite stricte, ci va fi una flexibilă, ce urmăreşte aplicarea, atunci când va fi cazul, de măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care a fost desemnat.

Zonarea internă a ariilor naturale protejate de interes naţional: - zonele cu protecţie strictă sunt zonele de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone

sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus; - zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural; - zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi

de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.

10

2.2. Biotopul 2.2.1. Geografia Munţii Parâng reprezintă sectorul cel mai înalt şi cel mai spectaculos al

Munților dintre Olt și Jiu în Carpaţii Meridionali. Culmea principală a Munților Parâng, orientată pe direcția est-vest, atinge altitudinea maximă în vârful Parângul Mare - 2.519 m.

La nord de acestă culme se deschid impresionante circuri glaciare: Sliveiu, Roșiile, Găuri, Zănoaga si Câlcescu ce adapostesc lacuri glaciare, drenate de izvoarele Jiețului si Lotrului.

Spre est sunt remarcate căldările Muntinu și mai ales Urdele din care pornește o vale glaciară tipică. Interesante sunt și căldările glaciare Bălcescu, Cioara, Galbenu, Igoiu cu deschidere nordică din care pornesc pâraie ce se unesc cu Latorița.

Relieful Masivului Parâng este caracterizat printr-o dispunere foarte evidențiată a sa în trepte, urmare a prezenței și conservării în bune condiții a celor trei suprafețe de denudație și prin larga extensiune a reliefului glaciar.

Munţii Căpăţînii se află în cadrul Carpaţilor Meridionali, şi anume în grupul munţilor cuprinşi între Olt şi Jiu. Ei sunt constituiţi dintr-o culme înaltă, prelungă de cca 50 km, orientată de la vest la est, pe care se rânduiesc, perpendicular, ramificaţii nordice mai scurte, mai povârnite, şi ramificaţii sudice mai lungi, mai puţin înclinate. În majoritatea lor, culmile sunt puternic împădurite. Există însă suprafeţe apreciabile de goluri de munte, care au favorizat viaţa pastorală şi apariţia unei reţele dese de poteci. În contrast cu aspectul culmilor rotunjite se ridică două cetăţi dolomitice.

2.2.2. Geologia şi geomorfologia Situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est se întinde peste două masive muntoase reprezentative –

Munţii Parâng şi Căpăţânii. Munţii Parâng sunt cei mai stâncoşi din grupa munţilor cuprinşi în spaţiul dintre Jiu, Strei şi Olt.

Sunt munţi impunători, masivi, care de la 2519 m altitudine domină zările ocupând o suprafaţă de circa 1100 km2 în vastul spaţiu al munţilor dintre Jiu şi Strei.

Relieful culmilor cele mai înalte prezintă o mare variabilitate de versanţi abrupţi sau înclinaţi, creste, grohotişuri, dar şi suprafeţe plane sau cu slabă înclinare. Substratul este reprezentat prin şisturi cristaline, granite etc. pe care se formează soluri humicosilicatice, humicosilicatice podzolite, precum şi litosoluri.

În ceea ce priveşte alcătuirea geologică, în Munții Parâng s-a remarcat prezenţa a două complexe cristaline: Cristalinul I sau Pânza Getică situate în nord cu mică-șisturi și gneise micacee și Cristalinul II sau Autohtonul danubian, reprezentat prin șisturi cloritoase, cuarţite, mai rar gneise şi amfibolite. Şisturile cristaline mezo și catazonale, ale Pânzei Getice (domeniul getic) și care intră în alcătuirea celei mai mari părți din masivul Parâng, aparțin seriei de Seneş-Lotru (paragnaise, gnaise amfibolice, amfibolite, micașisturi cu filoane sau lentile de pegmatite) și au fost metamorfozate în timpul orogenezelor precambriene.

La rândul lor, corpurile de granitoide apar pe suprafeţe întinse şi se individualizează în lungul a trei aliniamente orientatede la NE la SV şi anume:

- Olteţ - Novaci - Cărpinişu; - Nedeiu - Sadu - Şuşiţa; - Latoriţa - Parâng.

În zonele din apropierea masivelor de granitoide, sincinematice, metamorfismul a fost puternic influenţat evoluând spre un metomorfism special de tip mezozonal. Fenomenul a fost în detaliu cercetat de H. Savu care a constatat că pe măsură ce se pătrunde mai aproape de corpurile intrusive de granitoide creşte gradul de metamorfism al complexului graisic-cuarţitic.

Masivele de granitoide sunt dispuse în general, concordant cu direcția şisturilor cristaline epimetamorfice şi au de obicei formă eliptică sau alungită, întinzându-se pe distanţe de zeci de km. În Munţii Parâng acestea au formă de stok. Unele masive de granitoide au fost puternic erodate, însă în Parâng eroziunea a scos la iveală doar zona superioară, migmatică.

Masivele de roci bazice din Munţii Parâng sunt reprezentate prin diverse tipuri de serpentine. Acestea apar în ariile de răspândire a şisturilor cristaline din seria de Tulişa. Unele dintre ele sunt legate de nivelul şisturilor verzi ale acestei serii, în timp ce altele par să străbată şi nivelele superioare. Ultrabazitele au o largă răspândire şi se întâlnesc sub formă de corpuri de dimensiuni apreciabile.

11

În general, serpentinele din Munţii Parâng prezintă o textură şistoasă fiind cutate împreună cu şisturile în care sunt intruse. Masivul de roci bazice menţionate reprezintă produsul magnetismului iniţial al orogenezei caledoniene.

2.2.3. Hidrologia Din punct de vedere hidrologic, situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est Cuprinde parţial bazinele

hidrografice ale rîurilor Gilort, Olteţ şi Galbenu. Gilortul este cel mai important afluent din stânga Jiului, încadrându-se în categoria râurilor din

grupa sudică a ţării. Suprafaţa bazinului hidrografic se desfăşoară pe trei unităţi de relief distincte şi bine individualizate:

- zona carpatică, respectiv versantul sudic al munţilor Parâng; - zona subcarpatică respectiv Subcarpaţii Gorjului care aparţin Subcarpaţilor Getici; - zona piemontană respectiv Piemontul Getic cu două subunităţi, Gruiurile Jiului, pe dreapta

Gilortului şi Piemontul Olteţului pe partea stângă a văii Gilortului. Gilortul izvorăşte de pe versantul sudic al Parângului, de sub vârful Parângul Mare (2518 m) şi

străbate aproape paralel cu Jiul aceleaşi unităţi de relief de la sud de Carpaţi. Gilortul are o suprafaţă bazinală de 1358 km2 şi curge pe direcţia generală nord-sud pe o distanţă de 116 km şi pe o diferenţă de nivel de 2412 m, între cota maximă de 2518 m (Vârful Parângu Mare) şi cea minimă de 106 m (la confluenţa cu Jiul). Teritoriul drenat de apele Gilortului se suprapune pe trei tipuri de unităţi morfostructurale distincte (munţi, subcarpaţi, piemont), implicând o etajare a proceselor geomorfologice şi a componentelor biopedoclimatice. Bazinul hidrografic Gilort este dezvoltat în proporţie de 25% în sectorul montan, 38% în sectorul subcarpatic şi 37% în sectorul piemontan.

Râul Olteţ s-a adâncit în calcarele jurasice ale Masivului Polovragi-Cernădia formând un sector de chei epigenetice pe o lungime de circa 6 km, orientate pe direcţia nord-sud. Sectorul de chei oferă un peisaj sălbatic, valea fiind deosebit de îngustă (aproximativ 30-50m lăţime) şi încadrată de versanţi ce depăşesc frecvent înălţimea de 100 m, la baza cărora se întâlnesc conuri de grohotiş şi depozite coluvio-deluviale, albia minoră prezentând praguri şi cascade mici. Pe acest sector, cursul văii este repede având o pantă de 1,5 - 1,7%, iar materialele coluvio-deluviale sunt transportate de râu şi depuse apoi sud formă de aluviuni în depresiunea de subsidenţă.

O trăsătură deosebită este imprimată de prezenţa reliefului carstic şi în mod deosebit de cel de adâncime. Olteţul manifestă tendinţa de a capta prin subteran pâraiele vecine, devenind astfel principalul colector al apelor care traversează fâşia de calcar. În perioada secetoasă a anului, întregul debit lichid este captat la intrarea Olteţului în chei. După aproape 1 km, câteva izvoare carstice refac circulaţia de suprafaţă, dar cu un debit de două-trei ori mai mare decât cel de la intrare. Surplusul de apă provine din Valea Galbenului şi Cerna Olteţului.

Râul Galbenul, cu debit mai mic decât al râului Olteţ, a reuşit, similar, să despartă două blocuri din masivul Parâng. Versanţii larg distanţaţi, permit observarea clară a nivelelor de eroziune şi a numeroaselor guri de peşteră. Dintre acestea amintim cel mai important meandru fosil – Peştera Muierilor, situat în versantul drept, la circa 45 metri deasupra talvegului râului Galbenul.

2.2.4. Solurile Varietatea petrografică întâlnită în cadrul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est se răsfrânge şi

asupra reliefului din această unitate geomorfologică. Formarea reliefurilor petrografice a avut ca suport un anumit tip de rocă, care deşi este un element pasiv în morfogeneză impune o notă distinctivă în peisajul geomorfologic în funcţie de reacţia sa specifică faţă de eroziune. Răspunsul complexelor litologice la eroziunea agenţilor este influenţat de climat, gradul de acoperire cu vegetaţie, declivitate, grosimea depozitelor acoperitoare, intervenţia antropică, etc.

Extensiunea şi frecvenţa de apariţie a anumitor categorii de relief petrografic este dată de ponderea tipurilor de roci prezente în bazin. Astfel, ponderea cea mai mare o deţin pietrişurile şi nisipurile (57,2%), urmate de argilele marnoase (13,8%), granite şi granitoide (12,2%), şisturi cristaline (7,8%), complexe de argile, nisipuri şi cărbuni (7,8%), calcare (0,78%), faciesuri argilo-nisipoase cu intercalaţii de marne (0,22%), depozitele loessoide (0,4%).

12

tipuri de soluri

În sectorul dintre Cernădia şi Baia de Fier, la contactul granitelor cu calcarele jurasice au apărut, în nordul barei calcaroase, mici bazinete dezvoltate mai mult în lungul văii Galbenului dar şi pe afluenţii mai mici, lucru ce semnifică predominarea scurgerii de suprafaţă.

În partea central sudică a bazinului montan, pe peticele suprafeţei Gornoviţa I, la circa 1150 m de data aceasta pe granitele de tip Tismana se găsesc suprafeţe întinse afectate de dezagregarea substratului granitic. Rezultă astfel un relief ruiniform, cu martori de eroziune şi o arenă granitică (gruss) care îmbracă suprafaţa dezgolită de vegetaţie şi pe care se desfăşoară procese moderate de ravenare.

Relieful dezvoltat pe nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene apare pe bordura muntelui între Cernădia şi Cărpiniş. Ele stau transgresiv peste şisturile cristaline. Aceste depozite sarmaţiene sunt reprezentate de pietrişuri slab cimentate în care se intercalează nisipuri şi marne. Pe aceste nisipuri şi pietrişuri grosiere, cu intercalaţii subţiri marno-argiloase se dezvoltă ravenele pe care le întâlnim în versantul drept al văii Scăriţa, amonte de Novaci (Plaiul Mare, Dealul Scăriţa), în dealul Măgura (sat Berceşti), pe versantul

13

stâng al Gilorţelului Mare, pe Plaiul Băii (Baia de Fier), valea Hirişeşti (versantul stâng).

De-a lungul fâşiei de sarmaţian care tiveşte rama nordică a depresiunii subcarpatice, apare o zonă îngustă în care eroziunea torenţială a creat văi adânci cu versanţi abrupţi, prăpăstioşi. Asocierea proceselor de spălare, şiroire şi eroziune torenţială din aceste porţiuni a determinat o accentuată degradare a unor suprafeţe întinse în zona localităţilor Novaci, Cernădia, Baia de Fier, Aniniş şi Hirişeşti.

2.2.5. Clima Clima zonei este temperat continentală, cu influenţe submediteraneene. Ca o caracterizare generală a climei, în linii mari, munții dintre Olt și Jiu păstrează trasăturile

generale ale climei Carpaților Meridionali, care, la elementele continentale specifice întregii țări, adaugă influența climei mai blânde din Oltenia, ce se răsfrânge simţitor asupra munţilor mai ales asupra versanţilor sudici.

Datorită faptului că în sit se găsesc terenuri cu altitudini variate, până la 2.000 m, datele climatice diferă mult de la o zonă la alta.

Etajul climatic montan inferior, situat între 400 m și 1000 m altitudine, cuprinde în cea mai mare parte păduri de foioase și prezintă o climă mai blândă, stând sub influența maselor de aer cald, cu temperaturi medii anuale pozitive, precipitaţiile înregistând valori medii.

Regimul pluviometric în acest etaj montan, are în general cantități medii multianuale cuprinse între 734.0 mm și 820.8 mm.

Etajul climatic montan superior se situează între 1000 și 1800 m altitudine, cuprinzând pădurile de amestec și cele de răşinoase. Acest ecart prezintă caractere de climat temperat, cu elemente mai umede și mai răcoroase pe întinsul întregului an. Temperatura medie anuală este în general cu 4 0C mai scăzută decât în etajul climatic montan inferior, iar precipitațiile prezintă o creștere ce înregistrează valori maxime în luna iunie. În acest etaj montan temperatura medie multianuală este de aproximativ 3.2 0C. În zonele aflate la peste 1500 m altitudine primele zăpezi cad pe la sfârşitul lui octombrie şi se topesc în luna mai. Uneori, petice de zăpada zăbovesc în văi până peste mijlocul verii.

Etajul climatic montan alpin se situează la peste 1800 m și cuprinde în general zona golurilor de munte. În acest etaj clima capată accente excesive de umezeală și frig. Iarna durează aproximativ 6 luni şi temperatura medie multianuală scade cu 5 0C faţă de etajul climatic montan superior, prezentând și valori negative.

În zona de munte numărul zilelor ploioase este de 150-160 pe an.

