pediatrie si nursing specific @

7/25/2019 Pediatrie Si Nursing Specific @

1/48

1

PEDIATRIE

I

NURSING SPECIFIC


2/48

2

Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si dezvoltarii, acesteapermitindu-I sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si externe care-I insotesc diferitele etape alevietii.

Nevoile unui copilde securitate, dragoste, confort sunt manifestate diferit de adult si exprimate inconcordant cu gradul lui de dezvoltare.

Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie si continua pinala moarte.

Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii fiecarui individ.Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea interventiilor pentrupromovarea sanatatii.

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

- Conditii prenataleo Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta acesteia, de

consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie- Familia

o Asigura securitatea fizica si psihicao

Sustine dezvoltarea sociala si afectivao Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamenteo Da informatii despre lume si societate

- Nutritiao O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si dezvoltarea ulterioara

- Odihna, somnul, activitatiile fizice- Experienta de viata si procesul de invatare- Mediu

o Climao Conditiile de locuito Situatia economica

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

PERIOADA CARACTERISTICI MAI IMPORTANTEIntrauterina

- Perioada embrionara 1-3 luni

- Perioda fetala 3-6 luni

- Corespunde organogenezei

- Se produce dezvoltarea de baza a unorsisteme si aparate, a capacitatii functionale

- Apar primele miscari active percepute demama la 4 luni


3/48

3

- 6-9 luni- Dezvoltarea sistemului nervos central si a

centrilor respiratorii- Cresterea in lungime si greutate- La sfirsitul acestei perioade fatul este capabil

sa treaca la viata extrauterina

Nou nascut 0-30 zile - Creste in prima luna cu aproximativ 4 cm-

In a zecea zi atinge greutatea de la nastere inprimele zile avind loc scaderea fiziologica

- La sfirsitul lunii prezinta o crestere a greutatiicu aproximativ 750 g

- Sunt prezente reflexele arhaice Deglutitie Supt Orientare Moro - reflexul de tresarire De apucare

De extensie a capului- Reactioneaza la stimuli senzoriali- Plinsul este un mijloc de comunicare

Discomfort Foame Sete

Sugar 1-12 luni - Se produce o crestere fizica, cognitive sipsihosociala in ritm rapid

- Se trece de la un comportament reflex la unulconstient

-

Progrese in ceea ce priveste motricitatea sicoordonarea miscarilor ajungind la 1 an sa seaplece, sa se ridice

- Progrese auditive si vizuale- Dezvoltarea limbajului

Copil mic 1-3 ani - Mobilitatea crescutaurca si coboara scarilecu usurinta

- Motricitatea fina ii permite sa deseneze- Gindirea egocentric e inlocuita cu gindirea

intuitiva- Stie care comportament se pedepseste si carese recompenseaza

- Vocabulary imbunatatit- Numste culoril, partile corpului- Construieste fraze- Cauta contacte sociale- Trece de la jocul asociativ la cel cooperative- Lungimea de la nastere se dubleaza la 4=5 ani- La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg


4/48

4

Scolar 6-14 ani - Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva

- Au loc transformari comportamentale depersonalitate

- Sunt solicitate memoria , atentia, gindirea,auzul

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI

- Primele ingrijiri ce se acorda nounascutului sunto Permeabilizarea cailor respiratorii superioareo

Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilicalo

Aprecierea starii fatului la nastereo Profilaxia oftalmiei gonocociceo Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatiio Stabilirea sexuluio Masurarea si cintarireao Stabilirea sexuluio Stabilirea identitatiio Ingrijirea tegumenteloro Infasarea

Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri, manevreleefectuindu-se cu multa blindete

Etape de executie Timpi de executieAspirarea secretiilor din nas si dingura

- Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sondaNelaton numarul 12-14

- Se aspira secretiile inainte de instalarea primeirespiratii

Pensarea si sctionarea cordonuluiombilical

- Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de lainsertia abdominal a ombilicului, iar a doua inspre

vulva parturientei- Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca

chirurgicala


5/48

5

- Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepasau matase, fiert , mai intii circular la 2 cm deasuprainsertiei abdominal a cordonului , incrucisind firele de2 ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cufoarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupraligaturii

- Cu cele doua capete de fir libere se face un al doileanod de siguranta , peste suprafata bontului, dupa carese sectioneaza fireleligatura in dop de sampanie

- Se tamponeaza bontul cu betadinaPansarea bontului ombilical - Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din

parti pina la jumatate- Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica

mumificarea cordonului ombilical- Se trage o fasa peste pansamentul ombilical- Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in

primele 24 de ore dupa nastere pentru a depista o

eventual hemoragieAprecierea starii fatului la nastere - Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scoruluiAPGAR notindu-se cu o, 1 sau 2 puncte ritmul cardiac,respiratia, tonicitatea muscular, reflexele de iritatie,coloratia tegumentelor

Scor 2 1 0Respiratii/min

30-60 60-80 >80 sauperioadede apnee

Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociupina la

puternicCianoza Absent

aLarespirareade aer

Larespirareade oxigen40%

Geamataxpirator

Absent E aude custetoscopul

Se audefarastetoscop

Murmurvezicular

Clar Diminuat Abiaperceptibil

Scor >8 = pronostic bunScor = 7 = pronostic rezervatScor < 6 = probabilitate mare de deces

- Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri dereanimare

Prevenirea oftalmiei gonococice - Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cuajutorul compreselor sterile umezite cu solutie de serfiziologic sau musetel

- Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac

conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat deargint 1%- Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens

circular, dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic steril


6/48

6

Examinarea sumara a n.n - Se stabileste sexul- Se cerceteaza integritatea organismului pentru

descoperirea eventualelor malformatii vizibile

Determinarea datelor antropometrice - Se masoara cu pediometrul- Se masoara circumferinta capului, toracelui,

abdomenului cu centimetrul-

Se cintaresteStabilirea identitatii - Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca

mijloc de identificare pe care se inscriu datelemasuratorilor

Ingrijirea tegumentelor - Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scuteccald

- Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos,aceasta avind rolul unui invelis protector impotrivainfectiilor si a pierderilor de caldura

Infasarea - Se infasa in scutece sterile , incalzite

Transportul la sala de nastere - Se transporta cu blindete in conditii de protectietermica

- Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE

- Este o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor ingrijirienergice evolueaza spre moarte

- Cauzeo Imaturitatea sistemului nervoso Hemoragii cerebraleo Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati, meconiuo Malformatii congenitale pulmonareo

Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrateparturientei

o Nasterea prelungita

Acordarea ingrijirilor necesare in Tehnici de efectuatApnea tranzitorie

- Eliberarea cailor respiratorii desecretii

- Ameliorarea functiei respiratorii

- Se dezobstrueaza caile respiratorii prinaspirarea mucozitatilor si secretiilor

- Se va evacua continutul gastric prin gavaj- Se efectueaza masaj toracic

-

Se aseaza in pozitie decliva


7/48

7

Asfixia albastra- Eliberarea calior respiratorii- Ameliorarea functiei respiratorii

- Este asezat in pozitie decliva pe cimpuristerile si incalzite

- Se dezobstrueaza caile respiratorii prinaspirarea mucozitatilor si secretiilor

- Se face respiratie artificial- Se administreaza oxygen

Asfixia alba -

Se aseaza nou- nascutul pe cimpuri sterileincalzite incalzite, in pozitie propiceintubatiei endotraheale

- Asistenta ajuta medical la efectuareaintubatiei

- Se adapteaza un insuflator manual, efectuind30-35 insuflatii de aer amestecat cu oxygen

- Se efectueaza masaj cardiac extern, efectuindo infundare de 10-20 mm

- Se cateterizeaza artera sau vena ombilicalasau se abordeaza o vena epicraniana pentru ase fixa pozitia venei

- Copilul reanimt va fi urmarit prinmonitorizarea functiilor vitale pe monitor

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA SALON

- Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze climatul necesaradaptarii cit mai rapide la viata extrauterina

- In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate dedeficientele functionale specific acestei , de alimentare

-

Se impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusitadezvoltarii ulterioare a copilului si acordarii ingrijirilor sale-

Obiective Etape de executieAsigurarea conditiilor de mediu in scopul

- Prevenirii infectiilor- Stimularii cresterii si dezvoltarii- Prevenirii complicatiilor determinate

de aspirarea secretiilor nazo-faringiene sau a varsaturilor

- Se repartizeaza nou nascutul in sectia denou nascuti

- Se respecta normele de profilaxie ainfectiilor intraspitalicasti

- Se asigura conditiile optime de microclimat: temperature, umiditate, luminozitate,

aerisire- Se asigura patul cu lenjerie curate siincalzita

- Va fi culcat in decubit lateral care seschimba la 2-3 ore

- Se supravegheaza regiunea oro-nazalapentru a se inlatura eventualele mucozitaticare se pot scurge

Observarea clinica generala a nou nascutului

pentru- Depistarea malformatiilor congenitale

- Se dezbraca nou nascutul, se controleaza pe

toate partile corpului, observindu-seeventualele anomalii

- Se controleaza cavitatea bucala, calea


8/48

8

- Depistarea unor deficient functionale La nivelul aparatului respirator La nivelul cardiovascular

La nivelul tubului digestive

La nivelul sistemului nervos

libera a esofagului- Se controleaza deglutitia- Se controleaza regiunea anala

- Se urmaresc cu foarte mare atentie ritmulrespirator, amplitudinea, frecventa

-

Se va obsrva respiratia copilului la intervalde maxim 3-4 minute

- Se vor urmari tegumentele pentru arecunoaste crizele de cianoza

- Se va urmari daca exista reflexe dedeglutitie sau de supt

- Se vor urmari scaunele in primele 24 de ore

- Se va urmari tonusul muscular, daca seobserva hipotonie sau atonie muscular seva atentiona medical

-

Se va urmari reactia copilului la lumina,zgomote, presiunea tegumentelor prinaplicare de obiecte calde sau reci

- Se va efectua reflexul Moro, analizindu-seraspunsul copilului

Masurarea functiilor vitale si vegetative - Se vor efectua la indicatia medicului

ATENTIE!!! Instalarea deficientelor

functionale pe aparate se poate face rapid , iarrolul asistentei medicale este de radar in

depistarea acestor semnale de alarma


9/48

9

Recunoasterea modificarilor fiziologicetranzitorii

- Scaderea fiziologica in greutate

- Icterul fiziologic

- Criza hormonala

- Descuamatia fiziologica

- Va fi cintarit si masurat zilnic pentruaprecierea somatic

- Se va cintari zilnic pentru a se aprecia citscade in greutate si durata scaderii curbei

ponderale- Se observa culoarea tegumentelor icterica

- Intensitatea scazuta arata debutul icterului- Coloratia urinei, a scaunului- Starea generala a nou nascutului- Se observa zona mamara si urogenitala

intre a 2 si a 6 zi, in cazul aparitiei unormodificari se pot aplica comprese umezite

pe sinii tumefiati si se asigura igiena zoneiurogenitale

- Pentru indepartarea descuamatiei se asiguraigiena normal a tegumentelor

Recunoasterea unor boli specific perioadeineonatale

- Se vor semnala aparitia si accentuareapolipneei, prezenta semnelor de greutate inrespiratie

- Se va atrage atentia medicului daca copilulprezinta adinamie, geamat, tipat cerebral,crize de agitatiesindrom neurovascular

- Se va atrage atentia in caz de aparitie atrismusului copilul nu mai poate suge

ziua 5 pina in a 12 symptom al infectieitetanice- Se vor recunoaste simptomele infectiei

aparatului respirator, digestive- Se vor semnala aparitia culorii icterice a

tegumentelor de intensitate mare, cu debutrapid la 2-3 ore de la nastere , culoareaurinei, starea generala alterata boalahemolitica a nou nascutului

Ingrijirea tegumentelor nou nascutului - Inaintea caderii bontului ombilical

tegumentele se curate cu atentie, cucomprese de tifon, ungindu-se apoi cu uleide parafina


10/48

10

- Se face zilnic baia partial insistind inregiunea fesiera, genital, a pliciloringhinale, evitindu-se zona ombilical

- Dupa caderea bontului ombilical seefectueaza la 2-3 zile baia generala

Asigurarea igienei lenjeriei -

Se va schimba de cite ori este nevoie

Alimentarea nou nascutului - Se recomanda aducerea nou nascutuluisanatos la sinul mamei cit mai devreme in

primele 24 ore- In prima zi cite 5 minute la interval de 2-3

ore, apoi 10 minute, ca incepind cu a 5 zisa stea cite 20 minute la fiecare masa

- Mama va fi invatata cum sa alimentezecopilul

Ingrijirea plagii ombilicale- Inaintea caderii bontului ombilical

- In caz de infectiigangrene umeda

-

Dupa caderea bontului ombilical cicatrizarea survine in decurs de 12-15 zile

- Cordonul ombilical se mumifica la 6-8 ziledupa nastere

- Va fi controlat de mai multe ori pe zi- Va efectua pansamentul ombilical- Asistenta va controla evolutia bontului, va

aprecia mirosul care se amana din plaga,starea generala a nou nascutului

ATENTIE!!!! Termometrizare

- Va observa tumefierea bontului, cuinmuierea consistentei acestuia, mirosulfetid care se emana din plaga

- Va efectua toaleta cu apa oxigenata- Va atinge bontul cu pansament innmuiat in

tincture de iod- Va introduce un praf de sulfamida in plaga- Va aplica compresa sterile de tifon- Va fixa comresa cu fasa

-

Se vor aprecia fundul, marginile plagii,tesutul cellular subcutanat si tegumenteledin zona periombilicala

- Se aplica pansament steril si se fixeaza cufasa pina la cicatrizare

- Se observa secretia seroasa sau purulentape fundul plagii

- Va efectua toaleta zilnica cu apa oxigenata- Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2%- Va aplica pansament steril


11/48

11

In caz de infectii ca- In blenoragie ombilicala

- Granulom

- Omfalite

- Va observa secretia seroasa saumucopurulenta din plaga

- Va efectua toaleta cu apa oxigenata- Dupa curatirea plagii se va observa

prezenta unui mugure rosiatic pediculat cusuprafata zemuinda

-

Va atinge mugurul cu solutie de nitrat deargint 5%

- Va aplica poi pansament steril cu alcool 70grede

- Va observa secretia purulenta din plaga cuinflamatia tesuturilor din jur

- Va anunta medical si va aplica tratamentulrecomandat

- Va aplica peste plaga pansament inmuiat inalcool 5%

Ingrijire plagii ombilicale se efectueaza partialin sectia de nou nascuti dar se continua la

domiciliu copilului

PREGATIREA MAMEI IN VEDEREA ALAPTARII

Laptele de mama este alimental ideal pentru copil.

El reprezinta un dar unic al naturii, care a fost decisive pentru supravietuirea omenirii. El este

inca decisiv pentru cei mai multi copii ce se nasc anul pe lume. El este absolute la fel pentru toti, fiesaraci, fie bogati.

In decursul timpului nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a alapta.Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. Contactul strins al mamei cu

copilu in timpul alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere reciproca.Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze copii.

Obiective Interventiile asistenteiPregatirea psihica a mamei in vedereaalaptarii

- Se dicuta cu mama- Se vor arata efectele positive ale

alimentatiei in dezvoltarea copilului- Se vor arata efectele favorabile ale

alaptarii asupra involutiei uterine dupanastere si a prevenirii obezitatii

- Se vor inlatura factorii, elementelecare ar putea creea emotii negativeasupra mamei

Pregatirea sinilor pentru alaptare prin

- Stimularea secretiei lactate

Cel mai bun stimulant al secretiei lactate

este golirea sinilor

- Se va aduce copilul la sinul mamei citmai repede posibil in primele 24 deore dupa nastere


12/48

12

- Prevenirea incidentelor

- Se va lasa copilul sa suga cit mai des metoda alaptarii la cerere curespectarea repausului nocturn

- Se vor expune sinii cit mai mult laaerul camerei

- Ritmul circadian al suptului seregleaza de la sine dupa circa 4

saptamini

- Se va explica mamei inca inainteanasterii ca trebuie sa efectueze masajal mamelonului

- Igiena mameloanelor se face cu apafara sapun

- Se vor sterge cu un prosop mai aspramameloanele trebuie stoarse pentru amentine permeabilitatea canalelorgalactofore