2.3. Biocenoza 2.3.1. Flora şi vegetaţia În cea mai mare parte situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est, este acoperit de habitate

forestiere specifice. Din punct de vedere fitoclimatic pădurile se încadrează majoritar în etajul boreal de făgete, iar în secundar în etajul montan de amestecuri. Formaţiunile forestiere cele mai reprezentative sunt făgetele montane. Se mai întâlnesc făgete amestecate cu diferite specii de arbori. În special în partea de nord a ANP, la altitudine mai mare se remarcă molidişurile, care în funcţie de condiţiile impuse de potenţialul ecologic au anumite caracteristici.

Semnificativă este prezenta relictului glaciar Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau în grupuri compacte, alături de monumente ale naturii cum sunt floarea de colţ şi genţiana.

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specia Rezidentă Sit.

populaţie Conserva

re Izolare Global

4070 Campanula serrata C C B C B

4097 Iris aphylla ssp. hungarica R B B C B

2093 Pulsatilla grandis R B B C B

În Tabelul de mai sus sunt redate datele aşa cum se găsesc în Monitorul Oficial al României, nr. 98 Bis/07.02.2008, Anexa 6.

Cele mai mari suprafeţe de pădure sunt acoperite de făgete pure sau făgete în amestec cu diverse specii. Acestea acoperă peste 50% din suprafaţa ANP. Suprafeţe însemnate din sit sunt acoperite

14

de păduri de amestec – fag şi conifere, păduri de molid şi de brad. În depresiunile Novaci şi Crasna se întâlnesc şi păduri de stejar. Alături de acestea se mai află: Carpinus betulus (Carpenul), Cerasus avium (Cireşul păsăresc), Sorbus torminalis (Scoruşul), Acer tataricum (Glădişul), Malus sylvestris (Mărul pădureţ), Tilia cordata (Teiul pucios) şi în alcătuirea acestor păduri intră numeroşi arbuşti şi specii erbacee, unele de origine submediteraneană.

În zona Polovragi se află o pădure seculară de castan (Castanea Sativa), ce acoperă o suprafaţă de 10 ha. Pădurea de castan are statut de arie naturală protejată de interes naţional.

Stratul erbaceu al pădurilor de fag cuprinde printre alte plante speciile: Helleborus purpurascens (spânzul), Hepatica nobilis (Popâlnic iepuresc), Dentaria bulbifera (Colţişorul), Pilmonaria officinalis (Mierea ursului), Symphytum tuberosum (Tătăneasa), Atopa belladona (Mătrăguna),etc.

Pajiştile sunt reprezentate de Festuca rubra (Păiuşul roşu), Agrostis capillaris (Iarba câmpului), Nardus stricta (Năgara).

Se întâlnesc puţine dicotiledonate: Hieraciu rotundatum, Moneses uniflora, Oxalis acetosella (Măcrişul iepurelui), Campanula abietina (Clopoţei) şi subarbuşti Vaccinium myrtillus (Afinul).

2.3.2. Fauna Cele mai importante specii faunistice, atât prin faptul că sunt prioritare pentru desemnarea de arii

de protecţie conform Directivei Habitate, cât şi prin faptul că sunt populaţii nucleu foarte importante la nivel european sunt carnivorele mari (ursul, lupul şi râsul). Importanta populaţiilor de carnivore mari este recunoscută şi prin desemnarea acestui areal ca Sit de Importanţă Comunitară în cadrul reţelei ecologice Natura 2000, printre speciile de faună salbatică, în formularele standard aprobate regăsindu-se şi acestea.

Fauna ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est este caracteristică lumii animale care populează pădurile de amestec, fag şi molid din Carpaţii Meridionali. Sunt suprafeţe de pădure cu un rol foarte important ca zonă de refugiu, hrănire, înmulţire şi creştere a puilor pentru speciile de animale sălbatice, mai ales pentru cele ale căror populaţii nu sunt foarte numeroase cum este cazul râsului. Zonele cu păduri dese, în special cele de conifere, zonele stâncoase aflate în apropierea unor cursuri de apă permanente constituie zone favorabile pentru fătarea şi creşterea puilor.

În afară de aceste specii de talie relativ mare şi bine cunoscute, deosebit de importante sunt o serie de mamifere de talie mică şi mijlocie, multe dintre ele greu de observat şi studiat din cauza vieţii ascunse, în general nocturne. Mamiferele mici rozătoare sunt bine reprezentate, unele dintre ele, de o deosebită importanţă, fiind listate în Directiva Habitate 92/43/EEC: şoarecele de câmp (Microtus arvalis), şoarecele de pământ (M. agrestis), şoarecele de pădure (A. sylvaticus), pârşul de alun(Muscardinus avellanarius) şi veveriţa (Sciurus vulgaris). Pe lângă mamiferele amintite întâlnim foarte multe exemplare din speciile: vulpea (vulpes vulpes), iepurele de câmp (Lepus europaeus), cerbul (Cervus Elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (sus scrofa) şi capra neagra(Rupicapra rupicapra).

Foarte bine reprezentate în acest sit sunt speciile de chiroptere, ce formează în special în Peştera Muierilor şi Peştera Polovragi mari colonii de hibernare.

Herpetofauna este caracteristică etajului montan, fiind prezente atât specii întâlnite la altitudini mai mari (Triturus cristatus, Podarcis muralis), cât mai ales specii care au o distribuţie largă atât în zone joase, cât şi la munte (Bombina variegata, Bufo bufo, Rana dalmatina, şopârla de ziduri (Podarcis muralis) şi şarpele de alun (Coronella austriaca). Batracienii se remarcă prin Salamandra salamandra (salamandra), iar dintre reptile Lacerta vivipara (şopârla de munte).

Cerinţele de habitat ale amfibienilor şi reptilelor sunt foarte stricte, deosebit de importante în acest caz fiind condiţiile de microhabitat prezente la faţa locului.

Reptilele, mai rezistente la uscăciune decât amfibienii, nu necesită prezenţa zonelor umede în imediata apropiere, decât în măsura în care îşi găsesc hrana în aceste ecosisteme.

Dintre insectele întâlnite amintim în special lepidopterele: Acherontia atropus (Fluturele cap de mort), Lymantria monacha (omida păroasă a molidului).

Pasările întâlnite sunt numeroase. Amintim aici speciile Parus aster (piţigoiul de brădet), Parus cristatus (piţigoiul moţat), Parus montana (piţigoiul de munte), Corvus corax (corbul) şi Tetrao urogalus (cocoşul de munte).

Speciile de animale protejate identificate până în prezent sunt următoarele: Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

15

Cod Specie Rezidentă Sit.

populaţie Conservare Izolare Global

1303 Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă)

P A B C B

1304 Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă)

C B B C B

1307 Myotis blythii (Liliac comun mic) RC C B C B

1310 Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi)

RC C B C B

1321 Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu)

R C B C B

1323 Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari)

P B B C B

1324 Myotis myotis (Liliaccomun) P C B C B

1352 Canis lupus P C B C B

1354 Ursus arctos P C B C B

1361 Lynx lynx V C B C B

* - specii prioritare

Specii de amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



1166 Bombinavariegata R C B C B

1193 Triturus cristatus P C B C C

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



2484 Eudontomyzon mariae P - - - -

1138 Barbus meridionalis (Moioagă)

C C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



1078* Callimorpha quadripunctaria

RC B B C B

1083 Lucanus cervus P B B C B

* - specii prioritare

Specii de păsări importante Catego

ria Specia Populaţie

B Aquila chrysaetos C

B Aquila pomarina C

B Bonasa bonasia C

B Bubo bubo C

B Buteo buteo C

B Ciconia ciconia C

B Corvus corax C

B Dendrocopos leucotos C

B Dendrocopos syriacus C

16

B Dryocopus martius C

B Emberiza cia A

B Emberiza cirlus A

B Emberiza hortulana C

B Falco naumanni B

B Falco tinnunculus C

B Fringilla coelebs C

B Loxia curvirostra C

B Loxia pytyopsittacus C

B Parus caeruleus C

B Parus cristatus C

B Parus major C

B Picoides tridactylus C

B Tetrao urogallus C

B Apus melba A

B Accipiter gentilis C

În Tabelele de mai sus sunt redate datele aşa cum se găsesc în Monitorul Oficial al României, nr. 98 Bis/07.02.2008, Anexa 6.

2.3.3. Habitatele În interiorul ANP au fost identificate numeroase habitate protejate la nivel european. Nu se

cunosc în totalitate suprafeţele acoperite de către aceste habitate, până în momentul de faţă ele nefiind cartate şi starea lor de conservare nefiind cunoscută. Cele mai importante habitate pentru conservare sunt reprezentate de stâncării, grohotişuri, păduri de foioase, păduri de conifere, păşuni, habitate subterane. Tipuri de habitate întâlnite în situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est:

Cod Natura 2000

Denumire habitat Procent Reprezentativitate

Supr. rel.

Conservare Global

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

0.1 B C A A

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

1 B C B B

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

1 A C A A

4060 Tufărişuri alpine şi boreale 2 B C B B

4070*

Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

1 A C A A

5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase

0.01 B C B B

6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine

0.05 C C B B

6210*

Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

0.1 C C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

0.5 B C B B

17

6520 Fâneţe montane 10 B B B B

7220*

Izvoare petrifiante cu formare de travertine (Cratoneurion)

0.0001 A B A A

8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

0.01 B B B A

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

0.001 B B B B

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

3.5 B B B B

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

7 B B B B

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

2.5 A B A A

9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

0.6 B B B B

9180*

Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

0.1 A B A A

91EO*

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0.2 A B A A

91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori); 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

1 B C B B

91MO Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

0.01 B C B B

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

55 A B A A

91YO Păduri dacice de stejar şi carpen

0.5 B C B B

9260 Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa

1 B A B B

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

4.4 A C A A

* - habitate prioritare În Tabelul de mai sus sunt redate datele aşa cum se găsesc în Monitorul Oficial al României, nr.

98 Bis/07.02.2008, Anexa 6.

2.3.4. Consideraţii generale privind situaţia actuală a speciilor şi habitatelor din sit Declararea ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est s-a făcut pe baza existenţei în zonă a

anumitor specii şi habitate protejate la nivel european. Prezenţa speciilor şi habitatelor din acest sit a fost în cele mai multe cazuri dedusă din studii de specialitate vechi, lucrări de cercetare, date deţinute de institute publice şi de cercetare. În general, în cazul mamiferelor, datele au fost obţinute pe bază de observaţii directe în teren şi acţiuni de evaluare a efectivelor anumitor specii, cum sunt speciile de urs, lup, râs, pisică sălbatică.

La momentul propunerii siturilor Natura 2000 pe teritoriul României s-a înfiinţat o bază naţională

18

de date în care persoane acreditate (reprezentanţi ai agenţiilor pentru protecţia mediului, profesori universitari, cercetători) au introdus datele ce le deţineau sau pe care le-au extras din diverse studii sau lucrări, cu privire la speciile şi habitatele care sunt prezente în fiecare sit Natura 2000 în parte. Aceste date au fost verificate şi validate de către o comisie înfiinţată la nivelul Ministerului Mediului.

Cu siguranţă că există specii, sau chiar habitate care nu au fost validate în baza de date ca fiind prezente în sit, deşi acestea se regăsesc în teren.

Declararea siturilor Natura 2000 prin O.M. nr. 1964 din 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, a fost făcută conform datelor introduse şi validate în baza naţională de date. Procentele pe anumite tipuri de habitate prezente în sit pot să nu fie în concordanţă cu realitatea din teren, deoarece nu au fost obţinute în urma unor acţiuni de cartare a acestora pe teritoriul ANP, iar datele istorice pe baza cărora au fost determinate aceste procente încă nu au fost actualizate. Habitatele declarate ca fiind prezente în sit nu au fost cartate pentru a se cunoaşte ce procent ocupă la nivelul ANP sau al bioregiunii din care fac parte. Aceste procente sunt estimative. Se cunosc mare parte din habitatele prezente în sit, dar nu se cunosc toate suprafeţele de teren pe care acestea le acoperă şi nici locaţia tuturor zonelor din sit în care aceste habitate sunt prezente.

Aceeaşi situaţie o întâlnim şi la speciile de floră şi faună sălbatică aflate pe listele actelor normative în vigoare, privind reţeaua ecologică europeană Natura 2000. În acest caz nu sunt cunoscute concret toate speciile care sunt prezente în sit. Nu se cunoaşte mărimea populaţiilor fiecărei specii decât în puţine cazuri. Nu se cunosc exact zonele pe care aceste specii le ocupă în interiorul ANP, nu se cunosc decât în puţine cazuri locurile de odihnă, zonele de hrănire sau traseele pe care aceste specii le parcurg în interiorul ANP.

Nu există date concrete privind distribuţia spaţială a speciilor şi habitatelor în interiorul ANP, procentele şi mărimea efectivelor populaţiilor acestora. Considerăm că mărimea populaţiilor speciilor din interiorul ANP şi stadiul de conservare al acestora nu este suficient de bine cunoscut. De asemenea procentul acoperit de fiecare habitat în parte, raportat la suprafaţa ANP şi stadiul de conservare sunt doar parţial cunoscute. Pe viitor este necesară realizarea unor studii de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a acestora.

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1. Comunitatea locală La limita sudică a ANP se află mai multe localităţi, iar la nord se află zona turistică Rânca, situată

pe teritoriul administrativ al localităţilor Baia de Fier şi Novaci. Mulţi proprietari de terenuri fac parte din asociaţii de proprietari cu personalitate juridică, denumite obşti. Acestea administrează terenurile deţinute în devălmăşie de membrii fiecăreia în parte. Pe lângă acestea, există terenuri și gospodării în proprietate privată deținute de persoane fizice, și terenuri aflate în proprietatea statului.

2.4.2. Factorii interesaţi Se consideră factori interesaţi toate acele instituţii, organizaţii, comunităţi, persoane fizice sau

juridice, care au interese de orice fel legate de situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est. Un rol important îl ocupă obştile, ocoalele silvice de stat şi administratorii de fonduri de

vânătoare. O influenţă semnificativă asupra zonei o au factorii de decizie de la nivel naţional, judeţean şi

local, motiv pentru care aceştia sunt consideraţi factori interesaţi cu rol deosebit pentru managementul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est.

Fondul forestier deţinut de stat este administrat de Regia Naţională a Pădurilor-ROMSILVA, prin ocoalele silvice din cadrul DS Târgu Jiu. Unele dintre acestea administrează pe bază de contract şi fond forestier proprietate a obştilor.

Păşunile proprietate publică sunt administrate de primării, iar cele private de proprietari sau asociaţii de proprietari (obşti). În perioada verii, aceste suprafeţe sunt păşunate. Activitatea primăriilor este coordonată de Consiliile locale ale comunelor şi de Consiliul Judeţean Gorj.

La nivel central, autorităţi publice interesate sunt Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Academia Româna (Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii).

19

Fondurile de vânatoare care se suprapun partial sau total pe suprafaţa ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est sunt fie administrate de către Regia Naţională a Pădurilor-ROMSILVA, prin ocoalele silvice din cadrul DS Târgu Jiu, fie au fost sau urmează să fie atribuite în administrare persoanelor fizice sau juridice autorizate interesate.

Se va semna un protocol de colaborare cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Gorj, împreună cu care se vor derula acţiuni comune de patrulare.

Serviciul Salvamont Gorj desfăşoară acţiuni bine reprezentate și specifice pe teritoriul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est.

2.4.3. Utilizarea terenurilor Principalele activităţi economice sunt cele legate de cultivarea grânelor, pomicultură, viticultură,

creşterea animalelor şi exploatarea forestieră. În domeniul turistic are loc o creştere lentă a numărului de turişti ce vizitează zona. Este un

sector în continuă dezvoltare, datorită atracţiilor atât culturale cât şi ecumenice pe care le oferă localităţile datorită potenţialului natural al zonei. Sunt în fază de proiectare-avizare câteva proiecte imobiliare prin care urmează să fie realizate sate de vacanţă pentru turişti în zona Olteţului, zona Rânca şi în zona localităţii Crasna.

Datorită activităţilor de exploatare a masei lemnoase, ce reprezintă resursa de baza a regiunii, în timp zona a cunoscut transformări majore, cu efecte vizibile asupra peisajului. Pădurile, prin funcţiile de protecţie şi socio-economice pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o valoare de interes naţional de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare raţională şi regenerare.

Principala problemă legată de administrarea fondului forestier este legată de faptul că cea mai mare parte a spaţiilor forestiere se află în proprietatea obştilor şi a proprietarilor privaţi, interesaţi în primul rând de rentabilizarea din punct de vedere economic. Acest lucru este generat de faptul că aceştia sunt obligaţi să îşi suporte cheltuielile de administrare şi să plătească impozite pentru terenurile pe care le au în proprietate. În acelaşi timp, regimul de arie naturală protejată care a impus restricţii semnificative în exploatarea resurselor forestiere a favorizat acutizarea conflictelor între proprietarii de terenuri, interesaţi de exploatare şi custodele ariei naturale protejate, interesat de conservare.

2.4.4. Activităţile din interiorul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est şi din vecinătate

Activităţile din sit se împart în mai multe categorii. Activităţi tradiţionale:

- agricultura; - viticultura; - pomicultura; - păşunatul;

Activităţi economice: - silvicultura; - captarea şi distribuirea apei; - producerea de energie electrică; - exploatarea resurselor naturale regenerabile și neregenerabile.

Activităţi recreativ - sportive: - turismul; - alpinismul.

Activităţi educativ informative. Activităţi de monitorizare şi control. Activităţi de cercetare. Activităţi privind managementul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est. Dintre activităţile tradiţionale, viticultura, pomicultura şi agricultura se desfăşoară în apropierea

localităţilor aflate la limita sudică a ANP. Bovinele sunt păşunate în cea mai mare parte tot în apropierea localităţilor, dar ovinele şi mai puţin caprinele (acestea sunt crescute în număr mic) sunt urcate în

20

perioada de vegetaţie în păşunile montane şi golurile alpine situate la altitudine, spre limita nordică a ANP. Păşunile sunt folosite pe timpul verii pentru turmele de animale ale localnicilor.

Silvicultura este o activitate de bază în interiorul ANP, fiind desfăşurată atât pe domeniul statului cât şi pe terenurile private. O foarte mare cantitate de masă lemnoasă este extrasă anual, modul de exploatare fiind acela care promoveză regenerarea pe cale naturală a pădurilor. O parte din amenajamentele silvice au fost sau urmează a fi refăcute, datorită faptului că vechile amenajamente cu o perioadă de valabilitate de 10 ani au expirat sau se apropie de limita perioadei de timp pentru care au fost întocmite.

Exploatarea masei lemnoase constituie una dintre cele mai vechi activităţi antropice din sit, cu diferenţa că dacă înainte localnicii tăiau lemne numai pentru gospodării şi foarte puţin pentru a-l vinde, acum exploatările forestiere se fac mai mult pentru vânzarea masei lemnoasă către terţi.

Alimentarea cu apă a localităţilor aflate la limita sudică a ANP şi a zonei Rânca se face prin captarea apelor unor izvoare din sit.

Apele cu debit mai mare au început să atragă atenţia datorită potenţialului lor hidroenergetic. Pe râul Gilort urmează deja să fie amenajate microhidrocentrale pentru obţinerea de energie electrică. De asemenea a fost observată o creştere a interesului privind posibilitatea obţinerii energiei electrice din surse alternative, prin amplasarea de centrale eoliene.

În ceea ce priveşte resursele naturale regenerabile, numeroase persoane sunt angrenate în activităţile ce ţin de culesul fructelor de pădure şi al ciupercilor. Sunt în general persoane fizice care adună fructele de pădure şi ciupercile şi le duc la centrele de colectare ale Direcţiei Silvice sau ale firmelor ce se ocupă cu achiziţionarea acestora.

Turismul practicat în sit şi în zona limitrofă are o puternică sezonalitate. În timpul iernii, cea mai vizitată este zona Rânca, în principal pentru practicarea sporturilor de iarnă. În timpul verii, pe lângă zona Rânca, grupuri mari de turişti vizitează Peştera Muierilor şi Peștera Polovragi. Văile râurilor din interiorul ANP sunt vizitate mai ales la sfârşitul săptămânii. Ecoturismul şi excursiile cu ghizi sunt într-o faza incipientă.

În special în zona Peşterii Muierilor, a Peşterii Polovragi şi zona Rânca au loc multe activităţi cu caracter educaţional, recreativ şi informativ.

Capitolul III

Evaluarea stării actuale a ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est

Prin puținele studii care s-au realizat în teritoriu s-a evidențiat faptul că există multe specii şi habitate protejate.

Datele privind fauna ANP sunt reprezentate de observațiile periodice efectuate de personalul ANP și centralizatoarele realizate în urma evaluării efectivelor de carnivore mari. Observaţii mai amănunţite au fost făcute asupra liliecilor din Peştera Muierilor şi Polovragi, fără ca acestea să fie însă făcute publice. Fără studii amănunțite privind localizarea și arealul speciilor de faună nu se pot lua măsuri adecvate de conservare.

Până de curând caracteristicile naturale şi diversitatea habitatelor şi speciilor din situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est au fost menţinute în stare de conservare favorabilă datorită impactului antropic scăzut în zonă. În urma trecerii unor suprafeţe însemnate de teren din proprietatea statului în cea privată, a apărut şi o intensificare a activităţilor antropice, cu impact negativ asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor.

În prezent, au fost identificate un set de ameninţări majore la adresa speciilor şi a stabilităţii habitatelor, datorate desfăşurării activităţilor antropice: 1. utilizarea pe scară largă a pesticidelor şi insecticidelor 2. păşunatul 3. exploatarea resurselor naturale:

- exploatarea masei lemnoase; - exploatarea potenţialului hidroenergetic; - exploatarea de resurse naturale neregenerabile (granit, calcar, pietriş);

21

- colectarea de plante în scopul comercializării. 4. intensificarea activităţii turistice:

- flux turistic crescut; - circulaţia turiştilor pe trasee nemarcate şi în zone nepermise; - insuficienţa amenajărilor specifice, destinate popasurilor şi campării de

pe văile din sit; - culegerea speciilor floristice ca amintire; - utilizarea mijloacelor motorizate folosite în scopul practicări de sporturi în afara drumurilor

publice 5. practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii necontrolate 6. investiţii în infrastructură /construcţii şi alte amenajări

Ameninţări antropice ce pot avea impact negativ:

Cauza Impactul negativ produs

utilizarea pe scară largă a pesticidelor şi insecticidelor

se acumulează în sursele de apă şi în sol, trecând în lanţurile trofice

distrugerea covorului vegetal care protejează solul împotriva eroziunii

modificarea aspectului floristic, tasarea şi destructurarea solului

rănirea sistemului radicelar superficial al arborilor

păşunatul

afectarea regenării specilor de arbori şi arbuşti

se pot produce distrugeri la nivelul solului, al arborilor ce rămîn în picioare, la nivelul seminţişului şi al florei de mici dimensiuni

fragmentarea habitatelor

reducerea habitatelor propice pentru odihnă, hrănire sau înmulţire pentru anumite specii

exploatarea masei lemnoase

deranjarea animalelor sălbatice

exploatarea potenţialului hidroenergetic

apariţia unor disfuncţionalităţi majore în regimul hidrologic al ecosistemelor cu repercursiuni în compoziţia şi structura comunităţiilor biologice (mai ales cînd apele sunt captate în totalitate)

poate modifica local geometria cursurilor de apă

poate fii afectată stabilitatea versanţilor din zona de extracţie exploatarea de resurse naturale neregenerabile

distrugerea sau fragmentarea unor habitate

dispariţia sau restrângerea habitatelor unor specii de plante colectarea de plante în scopul comercializării scăderea efectivelor populaţionale ale speciilor recoltate

perturbări asupra mediului

modificări în comportamentul animalelor flux turistic crescut

amplificarea formelor de poluare

deteriorarea unor habitate fragile (grohotişuri)

apariţia eroziunii de-a lungul traseelor turistice circulaţia turiştilor pe trasee nemarcate şi în zone nepermise

deranjarea animalelor sălbatice

distrugerea covorului vegetal insuficienţa amenajărilor specifice, destinate popasurilor şi campării de pe văile din sit pericol de incediu care ar afecata suprafeţe mari de vegetaţie

distrugerea treptată a curiozităţilor naturale

perturbarea proceselor naturale culegerea speciilor floristice ca amintire

diminuarea sau dispariţia unor specii

poluare fonică

poluarea aerului cu gaze de eşapament

deranjarea faunei

distrugerea de specii floristice

utilizarea mijloacelor motorizate folosite în scopul practicări de sporturi înafara drumurilor publice

afectarea solului

22

practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii necontrolate

scăderea efectivelor diferitelor specii

deversări poluante investiţii în infrastructură/construcţii şi alte amenajări

prin materialul adus pot fi introduse accidental în sit specii de plante şi animale alohtone

Principalele ameninţări naturale: - viituri; - alunecări de teren; - avalanşe; - schimbări climatice.

În multe din activităţile tradiţionale de cultivare a plantelor agricole, a pomilor şi a viţei de vie sunt folosite insecticide şi pesticide care nu sunt biodegradabile şi determină acumularea lor de-a lungul lanţurilor trofice, afectând în special Chiropterele. Folosirea acestora pentru combaterea dăunătorilor a avut iniţial un efect pozitiv, dar dezastruos pe termen lung. Pesticidele, au avut ca efect secundar al distrugerii dăunătorilor, reducerea populaţiilor consumatorilor naturali ai acestora, dintre care mulţi, în special liliecii asigurau o combatere biologică eficientă şi de durată.

Pajiștile, pășunile și fânețele reprezintă ecosisteme importante pentru sit. Nardetele din golurile montane ale ANP prezintă un grad mare de accesibilitate. Necunoașterea tuturor proprietarilor de pășuni, a modului în care se aplică măsurile de agromediu și a modului de folosință a acestora ar putea avea efecte negative asupra biodiversității ANP. La ora actuală, numărul de animale de la stână se stabileşte în funcţie de suprafaţa de păşunat, neţinându-se cont de bonitatea pajiştii.

Numărul prea mare de câini la stână şi lipsa jujeelor constituie un pericol pentru animalele sălbatice.

Păşunatul cu capre afectează direct biodiversitatea prin distrugerea mugurilor şi lăstarilor plantelor, dar şi a peisajului.

Deşi efectivele de animale s-au micşorat în ultima perioadă, reducându-se pericolul suprapăşunatului, se impune un studiu privind pășunile, capacitate de suport a acestora şi determinarea gadului de degradare din punct de vedere al biodiversităţii.

Culegerea fructelor de pădure şi a ciupercilor de către populaţia locală se face fără respectarea unor condiţii minimale (recoltarea ciupercilor se face prin răsucire uşoară şi smulgere lentă).

Deşi pentru culegerea ciupercilor există studii, cel mai probabil acestea nu se bazează pe cercetare făcută în teren, ci doar pe anumite estimări ale resurselor din zonă, lucru care în timp va conduce la o recoltare excesivă şi la afectarea capacităţii de refacere. Din necunoaştere pot fi distruse şi specii rare.

În zonă există mai multe tipuri de pădure. Starea de conservare a acestora este destul de bună, dar datorită situației economice şi a premanentei nevoi de resurse de lemn a comunitățiilor din zonă, există mereu un factor de presiune asupra lor. Exploatările forestiere şi tehnicile de exploatare neadecvate (extragerea lemnului mort, trasul lemnelor prin cursuri de apă) duc la distrugerea şi fragmentarea habitatelor, la apariţia torenţilor şi distrugerea stratului de sol şi a covorului vegetal.

Extragerea lemnului mort reprezintă o ameninţare pentru biodiversitate, arborii bătrâni reprezentând adăpostul unor specii de chiroptere și păsări. Lemnul mort prezintă o importanţă deosebită şi în desfăşurarea ciclurilor biologice ale unor insecte.

La ora actuală nu se poate vorbi despre tăieri ilegale în perimetrul ANP, care pot constitui ameninţare pentru acesta, dar se poate vorbi de o forţare a exploatărilor.