-

In cazul aparitiei ragadelormameloanelor se acopera cu un

ungvent si apoi cu o compresa sterile,

laptele se da muls copilului

Asigurarea dietei mamei care alapteaza

- Evitarea administrarii substantelorcare pot trece prin lapte

- Se va asigura mamei un regimechilibrat

- Nu se recomanda cura de slabire- Consumul alimentelor se va face in

cantitati mici si dese- Ratia de lichide va fi crescuta cu 700-

800 ml/zi fata de normal- Nu se vor administra mamei carealapteaza medicamente decit la

prescriptia medicului- Se va educa mama privind rolul nociv

al nicotinei, alcoolului asupraevolutiei copilului

Alaptarea copilului- Asigurarea conditiilor de igiena

necesare- Asigurarea pozitiei confortabile

pentru alaptare

- Copilul se va schimba cu scutececurate

-

Se va imbraca mama cu un halat curat- Se va aplica masca de tifon pe fata- Se va spala pe miini- Se va efectua igiena sinilor- Se vor stoarce si se observa primele

picaturi de lapte- Dupa nastere pozitia pentru alaptat va

fi in decubit lateral- Dupa citeva zile va sta pe scaun


13/48

13

Alimentatia propiu-zisa

- Favorizarea eructatiei

- Mama va pune copilul la sin- Daca doarme va fi trezit- Mama va observa daca are sufficient

lapte- Copilul va fi lasat sa suga pina cind se

satura- Dupa supt mama ridica usor copilul

in brate, capul va fi sustinut- Se va tapota usor, asteptind eructatia

Asigurarea repausului dupa alaptare - Va infasa copilul- Va culca copilul usor in pat in decubit

lateral sting 10-15 minute, apoi drept- Va urmari copilul in permanenta spre

a observa eventualele regurgitari,varsaturi, colici abdominal, scaune

postprandiale

Efectuarea igienei sinilor - Mama va spala sinii cu apa si ceai demusetel

- Daca copilul nu a supt tot laptele dinambii sini , mama va extrage manualsau cu pompa de mulgere

- Dupa alaptare se recomanda mameiun repaus de 15-20 minute

- Pe areola mamara expusa la aer se vaaplica lanolina sau vaselin, inclusive

pe mameloane

EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.

Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind

inclus in programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin,inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis

bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat".

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si caimunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).

Vaccinul BCGscurta istorie

Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 1908, cand Albert Calmette si veterinarul CamilleGurin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat

dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3 saptamani, timp de 13ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta, pastrandu-si insa capacitateaimunogena.


14/48

14

Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in anul1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin).Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lbeck, unde 25% din cei 251 de copii vaccinatimor de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental inlaborator cu bacili tubesculosi virulenti.Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept cauza adeceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost reabilitat.

TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI

- criterii de definire a prematuruluio criteriul temporalvirsta de gestatie mai mica de 37 saptamini

o

greutatea la nastere mai mica de 2500 g cu cele 4 grade de prematuritate

- gradul I=2000-2500 g- gradul II=1500-2000 g- gradul III=1000-1500 g- gradul IV=sub 1000 g

o criterii morfologice + neurologiceo dezvoltare incompleta a functiilor organismuluio lungimea prematurului este sub 47 cmo perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cmo

capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschiseo fruntea incretita, fata mica, gura deschisao torace mic, abdomen mare , evazato tesut adipos subcutanat foarte slab dezvoltato este acoperit abundent cu lanugoo dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slabo tulburarile de respiratie sunt evidente si starile de apnee mai frecventeo este tahicardic cu 140-160 de pulsatii/mino hemoglobina scazutao sistem nervos slab dezvoltato termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta permanenta la racireo

rezistenta la infectii este redusa

- prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale


15/48

15

- ingrijirea , asistenta si supravegherea impuneo o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologiceo asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavireo asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic

- in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturio la nastere

incubator incalzit alaturi de sala de travaliu

corpul in pozitie decliva cu capul mai jos aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 12-14 ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la 2-5 minute dupa incetarea

pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati de 50-60 ml singein plus din placenta

scutece sterile , calde in care va fi primit- pot exista 2 situatii particulare

o instalarea primei respiratii imediat cotatia APGAR la 1 minut si la 5 minute plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C, umiditate

50%, in pozitie decliva fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz fara toaleta generala doar toaleta ochilorprofilaxia oftalmiei gonococice masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai tirziu dupa

ce este incalzit cam la 3 ore dupa nastere tratament profilactic cu vitamina K im 5-10 mg aspirati +/- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de prematuritate prelevari si investigatii imediate

glicemia calcemia hemoleucograma+grupa sanguinadin cordonul ombilical

secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae , ombilicale pentruexamen bacteriologic +/- virusologic

grafie toraco-abdominalao dificultati respiratorii imediate

minore intirzierea primului tiat

o stimulare manuala a toraceluio oxigen sub masca cu presiune controlatao urmarirea scorului APGAR

majore

moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese respiratoriio intubatie si ventilatie asistatao punerea unui cateter ombilical venoso prelevare de singe pentru ASTRUPo injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml, inainte

de rezultatul ASTRUPo perfuzie cu glucoza 10%o oxigen

o in primele 48 de ore va fi transportat la salon salonul va avea temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%

cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai mari patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare


16/48

16

deschiderea incubatorului daca este posibil trebuie evitata sunt prevazute si cu cintare propii care permit cintarirea fara sa fie miscat din

loc ingrijirea prematurului nu este conditionata de incubator neaparat daca temperatura copilului scade sub 35 grade C se vor putea utiliza baile

progresiv incalzite pina la 40 grade pe timp de 15 minute , care pot fi repetatedin 3 in 3 ore pina se stabilizeaza temperatura copilului

se vor supraveghea ritmul, tipul si frecventa respiratorie respiratie periodica fara pauze

prelungite cu sinergie toraco-abdominala si frecventa maxima de 45respiratii pe minut

cotatia Silverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii

Scor 2 1 0Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau perioade de

apneeTiraj toracic Absent Observabil Mijlociu pina la

puternic

Cianoza Absenta La respirarea de aer La respirarea deoxigen 40%

Geamat axpirator Absent E aude cu stetoscopul Se aude farastetoscop

Murmur vezicular Clar Diminuat Abia perceptibil

Scor > 8 = pronostic bunScor = 7 = pronostic rezervatScor < 6 = probabilitate mare de deces

in caz de pauze respiratorii stimularea bazei toracelui ventilatie cu masca

in caz de detresa respiratorie supravegherea frecventa a pH si gazelor sanguine radiografii toracice corectia acidozei administrare de oxigen +/- ventilatie asistata

control regulat al glicemiei alimentatia se va incepe variabil dupa 12, 24, 36 de ore sau in functie de gradul

de prematuritate


17/48

17

se vor face prelevari din urina meconiu lichid gastric

in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce, ulterior infunctie de antibiograma

o

in prima saptamina

se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va institui

tratamentul in functie de valori fototerapie fenobarbital albumina umana +/- esangvinotransfuzie

debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare profilaxia infectiei este esentiala

dezinfectia incubatorului la 10-15 zile

sterilizarea corecta a instrumentarului manevre manuale si instrumentale sterile igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire + controale

bacteriologice periodice imbracaminte sterila pentru prematuri antibioterapie dupa antibiograma la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi , in

prezenta unui aport alimentar adecvat ridica suspiciunea unei infectii profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential

-

imbracamintea trebuie sa tina seama de stabilitatea termica a prematurului- se confectioneaza din materiale moi, calduroase, usor lavabilecu croiala speciala- rufele prematurului trebuie incalzite in mod obligatoriu inainte de a le imbraca

I nfasarea prematurului si controlu l temperatur ii

- schimbarea prematurului se face cit mai rar- in timpul infasatului se tine acoperit partial- scutecul curat va fi incalzit inainte- in primele zile masurarea temperaturii se face la 3 ore-

toaleta generala se face la 24 ore- prima baie se face dupa caderea bontului ombilical- inlaturatrea deficientelor respiratorii


18/48

18

o in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie bunao temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanentao pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la 2-3 oreo cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea alveolelor

pulmonareo pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea sa se faca

lejero

la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice cardiovasculare sirespiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului

- combaterea hemoragiiloro prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutuluio aceasta se datoreaza carentei de vitamina Ko hemoragiile apar de obicei in a 2-3 zi de la nastere sub forma digestiva melena,

hematemezao combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina K

mameio imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului vitamina K

injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la indicatia medicului- prevenire infectiiloro este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematuriloro rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectiio se izoleaza de ceilalti copii in saloane specialeo aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minuteo curatenia in saloane se face cu matura umedo mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectanteo incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuarto se interzice intrarea persoanelor straineo la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si sapuno

vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 oreo vor pune un halat de protectieo peste pantofi vor imbraca botoseio echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematuro hainele prematurului se splala separato cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copilo o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumenteloro baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor face zilnico plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei sterilo la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in carantina

-

alimentatiao trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritieo organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltateo musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati la supt si

deglutieo capacitatea stomacului este foarte redusao prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din care

retine numai 25-50 ml, restul eliminindu-se- cantitatea

o ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorpo

pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar- ritmul de administrareo diferit fata de nou-nascutul la termeno in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimic


19/48

19

o in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5% cite o linguritadin ora in ora

o a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-10 ori/zio alimentatia se incepe in functie de greutatea copiluluio prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi alimentati cu

lapte doar dupa 48-72 ore- tehnica alimentatiei

o

variaza dupa posibilitatile individualeo prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 mino mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu apa, sapun

si peria de unghiio sinul va fi spalat cu ceaide musetelo cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavajo alimentatia prin sondagavajul

poate fi continua sau discontinua se foloseste in general la prematurii mici

greutate la nastere sub 1500 g

virsta gestationala sub 12 saptaminiabsenta reflexului de supt +/-deglutitie se folosesc sonde Nelaton nr. 6,8,10 se prefera introducerea sondei pe nas dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara reziduul

gastric daca reziduul gastric = volumul calculat pentru o masa , nu se va

administra o noua cantitate de lapte daca reziduul gastric reprezinta 25% din volumul unei mese, cantitatea

de lapte se va scadea la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 4-12 ore de la nastere cu citiva

ml de apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa asigurarea

ca reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie prematurul primeste si retine ratia calculata

la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul continuuprin sonda nazo-gastrica

ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in general 0,5 1ml /ora la prematurii cu greutate sub 1000 g

se vor lua precautii suplimentare tubulatura se schimba la 8-12 ore laptele se inlocuieste cu priza proaspata la 3-4 ore pentru a evita staza gastrica se controleaza la 2-3 ore reziduul gastric

prin aspiratie pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica radiologic

o in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate pentru a seasigura mentinerea secretiei lacatate a mamei

o laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repedeo dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramaseo se culca in d.l.s si peste 10-15 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul sub

supraveghereo daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie complementara cu

lapte praf


20/48

20

o la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin tatonare ingeneral la greutati variabile 2200-2500 g

o numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate 12-10 mese /zi pentru prematurul de gradul IV 10-8 mese /zi pentru prematurul de gradul III si II 8-7 mese /zi pentru prematurul de gradul I

BAIA SI INFASATUL SUGARULUI

- Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului- In afara baii generaledupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua toaleta

partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor- Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa trebuie

sa fie suficienta sa acopere umerii copilului- In baie sugarul va fi sprijinit pe mina stinga a mamei si va fi spalat cu mina dreapta

- Durata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 5-6 mnute- Dupa baie sugarul va fi sters si imbracat

TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUI

Nutritie: totalitatea modificarilor suportate de alimente in organism, sau totalitatea schimburilordintre mediul extern si organism.Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se compune din ratiacantitativa si ratia calitativa.Ratia cantitativa (calori ca): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie, starea de

boala, constitutia.Ratia cali tativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde trofinele

alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, apa, minerale si vitamine. Este influentata deaceeasi factori ca si ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special sa se asigure un raportechilibrat intre trofine, raport care se modifica in functie de varsta.


21/48

21

Al imentatia naturala

Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara nici unalt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil pana la varsta de 1an; optim pana la varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hranireasugarului in primele 6 luni.Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la inceput incantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat compozitiacolostrului se modifica, dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine, 45glipide, 70g glucide, 2g minerale.Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser (60%)-imunoglobuline.Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol; Glucidele- din 70

g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L de oligozaharide.Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca, Mg) cat side oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o absorbtie optima (raportCa/P=2/1).

Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea enzimelorpancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol bacteriostatic).Valoarea calorica: 700kcal/LSuperioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (viu) avandenzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si posibilitatilor digestive alesugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide; are valoare biologica crescuta;

previne infectiile enterale si greselile alimetare; permite un mod de alimentare simplu; asigura o bunatoleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea relatiilor afective mama-copil; previne aparitiaimbolnavirilor prin factori antiinfectiosi; previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru

bacillus bifidus, care opreste dezvoltarea altor germeni patogeni; previne aparitia anemiei feriprive.

Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul mamei.Orice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.

Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere (recomandare OMS), lainceput cate 5 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 10min, apoi se creste treptat; seconsidera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 20min.Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea sanului dincare alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mamei; dupa aceasta varsta- pozitiesezanda.Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din mamelon si apoise lasa 1-2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o parte din areola in

gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului pentru ca nasul sugarului saramana neacoperit.Practicarea sistemului rooming-in; sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani la cerere,

inclusiv noaptea. Interdictia de a da nou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara de laptele demama, cu exceptia celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la san: biberonul, suzeta,tetina.Momentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copil; trebuie sa decurga intr-oatmosfera de liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. Chiar daca mamasimte ca are putin lapte, acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia sa fie alaptatfrecvent. Dupa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele copilului, in pozitieverticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in decubit lateral drept pentru ausura evacuarea stomacului.Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care alapteaza: femeia carealapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si postnatal pana la varsta copilului de


22/48

22

2 ani; se vor respecta orele de odihna si somn; alimentatie echilibrata cantitativ (plus 200Kcal/zi,supliment lichidian) si calitativ; se vor evita: conservele, condimentele, cafeaua, tutunul, consumul deusturoi, conopida, precum si medicamentele care trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee,ioduri, bromuri, atropina); se vor respecta regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama vaspala mamelonul inainte de supt cu ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si seacopera cu tifon steril; se va purta sutien adaptat pentru alaptat; in caz demameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui stimulantal secretiei lactate; alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu slabeasca mai multde 1-2 kg/luna.Contraindicatiile si obstacolele in alaptarea exclusiva. Laptele de mama este indicat la orice nou-nascut si sugar.Contraindicatiile din partea mamei: TBC evolutiva; Boli infectioase grave (HIV pozitiv); Bolicronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii maligne, insuficienta hepatica, boli renale grave; Medicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline, ioduri,metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante- Trombostop (nu se contraindicaheparina cu greutata moleculara mica), chimioterapia; Mama HBs+ dupa unii autori; Mama cu sifilisisipoate alapta copilul; Epilepsia, psihoza de lactatie; O noua sarcina dupa luna a 6-a.

Contraindicatiil e din partea sugaru lu i: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria; icterulsecundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat, eventual seincalzeste laptele muls la 40 grade C.Obstacolele din partea mamei:

agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe candhipogalactia (primara, secundara) este relativ frecventa; malformatiile mamelonului (mamelonscurt, ombilicat) se poate corecta cu protectoare din silicon;in cazul in care nou nascutul nu poate fi

pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu ligurita;fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san; leziunile profunde vor fi tamponate cucreionul de AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda alaptatul doar temporar;galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa la san va

fi suprimata.Obstacole din partea copi lu lu i : malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure ( se poate utilizatetina lunga, care acopera partial defectul), frenul lingual scurt, existenta dintilor congenitali;

prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesara; sugarii lenesi care necesita a fi stimulati princiupirea obrazului sau li se administreaza cu 20-30 min inaintea meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita;rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita dezobstructie naso-faringiana.Ratia in alaptarea exclusiva: in primele 10 zil e- formula Finkelstein: L: (n-1)x70-80; 70ml=pentrugreutate 3000-3250g la nastere; 80ml=pentru greutate la nastere peste 3250g; n=nr. zilelorsugarului;peste 10 zil e-dupa nevoile li chidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru; dupa nevoilecalorice:trimestrul I :100-110kcal/kg/zi; trimestrul II:90-100kcal/kg/zi, trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8 scaune/24

ore; intre supturi copilul este multumit; crestere in greutate: 100-200g/saptamana, in primultrimestru de viata.Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte:Semne sigure: crestere in greutate deficitara; la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere; uriniconcentrate, in cantitate mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare.Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar care plange frecvent; mese foartefrecvente-foarte lungi; scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu vine laptele din san;sanii nu si-au marit volumul in timpul sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa nastere. Uneori este nevoiede proba suptului prin cantarire, inainte si dupa supt, pentru a aprecia cantitatea de lapte de mama

primita.Suplimente pentru alimentatia exclusiva: Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald si800UI/zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viata; Fier 25-50mg Fe elemental/zi de la varstade 6 luni pana la minimum 9 luni, la indicatia medicului; Florura de sodiu- 0,25mg/zi dupa varsta de 6luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii.


23/48

23

Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:

Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se intalnesc la sugariiflamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu antrenarealaptelui proaspat ingerat; daca sunt frecvente si abundente pot duce la subalimentatie si malnutriti;Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale daca apar uneorizilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar fara tratament la 3-4 luni, alteori

persista pana la 1 an chiar cu de supt);Colicil e abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se manifesta prin tipat

puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna (orele 18-20). Seconsidera colica abdiminala daca apare cel putin de 3 ori/saptamana si dureaza minimum 3 ore.Colicile abdominale alarmeaza parintii. Tratamentul este simptomatic: administrare de spasmolitice,calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen. Majoritatea autorilor considera colicile fiziologicesi nu prescriu nici un tratament; Refuzul sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupaadministrare de ceai sau lapte cu biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatieimamei, se administreaza calmante, uneori laptele muls;Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce determinareflex conditionat de defecare;

Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze; sugarulprezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament: calciu carbonic 3-1 varf de cutit/zisau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la san;Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, dispepsie de supraalimentatie-copilul se

pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament: reglarea orelor de supt si a duratei suptului;Subalimentatia: este necesar efectuarea probei suptului, de obicei este vorba de hipogalactie, in cazcontrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.

Al imentatia arti fi ciala si diversifi cata

- Alimentatia artificiala .Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte (substitute delapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt inferioare alaptariiexclusive: mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia, anemia, rahitismul sunt maifrecvente.Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de proteine de trei orimai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru intreaminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determina: suprasolicitarehepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai frecvente lanounascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale) cu suprasolicitare

renala;Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu urmatoarele consecinte:dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare; stimularea adipocitelor (obezitate).Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice (diluarea, zahararea siacidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de LU). Procedeele casnice vizeaza:scaderea concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez (2-3 %) si cresterea continutuluiglucidic prin suplimentarea cu zahar 5 %.Didactic formulele de lapte se clasifica in : I formule de start sau de prima varsta, recomandatesugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare (varsta a II a) de la 46 luni

pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificata; III - formule speciale ( lapturi medicament ); IV - formule pentru prematuri.Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II: 100-110kcal/kg/zi, trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene (150-180ml/kg/zi, fara a


24/48

24

depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7 mese in luna I, 6 mese in luna II-III, apoi 5 mese pana la varstade 1 an.

Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor sterilizate la cald saurece, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura), se prepara instant si se pot tine lafrigider 24 ore in biberoane etanse, folosesc ca lichid de dilutie apa fiarta si racita la 50 60%,concentratia este de 4.55 g la 30 ml de apa (3 masuri la 90 ml pentru o concentratie de 1315 %).Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele de capra, bivolita,oaie, sunt improprii sugarului.

Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern.

I ntoleranta la laptele de vacaincident rar, se manifesta sub diverse forme: soc anafilactic (stare de soc, colaps, varsaturi explozive,diaree eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice ingestie de lapte, intoleranta la proteineleLV (pierdere de sange prin scaun, anemie).Anorexiadestul de frecventa, se administreaza sucuri defructe, laptele se aciduleaza, se scimba preparatul.Colicil e abdominaleconsecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca.

Supraalimentatiaprin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii mai mari decat esterecomandat cantitativ si calitativ.Subalimentatiaconsecinta diluarii prea mari a LV sau a nerespectarii indicatiilor din prospect.Constipatiadigestia defectuoasa a cazeinei din LV.Rahiti smul , malnutr iti a, anemia carentiala si bolile diareicesunt mai frecvente.

- Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant (exclusiv) lactata la alimentatiaconsistenta. Momentul diversificarii difera in functie de laptele primit de sugar si este la: 5- 6 luni

pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de lapte, 44 ,5 luni pentru cel alimentat cu LPstandard sau LV.Conditii de diversificare : sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta (5 7 zile) pentru

sugarul diversificat la 4 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat peste varsta de 5 luni, primelealimente sa fie lichide sau semilichide, folosirea linguritei pentru alimente solide, pregatind astfelsugarul pentru etapa superioara, evitarea introducerii a doua alimente noi in aceeasi zi, nu se folosescconservanti, hidratarea intre mese cu alimente neindulcite, nu se va adauga sare in timpul preparariimancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a fainurilor cu gluten (grau, orz, ovaz, secara) infavoarea celor fara gluten (faina de porumb, orez). Se evita astfel manifestarile precoce ale celiachiei,

boala conditionata genetic. Alimentul nou introdus va fi propus nu impus (evita anorexia psihogena).

Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a sugarului:a) Pentru sugarul eutrofic: cereale (orez Nestle), supa si piure de legume (morcov, patrunjel, telina,cartof, dovlecel, spanac, fasole verde, soia, linte, mazare, salata verde, rosie), supa de oase, carne (pui,

vitel, vita, ficat de pasare), piure de fructe: mere, portocale, piersica, gref, banane, ananas.Sunt evitate: zmeura, capsunile, fragii (datorita potentialului lor alergizant), perele, prunele, pepenele,ciresele (risc de diaree), afumaturile, prajeli la cuptor, alimentele solide dure, mici,rotunde saulipicioase (stafide, nuci, seminte, floricele de porumb datorita riscului de aspiratie si inec).

b) Alimentatia sugarilor cu stare de nutritie deficitara va fi diversificata cu un fainos cu lapte (faina deorez) cu valoare energetica crescuta sau - idealcu cereale fortifiate cu fier.Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 4.5 luni inca de la inceput (sursa de

proteine si fier) de 3 4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni poate fi oferita si ciorba deperisoare.Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind principala bariera dedetoxifiere exista riscul unor contaminari.Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic).


25/48

25

Branza de vaci va fi oferita la 4 5 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii distrofici sau cupiure de legume. Dupa 89 luni poate fi oferita cu mamaligita si cateva lingurite de smantana.Iaurtul (de preferat preparat in casa) se poate da dupa varsta de 7 luni cu biscuiti si 5 % zahar (se evitaiaurturile cu fructe din comert).Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil.Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahar in piureul de legume).Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit anterior.Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate.De evitat:

dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani, bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri, sosuri grase, condimente, alimente care provoaca aspiratia (alune, seminte, boabe de porumb, bomboane, floricele,

pufuleti), alimente alergizante: ciocolata, cacao, fructele mentionate.

Mierea de albine va fi evitata sub un an (risc de contaminare cu Clostridium botulinicum).

Preparatele industriale (papele) pentru sugar au: pret ridicat, sunt instant, au compozitie standardizatadupa criterii internationale, securizare toxica, bacteriologica, si trebuie folosite in decurs de 24 ore dela deschidere.Se vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.


26/48

26

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE LA SUGAR SI COPILUL MIC

- urmarirea functiilor vitale si vegetative la copil este de maxima importanta, avind in vedere cain functie de acestea se inscriu debutul unei boli, evolutia bolii, complicatiile ce pot surveni

- functiile vitale si vegetative la copil ca si la adult sunt urmarite de asistenta medicala careia iirevine sarcina sa le noteze si in F O

- foile de observatie utilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor


27/48

27

Obiective Tehnici de efectuatSupravegherea temperaturii

- pregatirea materialului necesar- asigurarea dezinfectiei

termometrului

- masurarea temperaturii

- se pregateste termometrul individual- inainte de intrebuintare termometrul va fi clatit si

sters si se va controla nivelul mercurului, care

trebuie sa fie la 36

0

C- termometrul se pastreaza in borcan cu cloramina5%, care se schimba din 2 in 2 zile, dupa spalarea

borcanului- temperatura in cazul in care nu sunt indicatii

special se masoara de 2 ori in 24 de ore,dimineata intre orele 6-7 si seara intre orele 17-18

- tehnica de masurare termometrul se introducein rectal la sugar si copilul mic

temometrul lubrefiat se mentine in rect 10 minutetimp in care termometrul si copilul vor fi fixate

de catre cel care masoara temperatura temperature rectala este cu 0, - 0,5 grade Celsius

mai mare decit cea axilara

Supravegherea pulsului- ritmul masurarii

- tehnica masurarii dupa virsta

- interpretarea valorilor obtinuteprin masurare in raport cuvirsta

- se realizeaza prin comprimarea unei artere pe unplan dur( radial, cubitala, temporal, humerala, femurala,caotida)

-

in mod obisnuit pulsul se masoara de 2 ori pe ziodata cu temperatura

ATENTIE!!!!! In timpul masurarii pulsului copilul nutrebuie sa fie agitat deoarece plinsul si agitatiaaccelereaza bataile inimii

- la nou nascut si la sugar in primele luni de viatase va masura in timpul somnului la nivelulfontanelei

- la copil pulsatiile inimii se pot percepe si numaraaplicind mina pe regiunea precordiala

-

valori normale ale pulsului la copil n n =130-140 1 an=100-120 2 ani=100-110 3-4ani=90-110 5-7ani=80-100 8-10 ani= 80-90 11-16 ani=80

Supravegherea respiratiei-

Tehnica masurarii respiratiei- Se realizeaza prin inspectie in timpul somnului-

Se dezbraca pe fata anterioara a abdomenului sitoracelui si se aplica mina pe toracele copilului