Braconajul constituie unul din factorii care au efecte asupra distrubuţiei populaţiilor unor specii foarte importante cum sunt lupul, ursul şi râsul, deşi de cele mai multe ori braconierii nu vizează uciderea de exemplare din aceste trei specii. Sunt ucise însă animale din specii de care depinde foarte mult existenţa lor, spre exemplu cervidele, fapt care duce la diminuarea populaţiilor de urs, lup şi râs. O altă consecinţă a braconării este reorientarea carnivorelor mari spre locuri unde vânatul este mai abundent, prin părăsirea zonelor pe care le ocupau. Un alt efect îl constituie şi creşterea atacurilor asupra animalelor

23

domestice din gospodării şi mai ales de la stâne. Pe cursurile de apă din sit se remarcă prezenţa gunoiului menajer provenit

din campări ale turiștilor, care pot conduce la modificarea unor parametri ai biotopului natural, cu consecinţe directe asupra ecosistemelor. Deşi la prima vedere activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante, în timp ele pot avea efecte nedorite, în special atunci când în dezvoltarea turismului nu se ţine cont de două condiţii fundamentale şi anume respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi particularităţile acestei zone. Cea mai mare aglomerare de turişti se observă în zona Rânca şi în localităţile Baia de Fier şi Polovragi. A fost observată şi o creştere a turismului de weekend. Impactul produs de turişti este evident mai ales prin prezenţa deşeurilor rămase în urma acestora după părăsirea zonelor în care au campat. Multe gunoaie sunt aruncate direct în apă, în special pet-uri. Au fost semnalate cazuri de spălare a autoturismelor în albiile râurilor Galbenul şi Olteţ. Efectele negative pe termen scurt sunt poluarea fizică şi chimică a apelor de suprafaţa şi subterane până la nivelul pânzei freatice, crescând pericolul eutrofizării acestora. Efectele nefaste constau în înrăutăţirea calităţii apei şi a distrugerii biocenozelor caracteristice.

O altă problemă o constituie poluarea fonică produsă de turişti, efectul acesteia resimţindu-se mai ales în zona Rânca. Un motiv de îngrijorare este legat de faptul că turiştii deranjează fauna. Distribuţia speciilor de animale se modifică pe suprafaţa ANP datorită influenţei omului, în anumite zone în care înainte erau întâlnite tot timpul anului diverse specii de faună, acum se observă doar în anumite sezoane, sau deloc.

Dezvoltarea turismului în zonă nu trebuie să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici echilibrul mediului şi mai cu seamă resursele naturale, care alături de peisaj constituie atracţia principală. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru comunitatăţile locale.

Capitolul IV Obiective şi măsuri de conservare ale planului de management

4.1 Obiective generale Obiective stabilte:

- creşterea sau menţinerea, cel puţin la nivelul lor actual, a populaţiilor speciilor din interiorul ANP;

- menţinerea şi acolo unde este cazul, readucerea habitatelor în starea lor naturală sau cât mai aproape de aceasta;

- menţinerea suprafeţelor habitatelor protejate; - limitarea impactului uman la un nivel la care să nu se producă dezechilibre ecologice; - încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice care, prin

utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii şi să contribuie la reducerea presiunii asupra resurselor din sit, promovând valorile culturale şi tradiţionale;

- adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice la necesităţile de conservare a biodiversităţii în sit;

- revizuirea planurilor de management ale fondurilor de vânătoare în scopul asigurării zonelor de linişte pentru fauna protejată;

- inventarierea şi cartarea speciilor şi a habitatelor protejate din sit; - elaborarea unui plan de monitorizare a speciilor şi habitatelor şi implementarea acestuia; - stabilirea planului de acţiuni şi a priorităţilor de conservare în baza rezultatelor obţinute din

desfăşurarea activităţii de monitorizare; - reglementarea accesului vizitatorilor în interiorul ANP; - acces controlat în peşteri; - identificarea, cartarea şi analiza traseelor turistice şi de alpinism, închiderea celor care

afectează specii şi/sau habitate protejate sau importante; - realizarea (echiparea) unei infrastructuri turistice adecvate (trasee turistice, zone de

campare, puncte de belvedere, puncte de informare, centru de vizitare); - stabilirea şi implementarea unui sistem de management al deşeurilor; - reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din sit, astfel

24

încât să se permită desfăşurarea de activităţi tradiţionale şi/sau a celor existente care nu dăunează biodiversităţii, peisajului sau mediului fizic;

- organizarea de acţiuni de informare/consultare a comunităţii locale, a turiştilor şi a factorilor interesaţi care să sporească nivelul de conştientizare al vizitatorilor existenţi sau potenţiali şi al populaţiei locale, încurajând un comportament responsabil faţă de valorile naturale;

- acţiuni de educaţie ecologică, promovarea voluntariatului şi a acţiunilor de ecologizare; - stabilirea de parteneriate şi colaborări în principal cu instituţiile şi persoanele juridice care

au dreptul legal de administrare sau control în diferite domenii în această zonă, în vederea îmbunătăţirii capacităţii de management.

4.2 Plan de măsuri de conservare Măsuri de conservare pentru specii de plante

Nr. crt.

Cod specie

Denumire specie Măsuri de management/conservare

1 4070 Campanula serrata Interzicerea colectării pantelor. 2 4097 Iris aphylla ssp. hungarica Interzicerea colectării pantelor. 3 2093 Pulsatilla grandis Interzicerea colectării pantelor.

Măsuri de conservare pentru specii de animale

Nr. crt.

Cod specie

Denumire specie Măsuri de management/conservare

1 1303 Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă)

2 1304 Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă)

3 1307 Myotis blythii (Liliac comun mic)

1310 Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi)

1321 Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu)

1323 Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari)

1324 Myotis myotis (Liliaccomun)

Interzicerea deranjării în timpul hibernării sau maternităţii. Deranjarea în timpul hibernării poate duce la moartea multor indivizi (trezirile repetate, sau un zbor de o oră le pot fi fatale iarna). Interzicerea inelării. Nu trebuie deranjaţi sub nici o formă liliecii întâlniţi în peşteri. Porţile amplasate la deschiderile peşterilor să fie corect executate. Interzicerea extragerii arborilor bătrâni şi scorburoşi.

1352 Canis lupus Măsurile de conservare luate în prezent sunt reprezentate de estimarea anuală a populaţiei şi controlul braconajului. În viitor sunt necesare urmatoarele măsuri de conservare: studii detaliate privind eco-etologia speciei în condiţiile din România, în special legate de mărimea şi tendinţele de evoluţie a populaţiei de lupi, precum şi implementarea unui plan de management la nivel naţional care să urmărească reducerea braconajului şi controlul activităţilor de vânătoare, conştientizarea opiniei publice privind conservarea speciei, precum şi compensarea pagubelor produse sectorului zootehnic. Fragmentarea habitatelor datorată expansiunii infrastructurii şi dezvoltării activităţilor umane reprezintă ameninţări pe termen mediu care pot fi reduse prin includerea în planurile de dezvoltare a aspectelor legate de conectivitatea populaţiilor, în special în zonele cheie.

25

1354 Ursus arctos Interzicerea lucrărilor silvice în apropierea bârloagelor.

1361 Lynx lynx Monitorizarea populaţiei de către personalul implicat în managementul cinegetic din România şi estimarea anuala a mărimii populaţiei. Evitarea fragmentării habitatelor dar şi conştientizarea opiniei publice şi reducerea efectelor interacţiunilor cu activităţile umane. De asemenea, este esenţială implementarea unor metode îmbunatăţite de estimare care să ia în considerare atât parametrii biologici cât şi ecologia speciei iar activităţile de monitorizare să fie abordate integrat.

1166 Bombina variegata

Este o specie cu un areal vast, dar cu toate acestea este periclitată în mare parte a acestuia datorită distrugerii, deteriorării şi fragmentării habitatelor. Conservarea ei necesită măsuri simple limitate la menţinerea habitatelor acvatice existente.

1193 Triturus cristatus

Este o specie vulnerabilă la nivel naţional, în anumite zone chiar periclitată, în special datorită degradării şi distrugerii habitatelor acvatice de reproducere şi a fragmentării habitatelor terestre adiacente. Menţinerea habitatelor acvatice existente precum şi crearea de noi habitate acvatice acolo unde acestea au fost distruse şi asigurarea de coridoare de dispersie va permite menţinerea unor populaţii viabile.

2484 Eudontomyzon mariae Evaluarea stării de conservare a populatiilor locale. Interzicerea fragmentării habitatelor acvatice.

1138 Barbus meridionalis (Moioagă) Interzicerea fragmentării habitatelor acvatice.

1078* Callimorpha quadripunctaria

Conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici (pădurile cu esenţe foioase). Interzicerea colectării speciei de către colecţionarii amatori. Reducerea tratamentelor cu subsţante chimice toxice în ecosistemele forestiere.

1083 Lucanus cervus

Conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici (pădurile bătrâne de cvercinee). Interzicerea colectării speciei de către colecţionarii amatori. Protejarea arborilor bătrâni din pădurile de foioase.

Măsuri de conservare pentru habitate Nr. crt.

Cod habitat

Denumire habitat Măsuri de management/conservare

1 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

Menţinerea într-o stare cât mai puţin modificată a acestui tip de habitat, cu interzicerea oricăror activităţi care ar putea influenţa dinamica naturală a apelor.

26

2 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

Măsurile de conservare trebuie să urmărească menţinerea într-o stare cât mai puţin modificată a acestui tip de habitat, cu interzicerea păşunatului sau a oricăror activităţi care ar putea influenţa dinamica naturală a apelor. Fiind o specie heliofilă, se poate interveni pentru menţinerea acestui tip de vegetaţie cu Myricaria germanica, prin tăierea speciilor lemnoase de talie mai mare, întârziindu-se astfel dinamica naturală a vegetaţiei de instalare a pădurilor de luncă. Tufărişurile de Myricaria germanica alături de sălcete, au un rol important în atenuarea vitezei de scurgere a apelor în timpul viiturilor. Cenozele instalate pe malurile râurilor şi speciile pioniere Myricaria germanica, Salix purpurea şi Epilobium dodonaei constituie un habitat caracteristic pentru două specii de păsări - Actitis hypoleucos şi Charadrius dubius. În arealul său de raspândire, Myricaria germanica constituie, de asemenea, unica sursă de hrană pentru anumite insecte fitofage cum sunt Coniatus splendidus şi Tuponia prasina.

3 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

Menţinerea într-o stare cât mai puţin modificată a acestui tip de habitat, cu interzicerea păşunatului sau a oricăror activităţi care ar putea influenţa dinamica naturală a apelor.

4 4060 Tufărişuri alpine şi boreale

Sunt habitate fragile, datorită factorilor abiotici naturali şiind periclitate de păşunatul excesiv şi de supraâncărcarea cu animale domestice. De asemenea, turismul necontrolat, cu deplasarea în afara potecilor, pe scurtături, provoacă o eroziune suplimentara a covorului vegetal, greu de remediat în datorită condiţiilor de climă şi vegetaţie.

5 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

Interdicţie totală pentru tăieri, recoltarea lăstarilor. Constituirea unor trasee turistice ocolitoare, cu interdicţia campării în zone apropiate habitatului şi instituirea unui sistem de amenzi semnificative în cazul delictelor.

6 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase

Interdicţie totală pentru tăieri. Constituirea unor trasee turistice ocolitoare, cu interdicţia campării în zone apropiate habitatului şi instituirea unui sistem de amenzi semnificative în cazul delictelor.

7 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine

Evitarea suprapăşunatului şi practicarea unui turism ecologic. Evitarea deplasării în afara traseelor turistice existente.

8 6210*

Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

Evitarea deplasării în afara traseelor turistice existente. Interzicerea campării în zona habitatului.

9 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

Interzicerea desecărilor, a defrişărilor şi a construiirii de drumuri forestiere.

27

10 6520 Fâneţe montane

Evitarea suprapăşunatului Acesta poate avea ca efect degradarea fâneţelor determinând tranziţia acestora înspre nardete. De asemenea se recomandă cosirea acestora începând cu sfârşitul lunii iulie, când majoritatea speciilor componente au fructificat.

11 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertine (Cratoneurion)

Interzicerea activităţilor de amenajare şi aducţiune a apei potabile din astfel de habitate fragile şi cu valoare conservativă ridicată.

12 8120

Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

În particular, pentru acest tip de habitat, datorită prezenţei sale pe versanţi înclinaţi dar şi pe versanţi cu pantă mare, ameninţarea principală constituind-o păşunatul şi turismul necontrolat din zonele uşor accesibile. Practicarea alpinismului poate avea ca efect degradarea habitatului. Realizarea unor pârtii de schi şi infrastructura aferentă, pot afecta habitatul pâna la dispariţie.

13 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

Masurile de conservare care trebuie luate în cazul acestui tip de habitat sunt cele generale de protectie a unui habitat Natura 2000. În particular, acest tip de habitat, datorita prezentei sale pe pereti stâncosi, uneori cu verticalitate mare, se autoconserva. Amenintarea principala o constituie alpinismul necontrolat.

14 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Interzicerea taierilor rase, păşunatului, completărilor cu molid a ochiurilor neregenerate, precum şi controlul strict al unor activităţi turistice (campări, crearea de noi poteci).

15 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Măsurile de conservare trebuie să urmărească protejarea stratului ierbos, alcătuit, în mare parte, din specii endemice sau de valoare ştiinţifică deosebită.

16 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

Interzicerea tăierilor rase, păşunatului, plantaţiilor cu molid în ochiurile neregenerate, precum şi controlul strict al unor activităţi turistice (campări, crearea de noi poteci) şi economice (exploatarea calcarului). Evitarea acidificării solului prin creşterea proporţiei molidului în compoziţia stratului arborilor. Măsurile de conservare trebuie să urmărească protejarea stratului ierbos, alcătuit, în mare parte, din specii endemice sau de valoare ştiinţifică deosebită.

17 9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Menţinerea unei proporţii echilibrate între cele trei specii arborescente dominante (carpen, gorun şi fag), astfel încât să se evite cărpinizarea. Menţinerea unei acoperiri ridicate a arboretului pentru nu permite invazia unor specii alohtone (de ex. salcâmul).

18 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

Măsurile de conservare trebuie să urmărească menţinerea fagului la un nivel de abundenţă scăzut (până în 30 %) şi prevenirea instalării molidului sau salcâmului.

28

19 91EO*

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Amenintari: defrisari, pasunat, incendierea voluntara, turismul practicat intensiv, depozitarea gunoaielor, eutrofizarea comunitatilor riverane, invazia salcâmului si artarului canadian, plantatiile de plop euramerican. Un management adecvat ar trebui sa aiba ca obiectiv mentinerea regimului hidrologic natural.