- Respiratia se masoara de obicei dimineata si


28/48

28

- Interpretarea valorilor obtinuteprin masurare

serara, dar si de cite ori este nevoie la indicatiamedicului

- Nn=45-55- 1 an=30-40- 3 ani=30- In plus se va urmari

simetria miscarilor respiratorii frecventa respiratorie ritmul respirator amplitudinea respiratory

Supravegherea tensiunii arteriale - se masoara cu ajutorul tensiometrului pentrucopii, procedind ca la adult

- la copii TA se poate calcula orientativ dupaformula

- T=80+2A A= virsta copiluluiSupravegherea scaunului la sugar sicopilul mic

-

Aprecierea scunului nounascutului

- Aprecierea scaunuluisugarului

- Aprecierea scaunelormodificate

- In primele zile dupa nastere nou nascutul eliminaun scaun de culoare verde-brun inchismeconiu- care prezinta produsul secretiilorglandelorintestinale, amestecate cu bila si celluledescuamate din timpul vietii intrauterine

- Sugarul alimentat la sin elimina scaune deculoare galben aurie, care prin oxidarea

bilirubinei in contact cu aerul devine verzuie- Scaunul sugarului se prezinta ca o pasta moale ,

omogena, cu grunji mici, albi sau galbui aspectde jumari de ouacu miros acru

- Numarul scaunelor in 24 ore este de 3-4 pina la 6

luni- Daca sugarul este alimentat artificial scaunul va

avea culoare galben deschisa , va fi maiconsistent si indor

- Numarul scaunelor in 24 ore se va reduce la 1-2- Din momentul in care se vor introduce fainoasele

in alimentatia sugarului scaunul devine bruninchis

- Scaunele patologice prezinta modificari deconsistent, cantitate, compozitie si culoare Scaunele muco-grunjoase au consistent

semilichida , neomogena, cu particule solidecu mult mucus sub forma de filamente siflocoane, au culoare galben verzuie, ele se potelimina in numar de 5-10 in 24 ore

Scaunele lichide si semilichide sunt eliminatein jet si prezinta un caracter spumos, pot sacontina grunji sau mucus numarul lor poate sacreasca pina la 30 /24h

Scaunele mucoase sunt lichide , cu mucus subforma de gramezi viscoase , galbui, cenusii

sau sub forma de placi scaunele muco-purulente contin mucozitati si

puroi, au culoare galben verzuie


29/48

29

- Notarea scaunului in foaia deobservatie a copilului

scaunele muco-sangvinolente pot fi formatedin mucus, grunji de materii fecale si singe incantitate mai mica sau mai mare , sau numaidin mucus si singe

pe linga numarul scaunelor se va nota siaspectul scaunelor

o

scaun normal Io

scaun semiconsistent /o scaun aposo grunjoas Zo mucos Xo scaun cu singe S, se noteaza cu culoare rosie

suma scaunelor in numar mare ce s-au produssi au fost notate pe o foaie separata /24 h, vafi trecuta in foaia de temperature la rubricscaune corespunzator aspectului de exemplu12X adica 12 scaune mucoase/24 h

-

semnele ce pot insoti eliminarea scaunului dureriabdominal, tenesme vor fi comunicate medicului

Controlul diurezei - se va recolta urina / 24 h, folosindu-se o tehnicacit mai putin traumatic

- se va insista asupra spalarii si dezinfectiei zoneigenito-urinare

- se vor folosi recipient special pentru recoltareaurinei

- nu se va recolta urina prin sondaj ureteral,deoarece tehnica preteaza la infectii iatrogene

-

se vor acorda ingrijiri necesare tegumenteloriritate din cauza aplicarii pungilor pentrucolectarea urinei

TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII PSIHOMOTORII A COPILULUI

- scopaprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in concordant cu virsta- se va urmari

o motricitatea generala si cea finao comportamentulo

dezvoltarea vorbirii si a limbajului


30/48

30

INTERVENTII LA DOMICILIU- asigurarea conditiilor de mediu

o camera separate, calduroasa, mobilier limitat- alimentatia

o sa se faca la aceleasi oreo stimularea participarii active a copiluluio calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virstao

respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei- igiena corporalabaia

o zilnic la aceeasi ora, de preferat searao vanita va fi utilizata numai in acest scopo temperature camerei 22-24 0Co temperature apei 370Co durata nu va depasi 5-8 minuteo nivelul apei sa nu depaseasca umerii copiluluio linga vanita vor fi pregatite cele necesareo dupa baie uscarea se face prin tamponare

o

stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre interioro orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata

- somnulo respectarea orelor de somn in functie de virstao asigurarea unui mediu adecvat pentru somn

- regimul de viatao trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in functie de

virsta si de starea de sanatateo se va evita prelungirea starii de veghe

- imbracaminteao lenjeria de corp va fi confectionata din bumbaco

va fi adecvata virstei si anotimpuluio usor de manevrato spalat zilnic, fiarta si calcata

- educarea sfinctereloro dupa virsta de 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la aceleasi ore, dupa

alimentative sau cind se trezeste- aprecierea dezvoltarii fizice

o greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodico se vor aprecia functionalitatea diferitelor organeo se va urmari eruptia dentara

-aprecierea dezvoltarii psiho-motoriio constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos

o aprecierea cuprinde: motricitate postura coordonare dezvoltare senzoriala comportament limbaj

- aprecierea gradului de nutritieo elemente de referinta

tesut dipos turgor tegumente si mucoase


31/48

31

- climatul familialo parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calmo se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere

- calirea organismuluio factori utilizati

apa aer

soareo se incepe de la 2-3 lunio de preferat utilizarea mai multor factori o data

- imunizarile activeo contribuie la cresterea rezistentei specific a organismuluio se fac dupa calendarul stability de MSo principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal,

antihepatitica- prevenirea accidentelor

o supravegherea atenta si constanta de catre parinti

o

sa se evite plasarea copilului pe scauno sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni micio sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichideo sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gurao alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdareo sa nu se plaseze prea multe perne in patul copiluluio sa nu se lase la indemina copiilor medicamenteo sa se tina copilul in brate cu ambele miinio sa se protejeze prizele electriceo sa se indeparteze obiectele taioase, ascutiteo in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patuluio

in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri

Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta medicala trebuie- sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare- sa verifice intelegerea informatiilor- sa motiveze importanta acestor ingrijiri- sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si maturitate

SARCINILE ASISTENTEI PEDIATRE PRIVIND INGRIJIREA COPIILOR IN SECTIA DEPEDIATRIE

- activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de sarcini bine conturate, acaror realizare implica o responsabilitate deosebita

- ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama, in cazul in carecopilul este internat fara mama

-

pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp sufficient- munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire profesionala, cere si foarte

multa dariure si dragoste pentru copiii


32/48

32

OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIEAsigurarea conditiilor de mediu - Copilul va fi preluat de asistenta de salon de la cea de

la internari- Verifica lenjeria-

Va instala copilul in pat

Ingrijirile generale necesarecopilului bolnav

- Asigura toate ingrijirile generale necesare- Asigura igiena corporala prin baie partial ori de cite

ori este nevoie- Copilul se aseaza pe saltea rezistenta in decubit

dorsal, fara perna

Supravegherea bolnavului- Evaloarea dezvoltarii

psoho-somatice si motorii

- Evaluarea clinica generala

-

Evaluarea simptomelorspacifice bolii

- Apreciaza dezvoltarea somatica a copilului lainternare prin cintarire, masurarea lungimii si a

perimetrelor- Inregistreaza valorile in foaia de observatie- Observa din punct de vedere clinic copilul- Masoara functiile vitale si vegetative si le

inregistreaza in foaia de temperature- Anunta medical despre orice modificare aparuta- Observa in mod deosebit prezenta si evolutia

simptomelor specific bolii pentru care este tratatcopilul

- Apreciaza efectul terapiei asupra simptomelor bolii

-

Comunica medicului toate modificarile survenite

Recolteaza produsele biologice sipatologice

- La indicatia medicului

Administreaza medicamentele - La indicatia mediculuiAlimentatia copilului

- Asigurarea igieneicorespunzatoarealimentarii

- Asigurarea regimuluiprescris

- Respectarea tehniciicorecte de alimentarecorespunzatoare virstei

- Imbraca echipamentul de protective corespunzatorpentru alimentatie

- Verifica daca alimentele trimise de la bucatarie suntcorespunzatoare

- Are grija ca temperature alimentului sa fie potrivita- Verifica orificiul tetinelor la sugari-