20 91L0

Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori); 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

Menţinerea unei proporţii echilibrate între carpen şi gorun, astfel încât să se evite cărpinizarea. Menţinerea unei acoperiri ridicate a arboretului pentru nu permite invazia unor specii alohtone (de ex. salcâmul).

21 91MO Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

Limitarea tăierilor, a extinderii impactului antropic şi monitorizarea acestor suprafeţe, delimitarea în cadrul pădurilor a acelor perimetre, unde populaţiile speciilor rare sunt mai mari, amplasarea de indicatoare cu accesul interzis în aceste perimetre, în vederea limitării păşunatului şi a colectării de către localnici a plantelor.

22 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Limitarea exploatărilor forestiere, pentru a contracara efectele generate de presiunea antropică ridicată.

23 91YO Păduri dacice de stejar şi carpen

Limitarea exploatărilor forestiere, pentru a contracara efectele generate de presiunea antropică ridicată.

24 9260 Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa

Interzicerea adunatului castanelor prin lovirea trunchiului copacului. Interzicerea expploatărilor forestiere în acest habitat.

25 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Evitarea defrişărilor.

Capitolul V Acţiuni

5.1. Reglementarea activităţilor în situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est Viticultura, pomicultura sunt permise în interiorul ANP numai pe suprafeţele existente, cu specii

de plante specifice zonei. Este interzisă introducerea speciilor alohtone. În interiorul ANP este interzisă utilizarea pesticidelor ce nu sunt biodegradabile sau au o

remanenţă mare, dar este permisă folosirea îngraşămintelor naturale. Păşunatul animalelor se face respectând următoarele prevederi:

- utilizarea păşunilor este permisă numai pentru animalele proprietarilor de terenuri sau a celor care deţin dreptul de utilizare a păşunilor în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare;

- păşunatul se face pe suprafeţele, cu speciile şi efectivele avizate de către custode, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;

- este interzis păşunatul fără contracte încheiate cu deţinătorii/administratorii păşunilor;

- este interzis păşunatul cu mai multe animale sau din alte specii decât cele specificate în avizul Custodelui;

- păşunatul este interzis în fondul forestier indiferent de proprietar şi/sau administrator;

29

- trecerea prin fond forestier şi trecerea la apă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza contractului încheiat cu administratorii/ proprietarii de pădure;

- este interzisă lăsarea animalelor nesupravegheate la păşunat;

- este interzisă amplasarea locurilor de târlire în apropierea pâraielor;

Numărul admis de câini se stabileşte în funcţie de numărul de animale din fiecare turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Câinii vor avea obligatoriu jujee. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte adeverinţa de vaccinare.

Managementul pajiştilor va fi stabilit pe baza evaluării capacităţii de suport a acestora şi va fi adus la cunoştinţa proprietarilor în vederea reglementării corespunzatoare a păşunatului şi coANP în cazul în care se constată modificarea parametrilor de mediu biotici şi abiotici ai ecosistemelor.

Custodele monitorizează activitatea de păşunat pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din sit şi pentru stabilirea unor eventuale măsuri de refacere a zonelor degradate sau instituirea de restricţii în zonele afectate. În cazul degradării păşunilor, custodele poate opri de la păşunat anumite suprafeţe, pentru o perioadă, în scopul refacerii covorului vegetal. Numărul de animale din fiecare clasă ce pot păşuna pe un hectar de teren poate fi modificat în funcţie de starea de conservare a păşunii.

Exploatarea produselor lemnoase din fondul forestier se face cu respectarea regimului silvic, prin gospodărirea fondului forestier în baza amenajamentelor silvice. În fondul forestier aflat pe suprafeţele din ariile naturale protejate de interes naţional, exploatarea produselor lemnoase se face cu respectarea regimului silvic, prin gospodărirea fondului forestier în baza amenajamentelor silvice.

Managementul speciilor de interes cinegetic din interiorul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est se va face conform prevederilor legislaţiei specifice din domeniu.

Pentru fondurile de vânătoare aflate parţial sau total în interiorul ANP zonele de linişte pentru faună vor ocupa cel puţin 30% din suprafaţa fiecărui fond de vânătoare. În zonele care conform planurilor de management ale fondurilor de vânătoare au fost stabilite ca zone de linişte pentru fauna sălbatică se interzice desfăşurarea tuturor activităţi umane, cu excepţia următoarelor tipuri de activităţi:

- activităţi de cercetare ştiinţifică; - activităţi de educaţie ecologică care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; - activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; - localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; - intervențiile echipelor de salvamont; - intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri

de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, la propunerea custodelui, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

- intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

- acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea custodelui, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

- acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;

- acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea custodelui, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Resursele naturale regenerabile (exclusiv exploatările forestiere) din ariile naturale protejate de interes naţional incluse în sit, cum ar fi de exemplu, ciupercile şi fructele de pădure, sunt utilizate de localnici sau turişti, dar numai pentru consum propriu, nu cu scop de comercializare. Este însă interzisă exploatarea acestor resurse din zonele cu protecţie strictă. Recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure, plante medicinale în scopul comercializării acestora se va face numai după obţinerea avizului scris

30

al custodelui. Pe întreg teritoriul ariilor naturale protejate de interes naţional ce se

suprapun total sau parţial pe suprafaţa ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est, este interzisă exploatarea oricărui tip de resurse naturale neregenerabile.

Acolo unde există lucrări hidrotehnice, în perioadele de secetă volumul apei captate va fi redus, astfel încât să se asigure un debit de apă suficient de mare în aval de staţiile de captare pentru a nu pune în pericol existenţa speciilor acvatice.

Camparea este permisă numai la stânga şi la dreapta drumurilor, în locurile cu poieni. Ulterior camparea se va face doar în locuri special amenajate, din acel moment camparea fiind

strict interzisă în orice alte zone în afara celor destinate acestui scop. Alpinismul se va practica numai pe traseele aprobate şi numai în perioadele de timp indicate. Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în interiorul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de

Est, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice desfăşurate în cadrul ANP, precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare a acestuia.

Custodele are dreptul să verifice existenţa actelor de reglementare emise precum şi modul de respectare al prevederilor acestora şi să sesizeze instituţiile abilitate în cazul în care se constată încălcări sau nereguli.

Cercetarea ştiinţifică în interiorul ANP va fi orientată, pe cât posibil, spre protecţia şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care situl a fost declarat.

Rezutatele studiilor şi cercetărilor efectuate asupra speciilor şi habitatelor din situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est, vor fi puse la dispoziţia custodelui de către persoanele fizice/juridice care au efectuat studiul/cercetarea pe baza unui contract. Acesta are ca scop asigurarea accesului custodelui la rezultate în vederea utilizării lor în activitatea de management a ANP. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părţi. Dreptul asupra utilizării rezultatelor şi modul de utilizare se stabileşte prin contract. Custodele are dreptul să participe la orice acţiune întreprinsă pentru studierea/cercetarea speciilor şi/sau habitatelor naturale protejate din interiorul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est.

Derularea oricărui tip de planuri, proiecte, programe şi activităţi cu excepţia celor prevăzute de planul de management este strict interzisă în următoarele zone:

- zonele care conform amenajamentelor silvice corespund categoriei T1 – păduri cu rol special de protecţie, cu excepţia lucrărilor prevăzute în amenajamentele silvice în vigoare;

- pe suprafeţele în care au fost descoperite habitate prioritare; - în zonele cu protecţie strictă ale ariilor naturale protejate de interes naţional ce se

suprapun parţial sau total pe suprafaţa ANP; - în peşterile sau sectoarele de peşteri ce corespund Clasei A conform clasificării peşterilor.

Instituţiile sau persoanele fizice/juridice, care doresc să desfăşoare orice tip de planuri, programe, proiecte, acţiuni şi/sau activităţi pe teritoriul ANP trebuie să informeze în prealabil custodele.

Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor şi planurile de management ale fondurilor de vânătoare ce se suprapun parţial sau total pe suprafaţa ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est, care nu sunt conforme cu prevederile planului de management vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planului de management. Până la revizuirea amenajamentelor silvice şi a planurilor de management ale fondurilor de vânătoare, nu se vor aplica de către administratorii acestora decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi planurilor de management în vigoare.

Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est se modifică de către autorităţile responsabile în conformitate cu prevederile planului de management.

Toate planurile, programele, proiectele şi/sau activităţile ce urmează să se desfăşoare pe teritoriul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est şi după caz, în vecinătatea acestuia, se realizează numai după obţinerea avizului scris al custodelui.

Din punct de vedere juridic, acest aviz este calificat ca fiind un aviz obligatoriu sau conform, cu toate efectele pe care le implică natura juridică a unui aviz obligatoriu. Orice alt act de reglementare emis de o autoritate, instituţie sau persoană juridică pentru o anumită acţiune, activitate, plan, program, proiect ce se va desfăşura pe teritoriul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est sau în vecinătatea acestuia nu este valabil în lipsa avizului conform emis de către custode.

Orice acţiune, activitate, plan, program, proiect ce se va desfăşura pe teritoriul ANP Natura 2000

31

Nordul Gorjului de Est fără avizul scris al custodelui va fi considerată ilegală şi se va sancţiona conform legii.

Avizul scris al custodelui se eliberează în baza unei documentaţii care va fi depusă de către beneficiar/titular. Conţinutul cadru al documentaţiei necesare pentru obţinerea avizului din partea custodelui este prevăzut în Anexa II. Avizul se eliberează numai după verificarea documentaţiei şi a efectuării unei vizite de amplasament (dacă este cazul). Necesitatea efectuării vizitei de amplasament este stabilită de către custode în funcţie de natura şi complexitatea acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii ce se va desfăşura. Conţinutul cadru al procesului verbal de verificare a amplasamentului este prevăzut în anexa III. Conţinutul cadru al Avizului custodelui este prevăzut în Anexa IV. Avizul poate fi favorabil sau nefavorabil. Avizul nefavorabil - Decizia de respingere a solicitării avizului. Conţinutul cadru al Deciziei de respingere a solicitării avizului este prevăzut în anexa V.

În situaţia în care în urma verificării documentaţiei şi a vizitei de amplasament, se consideră că derularea planului, programului, proiectului şi/sau activităţii:

- afectează în mod semnificativ Situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est şi/sau, - are impact negativ semnificativ asupra menţinerii stării de conservare favorabile a uneia

sau mai multor specii şi/sau habitate, custodele informează în scris beneficiarul/titularul, cu privire la faptul că pentru derularea planului, programului, proiectului şi/sau activităţii în acele condiţii nu poate fi emis aviz favorabil (în acest caz se emite un aviz nefavorabil - Decizia de respingere a solicitării avizului). În consecinţă planul, programul, proiectul şi/sau activitatea nu se poate derula/desfăşura în interiorul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est în condiţiile şi pe amplasamentul propus de către beneficiar/titular.

Înainte de emiterea avizului, custodele poate solicita informaţii/date suplimentare, referinţe şi recomandări.

Avizul se emite în termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea şi înregistrarea documentaţiei.

În situaţia în care planurile, programele, proiectele şi/sau activităţile pentru care a fost depusă documentaţia sunt complexe, termenul până la care beneficiarului/titularului îi va fi emis avizul (favorabil sau nefavorabil - Decizia de respingere a solicitării avizului) se poate prelungi cu până la 15 zile calendaristice. În acest caz custodele anunţă în scris beneficiarul de prelungirea termenului până la care va fi eliberat avizul (favorabil sau nefavorabil - Decizia de respingere a solicitării avizului), cu comunicarea noului termen.

În situaţia în care au fost solicitate date suplimentare, termenul până la care va fi eliberat avizul (favorabil sau nefavorabil - Decizia de respingere a solicitării avizului) se poate prelugi cu până la 15 zile calendaristice. În acest caz custodele anunţă în scris beneficiarul de prelungirea termenului până la care va fi eliberat avizul (favorabil sau nefavorabil - Decizia de respingere a solicitării avizului), cu comunicarea noului termen.

Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative ale custodelui.

Pe lângă scopul administrativ, construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, pot fi destinate, în funcţie de posibilităţi şi necesităţi, activităţilor de educaţie şi instruire ecologică, activităţilor ştiinţifice, ecoturismului, precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare.

Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ANP, a fost instituit un sistem de tarife ce se constituie ca venituri proprii pentru situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est.

Aceste tarife sunt instituite pentru eliberarea avizelor, pentru vizitarea sau facilităţile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate în situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est.

Sumele provenite din aceste tarife se utilizează după cum urmează: - 75% constituie venit la bugetul custodelui ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est,

pentru realizarea obiectivelor din planul de management; - 25% constituie venit la Direcția Managementul Ariilor Naturale Protejate din cadrul

Ministerului Mediului și Pădurilor sau Autoritatea Publică Centrală pentru Protecţia

32

Mediului, pentru a completa subvenţiile de la bugetul de stat.

5.2. Monitorizarea şi controlul activităţilor în situl Natura 2000

Nordul Gorjului de Est Monitorizarea şi controlul activităţilor din situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est se face de către

custode şi organele instituțiilor abilitate în acest sens, persoanelor juridice, cu au dreptul legal de administrare sau control în diferite domenii în această zonă.

Custodele monitorizează activităţile din interiorul şi din vecinătatea ANP pentru stabilirea impactului acestora asupra speciilor şi habitatelor în vederea impunerii unor eventuale restricţii în zonele afectate şi/sau pentru stabilirea unor măsuri de refacere a zonelor afectate sau degradate.

Programul de monitorizare a fost elaborat cu scopul de a se urmări modul în care se respectă prevederile Planului de management al ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est şi modul de desfăşurare al acţiunilor, planurilor, programelor, proiectelor şi al activităţilor din interiorul ANP.

Asigurarea monitorizării, înregistrării, evaluării şi adaptării sistematice a aplicării planului de management

Acţiunea, activitatea Fregvenţa: Periodică – P Continuă – C După necesităţi - N

Indicatorul monitorizat

bază de date pentru speciile şi habitatele din sit

Completarea inventarului speciilor şi habitatelor P hărţi cu distribuţia speciilor şi habitatelor

Stabilirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor

P rapoarte asupra stării de conservare a speciilor şi habitatelor

Monitorizarea speciilor şi habitatelor P rapoarte anuale de monitoring pentru specii şi habitate

Efectuarea evaluării impactului ecologic a activităţilor turistice

P Raport

Verificarea cursurilor de apă ( vegetaţie, gunoaie, debite)

C Raport

Controlul anal al peşterilor deschise pentru turism

C Raport asupra stării peşterilor

Monitorizarea utilizării resurselor din sit (regenerabile și neregenerabile)

C Patrule rangeri Informaţii turişti/localnici

Monitorizarea operaţiunilor forestiere din sit pentru a verifica respectarea regulamentelor în vigoare

C Patrule rangeri Informaţii Ocoale Silvice

Discutarea cu populaţia locală şi factorii interesaţi a problemelor legate de custodia ANP

P Întâlniri cu populaţia şi administraţiile locale

33

Capitolul VI

Dispoziţii finale Planul de management al ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est, este conceput şi urmează a fi

pus în aplicare de către custode, imediat după aprobarea lui de către autorităţile publice competente. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către custode şi personalul cu

atribuţii de control din cadrul autorităţilor prevăzute la Art. 50 alin. (1) lit. a), b), c), d), e), f), g) şi i) şi alin. (2), după caz, din OUG Nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul VII

Anexe Anexa I Regulamentul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est Anexa II Conţinutul cadru al documentaţiei necesare pentru obţinerea avizului din partea

custodelui ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est Anexa III Conţinutul cadru al procesului verbal de verificare a amplasamentului Anexa IV Conţinutul cadru al Avizului custodelui ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est Anexa V Conţinutul cadru al Deciziei de respingere a solicitării avizului Anexa VI Sistemul de tarife din situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est Anexa VII Hărți ANP Nordul Gorjului de Est

34

Anexa I Regulamentul ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est

Cuprins: • Capitolul I Înfiinţarea, scopul, limitele, zonarea şi managementul sitului „Nordul Gorjului De Est” • Capitolul II Reglementarea activităţilor în Aria Naturală Protejată „Nordul Gorjului De Est” • Capitolul III Sancţiuni • Capitolul IV Dispoziţii finale Capitolul I Înfiinţarea, scopul, limitele, zonarea şi managementul sitului Nordul Gorjului de Est

Art. 1 Înființarea: Situl de importanţă comunitară ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, precum şi ariile naturale

protejate de interes naţional, care se suprapun total sau parţial cu ROSCI0128, se situează pe teritoriul administrativ a următoarelor localităţi: Baia de Fier (83%), Bumbeşti-Jiu (13%), Crasna (62%), Muşeteşti (58%), Novaci (53%), Polovragi (76%), Vaideeni (12%), Malaia (<1%).

Actul legislativ prin care a fost propus şi declarat Sit Natura 2000 este este OM nr.1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Prin legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului naţional – secţiunea a III- a, zone protejate au fost confirmate ca arii protejate la nivel naţional zonele incluse în ROSCI 0128.

Art. 2 Scopul: Situl de importanţă comunitară ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est corespunde categoriilor I, III,

IV IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) – arii naturale protejate, al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub apect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic şi pedologic, precum şi a unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite.

Scopul sitului de importanță comunitară „Nordul Gorjului de Est” este menţinerea şi/sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și a speciilor de interes comunitar existente, pentru a contribui astfel la coerența rețelei „Natura 2000” şi la menţinerea diversităţii biologice.

De asemenea, pe întreaga suprafaţă a ariilor naturale protejate se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Custode.

Art. 3 Limitele și suprafața: Teritoriul se situează în regiunea biogeografică alpină, în ecoregiunea Carpaţilor Meridionali pe

versantul sudic al sectorului de vest al acestora, între interfluviul Olteţ-Cerna, la est si Parcul Naţional Defileul Jiului la vest, graniţa administrativă a judeţului Gorj la nord şi drumul submontan Apa Neagră-Bumbesti-Racoviţa, la sud. Este lipsit de localităţi – cu excepţia celor dispuse de-a lungul limitei sudice şi staţiunii Rânca (1600m), și este amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, cu un escar altitudinal de 2.329 m dezvoltat pe o distanță transversală de sub 25 km.

35

Legături cu alte situri Natura 2000: ROSCI0063 Defileul Jiului ROSCI0188 Parâng Localizarea sitului Nordul Gorjului de Est: Latitudine nordică: N 45° 15' 20" Longitudine estică: E 23' 37' 33" Altitudine: minimă 330 m / maximă 2284 m / medie 1088 m Situl este răspândit în Regiunea de dezvoltare 4 Sud-Vest, în județele Gorj și Vâlcea, în

următoarele localități: - Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Crasna, Muşeteşti, Polovragi, Novaci (Judeţul Gorj), - Malaia, Vaideeni (Judeţul Vâlcea).

Este un sit interregional, situându-se din punc de vedere administrativ în județele Gorj în proporție de 96% și Vâlcea aproximativ 4%. Suprafața: Situl Natura 2000 ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est se întinde pe o suprafață de 49.114 ha.

Art. 4 Categorii de arii protejate întâlnite în ROSCI0128:

Siturile Natura 2000 şi ariile naturale protejate incluse care fac parte din situl Nordul Gorjului de

Est se supun legislaţiei naţionale în vigoare. În interiorul Sitului Natura 2000 sunt incluse următoarele Arii Protejate de Interes Național, desemnate prin Legea Nr.5/2000.

Denumire Localizare Suprafaţa (ha) Categoria Anul declarării/ acte de declarare locale / naționale

Peştera Muierii Baia de Fier 19

Monument al naturii şi rezervaţie ştinţifică

H.C.M. 1625/1955 Dec 174/1982 Decizia Cons. Județean 82/1994 Legea 5/2000

Peştera Iedului Baia de Fier 1 Monument al naturii

Dec 174/1982 Decizia Cons. Județean 82/1994 Legea 5/2000

Pădurea Polovragi Polovragi 10 Rezervaţie

naturală


Peştera Polovragi

Polovragi suprafaţă inclusă în Cheile Olteţului

Rezervaţie naturală


Complexul Carstic Cheile Olteţului

Polovragi 150 Rezervaţie naturală


Pădurea de molid Măcăria

Novaci 400 Rezervaţie naturală

Dec 174/1982 Decizia Cons. Județean 82/1994

Pădurea de fag Măcăria


Dec 174/1982 Decizia Cons. Județean 82/1994

Pădurea Barcului



36

Zonarea funcţională a sitului Nordul Gorjului de Est (zonarea internă) este

prevăzută în Planul de Management și are la bază criterii legate de activităţile permise şi de valorile deosebite ce se constituie în obiective majore pentru conservare.

Art. 5 Situatia juridica a terenurilor: Proprietatea este în prezent în majoritate de stat (58,6%), cu schimbarea procentului în favoarea

proprietarilor de tip privat, ca urmare a solicitărilor existente. Aria se situează în cea mai mare parte a sa pe raza a două ocoale silvice şi anume: Ocolul Silvic Polovragi şi Ocolul Silvic Novaci. Terenurile montane care aparţin locuitorilor din zonă au fost cuprinse în obşti.

Modul de utilizare a terenurilor este următorul: - Pajişti naturale, stepe – 9 %, - Păşuni – 2 %, - Alte terenuri arabile – 2 %, - Păduri de foioase – 48 %, - Păduri de conifere – 10 %, - Păduri de amestec – 23 %, - Alte terenuri artificiale (localităţi, mine) – 3 %, - Habitate de păduri (păduri de tranziţie) – 3 %,

Art. 6 Vulnerabilitatea Vulnerabilitatea sitului constă în activitățile antropice: pășunatul, turismul necontrolat, construcții

sat vacanță, braconaj, pescuit, exploatări masă lemnoasă, exploatări resurse neregenerabile.

Art. 7 Managementul sitului:

7.1. Responsabilitatea managementului sitului Nordul Gorjului de Est revine Custodelui, SC Butterfly Effect SRL, în baza convenţiei de custodie nr. 058/24.02.2010. În acest scop, Custodele elaborează planul de management, prin care se realizează zonarea ariei protejate, precum şi gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate, urmăreşte respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale ariei, în conformitate cu obiectivele de protecție stabilite prin OUG 57/2007.

7.2. Activitățile Custodelui legate de conservarea biodiversității sunt realizate în colaborare cu instituții științifice și de învățământ superior, ONG-uri de specialitate și consultanți științifici implicați în program.

7.3. Participarea factorilor interesați la managementul ariei se asigură prin organizarea, de către Custode, a unor întâlniri cu reprezentanții autorităților interesate, dezbateri publice cu membrii comunităților locale, întâlniri cu operatorii economici interesați, „zile deschise” pentru public.

7.4. Custodele avizează și urmărește activitățile care au loc în arie, respectând legislația în vigoare privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

37

Capitolul II Reglementarea activităţilor în Aria Naturală Protejată Nordul Gorjului de Est Art.8 Reglementări generale:

8.1. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri, proiecte sau activități, în aria naturală protejată și, după caz, în vecinătatea acesteia se realizează numai cu avizul custodelui, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr.57/2007 cu modificările și completările ulterioare.

8.2. Sunt interzise activitățile din perimetrul ariei naturale protejate de interes comunitar sau din vecinătatea acesteia care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor și habitatelor naturale.

8.3. Sunt de asemenea interzise activităţile din perimetrul ariei naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care a fost desemnată aria, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor.

8.4. Următoarele activităţi sunt interzise pe toată suprafaţa ariei, la acestea adăugându-se activităţile interzise de lege şi care nu sunt reglementate în mod special prin prezentul regulament. De asemenea, dacă există situaţii sau activităţi pentru care legislaţia în vigoare impune condiţii mai restrictive decât prezentul regulament, acesta din urmă nu trebuie interpretat în sensul că permite desfăşurarea lor în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

Sunt interzise: 1. introducerea de specii alohtone şi de organisme modificate genetic, atât în interiorul cât şi pe

terenurile din vecinătatea ariei; 2. lăsarea în libertate sau abandonarea animalelor de companie; 3. distrugerea, degradarea, recoltarea de specii din flora și fauna ariei altfel decât în interesul

cercetării știintifice; 4. distrugerea sau degradarea plantelor, uciderea, rănirea sau capturarea animalelor; 5. tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi

însuşirea celor rupţi sau doborâţi natural sau prin intervenţia umană; 6. colectarea ciupercilor și a fructelor de pădure ce afectează productivitatea și capacitatea de

suport, cu respectarea normativelor în vigoare; 7. pescuitul şi vânătoarea, în alte condiţii decât cele prevăzute în regulament, planul de

management şi/sau legislaţia în vigoare; 8. aprinderea sau întreţinerea focului, cu excepţia zonelor special amenajate cu vetre de foc; 9. abaterea de la traseele stabilite, cu excepţia:

a. personalului ariei aflat în interes de serviciu, b. voluntarilor ariei, c. membrilor echipelor Salvamont și voluntarilor Salvamont în acțiuni de salvare, d. personalului silvic, lucrători ai serviciului de Jandarmerie Montană cu atribuții de serviciu, e. lucrătorilor ai poliției și armatei, pompieri, în exercițiul funcțiunii, f. cercetătorilor incluși în proiecte de cercetare, g. participanților la competiții, tabere organizate, numai în cazul în care, prin programul

acțiunii, s-a solicitat abaterea de la trasee, iar acest lucru a fost aprobat de către custode și însotiți de lucrători ai Serviciului Salvamont,

h. alpiniștilor echipați până la intrarea pe traseele de alpinism i. speologilor până la obiectivul de explorare.

10. camparea în afara zonelor special amenajate, indicate sau permise pentru acest scop, cu limitările descrise în planul de management;

11. accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili în scopul practicării de sporturi,

38

cu excepţia drumurilor permise accesului publicprin excepţie, este permis accesul cu astfel de mijloace motorizate, dar numai în cazuri de forţă majoră (acţiuni de salvare, incendii, inundaţii şi alte calamităţi naturale);

12. organizarea de discoteci sau alte manifestări zgomotoase care pot influenţa negativ mediul înconjurător;

13. spălatul oricăror tipuri de mijloace de transport, motorizate sau nemotorizate, obiecte, produse, ambalaje şi/sau materiale, care pot produce poluarea apelor de suprafaţă;

14. deversarea în apele de suprafaţă sau cele subterane, de substanţe petroliere, ape uzate, fecaloid menajer, detergenţi de orice fel, substanţe periculoase şi/sau introducerea în apă a substanţelor toxice, explozive, sau tensiune electrică;

15. aruncarea şi/sau depozitarea deşeurilor de orice fel în alte locuri decât în cele special amenajate;

16. distrugerea, degradarea sau insusirea amenajărilor, a gardurilor, panourilor indicatoare sau informative, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe teraseele turistice;

17. distrugerea, degradarea sau însușirea pubelelor pentru colectarea deşeurilor, a vetrelor amenajate pentru foc, a toaletelor, a meselor şi băncilor aflate în zonele de belvedere sau în cele special amenajate pentru campare;

18. degradarea refugiilor, adăposturilor, podețelor sau a oricărei alte construcții ori amenajări de pe teritoriul Ariei.

Intervențiile în situații speciale (focare de infestație, pagube produse de fauna cinegetică, înmulțiri necontrolate) se execută cu acordul custodelui, emis după caz, în baza avizului autorităților centrale de mediu, pentru silvicultură și sanitar-veterinare.

Art. 9 - Reglementări pe activități:

9.1. Activităţi de silvicultură (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în arie se execută numai lucrările care sunt

în concordanţă cu planul de management/măsurile de conservare valabile până la aprobarea planului de management al ariei, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(2) Pe suprafața fondului forestier și în vecinătate sunt interzise lucrările silvice susceptibile să genereze un impact negativ asupra conservării biodiversității.

(3) Alte lucrări silvice decât cele prevăzute în amenajamentele silvice se execută doar cu avizul Custodelui.

(4) Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea Planului de Management şi a Regulamentului de Funcţionare a Sitului. Beneficiarul amenajamentului va invita un reprezentant al Custodelui la şedinţele la care se stabilesc planurile de amenajare silvică.

(5) Acţiunile premergătoare activităților de exploatare și înstrăinare a resurselor naturale ale fondului forestier pe teritoriul Ariei se vor realiza după obţinerea acordului Custodelui și se vor desfăşura în comun cu personalul desemnat de acesta.