Repartizeaza alimentele in vase separate pentru copiimari

- Alimenteaza correct sugarii si copii mici- Supravegheaza alimentarea copiilor care se

autoservescATENTIE!!!Nu se lasa biberonul copiilor culcati pe spate , care

maninca singuri in acest mod

Nu se bruscheaza copii sa manince

Nu se introduce cantitati exaggerate de alimente in gura

copiilor- In timpul alimentarii se apreciaza apetitul copilului,

prezenta greturilor, varsaturilor si a scaunelordiareice


33/48

33

- Aprecierea toleranteidigestive a copilului

-

Inregistrarea cantitativa aconsumului de alimente

- Apreciaza cantitatea de alimente ingerate- Inscrie in foaia de observatie cantitatea de alimente

consummate- Transmite medicului observatiile cu privire la

alimentare

Educatie sanitara - Efectueza instruirea mamei in timpul spitalizarii- Pe tot parcursul ingrijirii copilului asistenta medicala

pediatra este obligate sa se poarte blind cu copilul

OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV

- Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda

urmatoarelor obiective

OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIEObservarea faciesului si a stariigenerale

- Se observa faciesul pozitia in pat, comportamentul

Observarea tegumentelor si amucoaselor

- Se observa starea de igiena, integritatea, culoarea,umiditatea, elasticitatea, prezenta eruptiilor

Observarea sistemului ganglionarlimfatic si recunoasterea aparitieimanifestarilor patologice

- Se va percepe prezenta principalelor grupuriganglionare

- Anunta medical despre orice modificare

Observarea sistemuluiosteoarticular - Controleaza integritatea membrelor si scheletului ingeneral

Observarea aparatului respirator - Observa conformatia toracelui, prezentasimptomelor functionale respiratorii - durere,dispnee, tuse, expectoratieritmul respirator

Observarea aparatuluicardiovascular

- Recunoasterea simptomelorde imbolnavire

-

Recunoaste complicatiileafectiunilor cardiace

- Se urmareste prezenta simptomelor cardiac dispnee la effort, palpitatii, durere, cianoza

- Masoara pulsul si tensiunea arterial la indicatiamedicului

- Observa aparitia simptomelor de insuficientacardiac cianoza, agitatie, dispnee, tuse, vene

jugulare turgescente- Apreciaza evolutia simptomelor amintite in raport

cu medicatia si alimentatiaObservarea tubului digestive - Observa zona abdominaldimensiunea abdominal,


34/48

34

- Recunoasterea uneiafectiuni a tubului digestive

-

Recunoasterea simptomelorde deshidratare

- Recunoasterea simptomelorde abdomen acut

participarea la miscarile respiratorii, prezenta deude peristaltice

- Prezenta simptomelor functionale digestive varsaturi, diaree, constipatie

- Evolutia acestor simptome in raport cu alimentatia

si medicatia- Apreciaza tensiunea fontanelei la sugar, scaderea ingreutate, persistent pliului cutanat, fata trista cuochi infundati in orbite, uneori febra

- Se sesizeaza urmatoarele Durere intense sub forma de colici Oprirea emisiunii de fecale si gaze Meteorismul abdominal Varsaturi repetateocluzia Durere intense cu aparitia duritatii de lemn

a peretelui abdominalperitonita

Asistenta anunta de urgent medicalATENTIE!!!!!!

- Daca nu se iau masuri in maximum 6 ore de laaparitia acestor simptome bolnavul poate deceda

- Atenuarea durerii dupa citeva ore si aparitiameteorismului abdominal sunt semen de agravarein evolutia bolii

Observarea aparatului urogenital

- Recunoasterea simptomelor

- Se observa regiunea urogenitala- Se masoara diureza- Se apreciaza macroscopic urina

-

Se efectuaza examenul sumar de urina- Se masoara densitatea urinei- Se observa numarul mictiunilor si prezenta

simptomelor care arata o infectie- Se informeaza medical

Observarea sistemului nervos si aorganelor de simt

- Se observa motricitate generala- Se sesizeaza deficientele vizuale, auditive, de

sensibilitate tactile, termica si dureroasa, precum situlburarile de comportament

Participarea asistentei medicalepediatre la examinarea copilului

- Pentru a fi examinat medical copilul va fi sustinut

in pozitile corespunzatoare- Va fi tinut in brate , fiind imobilizat la membre

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL

- Se efectueaza in conditii mai deosebite- De multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de colaborare- Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si

deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor

-

Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care survin maifrecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si a apartintorilor inacest sens


35/48

35

Obiective Timpi de executieAdministrarea orala amedicamentelor

- Pregatireaasistentei invedereaadministrariimedicamentelor

- Crestereaaccesibilitatii deadministrare

- Pregatirea copiluluiin vedereaadministrariimedicamentelor

- Administrareamedicamentului

- Asistenta se spala pe miini

- Pregateste lingurite de dimensiuni adecvate lingurita 5 g,lingura de supa 15 g

- Piseaza tabletele si le divide dupa indicatia medicului-

Corecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere,lichide cu gust placut, inglobate intr-un aliment pastos

NU SE ADMINISTREAZA TABLETE, DRAJEURI

NEPISATE LA COPII SUB 2 ANI

- Aseaza in jurul gitului un prosop- se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului, decubit

dorsal cu trunchiul usor ridicat pentru sugari si pozitiesezinda pentru copilul mic

-asigura imobilizarea cu blindete si rabdare- se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru administrare

- asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau princomunicare verbal

- introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa continutulavind grija ca aceasta sa intre pe calea digestive

- premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita dincavitatea bucala

NU SE ADMINISTREAZA CONTINUTUL LINGURITEI IN

TIMPUL INSPIRATIEI

- urmareste deglutitia medicamentelor prin observareamiscarilor de inghitire

- face controlul cavitatii bucale- repune copilul in pozitie comoda- aduna materialul folosit- supravegheaza efectul imediat al medicamentului

IN CAZ DE ASPIRARE ACCIDENTALA A

MEDICAMENTELOR CU PATRUNDERE PE CAILE

RESPIRATORII, SE INTOARCE COPILUL IN DECUBITVENTRAL SUSTINUT CU MINA STINGA SI I SE

APLICA TAPOTARI REPETATE IN ZONA

OCCIPITALA SI TORACICA POSTERIOARA


36/48

36

Administrareamedicamentelor prininjectii intramusculare

- pregatirea psihica acopilului

- alegerea locului

injectiei

- imobilizareacopilului cu ajutor

- explica copilului de ce I se face injectia pentru ca trebuie,pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau, neascultator

- masa muscular fesiera cadranul superoextern

- nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei- se aseaza copilul in decubit ventral- se fixeaza membrele inferioare cu mina pe fata posterioara a

articulatiei genunchiului si regiunea toraco-lombaraNU SE PREGATESTE MATERIALUL PENTRU INJECTIE INFATA COPILULUISE EXPUN CIT MAI PUTIN SERINGA SI ACUL IN FATACOPILULUI

Administrarea

supozitoarelor- asigurarea igienei

- pregatireasupozitorului

- pregatirea pozitieicopilului

- administrareasupozitorului

-

supraveghereacopilului

- asistenta se spala pe miini

-

dezbraca copilul observind zona perianala- inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii , urme de

fecale- efectueaza igiena regiunii perianale- dezambaleaza supozitorul, apreciindu-I dimensiunea si

gradul de lubrefiere- se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile

copiluluise aseaza copilul in decubit ventral- se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului

-

se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in orificiulanal


37/48

37

- stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepteasteptind 1 minut

- supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este maimare ii explica cum trebuie sa invinga pentru momentsenzatia de defecare

-

asistenta aduna aterialele folosite- se spala pe miini

Administrareaintravenoasa amedicamentelor

- se spala pe miini- pregateste materialul necesaro mnui, garou, leucoplast, atel (pentru imobilizare), tviao renal, alez;o tampoane sterile;o flutura, canule, vacu-test;o sering 5, 10ml cu /fr ser fiziologic heparinat (verificare

sau prelevare de snge);o

trusa de perfuzie i soluii perfuzabile;o soluie dezinfectant Betadin, acool iodat;o anestezie local unguent EMLA (amestec eutectic de

lidocaina 2.5% i prilocaina 2.5%).- Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase, inspectind cu

atentie regiunea vaselor epicraniene, plica cotului, fatadorsal a pumnului sau a piciorului, vena jugulara


38/48

38

- Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea venei

- Efectueaza injectarea intravenoasa sau montarea perfuziei-

In cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentrumentinerea perfuziei astfel

o Pentru brat , picior fixeaza atelao Pentru venele epicraniene infasa copilul cu bratele pe

linga corpo Fixeaza un colac sub capul copilului

LA INDICATIA MEDICULUI COPIII AGITATI SUNT

SEDATI IN PREALABIL PENTRU A EVITA

INCIDENTELE SAU ACCIDENTELE DE TEHNICA

Organizarea muncii pesectie in vedereaadministrariimedicamentelor la copii

-

Asistenta medicala adduce medicamentele prescrise demedic de la farmacie- Verifica medicatia la farmacie- Verifica daca in ambalaj corespunde medicamentul- Verifica termenul de valabilitate al medicamentului

NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE CARE

PREZINTA MODIFICARI DE TRANSPARENTA,

CULOARE, MIROS SAU CU DETERIORARI ALE

AMBALAJULUI

- Repartizeaza pe sectie medicamentele in cutiute special

pentru fiecare copil separate- Verifica doza prescrisa de medic pentru administrarea per

doza


39/48

39

- Verifica intervalul recomandat pentru administrare- Cuprinde toate tratamentele cu orele de administrare specific

fiecarui bolnav- Efectueaza personal tratamentul fiecarui bolnav- Supravegheaza bolnavul si observa aparitia reactiilor

alergice saa de intolerant

-

Anunta pe loc medical in cazul aparitiei unor simptomesuspecte- Inregistreaza in caietul de predare pacientul, medicamentul,

doza , ora si reactia bolnavului

PENTRU PREVENIREA INTOXICATIILOR

MEDICAMENTOASE ACCIDENTALE

- NU SE LASA MEDICAMENTELE LA DISCRETIA

COPIILOR IN SALOANE

- MEDICAMENTELE SE PASTREAZA IN ORDINE SI

IN LOCURI INACCESIBILE COPIILOR

INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM

Rahitismboala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D- Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni

- Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si prezinta

anemie carentiala- Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata numai

in cazuri severe- Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele obiective

generale

Obiective Timpi de executieEvaluare

- Conditiile de mediu- Regimul de viata pe care il

are familia

- Verifica si consemneaza in caietul de lucrucarateristicile incaperii in care traieste copilul,avind in vedere volumul, luminozitatea, gradul

de poluare a aerului din camera, temperature,umiditatea, gradul de igiena- Verifica si apreciaza daca regimul de viata al

copilului este stability pe baza idicatiilor


40/48

40

medicului, daca se respecta si cum se respecta- Invata mama cum sa pegateasca alimentele- Explica tot ce considera ca nu se aplica correct

Administrarea tratamentuluimedicamentos

- Respecta schema terapeutica recomandata demedic si inscrisa in fisa medicala

o Tratamentul injectabil cu vitamina D se

efectueaza si in cursul imbolnavirilorpreadaugate, exceptie insuficienta hepatica sirenala

o Nu se efectueaza in timpul vaccinariiantipoliomelitice (AP)

o Tratamentul oral cu vitamina D estecontraindicate in tulburarile acute si cornice dedigestive

o Vitamina D administrate oral se poate face intimpul administrarii vaccinului AP, formauleioasa administrate oral se absoarbe mai bine

daca se asociaza cu laptele, in timpul meseloro In timpul tratamentului cu vitamina D se

urmaresc somnul, tegumentele, , scaunul,varsaturile, apetitul copilului

o Nu se efectueaza tratament cu 10-14 zileinainte de cura heliomarina

o Se informeaza de cantitatea de vitamina Dluata de copil prin preparatele de lapteimbogatite cu vitamina D

- Mobilizeaza la dispensarul medical copilulpentru consultative si tratament

-

Se deplaseaza la domiciliul copilului pentruefectuarea tratamentului, daca medicalrecomanda acest lucru

Asigurarea ingrijirilor cu charactergeneral, pentru vindecarearahitismului

- Efectueaza sau demonstreaza apartinatoriloro Masajul grupelor muscular hipotroficeo Exercitii simple de stimulare neuromotorie

corespunzatoare virsteio Exercitii de corectare a sechelelor dupa virsta

de 15 lunipentru piciorul plat- Explica exercitiile si miscarile interzise de

medic- Verifica daca se respecta aceste recomandariEducatia sanitara a apartinatorilor - Aceasta vizeaza

o mediul si regimul de viata al copiluluio tratamentul medicamentoso ingrijirile generale necesareo alimentatia corecta- metodele de realizare a educatiei se aleg

corespunzator cu nivelul cultural al familieiTransmiterea tuturor datelor obtinutecu ocazia vizitei medicului la copilul

bolnav

- in cazul vizitarii copilului la domiciliu seconsemneaza rezultatul in caietul de lucru si se

informeaza medical despre situatia gasita peteren, consemnind datele si in fisa copilului


41/48

41

INGRIJIREA COPILULUI CU TULBURARI ACUTE DE DIGESTIE

Copilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si saruriminerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru hidroelectrolitic.

Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.

Obiective Etape de executieAsigurarea conditiilor de mediucorespunzatoare pe tot parcursul viziteimedicului la copilul bolnav

- avind in vedere numarul crescut al scaunelor sivarsaturilor se ingrijeste ca exista suficienteschimburi de corp si pat pentru a mentine copilulin permanenta stare de igiena

copilul nu se lasa in scutece sau haine murdare de

fecale si urina

- verifica la intervale scurte de timp daca copilul a

prezentat emisiuni de fecale si urina, sau varsaturi- daca copilul este mai mare, il educa si il ajuta sa

foloseasca olita- se verifica aspectul scaunului dupa fiecare emisie

Prevenirea si ingrijirea eritemului fesier - in conditiile in care scaunele copilului sunt foartefrecvente si acide tegumentele din zona perinealase irita repede si intens

- asistenta aplica dupa fiecare baie partial a regiuniiperineale ungvente cu amidon, jecolan

NU SE APLICA PUDRA DE TALC DEOARECEUSUCA TEGUMENTELE SI ACCENTUEAZAIRITATIA

- aceste ungvente nu se aplica pe pielea nespalatade materiile fecale

Supravegherea copilului bolnav- evaluarea clinica generala- recunoasterea simptomelor

functionale digestive, prezentei sauaparitia simptomelor dedeshidratare

- copilul va fi cintarit zilnic- se va inregistra in foaia de temperatura greutatea- se observa scaunul, varsatura sau meteorismul

abdominal- se observa daca apar simptome de deshidratareo facies toxico

pliu cutanat persistento prabusirea TAo pierderea cunostiinteio tegumente reci, palide sau cianotice, transpirateo vene colabate- se masoara TA- se observa culoarea si aspectul tegumentelor- se observa starea de constienta- se observa aparitia eruptiilor cutanate

hemoragice, singerari prelungite la locul injectieiRecoltarea produselor biologice si

patologice

- recolteaza scaun la indicatia medicului pentru

coprocultura- efectueaza si alte recoltari la indicatia medicului


42/48

42

Administrarea medicamentelor - se administreaza medicatia prescrisa de medic,avind in vedere ca medicamentul sa fie ingerat intotalitate de copil

- asistenta medicala trebuie sa procedeze cu grija sirabdare astfel ca dupa administrare medicamentulsa nu fie varsatdizolva medicamentul in solutie

usor indulcita, din care se administreaza treptat culingurita toata cantitatea- antibioticele prescrise de medic se administreaza

numai dupa recoltarea coproculturii- in cazul in care copilul varsa si nu permite

administrarea orala a medicatiei se incearca maiintii restabilirea tolerantei digestive

o se pregateste o solutie de glucoza cu serfiziologic, din aceasta solutie se administreaza culingurita la intervale scurte de timp 1-2-3 minute,100 ml, observindu-se tolerant digestive, apoi se

observa daca copilul poate ingera 2-3 linguriteodata fara a mai avea senzatie de vomao dupa 3-4 ore de rehidratare in acest fel copilul

poate ingera lichide fara a mai varsao din acest moment se poate incerca cu multa grija

administrarea medicamentelorTEHNICA NU REUSESTE DACA

- nu se respecta administrarea solutiei in cantitatimici cu lingurita

- nu se respecta intervalul de timp dintreadministrari

Alimentarea bolnavului -

administreaza alimental recomandat de medic- copilul nu va fi grabit si nici bruscat- se va urmari tolerant digestive

Educatia sanitara - educa mama privind profilaxia imbolnavirilordigestive

- se explica si se demonstreazao prepararea si administrarea alimentelor dieteticeo modul administrarii medicamentelor prescriseo mijloace de prevenire a intoxicatiilor accidentale

cu medicamente la domiciliu

o

alimentatia corecta corespunzatoare virsteio recuperarea dezvoltarii psihomotoriio posibilitatea administrarii vitaminei D si a

vaccinarilor in curs la sugar si copilul mic- explica regimul de viata al copilului convalescent


43/48

43

INGRIJIREA COPILULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA

Malnutritie tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorateimposibilitatii or

pediatrie si nursing specific @

Documents