(6) Custodele colaborează cu personalul silvic însărcinat cu gestionarea fondului forestier, precum și cu reprezentanții obștilor ce dețin fonduri forestiere, în baza unui protocol.

(7) Se interzice pe teritoriul ariei și în vecinătatea acesteia plantarea de specii de arbori exotici, atât pe terenurile care fac parte din fondul forestier, cât și pe terenurile din afara fondului forestier.

(8) Faptele ilegale pot fi constatate și sancționate de personalul Custodelui și al celorlalte organe ale statului cu atribuții în zona ariei, aceștia fiind împuterniciți în acest sens. 9.2. Activități de vânătoare

(1) Activitățile de gospodărire a vânatului se vor organiza și desfășura în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 și a Legii nr. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare.

(2) În vederea conservării speciilor de interes cinegetic, gestionarii fondurilor de vânătoare a căror suprafață se suprapune parțial suprafeței ariei, vor delimita zonele de liniște a faunei cinegetice (zone în care exercitarea vânătorii este interzisă) astfel încât să fie constituite în suprafața ariei.

39

(3) Pe fondurile de vânătoare care se suprapun parțial suprafeței ariei, cotele de recoltă aprobate se realizează pe suprafețele din afara ariei.

(4) Se interzice popularea fondurilor de vânătoare din cuprinsul ariei cu specii de interes cinegetic exotice. Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se va face cu aprobarea prealabilă a Custodelui.

(5) Se interzice hrănirea speciilor de interes cinegetic în fondurile de vânătoare din cuprinsul ariei. (6) Se interzic activitățile de vânătoare în zonele de protecție integrală a ariei, cuprinse în planul de

management. (7) Acțiunile de gospodărire și monitorizare a faunei de interes cinegetic de pe toată suprafața ariei

se organizează de către personalul de specialitate al deținătorilor legali și personalului Custodelui Ariei.

(8) Pentru speciile de animale sălbatice terestre și subterane de interes comunitar și care se află sub regim strict de protecție, inclusiv cele prevăzute în anexele OUG 57/2007, precum și speciile incluse în lista roșie națională sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare; b) perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și

de migrație; c) distrugerea și/sau culegerea cuiburilor și ouălelor din natură; d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă; e) deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără autorizația autorității

de mediu competente. (9) Faptele ilegale pot fi constatate și sancționate de personalul Custodelui și al celorlalte organe ale

statului cu atribuții în zona ariei, aceștia fiind împuterniciți în acest sens. 9.3. Activități de pescuit

(1) Activitățile privind protecția fondului piscicol, pescuitul și acvacultura se supun prevederilor OUG 57/2007 și OUG 23/2008 cu modificările și completările ulterioare.

(2) Se interzice pescuitul în zonele de protecție integrală a ariei, cuprinse în planul de management. (3) Amenajările piscicole, popularea, creşterea, dezvoltarea şi valorificarea peştelui se vor face cu

acordul custodelui. (4) Acțiunile de gospodărire, monitorizare și protecție a fondului piscicol de pe toată suprafața ariei

se organizează de către personalul de specialitate al deținătorilor legali și personalul Custodelui Ariei.

(5) Pentru speciile de animale sălbatice acvatice de interes comunitar și care se află sub regim strict de protecție, inclusiv cele prevăzute în anexele OUG 57/2007, precum și speciile incluse în lista roșie națională sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare; b) perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere și de migrație; c) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă; d) deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără autorizația autorității

de mediu competente (6) Faptele ilegale pot fi constatate și sancționate de personalul Custodelui și al celorlalte organe ale

statului cu atribuții în zona ariei, aceștia fiind împuterniciți în acest sens.

9.4. Gospodărirea și exploatarea pajiștilor

(1) Pe toată suprafața ariei se impune utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente.

(2) Custodele monitorizează activitatea de pășunat în arie pentru stabilirea impactului acestei activități asupra florei și faunei din arie, și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate.

40

9.5. Cultivarea terenurilor arabile

(1) Pe teritoriul ariei este permisă numai cultivarea terenurilor arabile existente la data înființării ariei, cu excepția zonelor de protecție integrală cuprinse în planul de management, unde se interzice aratul terenurilor.

(2) Este interzisă cultivarea sub orice formă a organismelor modificate genetic. 9.6. Utilizarea anumitor resurse naturale Pe toată suprafaţa ariei sunt permise numai acele activități care au drept scop protejarea şi

promovarea obiectivului pentru care au fost constituite şi activităţi tradiționale de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale, fiind interzise activităţi de utilizare nerațională, distructivă, a resurselor naturale.

9.7. Cercetarea ştiinţifică

(1) Activităţile de cercetare ştiintifică vor fi orientate pentru realizarea obiectivului principal, cel de conservare a patrimoniului mineral, floristic, faunistic şi peisagistic al ariei.

(2) În baza rezultatelor temelor de cercetare desfășurate în arie, acceptate și avizate de forurile științifice abilitate, Custodele propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor ariei.

(3) Activităţile desfăşurate în scopuri ştiintifice sunt permise numai cu aprobarea Custodelui ariei. (4) Pentru aprobarea solicitărilor de cercetare, persoanele fizice/juridice sau instituţiile abilitate care

doresc să efectueze cercetare ştiințifică sunt obligate să prezinte planul de cercetare, care va include urmatoarele: • lista participanților, • scopul cercetării, • perioada, • zona exactă, • metodele şi echipamentul de cercetare, • impactul preconizat asupra patrimoniului natural.

(5) Datele şi rezultatele ştiințifice obţinute în urma cercetărilor desfăşurate pe teritoriul arie trebuie puse şi la dispoziţia custodelui ariei în vederea unei mai bune cunoaşteri a patrimoniului natural al ariei protejate, pentru completarea bazei de date cu inventarul speciilor, respectiv pentru completarea/revizuirea planului de management.

(6) Cercetările ştiințifice sunt permise numai cu condiţia respectării regulamentului, excepţiile de la regulament (colectare de material biologic etc.) fiind prevăzute in aprobarea emisă de către custode.

9.8. Activitatea speologică

(1) Identificarea şi localizarea fenomenelor de natură carstică se face prin Planul de Management. (2) Activitatea de explorare speologică se va face conform reglementărilor în vigoare, de către

persoane abilitate cu acordul Custodelui. (3) Colectarea de eşantioane de orice natură din mediul cavernicol este interzisă.

9.9. Activităţi de educaţie ecologică: a) Activităţile de educaţie ecologică pot consta în excursii tematice şi tabere organizate, pentru

grupuri de elevi şi studenţi, cu condiţia respectării conduitei eco-civice, a actelor normative în vigoare şi a regulamentului ariei protejate.

b) Taberele organizate în acest scop se pot efectua în concordanţă cu regulamentul ariei protejate şi cu avizul custodelui.

c) La cererea prealabilă, custodele poate să asiste şi să participe la activităţile de educaţie ecologică organizate, conform cerinţelor.

9.10 Turism, reguli de vizitare: (1) Activităţile de turism se vor desfăşura cu respectarea integrală a prevederilor art. 8 privind

activităţile interzise pe suprafaţa ariei.

41

(2) Accesul în Arie în scopul vizitării este permis tuturor persoanelor care respectă normele de conduită eco-civică, actele normative în vigoare şi reglementările din prezentul regulament, excepție făcând zonele de protecție strictă, unde turismul nu este permis.

(3) Camparea este permisă în locurile amenajate de deținătorii de terenuri cu avizul Custodelui, în zonele special amenajate sau marcate în acest sens.

(4) În locurile de campare se poate încasa tarif de campare de către deținătorii legali ai terenurilor în cazul în care se asigură condiții minime de campare. Acest tarif se aduce la cunoștința Custodelui și se afișează în apropierea locului de campare de către cei care îl încasează.

(5) Deşeurile şi resturile menajere se vor colecta în pubele sau coşuri amplasate pe traseele de vizitare sau vor fi transportate până la puncte de colectare a deşeurilor.

(6) Vizitarea peşterilor se va realiza conform următoarelor regiuni: 1. Accesul/vizitarea în peşteri se face în baza biletului de vizitare emis de către custode sau

persoanele fizice/juridice împuternicite de acesta. 2. Excepţii de la plata tarifului de vizitare:

a. copiii sub 7 ani; b. voluntarii care prestează o activitate utilă ariei pe baza aprobării custodelui;

c. personalul angajat al custodelui; d. personalul Academiei Române; e. membrii serviciilor Salvamont; f. personal de la alte unităţi/instituţii, cu delegaţie în interes de serviciu;

g. localnicii care deţin terenuri în arie; h. ghizii de turism angajaţi de custode, sau de partenerii acestuia;

i. membri ai Federaţiei Române de Speologie 3. Vor achita 50% din valoarea biletului de vizitare următoarele categorii de vizitatori: a. persoanele cu handicap, pentru care legislaţia în vigoare prevede scutirea de plată a unor taxe. b. elevi şi studenţi, dacă dovedesc această calitate cu acte legale, vizate.

c. pensionarii. d. grupuri organizate

4. Este permis accesul unui grup de maxim 30 de persoane la fiecare vizitare, pentru protecția și conservarea habitatului cavernicol.

9.11. Protecția factorilor de mediu 1. Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul ariei 2. Gestionarii locurilor de campare pentru care se percepe taxă de campare au responsabilitatea

depozitării temporare a deșeurilor și transportării acestora la punctele legale de colectare. 3. Autoritățile publice locale de pe raza ariei au responsabilitatea asigurării colectării și

transportului deșeurilor menajere din localități la punctele legale de colectare a deșeurilor. 4. Autoritățile publice locale de pe raza ariei au responsabilitatea de a desființa depozitele ilegale

de deșeuri aflate pe teritoriul lor administrativ. 5. deținătorii cu orice titlu ai terenurilor din cuprinsul ariei au responsabilitatea de a asigura

măsurile de salubrizare / curățare a terenurilor. 6. Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a vegetației

naturale. 7. Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor,

precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale sau de către alte persoane. 8. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop, fără acordul

Custodelui, a ciupercilor, plantelor, animalelor și a oricăror eșantioane de origine naturală de orice fel din arie.

9. Colectarea de specii de floră, faună sălbatică și a oricăror eșantioane de origine naturală se poate face doar cu scop științific și numai cu acordul scris al Custodelui.

10. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.

11. Este interzis spălatul (vehicule, rufe, recipienți, etc) și utilizarea de detergenți în apele din

42

cuprinsul ariei. 12. Este interzisă deversarea oricăror substanțe, ape uzate, nămoluri, etc în

apele din cuprinsul ariei. 13. Se interzice exploatarea de agregate minerale (nisip, pietriș, lut, etc) din

albia apelor curgătoare, precum și din zonele care nu au fost special desemnate pentru acest scop.

14. Exploatarea lutului și a argilei se va realiza numai de către membrii comunităților locale, în locurile desemnate de Custode.

9.12. Alte activităţi şi acţiuni pe teritoriul ariei 1. Organizarea de activităţi şi acţiuni susceptibile de a avea impact negativ pe teritoriul ariei se

realizează numai cu aprobarea custodelui. 2. Dreptul de a limita şi controla activităţile revine custodelui, in baza conventiei de custodie nr. 0058 / 24.02.2010 3. Toate acţiunile, planurile, programele, proiectele şi/sau activităţile ce urmează să se desfăşoare pe teritoriul sitului Nordul Gorjului de Est şi, după caz, în vecinătatea acestuia, se realizează numai după obţinerea avizului scris al custodelui.

9.13. Construcţii, dotări, amenajări 1. Obiectivele, dotările şi amenajările de pe teritoriul acestei arii au scopul de a deservi buna

administrare, de a facilita vizitarea, respectiv activităţile de cercetare şi de educaţie ecologică; 2. Construcţiile, dotările şi amenajările trebuie să corespundă tuturor cerinţelor de protecție a

Ariei. 3. Orice construcţie sau amenajare în Arie, ridicata fără acordul custodelui, trebuie desfiinţată

într-un termen stabilit de custode şi făcut public în prealabil cu cel puţin 30 de zile calendaristice; 4. Deținătorii cu orice titlu ai suprafețelor de teren din arie au obligația de a proteja flora și fauna

sălbatică, în sensul menținerii echilibrului ecologic și conservării biodiversității, precum și explorării durabile a resurselor în baza prevederilor legale în vigoare, pentru a nu crea prejudicii mediului înconjurător și sănătății umane;

5. Custodele va solicita şi va deţine copii la zi ale PUG, PUZ și PUD ale localităţilor din perimetrul sitului sau din imediata vecinătate a acestuia, din care să reiasă statutul juridic al terenurilor şi al construcţiilor.

9.14. Activităţi legate de administrarea Ariei (pază şi control) 1. Custodele este persoana juridică ce răspunde de paza şi controlul activităţilor desfăşurate pe

toată suprafaţa ariei, angajaţii acestuia având dreptul de a constata şi sancţiona contravenţiile prevăzute de legislaţia în vigoare privind ariile naturale protejate, pe toată suprafaţa ariei.

2. Alături de custode, competenţa de a constata contravenţii şi de a aplica sancţiuni revine şi persoanelor abilitate în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Gorj, Inspectoratului de Poliţie Gorj, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, Garda de Mediu Gorj şi oricăror instituţii prevăzute în actele normative care stabilesc contravenţii în legătură cu ariile naturale protejate, conform distincţiilor făcute în lege.

3. Custodele poate stabili, prin parteneriat cu autorităţile publice locale, persoane abilitate pentru pază şi control şi atribuţiile ce vor reveni acestora.

9.15. Finanțarea activităților Finanțarea activităților se poate asigura din fonduri provenite din: a) bugetul de stat sau al autorității locale b) activități propri, sistemul de tarife al Custodelui și amenzi c) proiecte de finanțare elaborate de Custode sau în colaborare cu alte organizații/instituții și

finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale d) subvenții, donații, sponsorizări, contribuții, etc.

43

Capitolul III - Sancţiuni

Art.10 (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz,

răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.

(2) Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului Regulament vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului.

(3) Cuantumul amenzilor este cea stabilită prin legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate în vigoare.

(4) Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancționate conform legislației specifice pentru protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate, se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice.

(5) Sancțiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice.

(6) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal jumătate din cuantumul amenzii.

(7) Prevederile articolului precedent se completează cu dispozițiile Ordonanței nr.2 din 12 iulie 2001 aprobată și modificată prin Legea nr.180/2002 privind regimul juridic al contravențiilor.

(8) Aplicarea prezentului Regulament se face de către Custode și de către personalul organelor statului cu competențe în zonă.

Capitolul IV - DISPOZIŢII FINALE

Art. 11 (1) Custodele are dreptul să modifice şi să adapteze forma şi conţinutul prezentului

regulament de funcţionare, în funcţie de cerinţe şi rezultatele obţinute, prin argumentarea schimbărilor propuse, respectiv prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi.

(2) Propunerile privind modificarea şi adaptarea prezentului regulament pot fi depuse la custode sub forma scrisă de toţi factorii interesaţi prin argumentarea solidă şi reală a propunerilor înaintate. O prioritate o au ONG-urile şi specialiştii în domeniu.

(3) Prezentul Regulament poate fi modificat de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, la propunerea Custodelui.

Art.12 (1) Planurile și programele care pot avea efecte asupra mediului și asupra speciilor și habitatelor din

arie și din vecinătatea acesteia vor fi supuse avizării de către Custode. (2) Orice activitate sau lucrare susceptibilă să genereze un impact negativ asupra speciilor și

habitatelor din arie și din vecinătatea acesteia va fi supusă avizării de către Custode. (3) Personalul Custodelui, împuternicit cu legitimație de control, are dreptul de acces nelimitat pe

terenurile din cuprinsul ariei, indiferent de forma de proprietate. (4) Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a furniza informațiile și datele solicitate de

Custode, pentru a asigura gospodărirea eficientă a ariei. (5) Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a asista personalul Custodelui în activitatea de

verificare și control și de a facilita controlul activităților ai căror titulari sunt, precum și prelevare de probe.

44

(6) Orice persoană fizică sau juridică are obligația să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecție și control al Custodelui.

(7) Custodele are obligația de a alimenta bazele de date ținute de Ministerul Mediului în vederea îmbunătățirii sistemului suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate.

(8) Custodele ariei are obligația să prezinte anual un raport corect și complet privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute și acțiunile întreprinse în baza planului de management, precum și situația realizării obligațiilor asumate în convenția de custodie.

(9) În cazul producerii de fenomene de forță majoră (inundații, incendii, calamități, epizoții, focare de infecție, etc) instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării prealabile a Custodelui care va participa activ la acțiunile de alertare și mobilizare în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente.

(10) Aria și zonele de protecție vor fi evidențiate în mod obligatoriu în planurile naționale, zonale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism.

(11) Autoritățile publice locale au responsabilitatea de a evidenția limitele ariei în planurile urbanistice ale localității.

(12) Anexele fac parte integrantă din prezentul Regulament. (13) Regulamentul va fi adus la cunoștința publicului prin publicare pe pagina web www.nge.ro, prin

afișare la primăriile unităților administrativ-teritoriale care au teritorii în cuprinsul ariei.

45

Anexa II Conţinutul cadru al documentaţiei necesare pentru obţinerea

avizului din partea custodelui ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est I.Denumirea acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii II.Beneficiar/Titular

- numele beneficiarului/Titularului; - adresa poştală; - numărul de telefon, de fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de internet (se trec datele existente); - numele persoanelor de contact:

III.Descriere - rezumat al acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii (prezentarea elementelor specifice, caracteristice, scopul, durata, modul de realizare, profilul şi capacităţile de producţie, descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice, etc…); - justificarea necesităţii acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii; - planuri de situaţie, de încadrare în zonă şi hărţi cu localizarea în coordonatele geografice (în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970) ale amplasamentului acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii (după caz); - prezentarea elementelor specifice caracteristice acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii, acolo unde există astfel de elemente.

IV. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice - prezenţa speciilor şi habitatelor naturale protejate ce pot fi afectate prin derularea acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii; - estimarea impactului potenţial pe care îl poate avea derularea acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii asupra speciilor şi habitatelor naturale protejate; - sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi; (după caz) - sursele de zgomot şi de vibraţii; (după caz) - sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice; (după caz) - tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate; (după caz) - substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse; (după caz) - lucrările, dotările şi/sau măsurile pentru protecţia speciilor şi habitatelor naturale protejate. (după caz) Semnătura şi ştampila Notă: Custodele poate solicita orice alte informaţii, în cazul în care calitatea celor prezentate nu poate duce la luarea unei decizii.

46

Anexa III Conţinutul cadru al procesului verbal de verificare a

amplasamentului Antetul custodelui

PROCES-VERBAL de verificare a amplasamentului Nr. ............ din ...................... (data) Întocmit la .............................., în prezenţa .......................................................................................

I.Date de identificare şi localizare 1.Beneficiar/Titular al acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 2.Adresa .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 3.Telefon/Fax ..........................................................................................................................................................

II.Descrierea amplasamentului şi a vecinătăţilor acestuia: 1.Amplasament ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 2.Vecinătăţi (după caz) .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 3.Alte acţiuni, planuri, programe, proiecte şi/sau activităţi desfăşurate în zona amplasamentului………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

III.Receptori sensibili, prezenţa unor specii, habitate, restricţii impuse de planul de management .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

IV.Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

V.Reprezentantul/persoana de contact/responsabilă pentru protecţia mediului din partea beneficiarului/titularului acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii ………………………………………………………………………………………….............................................………………

VI.Semnatari Custode Numele .............................................................................................................................................. Semnătura şi ştampila…....................................................................................................................... Reprezentantul beneficiarului/titularului acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii Numele .............................................................................................................................................. Semnătura şi ştampila (ştampila după caz) …………………………………………………………….......................................………..…………................................

47

Anexa IV Conţinutul cadru al Avizului custodelui ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est Antetul custodelui

AVIZUL CUSTODELUI ANP NATURA 2000 NORDUL GORJULUI DE EST

ROSCI0128 Nr. ....... din ............. (data) Ca urmare a Solicitării nr. ................./...................... din partea .....................................,cu sediul în ............................, str. .............................. nr. ........, sectorul/judeţul ............................., în urma analizării documentaţiei depuse, în urma verificării amplasamentului (după caz), în baza prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare şi a convenţiei de custodie nr. 0058 încheiată între S.C. Butterfly Effect S.R.L. şi Ministerul Mediului şi Pădurilor la data de 24.02. 2010, se emite:

AVIZ pentru planul, programul, proiectul şi/sau activitatea………………...............................……………………………. .......................................................................................................................................................... derulat/desfăşutat (ă) în……….........................................…………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… (locul, zona, teritoriul, adresa amplasamentului – după caz). Se specifică:

I.Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii avizului II.Măsuri care trebuie respectate pentru protecţia speciilor şi habitatelor naturale protejate

- măsurile de reducere sau eliminare a impactului asupra speciilor şi habitatelor naturale protejate ce trebuie luate în timpul derulării/desfăşurării/realizării acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii - condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora (după caz);

- măsuri ce trebuie luate după derularea/desfăşurarea/realizarea acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii - condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora (după caz);

- măsuri prevăzute prin planul de management.

În cazul în care în timpul derulării/desfăşurării/realizării, acţiunea, planul, programul, proiectul şi/sau activitatea suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris custodele asupra acestor modificări.

Prezentul aviz este valabil de la data emiterii: - pe toată perioada derulării/desfăşurării/realizării punerii în aplicare a acţiunii, planului,

programului şi/sau proiectului. - pe perioada (după caz) pentru derularea/desfăşurarea/realizarea activităţii. Nerespectarea prevederilor prezentului aviz atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz. Prezentul aviz poate fi contestat în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ

nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Custode, .....................

(semnătura şi ştampila)

48

Anexa V Conţinutul cadru al Deciziei de respingere a solicitării avizului

DECIZIA DE RESPINGERE A SOLICITĂRII AVIZULUI ANP NATURA 2000 NORDUL GORJULUI DE EST

ROSCI0128

Nr. ......./................ (data) Ca urmare a Solicitării nr. ................./...................... din partea .....................................,cu sediul în ............................, str. .............................. nr. ........, sectorul/judeţul ............................., în urma analizării documentaţiei depuse, în urma verificării amplasamentului (după caz), în baza prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare şi a convenţiei de custodie nr. 0058 încheiată între S.C. Butterfly Effect S.R.L. şi Ministerul Mediului şi Pădurilor la data de 24.02. 2010, se decide:

RESPINGEREA SOLICITĂRII AVIZULUI pentru proiectul ..................................................................................................................................

Motivele care au stat la baza deciziei sunt următoarele: (Justificarea se va face, de la caz la caz, în funcţie de prevederile legislative sau ale planului de management şi ale regulamentului ANP Natura 2000 Nordul Gorjului de Est, pe care derularea/desfăşurarea/realizarea acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii le încalcă.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Custode, ............................

(semnătura şi ştampila)

49

Anexa VI

Sistemul de tarife din situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Est

Nr.

crt. Tipul lucrării sau al serviciului care

se prestează

Valoarea tarifului

(tva inclus) Precizări suplimentare

100 lei / an Tarif pentru persoane fizice 1 Avizarea acţiunilor/activităţilor de recoltare şi /sau achiziţionare şi/sau comercializare a unor plante din flora sălbatică în stare proaspătă sau semiprelucrată

500 lei / an Tarif pentru persoane juridice

2 Avizarea cotelor de recoltă pentru animalele sălbatice (speciile de interes cinegetic)

500 lei / an Tariful se achită de către gestionarii fondurilor de vânătoare

100 lei / an Tarif pentru persoane fizice 3 Avizarea acţiunilor/activităţilor de recoltare/capturare a unor animale din fauna sălbatică (în afara speciilor de interes cinegetic a căror cotă de recoltă a fost avizată anterior)

500 lei / an Tarif pentru persoane juridice

4 Avizarea acţiunilor/activităţilor de recoltare/capturare a unor animale din fauna sălbatică care produc pagube

100 lei / an

5 Avizarea amenajamentelor silvice 1.500 lei

6 Avizarea anuală a lucrărilor silvice 300 lei / an Tariful se achită de către fiecare titular/beneficiar în parte

7 Avizarea exploatării de resurse naturale neregenerabile 1.500 lei

9 Avizarea alimentărilor cu apă, canalizărilor, staţiilor de epurare

1.000 lei

10 Avizarea lucrărilor hidrotehnice 1.500 lei

11 Avizarea lucrărilor de corectare de torenţi, realizare de bareje, cascade, etc (altele decât cele hidrotehnice sau cele care ţin de alimentarea cu apă, canalizare şi staţii de epurare)

1.500 lei

12 Avizarea activităţii de creştere a animalelor şi a pisciculturii și apiculturii

500 lei / an

13 Avizarea transportului de deşeuri periculoase

500 lei / an

50

Nr.


se prestează

Valoarea tarifului


14 Avizarea transportului de deşeuri nepericuloase 100 lei / an

15 Avizarea investiţiilor în infrastructură / construcţii şi alte amenajări

500 lei

100 - 500 lei Tarif pentru persoane fizice, în funcție de complexitate

16

Avizarea unor acţiuni, planuri, programe, proiecte şi/sau activităţi, altele decât cele amintite mai sus 200 – 1.500

lei Tarif pentru persoane juridice, în funcție de complexitate

17 Campare în locurile special amenajate administrate de către custode 5 lei/pers/noapte

3 lei copii

3 lei studenţi

3 lei pensionari

18

Tarif de vizitare

Peştera Muierilor şi Peştera Polovragi, galeriile vizitabile

6 lei alte persoane

19 Fotografiere floră, faună, habitate naturale şi peisaje în scop comercial 200 lei/zi/operator

20 Filmare floră, faună, habitate naturale şi peisaje în scop comercial

400 lei/zi/operator

21 Însoţire turişti (grup maxim de 10 persoane) 70 lei lei/acţiune

22 Însoţire turişti, pentru grupuri mai mari de 10 persoane

10 lei lei/persoană

23 Servicii de promovare pe pagina web a SCI-ului 100 lei/lună

24 Acces la reţeaua internet 5 lei/oră

25 Îndosariere documente 0.5 lei/ pagina A4

26 Fotocopiere xerox 1 lei/ pagina A4

27 Servicii scanare 1 lei/ pagina A4

51

Nr.


se prestează

Valoarea tarifului


28 Executare măsurători terestre cu GPS 50 lei/oră

Nu se tarifează eliberarea avizului custodelui pentru următoarele acţiuni, planuri, programe, proiecte şi/sau activităţi pentru:

- lucrările silvice ce au ca scop plantarea de arbori; - lucrări silvice accidentale (ca urmare a atacurilor de insecte, calamitătilor naturale,

doborâturilor, alunecărilor de teren, etc...) - cercetarea ştiinţifică; - cultivarea terenurilor; - păşunat, atunci cînd proprietarul terenului este cel care păşunează (persoană fizică sau

juridică)

Nu se percep tarife de vizitare pentru membrii comunităţilor locale, personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au contractat păşuni, persoanele cu handicap, personalul Academiei Române, membrii institutelor de cercetare, membrii asociațiilor speologice afiliate Federației Române de Speologie sau asociații internaționale, proprietarii şi administratorii de terenuri din interiorul sitului Natura 2000 Nordul Gorjului de Est.

Tarifele se achită la centrul de vizitare, la punctele de informare, în alte puncte stabilite de către custode sau la faţa locului în funcţie de natura acţiunii, planului, programului, proiectului şi/sau activităţii desfăţurate.

57

Peștera Polovragi se împarte în două zone administrative:

Galeria vizitabilă este clasificat ca Peșteră Clasa C

Galeria științifică este clasificată ca Peșteră Clasa A

Notă: Clasificarea este în conformitate cu prevederile Ordinul 604/2005 pentru aprobarea

clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri – arii naturale protejate.

58

Peștera Iedului este Peșteră clasificată clasa B.

Peștera Muierii se împarte în două zone administrative:

Galeria vizitabilă este clasificat ca peșteră clasa B

Galeriile științifice este clasificată ca Peșteră Clasa A

Notă: Clasificarea este în conformitate cu prevederile Ordinul 604/2005 pentru aprobarea

clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri – arii naturale protejate.

plan management nge

Documents